Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 369/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 369/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 13-05-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 369/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din data de 13 mai 2015
Instanța constituită din:
- Completul de judecată A8
- Președinte - C. E. - judecător
- Judecător- M. D.
- Grefier- C. G.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – A. P. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor formulate de părțile civile R. M. S., H. E. R., P. M., R. A. și R. A., împotriva sentinței penale nr. 86/S din data de 18 martie 2015, pronunțată de Tribunalul B., în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 05 mai 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 391 Cod procedură penală, a amânat pronunțarea pentru data de 12 mai 2015 iar apoi pentru data de astăzi, 13 mai 2015, când,
C U RT E A,
Asupra apelurilor penale de față:
I. Prin sentința penală nr. 86/S/18.03.2015, Tribunalul B. a hotărât :
În baza art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 75 lit. a Cod penal, art. 76 Cod penal, condamnă inculpatul B. I., fiul lui P. și M., născut la data de 26.11.1976 în ., domiciliat în ., ., posesor al C.I. . nr._, CNP_, la pedeapsa de 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b Cod penal pentru comiterea infracțiunii de omor.
În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 399, art. 404 Cod procedură penală, deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada reținerii și arestării preventive din 23.11.2014 la zi și menține starea de arest preventiv a inculpatului B. I. deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 60/UP/24.11.2014 emis de Tribunalul B..
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul B. I. în vederea adăugării profilului genetic în S.N.D.G.J.
În baza art. 397 Cod procedură penală, obligă inculpatul să plătească despăgubiri civile părților civile după cum urmează:
-către P. M. suma de 2.500 lei cu titlu de despăgubiri materiale și respinge restul pretențiilor formulate de părțile civile, inclusiv P. M. cu acest titlu;
-către P. M. contravaloarea în lei la data plății a sumei de 1000 euro cu titlu de daune morale;
-către R. A. S. și către R. A. N., prin reprezentant legal Bangălă R. N., contravaloarea în lei a sumei de câte 1500 euro cu titlu de daune morale; către R. A. S. și către R. A. N. prin reprezentant legal Bangălă R. N., suma de câte 500 lei cu titlu de prestație globală; către R. A. S. și către R. A. N., prin reprezentant legal Bangălă R. N., prestație periodică lunară în cuantum de câte 100 lei începând cu data de 18.03.2015 și până la majoratul celor doi minori, respectiv 09 ianuarie 2017 R. A. și 25 mai 2028 R. A. S.;
-către H. E. și R. M. S. contravaloarea în lei la data plății a sumei de câte 1000 euro.
Următoarele obiecte constituie mijloace materiale de probă și rămân atașate dosarului: colet nr. 1: două sticle bere C. 0,5 l; colet 2: bâtă lemn; fragment lemn jalon nr. 5; colet. 3: fragment lemn; colet 4: cuțit ridicat din curtea imobilului nr. 238 din .. urmă de substanță cu aspect de sânge ridicată prin transfer pe tampon steril de pe rama chiuvetei imobilului; colet nr. 6: urmă de substanță cu aspect de sânge ridicată prin transfer pe tampon steril de pe treptele imobilului; colet 7: o pereche de pantaloni ridicați din mașina de spălat aflată în baia imobilului de la nr. 238; colet 8: prosop ridicat din mașina de spălat din baia imobilului; colet 9: o pereche de pantofi maro ridicați din imobilul 146; colet nr. 10: o pereche de pantaloni de trening gri, bluză verde cu alb și tricou aparținând victimei; colet plic 1: substanță de culoare roșie cu aspect de sânge recoltată prin transfer pe tampon steril de pe lama cuțitului; colet plic nr. 2: cuțit ridicat din comuna V., ..
Onorariu avocat oficiu în cuantum de 200 lei – avocat K. Z., se suportă din fondurile Tribunalului B. și nu se include în cheltuieli judiciare.
