Abuzul în serviciu. Art.297 NCP. Decizia nr. 404/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 404/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 27-05-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

- SECȚIA PENALĂ -

DECIZIA PENALĂ NR. 404/Ap DOSAR NR._

Ședința publică din 27 mai 2015

Instanța constituită din:

Completul de judecată A10:

PREȘEDINTE - R. C. D. - judecător

JUDECĂTOR - C. C. G.

Grefier - R. G.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție A. P.C. D.C. A. -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor formulate de P. DE PE L. TRIBUNALUL B. și inculpatul B. V. împotriva sentinței penale nr. 83/S din 13 martie 2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedură îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 13 mai 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la pentru astăzi, 27 mai 2015, când,

CURTEA

Asupra prezentei cauze penale, constată următoarele.

Prin sentința penală nr.83/S din 13 martie 2015 a Tribunalului B. s-a dispus, în baza art.289 alin.1 Cod penal raportat la art.7 lit.c din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, art.374 alin.4 Cod procedură penală, art.396 alin.10 Cod procedură penală, art.75 alin.2 lit.b Cod penal și art.76 alin.1 Cod penal, condamnarea inculpatului B. V. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată - 5 acte materiale, la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art.66 alin 1 lit. a, b și g Cod penal (interzicerea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta - conductor tren).

În baza art. 297 alin.1 Cod penal, raportat la art.13 ind. 2 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, art.396 alin.10 Cod procedură penală, art.75 alin.2 lit. b Cod penal și art.76 alin.1 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată - 5 acte materiale, condamnarea aceluiași inculpatla o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin 1 lit. a, b și g Cod penal (interzicerea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție publică)

În baza art. 38, art. 39 alin.1 lit.b Cod penal, art. 45 Cod penal a contopit pedepsele mai sus aplicate inculpatului în pedeapsa principală cea mai grea de 1 an și 10 luni închisoare la care a adăugat o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 5 luni închisoare, inculpatul executând în final pedeapsa principală de 2 ani și 3 luni închisoare și1 anpedeapsa complementară prev. de art. 66 alin 1 lit a, b și g Cod penal (interzicerea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta - conductor tren și de a ocupa o funcție publică), executabilă conform art. 68 lit.b Cod penal.

În baza art. 65 alin 1 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin 1 lit. a, b și g Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 91 al 1 Cod penal a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe o durată de 3 ani, termen de supraveghere stabilit conform art. 92 alin.1 Cod penal și, corelativ, a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 93 alin 1 Cod penal a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin 3 Cod penal a impus inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin 3 Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere, a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 în cadrul Primăriei Braniștea.

A constatat recuperat prejudiciul cauzat părții civile S.N.T.F.C. „C.F.R Călători” S.A. Sucursala de Transport Feroviar de Călători București.

În baza art.289 al 3 Cod penal a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 48 de lei dobândită de acesta urmare a comiterii infracțiunii de luare de mită.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul B. a reținut următoarele.

Prin rechizitoriul Ministerul Public, P. de pe lângă Tribunalul B., din data de 17.10.2014 a fost trimis în judecată inculpatul B. V. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal (5 acte materiale) și a infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal (5 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod Penal.

În rechizitoriu s-au expus următoarele:

S. Națională de Transport Feroviar de Călători (S.N.T.F.C.) „C.F.R. Călători” S.A. este persoană juridică română, cu capital de stat, care desfășoară activități de interes național, în scopul realizării transportului feroviar public de călători, având caracter de serviciu public social, potrivit art. 2 alin. 2, art. 4, art. 9, art. 15 alin. 2 din H.G. nr. 584/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române - C.F.R. Călători și art. 2, art. 5, art. 6 din Statutul societății, anexă a H.G. nr. 584/1998.

Astfel, S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A este o persoană juridică de interes public, cu capital integral de stat, orice persoană care exercită atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia, având calitatea de funcționar public, în sensul art. 175 alin. 1, lit. c) Cod penal.

Reglementările interne privind activitatea de control trenuri, sub aspectul verificării documentelor de călătorie, constând în revizia legitimațiilor de călătorie de către personalul de tren, alcătuit din șef tren și conductor tren, precum și în controlul efectuat de către organele de control ale societății, reprezentate de controlorii de bilete, inspectorii de specialitate și revizorii regionali și centrali, sub conducerea unui revizor general – pot fi regăsite în Instrucția pentru controlul trenurilor nr. 80/01.01.1954 a Ministerului Căilor Ferate – Direcțiunea Generală a Exploatării; Dispoziția Directorului General al SNTFC „CFR Călători” S.A. nr. 10/14.05.2004 privind organizarea activității serviciilor specializate în activitatea de control a activității personalului de tren, stație și legalității călătoriei; Dispoziția Directorului General al SNTFC „CFR Călători” S.A. nr. 36/02.11.2006 privind Îndrumătorul pentru stabilirea gravității unor nereguli ce pot fi constatate în sarcina salariaților și a modului de tratare aplicabil, H.G. nr. 203/1994 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, republicată, precum și în Statutul disciplinar al personalului din unitățile de transport, adoptat prin Decretul nr. 360/1976 al Consiliului de Stat și în Regulamentul intern al societății aprobat prin Hotărârea nr. 4/15.05.2012 a Consiliului de Administrație.

Normele interne în domeniu se completează cu atribuțiile și sarcinile de serviciu ale personalului respectiv, stabilite prin fișele posturilor și alte dispoziții interne pe linia de muncă privind activitatea de control trenuri.

Astfel, personalul de tren, format din șef tren și conductor tren, alcătuind partida trenului, au ca atribuții principale în acest sens, după cum urmează:

- la . și notează în registrul special finanțat, sub semnătură, sumele de bani personali pe care îi deține, solicitând consemnarea acestora în carnetul de activitate de către șeful de tură comanda personalului de tren; nu se admit diferențe în plus sau în minus față de banii declarați în carentul de activitate la . de motivul invocat;

- să trateze călătorii constatați în tren fără legitimații de călătorie sau cu legitimație de călătorie incompletă, să verifice identitatea titularilor de legitimații nominale, să verifice legitimațiile de călătorie să fie valabile la trenul, clasa și data respectivă;

- revizia legitimațiilor de călătorie să se facă imediat după plecarea trenului din stația de formare sau stația din parcurs;

- să patruleze permanent prin sectorul său de activitate pentru a verifica și trata toți călătorii care urcă în tren din toate punctele prevăzute cu oprirea trenului și pentru a sesiza cu ușurință pătrunderea în sector a unui călător fraudulos provenind din sectoarele adiacente deservite de ceilalți conductori;

- solicită sprijin organelor de poliție din tren sau la prima stație cu post de poliție TF pentru identificarea călătorilor ce trebuie tratați pentru nereguli de la normele de transport;

- se preocupă permanent de creșterea veniturilor la calea ferată;

- pentru orice neregulă, precum afluența de călători, greutăți întâmpinate în colaborarea cu organele de poliție TF referitoare la predarea călătorilor frauduloși care nu pot fi identificați, face raport de eveniment și îl înaintează spre înregistrare șefului de tură de la comanda proprie sau din parcurs.

Persoanele din cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A. care ocupă funcții de conductor tren și șef tren, au atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor, potrivit art. 4 și 5 din H.G. nr. 203/1994 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, republicată, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, modificată și completată.

Prezenta cauză a avut ca mod de sesizare procesul-verbal din data de 17.03.2011, sub nr. 520/P/2011, încheiat de organele poliției judiciare din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi B. din cadrul Direcției Poliției Transporturi a Inspectoratului General al Poliției Române, în cauză fiind efectuate cercetări privind o faptă de luare de mită din data de 17.03.2011, reținută în sarcina numitului I. V., conductor tren în cadrul Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători (S.N.T.F.C.) „C.F.R. Călători” S.A., prin rezoluția procurorului dată în cauză la data de 08.06.2011 dispunându-se începerea urmăririi penale în acest sens.

Din cercetările ulterioare efectuate în cauză a rezultat că astfel de fapte săvârșite de personalul din cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. au o frecvență cu totul deosebită reprezentând un fenomen generalizat de corupție în sânul societății comerciale naționale în cadrul activității de verificare a documentelor de călătorie. În acest sens s-a avut în vedere ansamblul situației de fapt ce rezultă din materialul probatoriu administrat în cauză, în special datele și informațiile puse la dispoziție de către investigatorii sub acoperire autorizați în cauză, situațiile reținute privind comunicările în mediul ambiental și telefonic interceptate și înregistrate în cauză, precum și denunțurile formulate și declarațiile învinuiților și martorilor ascultați în cauză, exemplificând în acest sens după cum urmează.

