Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 152/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Decizia nr. 152/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 66/293/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.152 /Ap DOSAR NR._

Ședința publică din 24 februarie 2015

Instanța constituită din:

- Complet de judecată A8:

Președinte – M. D. - judecător

Judecător – C. E.

- Grefier – C. G.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror A. P. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de partea responsabilă civilmente . RO și inculpata T. C. L., împotriva sentinței penale nr.84/S din data de 22 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria R., în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 februarie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 24 februarie 2015, când,

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele.

Prin sentința penală nr. 84 din data de 22.09.2014 a Judecătoriei R. s-au dispus următoarele

A fost condamnată inculpata T. C. L. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, 16 acte materiale, art. 74 lit. a, b și c cod penal din 1968 și art.396 alin. 10 cod procedură penală la pedeapsa de 3 luni închisoare

S-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni .

S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art.83 cod penal din 1969.

S-a constatat stinsă prin plată acțiunea civilă formulată de S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B. prin AFP R..

S-a ridicat măsura sechestrului asigurator luată prin ordonanța nr. 452/P/2013 din data de 16.01.2014 asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei T. C. L. până la concurența sumei de_ lei.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele – prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria R. nr. 452/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei T. C. L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 al.2 cod penal din 1969.

S-a reținut în actul de sesizare al instanței faptul că la data de 26.04.2013 s-a înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria R. plângerea penală a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului B. privind pe administratorul . SRL societate care, la data formulării plângerii figura cu obligații restante la bugetul consolidat al statului cu regim de reținere la sursă, neachitate în termen de 30 zile de la scadență în sumă totală de_ lei. . RO SRL are sediul social în localitatea Dacia, ., jud. B. cu nr. unic de înregistrare CUI_ și nr. de ordine la Oficiul Registrului Comerțului J18/1430/13.10.2009 și are ca obiect principal de activitate colectarea deșeurilor nepericuloase conform codului CAEN 3811. Asociatul unic al . SRL Gotthjalpsen Romke prin procura specială nr. 1799/14.09.2009, autentificată la notariatul public din orașul R. a împuternicit-o pe numita T. C. L. să dobândească și să exercite toate drepturile și să-și asume și să execute toate obligațiile ce-i revin acestuia în calitatea de asociat unic. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că inculpata T. C. L. începând cu data de 14.09.2009 și până în prezent s-a ocupat efectiv de conducerea și administrarea bunului mers al . SRL. În perioada noiembrie 2011- februarie 2013 inculpata T. L. C. în calitatea sa de administrator al . SRL a reținut de la angajații societății impozitele și contribuțiile cu regim de reținere la sursă pe care nu le-a mai virat la bugetul consolidat al statului în termenul legal de 30 zile de la scadență, cauzând un prejudiciu total de_ lei calculat de DGFP B. defalcat astfel :_ lei impozit venit salarii, 15.807 lei CAS asigurați, 795 lei șomaj asigurați și 8306 lei sănătate asigurați. Din verificările documentelor contabile ale . SRL s-a constatat faptul că societatea a avut în cursul întregii perioade la care se face referire în plângere disponibilități financiare necesare acoperirii sumelor datorate bugetului de stat în contul reținerilor de la angajați a impozitelor și a altor contribuții cu regim de reținere la sursă.

Societatea condusă de T. C. L. a avut în perioada respectivă noiembrie 2011- februarie 2013 intrări în numerar și în casierie din care ar fi putut plăti debitele aferente. Deși au existat lunar resursele financiare necesare plății sumelor reținute de la angajați, pentru întreaga perioadă, inculpata T. C. L. nu a efectuat aceste plăți, preferând plata altor datorii curente ale societății, astfel cum rezultă din balanțele analitice lunare pentru perioada decembrie 2011- 1 martie 2013. Inculpata T. C. L. fiind audiată în cauză în cursul urmăririi penale a declarat faptul că are cunoștință de aceste debite restante către bugetul de stat și a invocat ca motiv de neplată a lor situația economică a firmei administrată de ea în ultima perioadă care se află în prezent în reorganizare judiciară.