În baza art. 274 Cod procedură penală, obligă inculpatul să plătească statului suma de 4500 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut ca stare de fapt că, în data de 22.11.2014, în jurul orelor 16.00-17.00, inculpatul B. I. împreună cu soția sa, martora B. M. au consumat la locuința lor din comuna V., . martorii Thiess Horst, C. A.-M. și C. A. băuturi alcoolice – bere. În jurul orelor 20.00 s-au mutat cu toții la locuința martorului Thiess Horst și a concubinei acestuia, martora C. A.-M., unde au continuat să consume băuturi alcoolice și au ascultat muzică. Aceste aspecte rezultă din declarațiile inculpatului și a martorilor Thiess Horst, C. A. M., C. A. și B. M. (care a consimțit să dea declarație doar în faza urmăririi penale).
În jurul orelor 00.00-00.30 în curtea imobilului în care locuiește martorul Thiess Horst și-au făcut apariția victima R. A. împreună cu martorul S. D.-R.; aceștia doi se întâlniseră întâmplător mai devreme, iar victima invitase martorul S. D. R. să consume băuturi alcoolice (fila 48 dosar urmărire penală, fila 104 dosar instanță) la locuința lui Thiess Horst. D. fiind modalitatea în care au degenerat lucrurile, relațiile de vecinătate dintre părți, victimă și martori, ținând seama și de starea de ebrietate (care rezultă din expertiza medico-legală autopsie) în care se găsea victima, există posibilitatea ca aceasta să se fi autoinvitat la locuința martorului Thiess Horst, intenționând să se alăture grupului din care acesta din urmă făcea parte. În acest sens, victima, împreună cu martorul S. D. R., se deplasează la locuința martorului Thiess Horst, intră în curte pe poarta deschisă, ajunge la ușa de acces în casă și poartă o discuție în prag cu martora C. A. M.; aceasta din urmă a comunicat victimei că nu se dorește prezența ei la petrecere și i-a transmis acesteia că toată lumea urmează să plece acasă. Victima R. A. s-a enervat și a lovit-o pe martora C. A.-M. cu palma peste față, în sprijinul martorei venind fratele acesteia, martorul C. A. (A.) și împreună au împins-o afară din curte pe victimă, în acest timp victima fiind agresată cu o sticlă în zona capului. Martorul S. D. R. a încercat să convingă victima să plece, însă aceasta revine în curte după ce în prealabil și-a luat câinii de la domiciliu (locuința victimei se afla în imediata vecinătate a locuinței martorului Thiess Horst); din curtea martorului Thiess Horst victima ia un băț din lemn și asmute câinele de culoare neagră împotriva persoanelor aflate în curte. Victima rotește parul pentru a se răzbuna pe cei prezenți și lovește în cap pe martora C. A.-M., producându-i o rană superficială; de asemenea, victima aplică un pumn în zona feței martorului Thiess Horst.
În conflict au intervenit și martorii C. A. (fila 51-52 dosar urmărire penală, fila 103 instanță) și Marcuș S. (fila 53-54 dosar urmărire penală, fila 102 dosar instanță), care încercau să calmeze pe inculpat. Acest incident a durat câteva minute, timp în care martora C. A.-M. se mai apropia de ușa locuinței și apoi mai revenea în curte unde avea loc scandalul (fila 57-58 dosar urmărire penală, fila 101 dosar instanță).
Această situație a enervat pe inculpat care nu a mai așteptat sosirea organelor de ordine, anunțate deja pentru a interveni, și care a luat un cuțit de bucătărie cu lama de aproximativ 20 cm dintr-un sertar al unei camere, s-a înarmat cu acesta, pentru a interveni în ajutorul prietenilor săi, împotriva victimei. Această situație a fost comunicată martorei B. M. care a încercat să împiedice pe inculpat să iasă din casă; de asemenea și martora C. A.-M. arată că a încercat să-l oprească pe inculpat să iasă afară din casă pentru a „nu face vreo prostie” (fila 49-51, 57 dosar urmărire penală, fila 101 dosar instanță). Martora C. A.-M. arată chiar că a pus mâna pe lama cuțitului pe care inculpatul îl avea asupra sa cu gândul de a-l lua, însă nu a reușit și s-a tăiat superficial la mâna dreaptă. Din declarația acestei martore mai rezultă și că inculpatul B. I. spunea că dorește să iasă afară și să-l ucidă pe numitul R. A.. În acest timp martora Thiess H. care dormea într-o clădire separată de casă din aceeași curte, a fost rugată de martora C. A. M. să solicite intervenția organelor de ordine pentru a aplana scandalul (fila 56 dosar urmărire penală, fila 98 dosar instanță).