În cadrul urmăririi penale efectuate în cauză, la data de 05.11.2012 a fost audiat martorul R. Ș. A., ocupând funcția de director general al societății în perioada respectivă.Astfel, martorul a subliniat că societatea națională parte vătămată are în principiu pierderi și nu are rentabilitate comercială, precizând că singura sursă de venit a societății provine din încasările din vânzarea documentelor de călătorie, aceasta constituind aproximativ 25% din totalul veniturilor, restul până la 100 % provenind din subvențiile de la stat, astfel că societatea are un deosebit interes în creșterea acestor venituri și a fost dispusă să ia măsurile necesare.

În acest sens, martorul a arătat că au fost adoptate o . reglementări specifice, însă aplicarea lor nu a dat rezultatul scontat, în fiecare caz în parte regăsindu-se diverse justificări, precum sancționarea blândă a unor astfel de abateri ale personalului, pe diverse considerente și luând în considerare cazurile respective în mod izolat, iar nu în ansamblul situației de fapt privind fenomenul de călătorie frauduloasă.

De altfel, martorul a menționat ca măsură specială atribuirea unui spor de salariu personalul de tren, reprezentând 10% din încasările pe care le efectuează prin eliberarea legitimațiilor de călătorie în tren (BTT – bilet tarif în tren), acesta având un cost mai ridicat cu 50% decât cel de la casa de bilete.

Martorul, director general, a apreciat personal că pierderile anuale ale companiei cauzate de călătoria frauduloasă se ridică la suma de 130-150 de milioane de lei noi, fiind aproximativ 30% din totalul încasărilor respective.

În continuarea cercetărilor efectuate, la data de 23.07.2012, a fost ascultat în cauză, în calitate de martor, numitul S. M..Acesta a deținut în perioada octombrie 2011 – iulie 2012, funcția de revizor general în cadrul Revizoratului General de Siguranța Circulației și Control din cadrul unității economice respective – aceasta fiind funcția de conducere superioară în cadrul structurii ce avea în competență activitatea comercială privind colectarea veniturilor provenite din eliberarea legitimațiilor de călătorie și controlul acestei activități – fiind astfel cel mai în măsură să evidențieze aspecte legate de activitatea respectivă.

Cu ocazia audierii sale, acesta a arătat că, în timpul exercitării funcției sale de conducere, a sesizat caracterul scăzut al veniturilor din legitimațiile de călătorie și a prezentat această situație factorilor de conducere a unității economice – adunarea generală a asociaților și consiliului de administrație, precum și directorului general al unității, întocmind rapoarte specifice în acest sens.

Despre această situație, acesta a apreciat că se datorează „unor înțelegeri între persoanele cu funcții de control și personalul de tren, în sensul că aceștia ignorau aspecte legate de călătoria frauduloasă, practic personalul ar fi primit bani de la călătorii frauduloși pentru a le facilita călătoria, iar inspectorii și revizorii de specialitate care efectuau controlul asupra celor dintâi nu evidențiau aceste aspecte”.

În același sens, martorul a evidențiat că, potrivit propriei sale analize, pierderile suferite de unitatea economică respectivă se ridică la aproximativ un procent de „35-40 %” din totalul încasărilor din emiterea legitimațiilor de călătorie. Astfel, având în vedere că aceasta este, în principiu, singura sursă de finanțare a unității economice respective, se evidențiază astfel un prejudiciu important care afectează întreaga activitate a societății.

În continuare, martorul a relevat că măsurile luate de conducerea unității pentru stoparea acestui fenomen, precum întocmirea unor programe încrucișate de control specific, înregistrarea video a activității comerciale și alte asemenea – au dat doar rezultate minime, o astfel de analiză fiind îngreunată de atitudinea personalului cu astfel de funcții.

Totodată, martorul a arătat că a suspectat de astfel de neregularități inclusiv persoane ocupând funcții de control superioare în cadrul structurii respective, relevând aspecte concrete în aceste sens.

La data de 03.08.2012 a fost ascultat în cauză numitul T. I., conductor tren,care a confirmat cele reținute anterior. Acesta a declarat că această situație persistă de mai mult timp și are un caracter de obișnuință, fiind „o practică generală în a se da bani organelor de control pentru ca acestea să nu constate nereguli”, bani provenind de la călători frauduloși. Mai mult, acesta a precizat, în clar, că „în ultimii doi ani cu siguranță nu au existat situații în care să am parte de controale din partea inspectorilor și aceștia să nu primească la sfârșit sume de bani, cu excepția momentelor când aceștia aveau suspiciuni că pe traseu s-ar afla și alte echipe de supra-control sau organe de poliție”.

În continuare, martorul a afirmat că personalul de tren „primește informații în mod constant de la inspectori referitor la programul pe care îl au și dacă urmează să fie controlați de către aceștia, acest lucru făcându-se pentru ca eu și colegul meu să ne pregătim în sensul că să fie bilete tratate în tren, să le lăsăm și călători netratați pentru a le putea tăia bilete și astfel să aibă activitate și totodată pentru a lua bani de la călători frauduloși și a nu le elibera bilete având astfel bani pentru a le da și lor”.

În cursul urmăririi penale, la data de 05.06.2012, în baza art. 86¹alin. 7 Cod Procedură Penală și în condițiile speciale prevăzute de art. 86¹și art. 86²Cod Procedură Penală, procurorul a procedat la ascultarea în cauză a investigatorului sub acoperire cu numele atribuit M. E..Potrivit celor astfel consemnate, investigatorul a detaliat cele menționate în cuprinsul proceselor-verbale încheiate și depuse la dosarul cauzei, descriind actele materiale și modalitățile în care acestea au fost reținute. Astfel, investigatorul sub acoperire a arătat că, angajat fiind în unitatea economică respectivă, în funcția de controlor bilete (funcție de control imediat superioară personalului de tren pe linia de muncă a verificării documentelor de călătorie) și, mai apoi, inspector de specialitate, cu atribuții privind verificarea activității personalului partidelor de tren (conductori și șefi de tren), aceștia din urmă îi înmânau, în diverse modalități, atât lui cât și colegilor săi având aceleași atribuții, sume de bani și alte foloase, pentru a ignora neregularitățile ce puteau fi reținute cu ocazia controalelor specifice respective, în special prezența unui număr mare de călători frauduloși, cărora componenții partidelor de tren le permiteau călătoria în schimbul unor sume de bani primite de la aceștia, pe care le însușeau fraudulos.

Așadar, din descrierea investigatorului sub acoperire a reieșit amploarea deosebită a activității infracționale respective, un fenomen generalizat de fapte de corupție și o relaționare apropiată între participanți pentru realizarea actelor de corupție, relevându-se aspecte privind asocierea acestora în vederea săvârșirii unor astfel de infracțiuni.

În acest sens, investigatorul a detaliat aspecte infracționale privind fiecare persoană cu care a intrat în legătură pe parcursul exercitării atribuțiilor sale de serviciu, relevându-se astfel o practică curentă și generalizată de acte de corupție în sânul activității profesionale ale persoanelor cu astfel de atribuții și sarcini de serviciu.

În ceea ce privește aplicarea procedeelor probatorii speciale, referitoare la autorizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală, în actul de sesizare s-a arătat că prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 17.03.2011, încheiat de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi B., s-a procedat la constatarea și sesizarea din oficiu privind săvârșirea de către făptuitorul I. V. a unor infracțiuni de serviciu și de corupție, în fapt reținându-se că, în data de 17.03.2011, în calitate de conductor de tren în cadrul R.T.F.C. București, fiind de serviciu pe trenul de persoane nr. 831 pe direcția București-B., a primit bani de la mai multe persoane în scopul de a nu-și îndeplini activitățile de control a legitimațiilor de călătorie și a permite acestora transportul cu mijloacele respective de transport pe calea ferată.

Cu ocazia efectuării actelor de cercetare penală în cauză, prin procesul-verbal din data de 07.06.2011 al poliției judiciare, întocmit în baza ordonanței de delegare a procurorului din 30.05.2011, au fost individualizate dosare penale având un obiect similar și de competența Parchetului Tribunalului B., pentru o perioadă anterioară de cinci ani de zile, concluzionându-se că numărul unor astfel de fapte este relativ mare, având sesizări din oficiu ale organelor judiciare, iar soluțiile date în cauză au fost de netrimitere în judecată pe considerentul principal al valorii mici a obiectului mitei.

Față de cele astfel reținute, s-a apreciat că astfel de fapte săvârșite de personalul de control din cadrul unității economice respective au o frecvență deosebită și nu sunt nicidecum singulare, apreciindu-se necesar a se proceda la verificarea situației de fapt privind eventuale fapte de luare și dare de mită în domeniul respectiv.

Astfel, procurorul a considerat întrunite condițiile privind folosirea în cauză a unor investigatori sub o altă identitate decât cea reală, în conformitate cu prev. art. 224¹-224⁴ din Codul de procedură penală, procedând la autorizarea investigatorilor cu numele atribuite M. E. și M. C. prin ordonanța din data de 07.06.2011, aceasta fiind prelungite ulterior în mod succesiv (în principal, s-a autorizat angajarea investigatorului sub acoperire în cadrul Ministerului Transportului – SNTFC „CFR CĂLĂTORI” S.A. și desfășurarea activităților specifice domeniului respectiv).

