Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 269/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
Comentarii |
|
Decizia nr. 269/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 13791/197/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
- SECȚIA PENALĂ -
DECIZIA PENALĂ NR. 269/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 8 aprilie 2015
Instanța constituită din:
Completul de judecată A6:
PREȘEDINTE - M. G. L. - judecător
JUDECĂTOR - C. E.
Grefier - C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție A. P.C. D.C. A. -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul MĂLUȘELU G. D. împotriva sentinței penale nr.2237/S din data de 24.09.2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 25 martie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 8 aprilie 2015, când,
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 2237/24.09.2014 a Judecătoriei B. s-a dispus, în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195 /2002 cu aplicarea art. 396 alin.10 Noul Cod de procedură penală și art. 5 din Noul Cod penal condamnarea inculpatului MĂLUȘELU G. D. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care are o îmbibație alcoolica de peste 0.80 gr./l alcool pur în sânge.
În baza art. 81 Cod penal din 1969 s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate mai sus pe o durata de 3 ani reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 82 Cod penal din 1969.
În baza art.71 alin.2 Cod penal din 1969 a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II si b Cod penal din 1969.
În baza art.71 alin.5 Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate a suspendat si executarea pedepselor accesorii.
A pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 Cod penal din 1969 referitoare la revocarea suspendării condiționate in cazul săvârșirii unei noi infracțiuni in termenul de încercare.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul sa plătească statului suma de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul MĂLUȘELU G. D., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului prevăzută de art.336 alin.1 Noul Cod penal cu aplicarea art.5 Noul Cod penal.
Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv procesul verbal de depistare, declarațiile învinuitului, buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1813/T/1814/T din 12.11.2013 și înscrisuri precum și declarația de recunoaștere a vinovăției dată de inculpatul în faza de judecată conform art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală, instanța de fond a reținut în fapt că în data de 12.11.2013, în jurul orei 01.25,în timp ce conducea autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ pe . din municipiul B., inculpatul MĂLUȘELU G. D. a fost oprit de un echipaj de poliție. Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0.71 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Clinic Județean de Urgență B. unde i-au fost recoltate două probe de sânge, rezultatul fiind de 1.30g/l alcool pur în sânge la ora 01.50, respectiv 1.10 g/l alcool pur în sânge la ora 02.50.
În drept, a considerat prima instanță că fapta inculpatului așa cum a fost prezentată mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, prevăzuta de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 (în prezent infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. 1Noul Cod penal).
Ambele texte de lege amintite mai sus reglementează această infracțiune într-o modalitate similară în ceea ce privește conținutul constitutiv.
Cu privire la individualizarea pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere faptul că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art.5 alin.1 Noul Cod penal conform cărora în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Prin raportare la regimul sancționator, instanța a constatat că Noul Cod penal reprezintă legea penală mai favorabilă, în condițiile în care limitele de pedeapsă prevăzute de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 erau cuprinse între 1 și 5 ani, iar conform art.336 Noul Cod penal infracțiunea este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amenda. Însă prin raportare la modalitatea de executare a pedepsei instanța de fond a considerat că dispozițiile Vechiul Cod penal sunt mai favorabile în condițiile în care la suspendarea condiționată a executării pedepsei în sarcina inculpatului nu sunt prevăzute obligații, cu excepția aceleia de a nu mai săvârși infracțiuni în interiorul termenului de încercare, care este prevăzută de altfel și în noul Cod penal. Date fiind aceste aspecte, instanța a considerat că, în ansamblu, prevederile legale anterioare intrării în vigoare a Codului penal sunt mai favorabile inculpatului, întrucât pedeapsa spre care în concret a optat, prin raportare la criteriile de individualizare, este pedeapsa închisorii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, care, prin apărător ales, a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii pronunțate de Judecătoria B. sub aspectul legii penale mai favorabile și a modalității de executare a pedepsei aplicate.