În cele din urmă inculpatul și-a pus cuțitul la spate, pe centura pantalonilor pe care îi purta, a ieșit afară din locuință și a încercat să se apropie de victima R. A. care agita bățul pe care îl avea asupra sa către ceilalți participanți la scandal, în timp ce câinele acestuia era agitat și mușcase deja pe martorul Thiess Horst (fila 113 dosar urmărire penală). Inculpatul B. I. a lovit cu cuțitul câinele victimei; acest aspect a fost cel mai probabil observat de victimă care acum se vedea în inferioritate, în curte venind aproape toți cei din casă. Inculpatul susține că ar fi fost agresat în zona spatelui de victimă cu bățul și a observat-o apoi trecând pe lângă el (fila 121 dosar urmărire penală, fila 73 dosar instanță). Din studiul fotografiilor de la dosar (fila 110 dosar urmărire penală) nu rezultă însă acest aspect, singurele zone lezate pe corpul inculpatului fiind situate în partea din față a corpului – umăr și abdomen. E posibil însă ca inculpatul să fi observat victima când a trecut pe lângă el și, din întoarcere, i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în spate. Că victima a fost lovită în zona spatelui rezultă din expertiza medico-legală, dar și din declarația inculpatului. Urmare a loviturii primite, victima a căzut, împrejurare care a fost observată de aproape toți cei prezenți.
În aceste împrejurări, dându-și seama de ceea ce s-a întâmplat, de faptul că la fața locului a sosit un echipaj de poliție, inculpatul s-a speriat și s-a retras încet în spate, aruncând cuțitul cu care a lovit-o pe victimă; a intrat în locuința martorului Thiess Horst unde a stat câteva minute, apoi a plecat prin grădină la locuința sa unde și-a spălat hainele.
În acest timp, victima a rămas întinsă pe pământ în curte, până la sosirea ambulanței care a încercat resuscitarea, fără rezultat.
Tribunalul a încadrat din punct de vedere juridic fapta inculpatului în infracțiunea de omor simplu, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului au fost avute în vedere circumstanțele în care s-a comis fapta, dar și cele personale ale inculpatului. Astfel, s-a ținut seama de împrejurarea că fapta s-a produs urmare a acțiunilor violente ale victimei care a adoptat un comportament agresiv la adresa vecinilor săi, că deși fusese scoasă inițial din curtea în care locuia Thiess Horst cu familia sa, a revenit încercând să se răzbune pe aceștia; că victima s-a folosit în agresare de un câine, animalul neputând fi controlat decât de victimă; victima a luat un băț (ce apare în imaginile de la fila 79 dosar urmărire penală) cu care a lovit pe cei prezenți și pe care-l agita. Apoi, s-a avut în vedere că toți cei prezenți se aflau după un consum de băuturi alcoolice, atât inculpatul, dar și victima; inculpatul a acționat în apărarea prietenilor săi, observând că aceștia sunt agresați. Nu este de omis că fapta s-a produs aproape de miezul nopții, în curtea unora dintre martori, atitudinea agresivă a victimei a necesitat solicitarea organelor de ordine chiar înainte de a se produce incidentul, aspect care poate că a amplificat acțiunile agresive ale acesteia.
Instanța de fond a reținut că inculpatul nu a contestat probele de la urmărire penală, a recunoscut fapta și încadrarea juridică a acesteia, ceea ce semnifică un regret profund al acestuia. Apoi, s-a constatat că inculpatul nu este cunoscut cu antecedent penale, inițial a fugit de la locul faptei fiindu-i teamă în mod evident de ceea ce se întâmplase, însă apoi a înțeles să adopte o atitudine sinceră. Instanța de fond a reținut că inculpatul este o persoană implicată social, este căsătorit, avea loc de muncă (fila 81 dosar instanță).