În perioada ulterioară, având în vedere noile date și informații puse la dispoziția procurorului de către investigatorul M. E., menționate în cuprinsul proceselor verbale încheiate în acest sens și aflate la dosarul cauzei, din care a reieșit dimensiunea extraordinară a fenomenului infracțional din unitatea publică parte civilă, procurorul a procedat, începând prin ordonanța din data de 14.02.2012, la autorizarea unor investigatori sub acoperire care să aibă comportamentul unor călători frauduloși (în principal, investigatorii fiind autorizați să promită, să ofere sau, după caz, să dea ori să primească, bani sau alte foloase, de la funcționarii ocupând funcții specifice sau oricare alte persoane care au legătură cu cauza).

Fiecare ordonanță a procurorului privind autorizarea investigatorilor sub acoperire a fost dată în cauză în condițiile art. 224¹-224⁴ din Codul de procedură penală, fiind motivată și cuprinzând toate mențiunile prevăzute în art. 224² alin. 4. În acest sens, persoanele față de care a existat presupunerea că au săvârșit o infracțiune au fost enumerate expres în cuprinsul ordonanței, în măsura în care erau cunoscute la momentul respectiv, cu precizarea că vor fi avute în vedere oricare alte persoane implicate în săvârșirea unor astfel de fapte sau care au legătură cu cauza.

Față de cele expuse, se poate observa că măsura introducerii investigatorilor sub acoperire a fost luată în mod progresiv de către procuror și în funcție de datele cunoscute în fiecare moment procesual relevant, fără a se urmări în mod nejustificat vreo anume persoană, având inițial ca temei de fapt existența unor indicii temeinice și concrete constând în numărul mare de fapte similare de luare de mită depistate într-o anume perioadă de timp și temeiurile soluțiilor pronunțate cu privire la acestea având motivarea principală a valorii mici a mitei, ajungându-se în final la reținerea unor astfel de indicii privind descoperirea unui fenomen generalizat de corupție în domeniul respectiv, cu implicarea mai multor persoane ocupând astfel de funcții, inclusiv superioare, identificate de la începutul anchetei sau pe parcursul desfășurării cercetărilor în cauză.

În cauză, prin prima jurisprudenței CEDO, acțiunea investigatorilor sub acoperire s-a plasat în cadrul unei operațiuni urmărind fapte de corupție, ordonată de un magistrat, au existat rațiuni pentru care inculpații au fost bănuiți de săvârșirea faptelor respective și nu s-au exercitat asupra persoanelor care desfășurau acea activitate o influență de natură a le incita la comiterea unei infracțiuni pe care, altfel, acea persoană nu ar fi comis-o, astfel că factorul determinant nu a fost rolul investigatorului ci comportamentul inculpaților.

În concret, în speță, investigatorii sub acoperire autorizați au desfășurat activități obișnuite și perfect asemănătoare cu cele ale unor călători frauduloși, în aceleași circumstanțe concrete despre care existau date că astfel de fapte se produc, constatarea săvârșirii acestora confirmând datele inițiale privind caracterul repetat al actelor materiale comise de inculpați și multitudinea participanților și a relațiilor infracționale dintre aceștia.

Cu privire la valoarea obiectului mitei și a prejudiciului produs, procurorul menționează că acestea au un cuantum relativ minor cu referire la fiecare act material în parte, însă numărul mare de astfel de acte materiale și caracterul repetat al acestora determină multiplicarea valorii prejudiciului și luarea în considerarea, în circumstanțierea faptelor inculpatului, a unui cuantum ridicat al pagubei produse, atât cu privire la fiecare inculpat în parte, cât și raportat la paguba produsă S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A. prin faptele tuturor celor peste două sute de inculpați din dosar, evidențiindu-se astfel o valoare considerabilă a pierderii suferite de societatea națională parte civilă în cauză. De altfel, aspectele privind amploarea fenomenului infracțional au fost relevate inclusiv în mass-media în perioada respectivă, evidențiindu-se caracterul de notorietate al situației reținute, aspecte subliniate în cauză prin procesele-verbale ale procurorului din datele de 30.07.2012 și 12.10.2012. Mai mult, în perioada anterioară, în lunile octombrie-decembrie 2012, au fost luate în cauză măsuri preventive cu privire la un număr mare de inculpați (peste 150 de inculpați), ocupând funcții de conductor, șef tren, inspector și revizori de specialitate, reținându-se în sarcina acestora comiterea de fapte similare de corupție, aceștia fiind reținuți în cauză și luându-se față de ei măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, cu obligații complementare, situația fiind de vădită notorietate publică.

În aceste condiții, descoperirea unor fapte noi de corupție, precum sunt cele reținute în sarcina sus-numitului inculpat B. V., săvârșite în aceleași moduri de comitere precum cele reținute anterior în cauză, de către persoane ocupând funcții similare și față de aceeași parte civilă, evidențiază subzistența fenomenului infracțional și zădărnicia măsurilor luate în cauză, relevând formarea unor reflexe criminogene dezvoltate în timp îndelungat cu un grad ridicat de pericol social, aspectele fiind relevate inclusiv în media recentă, astfel cum reiese din procesul-verbal al procurorului din data de 07.04.2014.

În ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina inculpatului B. V. tribunalul a reținut următoarele aspecte.

Ca urmare a sesizării din oficiu din data de 06.02.2014, orele 08,00, privind noile faptele penale de corupție, prin ordonanța procurorului din aceeași dată a fost dispusă extinderea urmăririi penale în cauză și începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni.

- infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal;

- cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod Penal.

Prin ordonanțele procurorului din datele de 06.02.2014 și 18.02.2014 a fost dispusă autorizarea folosirii în cauză, în calitate de investigator cu identitate reală, a următorilor lucrători operativi din cadrul poliției judiciare, pentru perioada 07.02._14, inclusiv, după cum urmează: M. A. – ag. pr. Poliția Stațiunii Poiana B.; G. P. – ag. pr. Secția 4 Poliție B.; I. G. – ag. șef pr. Secția 2 Poliție B.; B. G. – ag. șef Secția 1 Poliție; C. A. – ag. pr. Secția 3 Poliție; RIONESEI V. – ag. șef pr. Secția Regională de Poliție Transporturi B.; E. R. E. – ag. pr. Secția Regională de Poliție Transporturi B., și respectiv A. E. – ag. pr. Secția 1 de Poliție B. și G. R. - ag. pr. Secția 5 de Poliție B..

La cererea procurorului, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului B. a emis mandatul de supraveghere tehnică nr. 2/UP/06.02.2014, în baza încheierii nr. 3/UP/06.02.2014, pronunțată în dosarul nr._ al acestei instanțe, prin care a încuviințat, începând din data de 07.02.2014 până la data de 08.03.2014 inclusiv, supravegherea audio, video sau prin fotografiere, privind activitățile autorizate prin ordonanța procurorului, dată în cauză la data de 06.02.2014, realizate de către investigatorii cu identitate reală, menționați mai sus. Prin încheierea nr. 21/UP/07.03.2014, pronunțată în dosarul nr._ al aceleiași instanțe, s-a dispus prelungirea măsurii de supraveghere tehnică, pentru perioada 09.03.2014 – 07.04.2014, inclusiv.

Ca urmare a efectuării actelor de cercetare penală în cauză au fost constatate fapte noi, astfel că prin ordonanța procurorului din data de 14.05.2014, ora 08,00, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză și începerea urmăririi penale privind următoarele fapte, precum și efectuarea în continuarea a urmăririi penale in personam, față de sus-numitul B. V., reținându-se după cum urmează:

- infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal - reținându-se că acesta, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, ocupând funcția de șef tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în mod direct și pentru sine, a primit sume de bani de la călători frauduloși, în legătură cu neîndeplinirea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu referitoare la revizia legitimațiilor de călătorie privind pe aceștia:

1. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, a primit suma de 8 lei, de la investigatorul călător fraudulos C. A. (a se vedea în acest sens procesul-verbal al investigatorului din data de 14.03.2014, procesul-verbal din data de 31.03.2014 privind redarea situației reținute în mediul ambiental și procesul-verbal din data de 23.04.2014 privind identificarea făptuitorului);

2. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, a primit suma de 10 lei, de la investigatorul călător fraudulos G. R. (a se vedea în acest sens procesul-verbal al investigatorului din data de 14.03.2014, procesul-verbal din data de 31.03.2014 privind redarea situației reținute în mediul ambiental și procesul-verbal din data de 23.04.2014 privind identificarea făptuitorului);

3. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, a primit suma de 10 lei, de la investigatorul călător fraudulos I. G. (a se vedea în acest sens procesul-verbal al investigatorului din data de 14.03.2014, procesul-verbal din data de 31.03.2014 privind redarea situației reținute în mediul ambiental și procesul-verbal din data de 23.04.2014 privind identificarea făptuitorului);

4. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, a primit suma de 10 lei, de la investigatorul călător fraudulos M. A. (a se vedea în acest sens procesul-verbal al investigatorului din data de 14.03.2014, procesul-verbal din data de 31.03.2014 privind redarea situației reținute în mediul ambiental și procesul-verbal din data de 23.04.2014 privind identificarea făptuitorului);

5. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, a primit suma de 10 lei, de la investigatorul călător fraudulos G. P. (a se vedea în acest sens procesul-verbal al investigatorului din data de 14.03.2014, procesul-verbal din data de 31.03.2014 privind redarea situației reținute în mediul ambiental și procesul-verbal din data de 23.04.2014 privind identificarea făptuitorului).

- infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod Penal, rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal reținându-se că acesta, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, aflându-se în exercitarea funcției de șef tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., nu a îndeplinit actele referitoare la revizia legitimațiilor de călătorie privind călători frauduloși și a permis acestora călătoria cu mijloacele de transport pe calea ferată și prin aceasta a cauzat o pagubă S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., constând în prețul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren pentru distanța respectivă de deplasare și obținând pentru investigatorul călător fraudulos avantajul patrimonial privind neplata costului călătoriei respective:

1. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, privind călătoria investigatorului călător fraudulos C. A., pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei (a se vedea în acest sens, în completarea celor de mai sus, procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă);

2. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, privind călătoria investigatorului călător fraudulos G. R., pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei (a se vedea în acest sens, în completarea celor de mai sus, procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă);

3. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, privind călătoria investigatorului călător fraudulos I. G., pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei (a se vedea în acest sens, în completarea celor de mai sus, procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă);

4. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, privind călătoria investigatorului călător fraudulos M. A., pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei (a se vedea în acest sens, în completarea celor de mai sus, procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă);

5. În data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, privind călătoria investigatorului călător fraudulos G. P., pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei (a se vedea în acest sens, în completarea celor de mai sus, procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă).

Cu privire la stabilirea cuantumul prejudiciului produs în cazul faptelor de abuz în serviciu, s-a reținut cu privire la călătoria fiecărui călător fraudulos datele necesare în acest sens, precum data și ruta călătoriei, cu luarea în considerare a tarifului raportat la clasa de confort respectivă, pentru un bilet de călătorie cu taxare în tren (personal de tren având ca primă obligație în cazul depistării unui călător fraudulos aceea a manifestării intenției emiterii unui astfel de bilet cu taxare în tren – BTT).

Prin ordonanța procurorului din data de 16.05.2014, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de sus-numitul B. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care s-a dispus anterior continuarea efectuării urmăririi penale față de acesta.

La data de 16.05.2014 au fost prezentate suspectului și respectiv inculpatului B. V., situația de fapt, încadrarea juridică și drepturile și obligațiile procesuale, acesta exercitându-și dreptul de a nu da nicio declarație în cauză.

În ceea ce privește conduita profesională a inculpatului B. V. în funcția în cadrul căreia a săvârșit faptele reținute, s-a reținut că acesta a fost sancționat disciplinar în repetate rânduri, în perioada recentă, pentru fapte referitoare la același domeniu de activitate, astfel cum reiese din înscrisurile comunicate de S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A – Sucursala de Transport Feroviar de Călători București – Stația București - Grivița, cu adresa nr. BC 21._ /2014.

Caracterul repetat și constant în timp privind astfel de acte materiale infracționale ale inculpatului B. V. reiese și din faptul că acesta a primit sumele de bani drept mită cu fiecare ocazie în care investigatorii autorizați în cauză au procedat în sensul respectiv față de acesta, în cauză neexistând situații în care inculpatul B. V., fiind pus într-o astfel de conjunctură, să nu fi procedat în felul respectiv (să fi refuzat sumele de bani de la acești călători frauduloși), numărul de acte materiale reținute în cauză fiind limitat doar de resursele operative ale organului de urmărire penală, precum numărul de investigatori autorizați raportat la numărul făptuitorilor, timpul fizic relativ mare destinat activităților operative autorizate, fondul constituit la nivelul parchetului general privind sumele de bani destinate organizării și constatării infracțiunilor flagrante de corupție, cheltuielile materiale pentru deplasările operative ale investigatorilor și alte asemenea, astfel cum reiese din procesul verbal al procurorului din data de 27.06.2014. Așadar, în lipsa unor circumstanțe excepționale privind conduita investigatorilor autorizați în cauză, neexistând nicio diferență practică între activitățile acestora investigatori și comportamentul altor eventual călători frauduloși, se poate reține în sarcina inculpatului caracterul de obișnuință în săvârșirea unor astfel de fapte penale.

Față de cele expuse mai sus referitoare la fenomenul infracțional în cadrul căruia au fost reținute faptele inculpatului și stăruința autorităților în descoperire și tragerea la răspundere penală a autorilor, caracterul repetat, constant în timp și clandestin al actelor materiale infracționale, precum și circumstanțele negative de natură profesională învederate în activitatea de serviciu a inculpatului, procurorul a considerat că faptele au un grad de pericol social specific infracțiunilor reținute și nu permit reținerea în cauză a unor circumstanțe atenuante.

Faptele reținute în sarcina inculpatului au fost încadrate în drept în conținutul concret al infracțiunilor de luare de mită și abuz în serviciu.

Astfel, fapta inculpatului B. V., care, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la data de 14.03.2014, ocupând funcția de șef tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în mod direct și pentru sine, a primit diferite sume de bani de la 5 călători frauduloși, în cuantum total de 48 de lei, în legătură cu neîndeplinirea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu referitoare la revizia legitimațiilor de călătorie privind pe aceștia, a fost încadrată în elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal (5 acte materiale).

Fapta inculpatului B. V., care, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la data de 14.03.2014, aflându-se în exercitarea funcției de șef tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., nu a îndeplinit actele referitoare la revizia legitimațiilor de călătorie privind 4 călători frauduloși și a permis acestora călătoria cu mijloacele de transport pe calea ferată și prin aceasta a cauzat o pagubă S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în cuantum total de 110 lei, constând în prețul legitimațiilor de călătorie necesare a fi fost eliberate în tren pentru distanțele respective de deplasare, și obținând pentru investigatorul călător fraudulos avantajul patrimonial privind neplata costului călătoriei respective, a fost încadrată în elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal (5 acte materiale).

ISTORICUL CAUZEI

Prin ordonanța procurorului din data de 08.06.2011 a fost dispusă începerea urmăririi penale în cauză față de numitul I. V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 Cod penal 1968.

Prin ordonanța procurorului din data de 06.02.2014, a fost dispusă extinderea urmăririi penale sub aspectual săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal, și pentru infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal.

Prin ordonanța procurorului din data de 14.05.2014, ora 08,00, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză și începerea urmăririi penale privind următoarele fapte, precum și efectuarea în continuarea a urmăririi penale in personam, față de sus-numitul B. V., reținându-se după cum urmează:

- infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal reținându-se că acesta, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, aflându-se în exercitarea funcției de șef tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., nu a îndeplinit actele referitoare la revizia legitimațiilor de călătorie privind călători frauduloși și a permis acestora călătoria cu mijloacele de transport pe calea ferată și prin aceasta a cauzat o pagubă S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., constând în prețul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren pentru distanța respectivă de deplasare și obținând pentru investigatorul călător fraudulos avantajul patrimonial privind neplata costului călătoriei respective:

Sub aspectul măsurilor preventive se constată că prin ordonanța procurorului din data de 16.05.2014, față inculpat de a fost luată măsura controlului judiciar, prin încheierea judecătorului de cameră preliminară aceasta fiind revocată

Sub aspect probator tribunalul a constatat următoarele

În cadrul urmăririi penale efectuate în cauză, la data de 05.11.2012 a fost audiat martorul R. Ș. A., ocupând funcția de director general al societății în perioada respectivă. Astfel, martorul a subliniat că societatea națională parte vătămată are în principiu pierderi și nu are rentabilitate comercială, precizând că singura sursă de venit a societății provine din încasările din vânzarea documentelor de călătorie, aceasta constituind aproximativ 25% din totalul veniturilor, restul până la 100 % provenind din subvențiile de la stat, astfel că societatea are un deosebit interes în creșterea acestor venituri și a fost dispusă să ia măsurile necesare.

Martorul director general a apreciat personal că pierderile anuale ale companiei cauzate de călătoria frauduloasă se ridică la suma de 130-150 de milioane de lei noi, fiind aproximativ 30% din totalul încasărilor respective.

În continuarea cercetărilor efectuate, la data de 23.07.2012, a fost ascultat în cauză, în calitate de martor, numitul S. M.. Acesta a deținut în perioada octombrie 2011 – iulie 2012, funcția de revizor general în cadrul Revizoratului General de Siguranța Circulației și Control din cadrul unității economice respective – aceasta fiind funcția de conducere superioară în cadrul structurii ce avea în competență activitatea comercială privind colectarea veniturilor provenite din eliberarea legitimațiilor de călătorie și controlul acestei activități – fiind astfel cel mai în măsură să evidențieze aspecte legate de activitatea respectivă.

