Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 733/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 733/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 30-10-2015
Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2015:002._
ROMÂNIA
C. DE A. B.
Secția penală
DECIZIA PENALĂ NR. 733/AP DOSAR NR._
Ședința publică din data de 30 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată A5:
Președinte:M. Ș. - judecător
JUDECĂTOR: A. C. M.
Grefier: D. S.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror șef secție A. P. - din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 1061 din data de 19 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2015 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 30 octombrie 2015.
C.,
Asupra apelului penal de față,
Constată că prin sentința penală nr. 1061/19.06.2015 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, în baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 396 al. 10 Noul Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul L. G.-N. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică peste limita admisă de lege. În baza art. 71 alin. 1 Cod penal din 1969, a fost interzisă inculpatului L. G. – N. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II-a) și b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei. În baza art. 81 al. 1 Cod penal din 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal din1969. În baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 raportat la art. 64 lit. a (teza a II-a) și b Cod penal din1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată și exercitarea pedepsei accesorii. S-a atras atenția inculpatului L. G. – N. asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din1969 a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. S-a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul L. G. – N. nu comportă latură civilă. În baza art. 274 al. 1 Noul Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 560 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. cu numărul 9390/P/2013din data de 22.01.2015, înregistrat pe rolul Judecătoriei B. sub număr_ în data de 16.02.2015, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului L. G. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 al. 1 Noul Cod penal. În cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că în data de 04.08.2013, în jurul orei 04,15, a condus pe ., autoturismul marca Toyota Celica cu numărul de înmatriculare_ având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge,respectiv 1,90 g/l alcool pur în sânge la prima și singura probă recoltată la ora 05,50.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut ca situație de fapt că în data de 04.08.2013, deși consumase alcool respectiv un pet de 2 litri de bere și aproximativ 100 g de coniac, inculpatul L. G. N. s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca Toyota Celica cu numărul de înmatriculare_, pe care l-a condus de la domiciliu său situat pe . C., până în ., unde în jurul orei 05,50, a fost oprit de către organele de poliție care au constatat că inculpatul se afla într-o evidentă stare de ebrietate. În acest context, inculpatul a fost condus la Spitalul Municipal C. unde i-a fost recoltată o singură probă biologică, refuzând recoltarea celei de-a doua probe. De asemenea inculpatul a fost examinat clinic, concluzionându-se că pare a fi sub influența alcoolului. Potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr 1165/T, întocmit în data de 05.03.2013 inculpatului i s-a recoltat o singură probă biologică la ora 05,50 evidențiindu-se o alcoolemie de 1,90 g/l alcool pur în sânge.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere procesul verbal de constatare care se coroborează cu declarația inculpatului din fază de urmărire penală prin care recunoaște că în data de 04.08.2013 a plecat de la domiciliu cu autoturismul marca Toyota Celica cu numărul de înmatriculare_, în stare de ebrietate, faptul că inculpatul L. G. – N. se afla sub influența alcoolului fiind confirmat și de martorii T. T. și T. I.. Din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1165/T, întocmit în data de 05.03.2013 se reține că inculpatului L. G. – N. i s-a recoltat o singură probă biologică la ora 05,50 evidențiindu-se o alcoolemie de 1,90 g/l alcool pur în sânge. Instanța din buletinul de examinare clinică aflat la fila 10 din dosarul de urmărire penală va reține că inculpatul L. G. – N. la data de 04.08.2013 ora 5,50 părea sub influența alcoolului.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului L. G. – N., care în data de 04.08.2013, în jurul orei 04,15, a condus pe . Drumbrăvița, jud B., autoturismul marca Toyota Celica cu numărul de înmatriculare_ având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv 1,90 g/l alcool pur în sânge la prima și singura probă recoltată la ora 05,50 întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin 1 din O.U.G. nr. 195/2002 – act normativ în vigoare la momentul săvârșiri faptei, în prezent infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 al. 1 Noul Cod penal.
S-a constatat că, de la data săvârșirii infracțiunii și până la soluționarea prezentei a existat o succesiune de legi penale, astfel că se impune alegerea legii penale mai favorabile. Analizând regimul sancționator prevăzut de lege s-a constatat că limitele pedepsei închisorii sunt identice în plus Noul Cod penal prevăzând și posibilitatea aplicării pedepsei amenzii. Instanța a considerat însă că nu se justifică alegerea pedepsei amenzii penale în special raportat la nivelul mare al alcoolemiei, din aceste date rezultând gradul de pericol social mai ridicat al faptei care justifică alegerea pedepsei închisorii.
