Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 496/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
Comentarii |
|
Decizia nr. 496/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 24-06-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 496/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din data de 24 iunie 2015
Instanța constituită din:
- Completul de judecată A6
- Președinte - C. E. - judecător
- Judecător- M. G. L.
- Grefier- C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – C. A. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA B. împotriva sentinței penale nr. 447 pronunțată de Judecătoria B. la data de 12 martie 2015 în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 17 iunie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 391 Cod procedură penală, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 24 iunie 2015, când,
C U RT E A,
Constată că, prin sentința penală nr. 447/12.03.2015 a Judecătoriei B., în baza art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, a fost condamnat inculpatul B. L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice.
În baza art. 91 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani conform art. 92 Cod penal.
În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, a fost obligat inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, a impus condamnatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Primăriei municipiului B. sau a Atelierului M.F.C. B. al Fundației pentru promovarea sancțiunilor comunitare.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 96 alin. 1, 4 Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situația în care, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligațiile impuse precum și în situația săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în interiorul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. cu numărul 9987/P/2014 din data de 21.11.2014, înregistrat pe rolul Judecătoriei B. sub număr_ în data de 16.12.2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului B. L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal.
Analizând mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarațiile martorului Micolșanu V., buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1442/T/2014, precum și declarația de recunoaștere a vinovăției dată de inculpat în conformitate cu dispozițiile art. 375 Cod de procedură penală, prima instanță a reținut, în fapt, că la data de 18.09.2014, în jurul orelor 15,55, inculpatul B. L. a condus autoturismul marca Dacia Double C. cu numărul de înmatriculare_ pe DN1, din direcția municipiul B. către municipiul C., iar la kilometrul 178+900 m a intrat în coliziune cu autoturismul marca Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare_ condus de martorul M. V.. În urma testării cu aparatul alcooltest, s-a constatat că inculpatul avea o alcoolemie de 1,51 mg/l alcool pur în aerul expirat. Inculpatului i-au fost recoltate probe biologice, în vederea stabilirii exacte a alcoolemiei și s-a constatat că la ora 16,45 acesta avea o alcoolemie de 3,00 g/1000 ml alcool pur în sânge.
În drept, a considerat instanța de fond că fapta inculpatului care, în data de 18.09.2014, în jurul orei 15,55, a condus autoturismul marca Dacia Double C. cu numărul de înmatriculare_ pe DN 1, având în sânge o îmbibație alcoolică de 3,00g/1000 ml alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, instanța de fond a reținut, în conformitate cu dispozițiile art. 74 Cod penal, faptul că alcoolemia era una extrem de ridicată, că a fost implicat într-un eveniment rutier care, deși nu s-a soldat cu victime, putea avea un alt rezultat și că inculpatul s-a deplasat pe un drum public circulat, la o oră la care traficul era ridicat. Cu privire la persoana inculpatului, a avut în vedere faptul că a recunoscut încă de la momentul constatării săvârșirea infracțiunii Acesta s-a prezentat în fața instanței, asumându-și responsabilitatea pentru comiterea infracțiunii.
Sub aspectul individualizării executării pedepsei, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 Cod penal, instanța de fond a analizat persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale, atitudinea acestuia de recunoaștere a săvârșirii faptei, considerând că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei acestuia pentru o perioadă determinată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Ministerul Public.
Reprezentantul Ministerului Public a arătat, în susținerea orală a căii de atac, că sentința penală nr. 447/12.03.2015 a Judecătoriei B. este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiuni reținute în sarcina sa. Raportat la faptul că inculpatul a condus acel autovehicul pe drumurile publice în jurul orei 15.55, în timp ce avea o îmbibație alcoolică de 3,00 gr.‰, producând și un accident de circulație, pedeapsa de 1 an aplicată inculpatului de către instanța de fond este mult prea mică raportat la pericolul social sporit al faptei săvârșite de inculpat.