La data de 03.08.2012 a fost ascultat în cauză numitul T. I., conductor tren, care a confirmat cele reținute anterior. Acesta a declarat că această situație persistă de mai mult timp și are un caracter de obișnuință, fiind „o practică generală în a se da bani organelor de control pentru ca acestea să nu constate nereguli”, bani provenind de la călători frauduloși. Mai mult, acesta a precizat, în clar, că „în ultimii doi ani cu siguranță nu au existat situații în care să am parte de controale din partea inspectorilor și aceștia să nu primească la sfârșit sume de bani, cu excepția momentelor când aceștia aveau suspiciuni că pe traseu s-ar afla și alte echipe de supra-control sau organe de poliție”.

La data de 05.06.2012,în baza art. 86¹alin. 7 Cod Procedură Penală și în condițiile speciale prev. de art. 86¹și art. 86²Cod Procedură Penală, procurorul a procedat la ascultarea în cauză a investigatorului sub acoperire cu numele atribuit M. E.. Potrivit celor astfel consemnate, investigatorul a detaliat cele menționate în cuprinsul proceselor-verbale încheiate și depuse la dosarul cauzei, descriind actele materiale și modalitățile în care acestea au fost reținute. Astfel, investigatorul sub acoperire a arătat că, angajat fiind în unitatea economică respectivă, în funcția de controlor bilete (funcție de control imediat superioară personalului de tren pe linia de muncă a verificării documentelor de călătorie) și, mai apoi, inspector de specialitate, cu atribuții privind verificarea activității personalului partidelor de tren (conductori și șefi de tren), aceștia din urmă îi înmânau, în diverse modalități, atât lui cât și colegilor săi având aceleași atribuții, sume de bani și alte foloase, pentru a ignora neregularitățile ce puteau fi reținute cu ocazia controalelor specifice respective, în special prezența unui număr mare de călători frauduloși, cărora componenții partidelor de tren le permiteau călătoria în schimbul unor sume de bani primite de la aceștia, pe care le însușeau fraudulos. Din descrierea investigatorului sub acoperire a reieșit amploarea deosebită a activității infracționale respective, un fenomen generalizat de fapte de corupție și o relaționare apropiată între participanți pentru realizarea actelor de corupție, relevându-se aspecte privind asocierea acestora în vederea săvârșirii unor astfel de infracțiuni. Investigatorul a detaliat aspecte infracționale privind fiecare persoană cu care a intrat în legătură pe parcursul exercitării atribuțiilor sale de serviciu, relevându-se astfel o practică curentă și generalizată de acte de corupție în sânul activității profesionale ale persoanelor cu astfel de atribuții și sarcini de serviciu.

Prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 17.03.2011, încheiat de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi B., s-a procedat la constatarea și sesizarea din oficiu privind săvârșirea de către făptuitorul I. V. a unor infracțiuni de serviciu și de corupție, în fapt reținându-se că, în data de 17.03.2011, în calitate de conductor de tren în cadrul R.T.F.C. București, fiind de serviciu pe trenul de persoane nr. 831 pe direcția București-B., a primit bani de la mai multe persoane în scopul de a nu-și îndeplini activitățile de control a legitimațiilor de călătorie și a permite acestora transportul cu mijloacele respective de transport pe calea ferată.

Prin ordonanța din data de 07.06.2011, prelungită ulterior în mod succesiv s-a procedat la autorizarea investigatorilor cu numele atribuite M. E. și M. C., în principal autorizându-se angajarea investigatorului sub acoperire în cadrul Ministerului Transportului – SNTFC „CFR CĂLĂTORI” S.A. și desfășurarea activităților specifice domeniului respectiv, în conformitate cu prevăzută art. 224¹-224⁴ din Codul de procedură penală. În cursul activității desfășurate investigatorul M. E. a menționat în cuprinsul proceselor verbale încheiate în acest sens și aflate la dosarul cauzei, informații și date din care a reieșit dimensiunea fenomenului infracțional din unitatea publică parte civilă.

Se constată că procurorul a întocmit proces verbal de constatare a actelor premergătoare a întocmit procese verbale privind identificarea inculpatului și de percheziție corporală, procese verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și a înregistrărilor din mediul ambiental, procese verbale privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru datele și rutele respective.

Inculpatul a fost audiat și în declarațiile sale acesta a recunoscut săvârșirea faptelor.

Cercetarea judecătorească

Inculpatul a fost audiat și în declarațiile sale acesta a recunoscut săvârșirea faptelor așa cum sunt descrise în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate.

În declarația dată în fața instanței, inculpatul a arătat că are cunoștință de acuzația care i se aduce și dorește să urmeze procedura simplificată. A recunoscut că în 14.03.2014 a primit un total de 48 de lei de la 5 călători care nu aveau bilet de tren. Inculpatul a arătat că „erau patru fete și un băiat. Ei au vorbit cu șefa de tren. Eu eram conductor. Eu aveam aceleași atribuții ca si ale șefului de tren. Respectiv în situația în care depistam călători fără bilet trebuie fie să le eliberez legitimații de călătorie, fie să le închei procese-verbale și să le cer să coboare la proxima stație. În 14.03 cei 5 au vorbit cu colega mea și i-au spus că merg la S.. Nu știu exact conținutul discuție dintre ei. Eu am trecut pe lângă doamna, urmau cele 2 tuneluri de la Predeal, trebuia să aprind lumina si să mă asigur că ușile vagoanelor sunt închise. Am trecut pe lângă cei 5 calatori. Ei erau grupați și fiecare aveau banii în mână. Mi-au întins banii. Eu i-am luat. Urma să tai bilete. Noi aveam un target impus respectiv să facem 700 lei pe lună. Dar nimeni nu se urcă în tren să plătească un bilet mai scump cu 50 % decât la casierie. De aceea aveam o practică, oamenii ne dădeau bani cât aveau și noi ne încadram și tăiam unul sau 2 bilete, câți bani aveam. În cazul acesta, din suma primită, am tăiat bilete în valoare de 44 de lei. Când m-am întors să dau legitimațiile de călătorie nu am mai găsit nici unul dintre călătorii care îmi înmânaseră banii. Recunosc săvârșirea faptelor, însă cu mențiunile pe care le-am arătat. Ca urmare consider că prejudiciul, deși l-am achitat, este mai mic decât cel menționat în rechizitoriu….Eu consider că nu am adus un prejudiciu societății, dimpotrivă am adus bani la societate. Dovadă că am tăiat cele două legitimații de călătorie așa cum rezultă din înscrisul depus.”

Inculpatul a depus în circumstanțiere înscrisuri vizând faptul că a demisionat din funcția de șef de tren la Stația București Grivița și ca urmare au încetat raporturile de muncă cu societatea parte civilă, dovada eliberării legitimațiilor de călătorie în tren în valoare de 44 de lei, adresa nr.5407/2014 a conducerii SNTFC-CFR către șefii stațiilor și șefii de la COCT din care rezultă că norma de tură a fost stabilită începând cu data de 01.07.2014 la suma de 750 de lei, achitarea integrală a prejudiciului creat prin săvârșirea infracțiunii, constând în chitanța . nr._/21.01.2014 în valoare de 110 lei.

Examinând materialul probator administrat în cauză instanța a reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatul B. V. a ocupat funcția de șef de tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A. Potrivit atribuțiilor sale de serviciu, stabilite prin fișa postului și completate cu normele interne în domeniu și alte dispoziții interne pe linia de muncă privind activitatea de control trenuri, acesta avea obligația ca la . prezinte și să noteze în registrul special finanțat, sub semnătură, sumele de bani personali pe care îi deține, solicitând consemnarea acestora în carnetul de activitate de către șeful de tură comanda personalului de tren; nu se admit diferențe în plus sau în minus față de banii declarați în carentul de activitate la . de motivul invocat; să trateze călătorii constatați în tren fără legitimații de călătorie sau cu legitimație de călătorie incompletă, să verifice identitatea titularilor de legitimații nominale, să verifice legitimațiile de călătorie să fie valabile la trenul, clasa și data respectivă; să facă imediat după plecarea trenului din stația de formare sau stația din parcurs revizia legitimațiilor de călătorie; să patruleze permanent prin sectorul său de activitate pentru a verifica și trata toți călătorii care urcă în tren din toate punctele prevăzute cu oprirea trenului și pentru a sesiza cu ușurință pătrunderea în sector a unui călător fraudulos provenind din sectoarele adiacente deservite de ceilalți conductori;să solicite sprijin organelor de poliție din tren sau la prima stație cu post de poliție TF pentru identificarea călătorilor ce trebuie tratați pentru nereguli de la normele de transport;să se preocupe permanent de creșterea veniturilor la calea ferată, iar pentru orice neregulă, precum afluența de călători, greutăți întâmpinate în colaborarea cu organele de poliție TF referitoare la predarea călătorilor frauduloși care nu pot fi identificați, să facă raport de eveniment și să îl înainteze spre înregistrare șefului de tură de la comanda proprie sau din parcurs.

