Infracţiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008). Decizia nr. 660/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 660/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 198/260/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.660
Ședința publică din data de: 18 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. D.
JUDECĂTOR: I. N. C.
GREFIER: B. M. D.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat prin PROCUROR: B. C.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de partea civilă F. S.,împotriva sentinței penale nr.116 din 11.03.2014, pronunțată de Judecătoria Moinești, în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 al. 1 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă: apelantul parte civilă F. S., legitimat cu CI . nr._, intimatul inculpat F. I., legitimat cu CI . nr._, asistat de avocat ales D. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul parte civilă F. S., fiind întrebat, precizează că își menține apelul formulat în cauză și nu dorește acordarea unui termen pentru a-și angaja apărător.
Instanța a adus la cunoștință intimatului inculpat F. I., prevederile art.83 alin.1 Cod procedură penală, respectiv, faptul că are dreptul de a nu da nici o declarație și i s-a atras atenția că dacă refuză să dea declarație nu va suferi nici o consecință defavorabilă, iar dacă va da declarație aceasta va putea fi folosită ca mijloc de probă împotriva sa.
Intimatul inculpat F. I., precizează că nu dorește să dea o nouă declarație în fața instanței de control judiciar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apelantul parte civilă F. S., având cuvântul, arată că este nemulțumit de hotărârea pronunțată de instanța de fond cu privire la latura civilă a cauzei, considerând că instanța nu a analizat în mod temeinic și nu a apreciat în mod realist cererea sa de despăgubire. Deși a solicitat despăgubiri și cheltuieli de judecată în sumă de 5000 lei, instanța a luat în calcul și i-a acordat despăgubire doar suma de 787, 75 lei, nu este prețul real și final al masei lemnoase.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond majorarea despăgubirilor materiale la suma de 5000 lei, așa cum a solicitat la instanța de fond. De asemenea, solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând cheltuieli de transport, respectiv deplasarea sa la instanță în cursul procesului penal cât și la pădure.
Avocat D. E. având cuvântul pentru intimatul inculpat F. I., consideră că hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală și solicită respingerea apelului declarat de apelantul parte civilă F. S., ca nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefundat întrucât hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.
Intimatul inculpat F. I., având cuvântul, achiesează la concluziile apărătorului ales.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului penal de față, Curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr.116 din data de 11.03.2015, pronunțată de Judecătoria Moinești, în baza art.396 alin.(3) Cod procedură penală, raportat la art.80 Cod penal, s-a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpatul F. I., fiul lui I. și M., născut la data de 29.09.1942, în ., CNP_, cetățean român, domiciliat în ., jud. Bacău, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală și furt de arbori, fapte prevăzute de art.108 alin.1 lit.a și art.110 alin.1 lit.a din Legea nr.46 din 2008 republicată, cu art.38 alin.1 Cod penal și cu art.5 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art.108 alin.1 lit.a și art. 110 alin.1 lit.a alin.2 lit.a din Legea nr.46/2008 republicată, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În baza art.81 Cod penal s-a aplicat inculpatului sancțiunea avertisment.
S-a atras atenția inculpatului asupra conduitei viitoare și a consecințelor la care se expune în cazul în care va mai comite infracțiuni, respectiv lipsa posibilității de a mai beneficia de instituția renunțării la aplicarea pedepsei, conform art. 80 alin. (2) lit. b) Cod penal.
În baza art.25, cu art.397 alin.(1) Cod procedură penală, cu art.1349 și art.1382 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă F. S. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 787,75lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul suferit.
În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond reține următoarele:
Prin rechizitoriul nr.521/P/2012 al Parchetului Moinești, jud. Bacău și înregistrat pe rolul Judecătoriei Moinești sub nr._, a fost trimis în judecată inculpatul F. I., fiul lui I. și M., născut la data de 29.09.1942, în ., domiciliat în ., jud. Bacău, cetățean român, fără antecedente penale, CNP_, sub aspectul comiterii infracțiunii de tăiere ilegală și furt de arbori, fapte prevăzute de art.108 alin.1 lit. a și 110 alin.1 lit. a alin. 2 lit. a din Legea nr.46/2008, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În actul de sesizare a instanței se arată că inculpatul F. I., în data de 21.10.2011, a tăiat fără drept de pe picior și a sustras împreună cu numitul B. A. un număr de 3 arbori nemarcați de esență rășinoase din pădurea părții vătămate F. S., situată în pct. B., în valoare de 787,75 lei, fără TVA.
Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarele:
La data de 21.10.2011, inculpatul F. I. s-a deplasat, împreună cu numitul B. A., care lucrează ca zilier la acesta, cu tractorul cu remorcă și cu o căruță cu cal, la fânațul său.
În jurul orelor 09.00, aceștia s-au deplasat la pădurea din pct. B., unde cu un motofierăstrău, inculpatul F. I. a tăiat de pe picior un nr.de 3 arbori nemarcați de esență rășinoase, iar materialul rezultat l-a fasonat în bușteni de 4 metri lungime și ajutat de numitul B. A. l-au transportat târâș cu calul și l-au depozitat la baza fânațului.