Starea de fapt expusă mai sus este dovedită la dosarul cauzei cu următoarele probe și mijloace de probă: plângerile penale ale DGFP B., constituirea de parte civilă și declarațiile privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale a impozitului pe venit, fișe sintetice, și evidența nominală a persoanelor asigurate de la . SRL pentru perioada decembrie 2011- februarie 2013, procura specială întocmită de administratorul . SRL Gotthjalpsen Romke prin care o împuternicește pe inculpata T. C. L. să dobândească, să exercite toate drepturile, să-și asume și să execute obligațiile ce-i revin acestuia în calitate de asociat unic, declarația martorului Stânciu,

extrase de cont ale . SRL și înscrisuri depuse de această societate din care să rezulte sumele de bani restante pe care trebuie să le încaseze de la diverse persoane, facturi neîncasate, chitanțe, ordin de plată, foi de vărsământ, ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria R. prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei T. C. L. și a părții responsabile civilmente . SRL Dacia, adresa BIF F. către OCPI R. în vederea aplicării sechestrului asigurator și luarea măsurii inscripției ipotecare asupra imobilului situat în loc. Dacia nr. 102, decizie de eșalonare a plății, nota privind compensarea obligațiilor fiscale, procesul verbal de aplicare a sechestrului asigurator și extrasul de carte funciară,încheierea nr. 575/23.01.2014 a OCPI B. –BCPI R. de înscrierea inscripției ipotecare asupra imobilului aparținând imobilului aparținând inculpatei T. C. din Dacia nr. 102 și extrasul de carte funciară întocmit după înscrierea inscripției ipotecare asupra acestui imobil, sentința civilă nr. 342/CC din 04.07.2013 a Tribunalului B. prin care s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței a debitoarei . SRL Dacia, planul de reorganizare și actele aferente acestuia, situația activelor, graficul de plată a datoriilor, table creanțe ale societății, graficul de plată, acte contabile ale . SRL, state de plată ale salariaților, balanțe de verificare pentru perioada decembrie 2011- februarie 2013, declarațiile inculpatei.

Partea vătămată S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 50.796 lei.

Prin ordonanța nr. 452/P/2013 din data de 16.01.2014 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile aparținând numitei T. C. L. până la concurența sumei de_ lei măsură care se va menține în continuare până la soluționarea definitivă a cauzei.

Starea de fapt expusă în rechizitoriu este dovedită și în faza cercetării judecătorești cu declarația inculpatei T. C. L. care a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaște și le acceptă.

Astfel fapta inculpatei T. C. L. administrator la . SRL Dacia care în perioada noiembrie 2011- februarie 2013 în baza aceleiași rezoluții infracționale a reținut de la angajații societății sumele reprezentând impozite și contribuții cu regim de reținere la sursă, sume pe care nu le-a vărsat în contul bugetului de stat în termen de cel mult 30 zile de la scadență întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului de executare au fost avute în vedere criteriile prevăzute Codul penal, respectiv de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite și de împrejurările concrete în care a fost comisă, de persoana inculpatului, precum și de împrejurările care atenuează ori agravează răspunderea penală. Astfel, inculpata T. L. C. este în vârstă de 44 ani, văduvă, administrator, . SRL, nu este cunoscută cu antecedente penale, iar în familie și societate are o bună conduită. În ceea ce privește solicitarea apărătorului inculpatei de a se face în cauză aplicabilitatea art. 10 alin. 2 teza a III a din Legea 241/2005, a fost respinsă motivat de faptul că, potrivit dispozițiilor legale susmenționate, în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9 dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. În prezenta cauză este vorba despre infracțiunea prev. de art. 6 din Legea 241/2005 și nu de cele menționate la art. 8 și 9 din aceeași lege, astfel încât textul de la art. 10 alin. 2 teza a III a din Legea 241/2005, nu poate fi aplicat, chiar dacă prejudicial a fost acoperit integral.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel:

1.Partea responsabilă civilmente S.C.D.V.L. M. Service Ro, solicitând a se face aplicabilitatea dispozițiilor art. 10 teza a III a alin 1 din legea nr. 241/2005 și aplicarea unei amenzi fiscale, care urmează a fi înscrisă în cazierul fiscal.

2.Inculpata T. C. L. a criticat sentința pentru nelegalitate, doar în privința laturii penale, solicitând a se dispune aplicarea dispozițiilor art. 10 din legea nr. 241/2005, având în vedere că a achitat întregul prejudiciu, imediat după trimiterea sa în judecată.

În fața instanței de apel nu s-au administrat mijloace de probă noi.

La termenul de judecată când au avut loc dezbaterile, instanța a pus în discuția părților respectarea termenului de declarare a căii de atac a apelului de către inculpată și admisibilitatea căii de atac promovată de către partea responsabilă civilmente.

Respectarea dispozițiilor legale privitoare termenul de declarare a căii de atac a apelului de către inculpată

Așa cum rezultă din actele dosarului, minuta sentinței apelate de către inculpata T. C. L. i-a fost comunicată acesteia la data de 02.10.2014, potrivit dovezii de comunicare de la fila 65 dosar primă instanță. Dovada de comunicare îndeplinește toate condițiile cerute de dispozițiile procedurale, fiind în prezența unei comunicări legal realizate.

Potrivit art. 410 alin. 1 Cod procedură penală termenul de 10 zile de apel, curge pentru inculpată de la data comunicării minutei sentinței apelate, respectiv, 02.10.2014.