Persoanele din cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., care ocupă funcții de conductor tren și șef tren, au atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor, potrivit art. 4 și 5 din H.G. nr. 203/1994 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, republicată, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, modificată și completată.

Reglementările interne privind activitatea de control trenuri sub aspectul verificării documentelor de călătorie, constând în revizia legitimațiilor de călătorie de către personalul de tren, alcătuit din șef tren și conductor tren, precum și în controlul efectuat de către organele de control ale societății, reprezentate de controlorii de bilete, inspectorii de specialitate și revizorii regionali și centrali, sub conducerea unui revizor general se regăsesc în Instrucția pentru controlul trenurilor nr. 80/01.01.1954 a Ministerului Căilor Ferate – Direcțiunea Generală a Exploatării, în Dispoziția Directorului General al SNTFC „CFR Călători” S.A. nr. 10/14.05.2004 privind organizarea activității serviciilor specializate în activitatea de control a activității personalului de tren, stație și legalității călătoriei, în Dispoziția Directorului General al SNTFC „CFR Călători” S.A. nr. 36/02.11.2006 privind Îndrumătorul pentru stabilirea gravității unor nereguli ce pot fi constatate în sarcina salariaților și a modului de tratare aplicabil, H.G. nr. 203/1994 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, republicată, precum și în Statutul disciplinar al personalului din unitățile de transport, adoptat prin Decretul nr. 360/1976 al Consiliului de Stat și în Regulamentul intern al societății aprobat prin Hotărârea nr. 4/15.05.2012 a Consiliului de Administrație.

În data de 17.03.2011, sub nr.520/P/2011, P. de pe lângă Tribunalul B. s-a înregistrat procesul-verbal încheiat de organele poliției judiciare din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi B. din cadrul Direcției Poliției Transporturi a Inspectoratului General al Poliției Române, în cauză fiind efectuate cercetări privind o faptă de luare de mită din data de 17.03.2011, reținută în sarcina numitului I. V., conductor tren în cadrul Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători (S.N.T.F.C.) „C.F.R. Călători” S.A., prin rezoluția procurorului dată în cauză la data de 08.06.2011 dispunându-se începerea urmăririi penale în acest sens.

În declarația sa, martorul R. Ș. A., care a ocupat funcția de director general al societății în perioada de referință, a arătat că S. Națională de Transport Feroviar de Călători are în principiu pierderi și nu are rentabilitate comercială, precizând că singura sursă de venit a societății provine din încasările din vânzarea documentelor de călătorie, aceasta constituind aproximativ 25% din totalul veniturilor, restul până la 100 % provenind din subvențiile de la stat, astfel că societatea are un deosebit interes în creșterea acestor venituri și a fost dispusă să ia măsurile necesare. În acest sens, martorul a arătat că au fost adoptate o . reglementări specifice, însă aplicarea lor nu a dat rezultatul scontat, în fiecare caz în parte regăsindu-se diverse justificări, precum sancționarea blândă a unor astfel de abateri ale personalului, pe diverse considerente și luând în considerare cazurile respective în mod izolat, iar nu în ansamblul situației de fapt privind fenomenul de călătorie frauduloasă. Martorul a menționat ca măsură specială atribuirea unui spor de salariu personalul de tren, reprezentând 10% din încasările pe care le efectuează prin eliberarea legitimațiilor de călătorie în tren (BTT – bilet tarif în tren), acesta având un cost mai ridicat cu 50% decât cel de la casa de bilete.

La data de 23.07.2012, a fost ascultat în cauză, în calitate de martor, S. M. revizor general în cadrul Revizoratului General de Siguranța Circulației și Control, în perioada octombrie 2011 – iulie 2012, funcție de conducere superioară în cadrul structurii ce avea în competență activitatea comercială privind colectarea veniturilor provenite din eliberarea legitimațiilor de călătorie și controlul acestei activități. Acesta a arătat că, în timpul exercitării funcției sale de conducere, a sesizat caracterul scăzut al veniturilor din legitimațiile de călătorie și a prezentat această situație factorilor de conducere a unității economice – adunarea generală a asociaților și consiliului de administrație, precum și directorului general al unității, întocmind rapoarte specifice în acest sens. Martorul a arătat de asemenea că factori de conducere ai unității au cunoștință de situația prezentată și tolerează acest mod de comportament.

Din declarația martorului T. I., conductor tren, rezultă că această situație persistă de mai mult timp și are un caracter de obișnuință, fiind „o practică generală în a se da bani organelor de control pentru ca acestea să nu constate nereguli”, bani provenind de la călători frauduloși. În continuare, martorul a afirmat că personalul de tren „primește informații în mod constant de la inspectori referitor la programul pe care îl au și dacă urmează să fie controlați de către aceștia, acest lucru făcându-se pentru ca eu și colegul meu să ne pregătim în sensul că să fie bilete tratate în tren, să le lăsăm și călători netratați pentru a le putea tăia bilete și astfel să aibă activitate și totodată pentru a lua bani de la călători frauduloși și a nu le elibera bilete având astfel bani pentru a le da și lor”.

Prin ordonanța procurorului din data de 05.06.2012, în baza art. 86¹alin. 7 Cod Procedură Penală și în condițiile speciale prevăzute de art. 86¹și art. 86²Cod Procedură Penală, procurorul a procedat la ascultarea în cauză a investigatorului sub acoperire cu numele atribuit M. E..Potrivit celor astfel consemnate, investigatorul a detaliat cele menționate în cuprinsul proceselor-verbale încheiate și depuse la dosarul cauzei, descriind actele materiale și modalitățile în care acestea au fost reținute. Astfel, investigatorul sub acoperire a arătat că, angajat fiind în unitatea economică respectivă, în funcția de controlor bilete (funcție de control imediat superioară personalului de tren pe linia de muncă a verificării documentelor de călătorie) și, mai apoi, inspector de specialitate, cu atribuții privind verificarea activității personalului partidelor de tren (conductori și șefi de tren), aceștia din urmă îi înmânau, în diverse modalități, atât lui cât și colegilor săi având aceleași atribuții, sume de bani și alte foloase, pentru a ignora neregularitățile ce puteau fi reținute cu ocazia controalelor specifice respective, în special prezența unui număr mare de călători frauduloși, cărora componenții partidelor de tren le permiteau călătoria în schimbul unor sume de bani primite de la aceștia, pe care le însușeau fraudulos.

Prin ordonanțele procurorului din data de 06.02.2014 și din data de 18.02.2014 a fost dispusă autorizarea folosirii în cauză, în calitate de investigator cu identitate reală, a următorilor lucrători operativi din cadrul poliției judiciare, pentru perioada 07.02._14, inclusiv, după cum urmează: M. A. – ag. pr. Poliția Stațiunii Poiana B.; G. P. – ag. pr. Secția 4 Poliție B.; I. G. – ag. șef pr. Secția 2 Poliție B.; B. G. – ag. șef Secția 1 Poliție; C. A. – ag. pr. Secția 3 Poliție; RIONESEI V. – ag. șef pr. Secția Regională de Poliție Transporturi B.; E. R. E. – ag. pr. Secția Regională de Poliție Transporturi B., și respectiv A. E. – ag. pr. Secția 1 de Poliție B. și G. R. - ag. pr. Secția 5 de Poliție B..

Activitatea autorizată desfășurată de investigatorii cu identitate reală a relevat faptul că în data de 14.03.2014, pe trenul IR 1636, inculpatul B. V. a primit suma de 8 lei, de la investigatorul călător fraudulos C. A., suma de 10 lei, de la investigatorul călător fraudulos G. R., suma de 10 lei, de la investigatorul călător fraudulos I. G., suma de 10 lei, de la investigatorul călător fraudulos M. A. și suma de 10 lei, de la investigatorul călător fraudulos G. P..

Ca urmare a primirii sumelor de bani menționate, inculpatul nu a îndeplinit actele referitoare la revizia legitimațiilor de călătorie privind călători frauduloși și a permis acestora călătoria cu mijloacele de transport pe calea ferată și prin aceasta a cauzat o pagubă S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., constând în prețul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren pentru distanța respectivă de deplasare și obținând pentru investigatorul călător fraudulos avantajul patrimonial privind neplata costului călătoriei respective, după cum urmează:

- în data de 14.03.2014, călătoria investigatorului călător fraudulos C. A., pe trenul IR 1636, pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei. astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă

- în data de 14.03.2014, călătoria investigatorului călător fraudulos M. A., pe trenul IR 1636, pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei. astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă;

- în data de 14.03.2014, călătoria investigatorului călător fraudulos G. R., pe trenul IR 1636, pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei. astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă;

- în data de 14.03.2014, călătoria investigatorului călător fraudulos I. G., pe trenul IR 1636, pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei. astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă;

- în data de 14.03.2014, călătoria investigatorului călător fraudulos G. P., pe trenul IR 1636, pe ruta B. - S., având costul legitimației de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren în cuantum de 22 lei. astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de 04.04.2014 privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru ruta respectivă.