De aici, amândoi au încărcat buștenii rezultați și i-au transportat cu tractorul cu remorcă la domiciliul inculpatului.
Prezent în instanță inculpatul arată că a mers cu numitul B. la terenul său fânaț, de unde a tăiat 3 arbori nemarcați, cu o dimensiune de aproximativ 50 cm, dar din gardul său,.
La data de 04.11.2011, martorul F. M., fiul persoanei vătămate F. S., însoțit de martorul G. L., s-au deplasat în zonă, au constatat cele 3 cioate tăiate și urme de transport prin târâre și depozitare a materialului lemnos pe terenul inculpatului, fapt pentru care l-a contactat pe acesta și l-a înștiințat pe tatăl său.
Din declarațiile celor doi martori, reiese faptul că inculpatul a recunoscut că a tăiat cei 3 arbori și că ar fi propus să-l despăgubească, dar ulterior a refuzat să-l mai despăgubească.
La data de 09.12.2011, s-a efectuat o cercetare la fața locului, la care au participat susnumiții și inginerul A. I., din cadrul I.T.R.S.V. Suceava, ocazie cu care au fost descoperite, inventariate și numerotate un număr de 3 cioate, esență rășinoase, care nu purtau marca silvică, acestea prezentând aceleași caracteristici de tăiere motofierăstrău cu o vechime estimată de circa 1-2 luni.
Martorul B. A. relatează că în data de 21.10.2011, a mers împreună cu inculpatul la pădurea din pct. B., unde acesta cu un motofierăstrău a tăiat de pe picior un nr. de 3 arbori nemarcați de esență rășinoase, iar materialul rezultat l-a fasonat în bușteni de 4 metri lungime, rezultând vreo 9 bucăți și pe care i-au transportat la domiciliul inculpatului.
De asemenea, martorii F. M. și G. L. declară faptul că au văzut urme de târâre a arborilor tăiați, urme care duceau pe proprietatea inculpatului.
La urmărirea penală a fost efectuată o expertiză topo-cadastrală, ocazie cu care s-a constatat faptul că locul unde se află cele 3 cioate tăiate se află pe terenul părții vătămate F. S., iar terenul inculpatului nu se suprapune și nici nu se învecinează cu terenul părții vătămate.
Situația de fapt fiind dovedită, în drept faptele inculpatului F. I., care în data de 21.10.2011, a tăiat fără drept de pe picior și a sustras împreună cu numitul B. A. un număr de 3 arbori nemarcați de esență rășinoase din pădurea părții vătămate F. S., situată în pct. B., în valoare de 787,75 lei, fără TVA, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere ilegală și furt de arbori.
Conform art.5 Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Comparând limitele de pedeapsă ale infracțiunii cât modalitățile de executare, instanța în baza art.386 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice în art.108 alin.1 lit.a și art.110 alin.1 lit.a din Legea nr.46/2008 republicată.
La individualizarea pedepsei, conform art.74 Cod penal, s-a facut în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Din studiul fișei cazier rezultă că inculpatul nu a mai încălcat legea penală până în prezent deși are vârsta de 73 de ani, prejudiciul creat este relativ mic, după cum rezultă din calculul valorii pagubei produse (file 53 dosar).
Conform art.80 Cod penal, instanța poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiții:
a) infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit;
b) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.
Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.80 Cod penal, instanța de fond a apreciat că inculpatului îi pot fi aplicabile prevederile art.81 Cod penal, în sensul aplicării unui avertisment.
S-a atras atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune în cazul în care va mai comite infracțiuni, respectiv lipsa posibilității de a mai beneficia de instituția renunțării la aplicarea pedepsei, conform art.80 alin.(2) lit.b) Cod penal.
Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 5000 lei, reprezentând contravaloarea materialului lemnos și a cheltuielilor de judecată.
Aceasta nu a făcut dovada celor solicitate decât prin calculul existent la dosarul cauzei privitor la materialul lemnos sustras, efectuat de către Ocolul Silvic Ciobănuș (filele 49-51 dosar), care reprezintă suma de 787,75 lei fără TVA.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel partea civilă F. S..
Apelanta-parte civilă a criticat hotărârea apelată pentru motivele reținute în preambulul prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.
Analizând hotărârea apelată, în conformitate cu prevederile art.417 alin.2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul urmează a fi admis, dar pentru considerentele care vor fi prezentate.
În cauză, instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptelor săvârșite de intimatul-inculpat o corectă încadrare juridică și a făcut o judicioasă individualizare judiciară a sancțiunii.
Instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale referitoare la motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptei săvârșite, cu arătarea timpului și locului unde a fost comisă, încadrarea juridică dată acesteia; de asemenea a analizat probelor care au servit ca temei pentru soluționarea, atât a laturii penale, cât și laturii civile, și a arătat temeiurilor de drept care justifică soluțiile date în cauză.