Față de aceste considerente, în baza art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 75 lit. a Cod penal, art. 76 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului B. I. la pedeapsa de 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de omor.
În baza art. 65 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, considerându-se că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a constatat că până la primul termen de judecată s-au constituit părți civile în cauză copii minori ai victimei, dar și mama și surorile acesteia. Inculpatul nu a negat dreptul acestora de a solicita despăgubiri în cauză. S-a constatat că pentru minori s-a solicitat acordarea de daune materiale constând în prestații periodice, iar pentru toate cele 5 părți civile s-a solicitat suma globală de 10.000 euro (contravaloarea în lei) constituind daune morale și suma de 5.000 lei daune materiale (sumă indicată ulterior ca fiind 6.000 lei). Întrucât nu se pot acorda sume cu titlu global, fiind vorba de patrimonii diferite, instanța de fond a apreciat cuantumul daunelor materiale și morale în raport cu probele de la dosar, gradul de rudenie al părților.
În primul rând, s-a constatat o evidentă legătură de cauzalitate între fapta inculpatului și urmarea produsă – decesul victimei și s-a ținut seama inclusiv de culpa victimei în producerea incidentului. Apoi, instanța de fond a reținut că este de notorietate faptul că decesul unei persoane produce o traumă celor apropiați acesteia, traumă care este cu atât mai mare cu cât decesul survine neașteptat, în cazul unei persoane tinere, fără probleme de sănătate. Cu toate acestea, nu se poate să nu fie ținut seama de gradul culpei victimei în producerea evenimentului, chiar dacă urmarea produsă nu este justificată în vreun fel. Este de observat însă că victima este cea care a pornit incidentul, că în cazul autocontrolului acesteia evenimentul nefericit nu s-ar fi produs.
Cheltuielile ocazionate de înmormântare nu sunt justificate decât parțial cu actele de la dosar: actul de la fila 107 josul paginii nu are lizibilă data emiterii bonului fiscal pentru a se putea aprecia conform celor solicitate. Cu toate acestea, instanța de fond, ținând seama de obiceiul locului care a fost indicat de toate persoanele audiate (M. F., M. Gigel), relevă faptul că evenimentul înmormântării generează cheltuieli care se cifrează la sume care pot ajunge la 5.000 lei – sumă indicată la termenul din 13.02.2015, sume ce pot fi justificate sau nu cu acte. Sumele indicate de cei doi martori ca fiind date pentru plata preotului, 1.000 lei, sau pentru plata fanfarei, 500 lei, compensează suma indicată în actul a cărui dată este ilizibilă. În fine, instanța de fond a reținut că suma de 5.000 lei este pe deplin dovedită de părțile civile, în speță de P. M. – pe numele căreia sunt bonurile și chitanțele fiscale prezentate. La acordarea sumei s-a ținut însă seama de starea de provocare în care s-a aflat inculpatul, suma reducându-se la jumătate (conform gradului de vinovăție reținut în sarcina inculpatului). Restul cheltuielilor solicitate cu titlu de daune materiale atât de P. M. cât și de restul părților civile, au fost respinse.
Victima avea doi minori, R. A. S. și R. A. N., care prin decesul tatălui lor au rămas fără susținere financiară extrem de necesară în dezvoltarea lor viitoare. Și în acest caz, s-a apreciat culpa victimei în producerea evenimentului, sens în care s-a dispus obligarea inculpatului la plata unor prestații periodice globale către R. A. S. și către R. A. N. prin reprezentant legal Bangălă R. N., în cuantum de câte 500 lei cu titlu de prestație globală; apoi, în continuare inculpatul a fost obligat către R. A. S. și către R. A. N., prin reprezentant legal Bangălă R. N., la prestație periodică lunară în cuantum de câte 100 lei începând cu data de 18.03.2015 și până la majoratul celor doi minori, respectiv 09 ianuarie 2017 R. A. și 25 mai 2028 R. A. S..