Analizându-se materialul probator în cauză, în special procesele-verbale ale investigatorilor autorizați în cauză, procesele-verbale privind redarea situației reținute în mediul ambiental, procesele-verbale privind identificarea făptuitorului, precum și procesele-verbale privind stabilirea costului legitimației de călătorie în tren pentru data și ruta respectivă, rezultă că faptele de luare de mită și abuz în serviciu pentru care este cercetat inculpatul B. V. au fost dovedite în cauză astfel cum au fost prezentate mai sus.

În ceea ce privește apărarea inculpatului relativ la faptul că din suma de bani primită a achitat costul a două legitimații de călătorie în valoare de 44 de lei astfel că valoarea prejudiciului creat părții civile nu se ridică la suma de 110 lei pe care de altfel a plătit-o, nu este fondată.

Astfel, inculpatul a depus la dosarul cauzei copie după o recipisă de depunere la casieria angajatorului a unei sume de 44 de lei, din data de 14.03.2014, reprezentând contravaloarea a două bilete emise în tren (BET). Primirea banilor de la călătorii frauduloși fără remiterea, pe loc și către aceștia, a legitimațiilor de călătorie în tren, este neregulamentară, din acel moment sumele respective reprezentând plus în gestiune pentru personalul de tren, iar călătorii frauduloși fiind sancționabili pentru lipsa legitimațiilor de călătorie. Mai mult, referitor la gestiunea personalului de tren este necesar să existe o concordanță continuă între biletele emise și sumele de bani încasate pentru ele, în timp ce banii personali sunt menționați distinct în carnetul de activitate la . neregulă depistată în acest sens constituind abatere disciplinară. De altfel, inculpatul cunoaștea foarte bine acest aspect, întrucât fusese sancționat disciplinar pentru astfel de fapte, precum neefectuarea reviziei legitimațiilor de călătorie și depistarea unui călător fără bilet, astfel cum reiese din Decizia nr. 118/10.02.2014 a Directorului Regionalei CFR București, aflată la dosarul cauzei.

Instanța constată că această apărare a inculpatului nu echivalează cu nerecunoașterea faptelor așa cum sunt reținute ele în actul de sesizare, întrucât inculpatul a recunoscut că a luat bani de la călători, nu le-a emis legitimații de călătorie în tren și astfel și-a încălcat atribuțiile de serviciu, mențiunea privind depunerea la casieria părții civile a sumei de 44 de lei- care însemna contravaloarea a două legitimații de călătorie, vizând în opinia sa doar prejudiciul reținut raportat la adresa nr.5407/2014 a conducerii SNTFC-CFR, relativ la norma pe care trebuia să o facă lunar, apărare care este însă nefondată așa cum am expus mai sus.

Ca urmare, instanța constată admisibilă cererea formulată de inculpat privind soluționarea cauzei potrivit procedurii prevăzută de art. 375 Cod procedură penală.

ÎN D. faptele inculpatului B. V. mai sus descrise, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal (5 acte materiale) și ale infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod Penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare (5 acte materiale).

Infracțiunile au fost săvârșite de inculpat cu vinovăție care îmbracă în acest caz forma intenției directe, intenția inculpatului în săvârșirea faptelor s-a format cu privire la situația fiecărui călător fraudulos, suma de bani obiect al mitei fiind primită de la fiecare dintre aceștia, direct sau, prin intermediul celorlalți călători frauduloși însoțitori, sarcinile de serviciu omise a fi aduse la îndeplinire privind pe fiecare dintre acești călători frauduloși.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului instanța a avut în vedere limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, ale căror limite se majorează în sensul art.35 alin 1 Cod penal și dispozițiilor Legii nr.78/2000, respectiv 4 ani -15 ani și 6 luni închisoare și interzicerea unor drepturi în cazul infracțiunii de luare de mită și 2 ani -13 ani închisoare și interzicerea unor drepturi în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, împrejurările concrete ale faptelor, urmările acestora care conturează un pericol social moderat al faptelor și diminuează periculozitatea infractorului, circumstanțele personale ale inculpatului așa cum se conturează aceasta în actele dosarului, împrejurarea că acesta este la primul contact cu legea penală, este integrat familial și social, sens în care instanța va da eficiență maximă circumstanței atenuante prevăzută de art. 75 al 2 lit. b Cod penal. Instanța va da de asemenea circumstanței legale prevăzută de art. 396 alin 10 Cod procedură penală întrucât inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în fața instanței solicitând ca judecata cauzei să se facă potrivit art. 374 Cod procedură penală.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, ce va rezulta ca urmare a contopirii pedepselor aplicate pentru fiecare dintre cele două infracțiuni continuată în parte, instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare în cadrul căruia va impune inculpatului a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin 3 Cod penal va impune inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;

În baza art. 93 alin 3 Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere,inculpatul va fi obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Braniștea.

În baza art. 289 alin. 3 Cod Penal, ca urmare a condamnării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, instanța va dispune confiscarea prin echivalent a sumelor de bani dobândite de inculpat prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în cuantum total de 48 lei.

Latura civilă

S. Națională de Transport Feroviar de Călători (S.N.T.F.C.) „C.F.R. Călători” S.A. – Sucursala de Transport Feroviar de Călători B. s-a constituit parte civilă în cauză cu o sumă în cuantum de 110 lei, reprezentând paguba produsă prin săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de abuz în serviciu reținută în cauză, așa cum rezultă din adresa nr.BC 1.1./_, depusă la dosarul cauzei, în cursul urmăririi penale.

În cursul judecății inculpatul a achitat integral prejudiciul creat prin săvârșirea infracțiunii, fapt confirmat și de chitanța .._/21.01.2014 din care rezultă că inculpatul a achitat suma de 110 lei reprezentând cuantumul prejudiciului adus prin săvârșirea infracțiunii, prejudiciul fiind recuperat în totalitate.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel, în termenul legal, inculpatul B. V. și P. de pe lângă Tribunalul B..

În calea de atac Ministerul Public a criticat hotărârea pronunțată sub aspect de legalitate, apreciindu-se că în mod eronat au fost reținute dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală, în condițiile în care starea de fapt nu a fost recunoscută în integralitate de către inculpat.

Inculpatul a recunoscut condiționat faptele menționate în rechizitoriu, afirmând că a eliberat pentru suma de 44 lei (din cei 48 primiți de la investigatori) două bilete de călătorie pentru ruta București Nord – Ploiești, deși suma de bani a fost primită de autorul faptelor încă de la plecarea pe ruta B. – București Nord, înainte de sosirea trenului în stația Predeal.

Astfel, inculpatul nu a recunoscut starea de fapt menționată în rechizitoriu, neputându-se astfel reține dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală.

Totodată, reprezentantul Ministerului Public a solicitat înlăturarea dispozițiilor privind confiscarea specială a sumei de 48 lei.

În apelul formulat, inculpatul B. V. a criticat hotărârea sub aspect de temeinicie și legalitate.

În susținerea căii de atac inculpatul a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate, în sensul reducerii lor.

În calea de atac a apelului au fost depuse de către inculpat adresele nr._/24.04.2015 a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, precum și adresa nr. BC 1.3/5569/27.04.2015 a Biroului Juridic al S.N.T.F.C. „CFR Călători”SA privind interpretarea noțiunii de „funcționar public”.

Astfel, în adresa nr. BC 1.3/5569/27.04.2015 a Oficiului Juridic al S.N.T.F.C. „CFR Călători”, s-a considerat că inculpatul nu are calitatea de funcționar public, reținându-se că funcțiile de șef de tren și conductor de tren nu fac parte din categoria funcțiilor publice, având în vedere dispozițiile art.2 alin.2 din Legea nr.188/1999, conform cărora „funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică”.

Totodată, Agenția Națională a Funcționarilor Publici prin adresa nr._/24.04.2015, S.N.T.F.C. a menționat că „CFR Călători” S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate comercială pe acțiuni, nefiind inclusă în cadrul administrației publice centrale, al administrației publice locale și al autorităților administrative autonome, în scopul realizării prerogativelor de putere publică. În acest context, s-a apreciat că funcțiile de șef de tren și conductor de tren nu sunt stabilite ca funcții publice, în conformitate cu prevederile art.107 alin.1 din Legea nr.188/1999.