În ceea ce privește aspectul de nelegalitate, a solicitat a se avea în vedere faptul că instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare, reținând ca și lege mai favorabilă legea nouă, însă a reținut ca și modalitate de executare prevederile art. 82 Vechiul Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Instanța de fond a făcut aplicarea atât a prevederilor legii noi cât și a legii vechi, a pronunțat o hotărâre nelegală, având în vedere decizia Curții Constituționale, care statuează că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblu său și nu doar a unor dispoziții mai favorabile ale acelei legi.
S-a apreciat că legea penală mai favorabilă sunt dispozițiile noului Cod penal, urmând ca instanța de apel să facă aplicarea acestora atât cu privire la pedeapsa aplicată cât și cu privire la modalitatea de executare.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, acesta vizează reținerea ca mai favorabile prevederile din vechiul cod penal, în ceea ce privește modalitatea de executare, instanța reținând că în condițiile prevederilor noului cod penal există suspendarea sub supraveghere și că nu ar fi favorabile inculpatului aceste prevederi din noua lege. Inculpatul a solicitat amânarea executării pedepsei, care nu atrage după sine interdicții, incapacități, decăderi. Urmează ca instanța de apel să aprecieze, având în vedere că instanța de fond nu a făcut-o, dacă amânarea executării pedepsei este sau nu oportună având în vedere cerințele de ordin obiectiv cât și a celor de ordin subiectiv, respectiv limita de pedeapsă, faptul că inculpatul nu a mai săvârșit alte fapte penale și-a manifestat dorința de a muncii în folosul comunității(dacă se va aplica o astfel de obligație).
În ceea ce privește cerințele de ordin subiectiv a solicitat a se avea în vedere că din probele de la dosar reiese faptul că inculpatul este o persoană care este încadrată din punct de vedere social și profesional, că își desfășoară activitatea în domeniul imobiliar de foarte mult timp. La dosar există dovada că inculpatul este mandatat, din 2009, să administreze o clădire (un cămin de nefamiliști) în municipiul V., totodată, acesta este administratorul unei societăți tot în domeniul imobiliar.
S-a mai învederat că de la momentul a săvârșirii faptei, respectiv 12.11.2013 și până în prezent, prin reținerea permisului de conducere, inculpatul și-a ispășit pedeapsa și, de asemenea, acesta a dovedit că există posibilități reale de îndreptare a conduitei. Prin înscrisul depus la acest termen de judecată a făcut dovada că inculpatul este sportiv, iar fapta săvârșită a fost un accident în viața sa, pe care de altfel și l-a asumat și l-a regretat.
În fața instanței de apel a fost administrată proba cu înscrisuri, inculpatul fiind prezent și asistat de apărător ales.
Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale și cu declarația de recunoaștere dată de inculpat, în conformitate cu dispozițiile art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală, mijloacele de probă fiind analizate de prima instanță.
Analiza situației de fapt pe baza probelor administrate a fost făcută temeinic și corect de prima instanță, astfel că recunoașterea făcută de inculpat se coroborează cu toate probele administrate în faza de urmărire penală.
Încadrarea în drept a faptei a fost în mod legal făcută de instanța de fond, respectiv s-a considerat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Cu privire la identificarea legii penale mai favorabile, Curtea consideră că, dacă efectuarea comparației între cele două legi penale ar pleca de la premisa că pedeapsa trebuie aplicată imediat și poate fi numai închisoarea, astfel cum a procedat instanța de fond, apare firească concluzia acestei instanțe de a identifica ca lege penală mai favorabilă legea veche, din moment ce suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată în baza codului penal vechi este clar mai favorabilă decât suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicabilă în baza noului cod penal. Pentru aceste motive, raționamentul folosit de instanța de fond, ce a considerat că singura pedeapsă ce trebuie aplicată imediat, iar nu amânată, este închisoarea, excluzând deci posibilitatea aplicării instituției amânării aplicării pedepsei, este unul corect.
Instanța de control judiciar va analiza și posibilitatea de a dispune amânarea aplicării pedepsei, iar, în măsura în care această instituție poate fi aplicată în speță, legea penală mai favorabilă inculpatului va fi noul cod penal, întrucât în cazul amânării aplicării pedepsei nu se consideră că inculpatul are o condamnare penală, deci că a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni la legea circulației, cu toate consecințele, inclusiv menținerea permisului de conducere, ce decurg din această lipsă a condamnării penale. Conform art. 90 Cod penal, persoana căreia i s-a amânat aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită.