La aprecierea cuantumului daunelor morale, s-a ținut seama de împrejurarea că decesul victimei a survenit când aceasta se afla încă la începutul vieții, că avea doi copii în întreținere, că era atașat de familia cu care locuia. Chiar dacă la succesiune după victimă vin în mod legal doar moștenitorii direcți ai acestuia – copiii în acest caz, nu se poate face abstracție de împrejurarea că victima locuia cu alți membrii ai familiei, mama și surori, dispariția prematură a acestuia cauzând evidente traume care se impun a fi remediate, parțial, și de inculpat. Așa fiind, ținând seama de gradul de rudenie față de victimă, de partea de culpă reținută în cazul provocării cu privire la inculpat, s-a dispus obligarea acestuia din urmă la plata daunelor morale, după cum urmează:
- către P. M. contravaloarea în lei la data plății a sumei de 1000 euro cu titlu de daune morale;
- către R. A. S. și către R. A. N., prin reprezentant legal Bangălă R. N., contravaloarea în lei a sumei de câte 1500 euro cu titlu de daune morale; la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța de fond a ținut seama de faptul că, fiind vorba de doi minori, este obligatoriu a se pronunța cu privire la cuantumul despăgubirilor;
- către H. E. și R. M. S. contravaloarea în lei la data plății a sumei de câte 1000 euro.
II. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel părțile civile R. A.-E., R. A.-N., H. E. R., R. M.-S. și P. M..
Criticile aduse au vizat atât latura penală, cât și latura civilă a cauzei (a se vedea memoriul de la filele 34-38 dosar apel). Astfel, în primul rând, s-a solicitat a se avea în vedere că prima instanță, printr-o interpretare eronată a materialului probator administrat în cauză, a reținut provocarea inculpatului din partea victimei, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile acestei circumstanțe atenuante. În privința despăgubirilor civile, s-a solicitat majorarea acestora, în primul rând prin înlăturarea scuzei provocării, iar în al doilea rând, prin raportare la trauma produsă asupra părților civile ca urmare a dispariției victimei.
III. Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, în limitele efectului devolutiv, Curtea va admite doar apelurile declarate de părțile civile R. A.-E. și R. A.-N., pentru următoarele considerente :
A. În ceea ce privește provocarea, pentru existența acestei circumstanțe trebuie întrunite următoarele condiții:
- infracțiunea să fi fost comisă sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții;
- această stare sufletească să fi fost determinată de provocare din partea victimei și
- provocarea să fie produsă prin violență sau prin atingerea gravă a demnității persoanei ori prin altă acțiune ilicită gravă.
Dintre aceste condiții, părțile civile au apreciat că starea de fapt care înlătură, fără putință de tăgadă, provocarea este conturată de declarațiile unor martori audiați în cauză, sens în care s-a dat citire unei părți din declarațiile martorilor S. D. R., S. C. și R. M. S., susținându-se că prima instanță nu a explicat cum putea victima să inducă o stare de temere față de cinci persoane, trei dintre aceștia fiind bărbați, fiind evident faptul că raportul de forțe era, evident, în defavoarea victimei.
Curtea nu îmbrățișează acest punct de vedere, câtă vreme părțile civile nu au prezentat toate aspectele de fapt care se desprind din probațiune și care pun în evidență culpa concurentă a victimei ce l-a provocat pe inculpat.
În condițiile în care
- victima se afla sub influența alcoolului, gradul de intoxicație alcoolică fiind de 1,75 gr.%o,
- i s-a transmis că nu este dorită la petrecere și a fost poftită afară din curtea martorului Thiess Horst după ce a lovit-o cu palma peste față pe martora C. A.-M.,
- a mers acasă și s-a reîntors, în toiul nopții, în curtea aceluiași martor, înarmat cu un par pe care l-a folosit în a o lovi pe aceeași martoră și însoțit de un câine despre care probele demonstrează că era violent, pe care l-a și asmuțit împotriva persoanelor aflate în curte,
- constituția atletică a victimei,
toate aceste aspecte de fapt conturează, pe deplin, provocarea din partea victimei, provocare ce a avut la bază actele de violență exercitate asupra celor prezenți în curtea casei martorului Thiess Horst și comiterea de către inculpat a infracțiunii în stare de surescitare accentuată și de consumul de alcool, dar care nu s-a realizat în scopul comiterii infracțiunii, ci în cadrul unei petreceri la care victima nu a fost invitată, nu a fost dorită în momentul în care și-a făcut apariția, astfel că aceasta, fiind dată afară, putea și trebuia să rămână acasă la ea, iar nu să se întoarcă înarmată cu o bâtă de lemn și însoțită de un câine violent.