Instanța de control judiciar își însușește motivarea hotărârii apelate făcută de instanța de fond, desigur cu completările și corectivele care vor fi făcute.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă pe deplin vinovăția intimatului-inculpat pentru infracțiunile pentru care s-a aplicat sancțiunea de instanța de fond.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța de fond a făcut o judicioasă individualizare a acesteia.
În raport de actele și lucrările dosarului și de criterii de individualizare, cu deosebire starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, precum și vârsta acestuia, de 73 de ani, de faptul că față de acesta nu s-a mai dispus renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii doi ani anterior comiterii infracțiunilor pentru care este judecat, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.80 Cod penal, în mod corect s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei și i s-a aplicat inculpatului sancțiunea avertisment, constând în prezentarea motivelor de fapt care au determinat renunțarea la aplicarea pedepsei și atenționarea inculpatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni,
Referitor la soluționarea laturii civile, în mod corect instanța de fond, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă F. S..
Așa cum este cunoscut acțiunea civilă în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și părții responsabile civilmente, desigur atunci când aceasta este parte în cauza penală, în vederea obligării lor la repararea justă și integrală a pagubelor cauzate prin infracțiunea săvârșită de inculpat.
Pentru ca acțiunea civilă să poată fi exercitată în cadrul procesului penal trebuie îndeplinite, cumulativ, anumite condiții, și anume:
a) infracțiunea săfi cauzat un prejudiciu material sau moral;
b) între infracțiunea săvârșită și prejudiciul cerut a fi acoperit să existe o legătură de cauzalitate;
c) prejudiciul trebuie să fie cert;
d) prejudiciul să nu fi fost reparat;
e) în cazul persoanelor fizice cu capacitate deplină de exercițiu să existe cererea de constituire caparte civilă în cadrul procesului penal.
Despăgubirile bănești, care constă într-o sumă de bani, trebuie să reprezinte valoarea, atât a pierderii suferite (damnum emergens), cât și a folosului de care a fost lipsită partea civilă (lucrum cessans).
Unul dintre principiile de bază ale răspunderii civile este principiul reparării integrale a prejudiciului.
Acest principiu presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei (restitutio in integrum).
Acest principiu de bază al răspunderii civile își are așezământul legal în art.1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Sunt aplicabile în speță și prevederile art. 19 din Codul de procedură penală, potrivit cărora acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, inclusiv pentru repararea daunelor morale, repararea pagubei putându-se realiza în natură sau prin plata unei despăgubiri bănești, în măsura în care repararea în natură nu mai este cu putință.
Având în vedere probele administrate și aspectele teoretice prezentate mai sus, Curtea constată că să impune majorarea cuantumului despăgubirilor civile la suma de 2246,40 lei, apreciindu-se că acesta este prejudiciul efectiv suferit de partea civilă, fiind lipsită de relevanță, în ceea ce privește despăgubirea persoanei vătămate, calculul făcut de organele silvice, acesta având consecințe în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor săvârșite.
Esențial în soluționarea acțiunii civile este respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat prin săvârșirea unei infracțiuni (restitutio in integrum).
Apelantul-parte civilă a solicitat obligarea inculpatului și la plata cheltuielilor efectuate cu desfășurarea procesului, la instanța de fond și la instanța de control judiciar, fără a indica suma pretinsă și fără a face dovada efectuării acestor cheltuieli, condiții în care acestea nu pot fi acordate.
De altfel, din lecturarea încheierii de dezbateri din data de 11.02.2015, rezultă că partea civilă a solicitat obligarea inculpatului „la plata prejudiciului”, nesolicitând obligarea și la plata cheltuielilor judiciare efectuate.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de apelantul-parte civilă, numai în ceea ce privește cuantumului sumei la care a fost obligat inculpatul către partea civilă, cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale.
Va fi desființată în parte sentința penală apelată, doar sub acest aspect, se va reține cauza spre rejudecare și în consecință, va fi majorat cuantumului sumei la care a fost obligat inculpatul către partea civilă F. S., cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale de la de 787,75 lei, la suma de 2246,40 lei.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE :
În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelantul-parte civilă F. S. împotriva sentinței penale nr.116 din data de 11.03.2015, pronunțată de Judecătoria Moinești, numai în ceea ce privește cuantumului sumei la care a fost obligat inculpatul către partea civilă, cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale.
Desființează în parte sentința penală apelată, doar sub acest aspect, reține cauza spre rejudecare și în consecință;
Majorează cuantumului sumei la care a fost obligat inculpatul către partea civilă F. S., cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale de la de 787,75 lei, la suma de 2246,40 lei lei.
În temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. P. N. C. I.
Pt.GREFIER,
M. – D. B., aflat în C.O.
Semnează înlocuitorul primului grefier
N. C.
Pron.sent.pen. Pațilea C.N.
Red.dec.D.P.
Tehnoredactat A.D.I.
3 ex.
29.06.2015/08.07.2015
| ← Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Decizia nr.... | Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006).... → |
|---|