Trebuie avut în vedere faptul că inculpatul a condus acel autovehicul la o oră de vârf, iar alcoolemia din sângele său era în apropierea stării de comă. A solicitat a se avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului și cazierul său rutier. Anterior săvârșirii acestei infracțiuni, inculpatului i-a mai fost suspendat carnetul de conducere a autovehiculelor, ca urmare a săvârșirii contravențiilor prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, ca urmare a conducerii autovehiculul cu o îmbibație alcoolică. Astfel, a apreciat că se impune majorarea cuantumului pedepsei și suplimentar față de motivele invocate, a solicitat a se face aplicarea și a dispozițiilor art. 66 alin. 1 lit. i Cod penal, respectiv interzicerea dreptului de a conduce autovehicule inculpatului.
În fața instanței de apel nu au fost administrate mijloace de probă, inculpatul fiind prezent.
Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale și cu declarația de recunoaștere dată de inculpat, în conformitate cu dispozițiile art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală, mijloacele de probă fiind analizate de prima instanță.
Analiza situației de fapt pe baza probelor administrate a fost făcută temeinic și corect de prima instanță, astfel că recunoașterea făcută de inculpat se coroborează cu toate probele administrate în faza de urmărire penală.
Încadrarea în drept a faptei a fost în mod legal făcută de instanța de fond, respectiv s-a considerat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Cu privire la criticile aduse de Ministerul Public, instanța de control judiciar reține valoarea foarte mare a alcoolemiei, de 3,00 g/l alcool pur în sânge la singura probă recoltată, aspectul că a circulat pe un drum european, intens traficat, faptul că a produs, din culpa sa, un accident de circulație soldat cu daune materiale, declarația inculpatului consemnată în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din care rezultă traseul avut în acea zi de inculpat (“am plecat cu mașina de la sediul firmei din B. cu intenția de a lua niște colegi din C.” - circulând deci într-o zonă foarte aglomerată din B. și din afara orașului) și cazierul rutier al inculpatului (din care rezultă că în primăvara lui 2006 a refuzat să i se recolteze probe biologice, fiind adoptată o soluție de neîncepere a urmăririi penale, în septembrie 2006 i s-a suspendat permisul auto pentru conducere sub influența alcoolului, iar în octombrie 2007, din nou i s-a suspendat permisul pentru același motiv).
Toate aceste aspecte, îndreptățesc instanța de control judiciar să considere că motivele de apel formulate și susținute de Ministerul Public sunt întemeiate, sentința criticată fiind netemeinică.
Se impune, pentru a asigura atingerea scopului pedepsei, atât majorarea pedepsei, cât și impunerea, ca pedeapsă complementară, a obligației de a nu mai conduce autovehicule pe o durată de 3 ani, pentru ca inculpatul să conștientizeze gravitatea adoptării acestui comportament ce pune în pericol viața celorlalți participanți la trafic, pietoni sau conducători auto, asigurându-se astfel o proporționalitate între măsurile coercitive luate față de inculpat și pericolul concret al faptei săvârșite
Prin urmare, se va admite apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 447/12.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care o va desființa în ceea ce privește individualizarea pedepsei.
Rejudecând cauza în aceste limite, va majora pedeapsa aplicată inculpatului B. L. de la 1 an închisoare la 2 închisoare, va majora corespunzător și termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de la 2 ani la 3 ani.
În baza art. 67 Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 3 ani, prevăzută de art. 66 alineat 1 litera i Cod penal și, corespunzător, va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a conduce autovehicule, prevăzută de art. 66 alineat 1 litera i Cod penal.
În baza art. 65 alineat 3 Cod penal, va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării principale.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate și, în baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 447/12.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care o desființează în ceea ce privește individualizarea pedepsei.
Rejudecând cauza în aceste limite:
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului B. L. de la 1 an închisoare la 2 închisoare.
Majorează termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de la 2 ani la 3 ani.
În baza art. 67 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 3 ani, prevăzută de art. 66 alineat 1 litera i Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a conduce autovehicule, prevăzută de art. 66 alineat 1 litera i Cod penal.
În baza art. 65 alineat 3 Cod penal, suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării principale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. E. M. G. L.
GREFIER
pt. C. G.
aflată în concediu de odihnă
semnează grefier desemnat
de președintele instanței
L. G.
Red. M.L./27.08.2015
Dact. O.S./28.08.2015
3 exemplare
Jud. fond: C. D.
← Abandonul de familie. Art.378 NCP. Decizia nr. 493/2015. Curtea... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 459/2015.... → |
---|