B. În ce privește cuantumul despăgubirilor acordate, Curtea reține că, la fila 105 dosar instanță, se află cererea prin care R. A.-E., R. A.-N., H. E. R., R. M.-S. și P. M. s-au constituit părți civile în cauză.
Observăm că, în privința daunelor morale, s-a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 euro către părțile civile, suma nefiind solicitată de fiecare parte civilă, ci global, pentru toate aceste părți. Nefiind specificat un procent pentru fiecare parte, înseamnă că s-a cerut suma de 2.000 euro pentru fiecare parte civilă.
Având în vedere cele expuse supra la pct. A, este evident că, odată ce s-a cerut suma de 2.000 euro despăgubiri cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre părțile civile, prin reținerea atenuantei provocării într-un procent de 50%, grefată pe sumele de 1.000 euro acordate părților civile H. E. R., R. M.-S. și P. M., apelurile acestora sunt nefondate.
La fel, în privința despăgubirilor civile cu titlu de daune materiale, în memoriul cu motivele de apel s-a făcut mențiunea că, în privința sumei de 6.000 lei solicitată cu acest titlu, cheltuielile ar fi fost dovedite prin probatoriul administrat. Curtea, analizând probele administrate în cauză sub acest aspect al laturii civile, constată că hotărârea primei instanțe este la adăpost de orice critici, în condițiile în care nu s-a putut stabili care este data înscrisului de la fila 107 – și nici nu a fost prezentat originalul – prin care s-a dovedit achiziționarea de produse de patiserie, însă prima instanță a avut în vedere și a menționat că se compensează această sumă cu banii oferiți preotului și fanfarei.
Cu toate acestea, prima instanță, deși a reținut scuza provocării cu o culpă a victimei de 50%, la acordarea despăgubirilor civile cu titlu de daune morale în privința părților civile R. A.-E. și R. A.-N., inculpatul a fost obligat la plata contravalorii în lei a sumei de câte 1500 euro cu titlu de daune morale, dând astfel mai mult decât s-a cerut. Cum însă în cauză au declarat apel doar părțile civile, este aplicabil adagiul non reformatio in pejus – neagravarea situației în propria cale de atac.
Tot din constituirea de parte civilă, reținem că, în privința prestațiilor lunare periodice la plata cărora s-a solicitat a fi obligat inculpatul, formularea este „… în cuantum de 500 RON lunar, pentru cei doi copii minori ai victimei decedate și până la majoratul acestora (luând în calcul venitul minim pe economie).”
În aceste condiții, chiar dacă părțile civile au făcut vorbire de venitul minim pe economie, acestea au cerut doar 500 lei pentru cei doi copii (250 lei pentru fiecare parte civilă), astfel că, deși cuantumul venitului minim pe economie se stabilește anual de către Guvernul României prin hotărâre, iar tendința acestuia a fost în creștere în fiecare an, instanța nu poate acorda mai mult decât s-a cerut. De asemenea, dat fiind că s-a reținut scuza provocării cu o culpă a victimei de 50%, suma de 250 lei se înjumătățește, astfel că suma maximă ce poate fi acordată de instanță ca prestație periodică lunară, potrivit cererii părților civile, nu poate fi mai mare de 125 lei.
Potrivit art. 529 alin. 2 cod civil ce reglementează cuantumul întreținerii, Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
Potrivit H.G. nr. 871/2013, venitul minim pe economie, în perioada iulie-decembrie 2014 a fost de 900 lei, astfel că pentru doi copii întreținerea ar fi fost de 300 lei, iar pentru perioada ianuarie-iunie 2015 de 975 lei, astfel că pentru doi copii întreținerea ar fi fost de 325 lei.