La data de 13 mai 2015 Curtea de Apel a procedat la audierea inculpatului, ocazie cu care acesta a reafirmat poziția procesuală de recunoaștere a comiterii faptelor, apreciind că nu are calitatea de funcționar public, conform înscrisurilor pe care le-a depus la dosar. A susținut, în continuare că a eliberat două bilete pentru banii primiți pe ruta B. - Predeal de la cinci călători, documentele de călătorie fiind însă tarifate pentru ruta București - Ploiești, deoarece acesta era tariful pe care îl cunoștea. Acesta a mei menționat că atribuțiile sale principale erau legate de siguranța circulației și nu controlul biletelor de tren.

Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate, luând în considerare întreg materialul probatoriu administrat în cauză, precum și principiile enunțate de Codul de procedură penală în art.417 și art.418, Curtea de Apel reține următoarele.

Relativ la modalitatea de derulare a evenimentelor, Curtea constată că aceasta a fost corect reținută de către prima instanță, instanța de apel însușindu-și în totalitate starea de fapt expusă de către prima instanță.

În raport de elementele faptice menționate, se remarcă împrejurarea că acțiunile infracționale au fost corect încadrate în dispozițiile art.289 alin.1 Cod penal raportat la art.7 lit.c din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal – 5 acte materiale, și, respectiv, art. 297 alin.1 Cod penal, raportat la art.13 ind. 2 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal - 5 acte materiale.

În ceea ce privește modalitatea în care au fost reținute dispozițiile art.274 alin.4 și art.375 Cod procedură penală, instanța de apel constată că în cauză tribunalul a urmat în mod corespunzător procedura simplificată, în contextul în care inculpatul a recunoscut starea de fapt astfel după cum rezultă în mod neechivoc din materialul probatoriu și după cum acesta a fost analizat în cadrul actului de sesizare.

În declarația dată în cursul judecării căii de atac, B. V. a afirmat că își însușește starea de fapt expusă în rechizitoriu. Afirmațiile din cuprinsul declarațiilor date în cadrul procedurii judiciare sunt în conformitate cu cele susținute în mod constant de către acesta în cursul urmăririi penale, inculpatul neadoptând o poziție procesuală de negare a modalității în care a primit banii de la investigatori, neemițând biletele de călătorie.

Este adevărat că procurorul în rechizitoriu a combătut afirmațiile inculpatului, în cadrul analizei efectuate relativ la apărarea acestuia, indicând argumentele pentru care nu a dat curs celor declarate de către B. V. cu ocazia audierii. Însă, împrejurarea că în fața judecătorului inculpatul a reiterat cele menționate în cursul urmăririi penale nu echivalează cu o negare a stării de fapt descrisă de către reprezentantul Ministerului Public, care ar afecta posibilitatea urmării procedurii simplificate. Acest lucru, dincolo de faptul că reprezintă o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, nu poate fi interpretată ca o atitudine de negare a comiterii faptelor, mai ales în situația în care este evident că inculpatul a recunoscut că se afla la data faptelor în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ocazie cu care a primit de la cei cinci călători diferite sume de bani, neemițând biletele de călătorie imediat.

În acest context, critica Ministerului Public nu poate fi primită, Tribunalul B. în mod corect admițând cererea inculpatului de a urma procedura abreviată, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime conform art.396 alin.10 Cod procedură penală.

Pe de altă parte, referitor la susținerea inculpatului în sensul că nu poate fi subiect activ calificat al infracțiunilor de luare de mită și abuz în serviciu, nefiind funcționar public, Curtea constată, de asemenea, că aceasta este nefundamentată în lumina dispozițiilor părții generale a Codului penal și a prevederilor care reglementează obiectul de activitate a S.N.T.C.F. „C.F.R. Călători” S.A.

Este adevărat faptul că susținerea inculpatului este bazată pe cele două adrese emise de către Biroul Juridic al S.N.T.F.C. „CFR Călători” S.A. și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, însă acestea au în vedere exclusiv dispozițiile Legii nr.188/1999, ignorându-se prevederile art.175 Cod penal care definește noțiunea de „funcționar public”.

În conformitate cu norma penală, prin funcționar public se înțelege persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără remunerație, … exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau ale unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acestuia.

Astfel după cum s-a reținut și în partea introductivă a actului de inculpare, S.N.T.C.F. „C.F.R. Călători” S.A. este o persoană juridică română cu capital de stat care desfășoară activități de interes național, în scopul realizării transportului feroviar public de călători, având caracter de serviciu public social, potrivit art. 2 alin. 2, art. 4, art. 9, art. 15 alin. 2 din H.G. nr. 584/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” S.A., prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române - C.F.R. Călători, și art. 2, art. 5, art. 6 din Statutul societății, anexă a H.G. nr. 584/1998.

În acest context, este evident că societatea menționată este o persoană juridică de interes public, cu capital integral de stat, astfel încât orice persoană care exercită atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia, are calitatea de funcționar public, în sensul art.175 alin.1 lit. c Cod penal.

În aceste condiții, luând în considerare și atribuțiile inculpatului la momentul derulării activității infracționale, este evident că în înțelesul legii penale B. V. avea calitatea de funcționar public, dobândind astfel calitatea de subiect activ calificat prevăzută de conținutul constitutiv al infracțiunilor reglementate de art.289 și art.297 Cod penal.

În ceea ce privește temeinicia pedepsei aplicate inculpatului, Curtea constată următoarele.

Raportat la faptele comise și recunoscute de către inculpat, Tribunalul B. a aplicat, urmare a reținerii atât a cauzei legale de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzută de art.396 alin.10 Cod procedură penală, cât și a efectului reținerii circumstanței atenuante prevăzute de art.75 alin.2 lit.b Cod penal și art.76 alin.1 Cod penal, pedepse orientate la minimul special rezultat, respectiv de 1 an și 10 luni și 1 an și 3 luni închisoare.

În aceste împrejurări, în conformitate cu art.38 alin.1 și art. 39 alin.1 lit.b Cod penal, a fost stabilită o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare, ca modalitate de executare stabilindu-se suspendarea sub supraveghere.

Apreciind asupra gradului de pericol social concret al faptelor comise, a întinderii acestui fenomen infracțional, al elementelor care caracterizează persoana inculpatului, precum și valoarea cuantumului mitei și a prejudiciului cauzat părții civile, în conformitate cu criteriile reglementate de art.74 Cod penal, în mod corect a fost stabilit de către prima instanță atât cuantumul pedepsei, cât și modalitatea de executare.

Astfel, Curtea de Apel va menține hotărârea atacată sub acest aspect, urmând a fi respins apelul inculpatului.

În fața instanței de apel, Ministerul Public a solicitat înlăturarea dispoziției de confiscare a sumei de 48 lei dobândită de către inculpat ca urmare a comiterii infracțiunii de luare de mită, apreciind recuperat prejudiciul.

Raportat la natura infracțiunilor comise, se constată că în mod corect s-a procedat de către tribunal la confiscarea sumei reprezentând contravaloarea mitei, în condițiile în care este evident că această sumă de bani a fost primită de către inculpat pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Nu se poate realiza o confuzie între prejudiciul civil suferit de către partea civilă urmare a neemiterii biletelor de călătorie (care a fost acoperit de către B. V.) și suma primită de către același inculpat pentru încălcarea atribuțiilor de serviciu.

Cele două cuantumuri sunt diferite și provin din comiterea unor fapte distincte, astfel încât nu se poate aprecia că suma primită cu titlul de mită a contribuit la acoperirea contravalorii biletelor de tren.

În acest context, paguba părții civile a fost recuperată prin achitarea de către B. V. a contravalorii celor 5 bilete de tren (110 lei), iar suma de 48 lei urmează a fi confiscată în folosul statului, ca urmare a aplicării dispozițiilor art.289 alin.3 Cod penal.

În raport de aceste argumente, Curtea va proceda la respingerea și a acestui motiv de apel ca fiind nefundat, măsura confiscării speciale fiind corect aplicată de către prima instanță.

D. urmare, apelurile declarate în cauză de către Ministerul Public și de către inculpatul B. V. vor fi respinse, iar în conformitate cu art.275 alin.2, 3 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata a 300 lei cheltuieli judiciare (în care se include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu), restul acestora rămânând în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.421 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, RESPINGE apelurile formulate de P. de pe lângă Tribunalul B. și inculpatul B. V. împotriva sentinței penale nr.83 din 13 martie 2015 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul penal nr._, pe care o menține.

În baza art.275 alin.2, 3 din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata a 300 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul în cuantum de 200 lei al apărătorului desemnat din oficiu, restul rămânând în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27 mai 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

R. C. D. C. C. G.

GREFIER,

R. G.

Red. R.C.D./09.06.2015

Dact. R.G./11.06.2015/2 ex

Jud.fond: A. C. T.

← Omor. Art.188 NCP. Hotărâre din 23-06-2015, Curtea de Apel BRAŞOV		Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 405/2015. Curtea... →

Abuzul în serviciu. Art.297 NCP. Decizia nr. 404/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Abuzul în serviciu. Art.297 NCP. Decizia nr. 404/2015. Curtea de Apel BRAŞOV