Analizând cerințele prevăzute de art. 83 Cod penal pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei, instanța de control judiciar observă că pedeapsa de 1 an închisoare stabilită de instanța de fond în mod corect, din punct de vedere al cuantumului, și care va fi menținută, este mai mică decât limita de 2 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, și-a manifestat acordul de a . o muncă în folosul comunității, a avut o bună conduită anterior săvârșirii infracțiunii, fiind integrat în societate, a recunoscut și regretat fapta, ceea ce denotă că are posibilități reale de îndreptare. Inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală sau de la judecată, fiind îndeplinite și celelalte condiții obiective prevăzute de art. 83 alineat 2 Cod penal.
Nivelul alcoolemiei nu a fost unul ridicat, situându-se la nivelul de 1,30 g/1000ml la prima probă, respectiv 1,10 g/1000 ml la a doua probă, ceea ce determină instanța de control judiciar să considere că inculpatul își poate îndrepta comportamentul după săvârșirea unei fapte penale de o gravitate scăzută, prin eforturi proprii, cu autorul unei instituții de supraveghere, în speță Serviciul de Probațiune, fără a fi oportună aplicarea imediată a unei pedepse.
Riscul ca inculpatul, după ce, ca o consecință directă a săvârșirii infracțiunii, nu a mai condus autovehicule timp de 1 an și 5 luni, să reia acest comportament infracțional, în condițiile în care acesta pare a fi un incident izolat în viața acestuia, este suficient de mic astfel încât să nu se impună interzicerea în continuare, pe încă doi ani, a dreptului de a conduce autovehicule. Instanța de control judiciar apreciază că nu se impune instituirea acestei obligații și că inculpatul a tras toate învățămintele din consecințele suportate până în prezent, precum și din cele pe care le va suporta după rămânerea definitivă a prezentei cauze.
Posibilitatea ca inculpatul să conducă din nou autovehicule, la scurt timp după rămânerea definitivă a prezentei cauze, nu generează un pericol pentru societate, Curtea considerând că inculpatul își va îndrepta comportamentul și fără instituirea acestei obligații.
Critica privind combinarea celor două legi penale de către instanța de fond este una neîntemeiată, din moment ce prima instanță a avut în vedere numai vechiul cod penal, avocatul inculpatului fiind într-o evidentă confuzie.
Prin urmare, se va admite apelul formulat de inculpatul Mălușelu G. D. împotriva sentinței penale nr. 2237/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal_ pe care o va desființa în ceea ce privește modalitatea de soluționare a acțiunii penale.
Rejudecând cauza în aceste limite, va stabili pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatului Mălușelu G. D. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 336 alineat 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 83 alin. 1, 3 Cod penal, va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul B..
În baza art. 404 alin. (3) Cod procedură penală, va atrage atenția inculpatului asupra faptului că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau săvârșește din nou o infracțiune, cu intenție sau intenție depășită, se revocă amânarea și se dispune aplicarea și executarea pedepsei.
Va menține dispozițiile referitoare la cheltuielile judiciare.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de inculpatul Mălușelu G. D. împotriva sentinței penale nr. 2237/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal_ pe care o desființează în ceea ce privește modalitatea de soluționare a acțiunii penale.
Rejudecând cauza în aceste limite:
În baza art. 83 Cod penal stabilește pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatului Mălușelu G. D. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 336 alineat 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 83 alin. 1, 3 Cod penal, amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul B..
În baza art. 404 alin. (3) Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra faptului că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau săvârșește din nou o infracțiune, cu intenție sau intenție depășită, se revocă amânarea și se dispune aplicarea și executarea pedepsei.
Menține dispozițiile referitoare la cheltuielile judiciare.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. G. L. C. E.
GREFIER,
C. G.
Red. M.G.L.-07.05.2015
Dact. C.G.-12.05.2015
2 ex
Jud. fond- L. B.
← Lipsirea de libertate în mod ilegal (art.205 NCP). Decizia nr.... | Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 235/2015. Curtea de... → |
---|