Prin reținerea scuzei provocării la o culpă a victimei de 50%, rezultă că și sumele de 300 lei, respectiv 325 lei vor fi înjumătățite, astfel că sumele datorate cu acest titlu sunt de 150 lei, respectiv 162,5 lei pentru fiecare din părțile civile R. A.-E. și R. A.-N..
Cu toate acestea, deși sumele de mai sus sunt mai mari decât suma de 125 lei/lunar, astfel cum s-a calculat supra, instanța nu poate acorda mai mult, însă observă că prima instanță a calculat greșit aceste despăgubiri, ceea ce înseamnă că sentința apelată va fi desființată sub acest aspect.
De asemenea, sentința apelată va fi desființată și sub aspectul datei până la care inculpatul va fi obligat la prestația periodică în favoarea părții civile R. A.-N., data până la care partea civilă R. A.-N. va primi despăgubiri civile acordate lunar cu titlu de daune materiale sub forma prestațiilor periodice, fiind 09 ianuarie 2027, iar nu 09 ianuarie 2017, cum a reținut prima instanță.
În lumina celor de mai sus, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelurile declarate de părțile civile R. A.-E. și R. A.-N. împotriva sentinței penale nr. 86/S/18.03.2015 pronunțată de Tribunalul B., pe care o va desființa sub următoarele aspecte:
- al cuantumului maxim al despăgubirilor civile acordate lunar cu titlu de daune materiale sub forma prestațiilor periodice în favoarea părților civile R. A.-E. și R. A.-N.;
- al majoratului părții civile R. A.-N..
Rejudecând în aceste limite,
Se va stabili că prestația periodică lunară nu va putea depăși suma de 125 lei pentru fiecare din părțile civile R. A.-E. și R. A.-N., iar data până la care partea civilă R. A.-N. va primi despăgubiri civile acordate lunar cu titlu de daune materiale sub forma prestațiilor periodice este 09 ianuarie 2027.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Totodată, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, vor fi respinse, ca nefondate, apelurile declarate de părțile civile H. E. R., R. M.-S. și P. M. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 422 Cod procedură penală, se va adăuga timpul de arestare scurs după data de 18.03.2015 la zi în privința inculpatului B. I..
Văzând și dispozițiile art. 272 alin. 1 și 2 și art. 275 alin. 2, 3 și 4 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
I. În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelurile declarate de părțile civile R. A.-E. și R. A.-N. împotriva sentinței penale nr. 86/S/18.03.2015 pronunțată de Tribunalul B., pe care o desființează sub următoarele aspecte:
- al cuantumului maxim al despăgubirilor civile acordate lunar cu titlu de daune materiale sub forma prestațiilor periodice în favoarea părților civile R. A.-E. și R. A.-N.;
- al majoratului părții civile R. A.-N..
Rejudecând în aceste limite,
1. Stabilește că prestația periodică lunară nu va putea depăși suma de 125 lei pentru fiecare din părțile civile R. A.-E. și R. A.-N..
2. Data până la care partea civilă R. A.-N. va primi despăgubiri civile acordate lunar cu titlu de daune materiale sub forma prestațiilor periodice este 09 ianuarie 2027.
3. Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
II. În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate de părțile civile H. E. R., R. M.-S. și P. M. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 422 Cod procedură penală, adaugă timpul de arestare scurs după data de 18.03.2015 la zi în privința inculpatului B. I..
În baza art. 272 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B. a sumei de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
În baza art. 275 alin. 2, 3 și 4 Cod procedură penală, obligă apelantele-părți civile H. E. R., R. M.-S. și P. M. la plata sumei de 60 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apelurile acestora, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. E. M. D.
GREFIER
pt. C. G.
aflată în concediu de odihnă
semnează grefier desemnat
de președintele instanței
L. G.
Red. C.E./26.08.2015
Dact. O.S./26.08.2015
3 exemplare
Jud. fond: T. E. M.
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 839/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