Așa cum rezultă din înscrisurile de la filele 15-19 dosar apel, respectiv data ștampilei înscrisă pe plic, inculpata a declarat apel la data de 12.11.2014, respectiv, cu mult timp, după împlinirea termenului legal de 10 zile, în care ar fi putut promova această cale de atac.

La termenul de judecată din data de 10.02.2015, în susținerea acestei chestiuni juridice, apărătorul ales al inculpatei a arătat că în perioada comunicării minutei inculpata s-a aflat în străinătate, solicitând repunerea în termenul de apel.

Având în vedere că, inculpata nu a depus nici un înscris în acest sens, nu a făcut în nici un fel dovada unei cauze temeinice de împiedicare, în sensul cerințelor art. 411 alin. 1 Cod procedură penală, apărătorul ales arătând că nu are vreun document pentru susținerea acestei apărări, Curtea constată neîntemeiată cererea de repunere în termen, formulată de către inculpată.

Prin urmare, Curtea constată că, apelul declarat de către inculpata T. C. L. este tardiv, urmând a fi respins ca atare.

Având în vedere că această cale de atac promovată de către inculpată a fost respinsă ca tardivă, nu se va proceda la analiza pe fond a motivelor de apel invocate de către aceasta pe latură penală și care au fost expuse mai sus.

Admisibilitatea căii de atac promovată de către partea responsabilă civilmente

Așa cum rezultă din dispozitivul sentinței penale apelate, acțiunea civilă, în cauză a fost constatată stinsă, având în vedere că imediat după trimiterea în judecată a inculpatei, aceasta a achita integral prejudiciu către partea civilă S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B. prin AFP R..

Prima instanță a ridicat măsura sechestrului asigurator luată prin ordonanța nr. 452/P/2013 din data de 16.01.2014 asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei T. C. L. până la concurența sumei de_ lei.

Prin urmare, sentința apelată, nu mai cuprinde nicio dispoziție referitoare la latura civilă a cauzei care să creeze vreo obligație pentru partea responsabilă civilmente.

Mai mult, în motivele de apel ale părții responsabile civilmente se regăsesc doar critici referitoare la latura penală a cauzei.

Potrivit prevederilor art. 409 alin. 1 lit. c teza a II a, partea responsabilă civilmente poate declara apel, în ceea ce privește latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluția din această latură, a influențat soluția în latură civilă.

Prin urmare, Curtea constată că, partea responsabilă civilmente . SRL, nu are nicio dispoziție din sentință cu privire la latura civilă pe care ar pute să o critice, acțiunea civilă fiind stinsă, sechestrul asupra bunurilor ridicat, mai mult așa cum rezultă din dispozitiv, bunurile au aparținut inculpatei.

De altfel, din motivele expuse asupra fondului apelului, partea responsabilă civilmente a formulat doar critici referitoare la latura penală a cauzei, fără a arăta ce consecințe ar putea produce pe latură civilă încetarea procesului penal ca urmare a plății prejudiciului. Având în vedere că acțiunea civilă a fost stinsă, iar sechestrul revocat, este evident că soluția pe latură penală nu ar avea ce să mai influențeze pe latura civilă a cauzei.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că este inadmisibilă calea de atac promovată de partea responsabilă civilmente.

Având în vedere că, apelul promovat de către partea responsabilă civilmente este inadmisibil, se constată că este nefondată solicitarea de extindere a efectelor apelului declarat de către aceasta cu privire la apelul inculpatei.

Raportat la împrejurarea că apelul inculpatei este tardiv, iar cel al părții responsabile civilmente este inadmisibil, Curtea nu va proceda la analiza criticilor aduse, pe fondul cauzei cu privire la latura penală a cauzei.

Pentru toate aceste motive, având în vedere dispozițiile art. 421 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, va respinge ca tardiv apelul declarat de către inculpata T. C. L. împotriva sentinței penale nr. 84 din data de 22.09.2014 a Judecătoriei R..

Va respinge ca inadmisibil apelul declarat de către partea responsabilă civilmente . RO B. împotriva aceleiași sentințe.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga inculpata T. C. L. la plata sumei de 150 lei și partea responsabilă civilmente la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca tardiv apelul declarat de către inculpata T. C. L. împotriva sentinței penale nr. 84 din data de 22.09.2014 a Judecătoriei R..

Respinge ca inadmisibil apelul declarat de către partea responsabilă civilmente . RO B. împotriva aceleiași sentințe.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpata T. C. L. la plata sumei de 150 lei și partea responsabilă civilmente la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24. 02.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

M. D. C. E.

GREFIER,

C. G.

Red.M.D./2.03.2015

Dact.C.GH./05.03.2015

2 ex.

Jud fond/V. G. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 152/2015. Curtea de Apel BRAŞOV