Pe cale de consecință, reținându-se că ambele reglementări prevăd limite identice pentru pedeapsa închisorii, nici una dintre ele nu este mai favorabilă sub aspectul cuantumului pedepsei. Pe de altă parte, ținând cont de necesitatea aplicării în mod global a legii penale mai favorabile, instanța a avut în vedere și alte criterii, respectiv individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate. Astfel, atât Codul penal din 1969 cât și Noul Cod penal permit instanței să nu dispună executarea efectivă a pedepsei ci suspendarea acesteia (condiționat sau sub supraveghere), respectiv amânarea aplicării ei sau suspendarea sub supraveghere. Excluzând varianta amânării aplicării pedepsei ale cărei condiții apreciază că nu sunt îndeplinite în cauză instanța consideră că suspendarea condiționată a executării pedepsei din Codul penal din 1969 este mai favorabilă în raport cu suspendarea sub supraveghere din Noul Cod penal în condițiile în care nu este însoțită de nici o obligație (cu excepția aceleia de a nu comite alte infracțiuni) și împlinirea termenului de încercare atrage intervenirea reabilitării de drept a condamnatului. Față de aceste considerente instanța a constatat că legea penală mai favorabilă, în ansamblul ei, este Codul penal din 1969, urmând ca acesta să fie avut în vedere în continuare.
Astfel, la individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului L. G. – N., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal din 1969, respectiv dispozițiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de OUG nr.195/2002, gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, urmarea care s-ar fi putut produce și persoana inculpatului, precum și dispozițiile art. 396 al. 10 Noul Cod procedură penală referitoare la reducerea cu o treime a limitelor pedepsei ca urmare a recunoașterii vinovăției și soluționării cauzei conform procedurii speciale reglementate de acest text.
Instanța a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al infracțiunii raportat la urmările mai grave care s-ar putea produce în urma conducerii sub influența alcoolului urmând a ține cont și de nivelul ridicat al alcoolemiei, și că acțiunea acestuia s-a derulat la o oră la care traficul era relativ intens, în plus neexistând nici o justificare pentru a conduce în condiții ilicite. Pe de altă parte, instanța a ținut cont de circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv atitudinea acestuia de recunoaștere a săvârșirii faptei, interesul manifestat pentru situația sa prin prezentarea în fața instanței de judecată, lipsa antecedentelor penale și conduita bună anterior săvârșirii faptei. În raport de toate aceste criterii a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii într-un cuantum mai ridicat decât minimul special, astfel cum a fost stabilit ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 al. 10 Noul Cod procedură penală. În ceea ce privește limitele de pedeapsă prevăzute de art. 87 alin 1 din OUG nr 195/2002 R, instanța a reținut că acestea sunt închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni, în raport cu dispozițiile art. 396 alin. 10 Noul Cod procedură penală. Pentru aceste motive, în baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 396 al. 10 Noul Cod procedură penală l-a condamnat pe inculpatul L. G. – N. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o imbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 81 al. 1 Cod penal din 1969 având în vedere că pedeapsa stabilită nu depășește 3 ani închisoare, inculpatul nu a fost condamnat anterior și, raportat la persoana acestuia, atitudinea manifestată după săvârșirea infracțiunii, se poate aprecia că scopul pedepsi poate fi atins chiar fără executarea pedepsei. Față de toate acestea, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 Cod penal din1969 .
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen, P. de pe lângă Judecătoria B..
În motivele de apel, parchetul invocă netemeinicia sentinței penale atacate, arătându-se că modalitatea de executare a pedepsei stabilite în sarcina inculpatului L. G.-N. nu poate conduce la realizarea scopului pedepsei, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei nu este de natură a duce la îndreptarea comportamentului inculpatului în viitor. Se menționează că o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere s-ar fi justificat având în vedere circumstanțele concrete de comitere a infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, inculpatul L. prezentând la momentul prelevării probelor biologice o îmbibație alcoolică ridicată, de 1, 90 g/l alcool pur în sânge, astfel că circulația participanților la trafic a fost cel mai în serios mod periclitată.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Examinând cauza potrivit art. 420 din Codul de procedură penală, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, se constată că apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria B. este fondat, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare:
Starea de fapt a fost reținută în mod corect de către prima instanță. Din analiza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, coroborate cu recunoașterea faptei de către inculpatul L. G.-N., instanța de apel constată că prima instanță a avut în vedere la stabilirea stării de fapt toate probele administrate, coroborate cu recunoașterea săvârșirii faptei de către inculpatul L. G.-N. în condițiile art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală la termenul de judecată din data de 27 mai 2015, stabilind în mod corect vinovăția inculpatului la săvârșirea faptei și încadrarea juridică a faptei.
Instanța de fond a motivat pe larg, de asemenea, împrejurările pentru care s-a orientat în a alege ca lege penală mai favorabilă, Codul penal din 1969, în condițiile în care în procedeul de alegere a pedepsei, raportat la cuantumul îmbibației alcoolice, nu se impunea alegerea pedepsei amenzii, ci aceea a închisorii, iar raportat la modalitatea de executare, legea veche este lege penală mai favorabilă în raport de obligațiile și măsurile de supraveghere pe care trebuie să le respecte inculpatul dacă se dispune suspendarea condiționată sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Instanța de fond a individualizat pedeapsa aplicată în raport de dispozițiile art. 72 Cod penal din 1969, orientându-se în mod justificat în a aplica inculpatului L. G.-N. pedeapsa de 2 ani închisoare. Instanța de apel are în vedere cuantumul îmbibației alcoolice cu care a condus inculpatul L. G.-N. și eventualele consecințe pe care fapta inculpatului le-ar fi putut avea, prin punerea în pericol ridicat a siguranței circulației pe drumurile publice și a relațiilor sociale a căror normală desfășurare este dependentă de această valoare socială.
În ceea ce privește însă modalitatea de executare aleasă de către instanța de fond, raportat la starea de fapt, modalitatea și împrejurările săvârșirii faptei de conducere a unui autovehicul, de către inculpatul L. G.-N. având o îmbibație alcoolică ridicată, mai mare decât dublul minimului indicat de textul de lege, se apreciază de către instanța de apel, ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși alte infracțiuni, astfel încât se impune schimbarea modalității de executare a pedepsei stabilite de către instanța de fond, urmând a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condițiile art. 861 Cod penal din 1969, pe durata termenului de încercare de 4 ani, potrivit art. 862 Cod penal din 1969.
Se constată că, pe durata termenului de încercare, pe lângă măsurile de supraveghere prevăzute art. 863 alin. 1 din vechiul Cod penal, se impune respectarea de către inculpatul L. G.-N. a obligației prevăzută de art. 863 alin. 3 lit. e Cod penal din 1969, aceea ca pe durata termenului de încercare inculpatul să nu conducă autovehicule în sensul art. 6 pct. 6 din OUG nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice.
Având în vedere toate acestea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală, instanța de apel va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 1061/19.06.2015 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._, pe care o va desființa în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului L. G.-N. și rejudecând, în baza art. 861 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, va dispune suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului L. G.-N. sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 4 ani, potrivit art. 862 din vechiul Cod penal. În baza art. 863 alin. 1 din vechiul Cod penal, va dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B., la datele fixate; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 863 alin. 3 lit. e Cod penal din 1969, va dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul să nu conducă autovehicule în sensul art. 6 pct. 6 din OUG nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, va atrage atenția inculpatului L. G.-N. asupra prevederilor art. 864 Cod penal din 1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării, va menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate, urmând a face aplicarea dispozițiilor art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B., împotriva sentinței penale nr. 1061/19.06.2015 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._, pe care o desființează în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului L. G.-N. și rejudecând:
În baza art. 861 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, dispune suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului L. G.-N. sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 4 ani, potrivit art. 862 din vechiul Cod penal.
În baza art. 863 alin. 1 din vechiul Cod penal, dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B., la datele fixate;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 863 alin. 3 lit. e Cod penal din 1969, dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul să nu conducă autovehicule în sensul art. 6 pct. 6 din OUG nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice (“orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obișnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor”).
Atrage atenția inculpatului L. G.-N. asupra prevederilor art. 864 Cod penal din 1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă
Pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2015
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. Ș. A. C. M.
Grefier
D. S.
Red.MȘ/14.01.2016/Tehnoredact.DS/14.01.2016/2 ex./Jud.fond. A. E. A. - conform cu originalul -
| ← Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 465/2014.... → |
|---|
