Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 668/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Decizia nr. 668/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 14-10-2015

ROMÂNIA

C. DE A. B.

Secția penală

Decizia nr. 668/ApDosar nr._

Ședința publică din data de 14 octombrie 2015

Instanța constituită din:

Complet de judecată AP12:

Președinte: A. C. M. - judecător

JUDECĂTOR: E. B.

GREFIER: C. R.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. - din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpata M. E. L. și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței penale nr. 829 din data de 11 mai 2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din 30 Septembrie 2015, încheierea de ședință din acea dată face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în vederea deliberării în baza art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 14 octombrie 2015.

CURTEA

P. sentința penală nr. 829 din 11.05.2015 a Judecătoriei B. în baza art. 396 alin. 6 Noul Cod Procedură Penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. h Noul Cod Procedură Penală s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei M. E. L., pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 (14 acte materiale).

În baza art. 91 lit. c Cod penal din 1969, i s-a aplicat inculpatei M. E. L. sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 1000 lei, despre care se va face o mențiune corespunzătoare în cazierul judiciar.

În baza art. 19 raportat la art. 397 Noul Cod Procedură Penală, s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., cu sediul în mun. B., .. 7, ca fiind rămasă fără obiect.

În baza art.11 din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 397 și art. 404 alin. 4 lit. c Noul Cod Procedură Penală, s-a revocat măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare deschise la B. Post SA ale numitei M. E. L., până la concurența sumei de 22.789 lei prin ordonanța procurorului din data de 15.05.2013 și măsura sechestrului asigurător instituit asupra imobilului aparținând numiților M. E. L. și N. G., imobil teren arabil în suprafață de 1.935 mp din acte și 1.969 mp suprafață măsurată, imobil situat în mun. Fetești ., înscris în CF nr._ al localității Fetești (provenită din conversia pe hârtie a CF nr.5748) sub nr. Al nr. cadastral 3646, până la concurența sumei de 22.789 lei prin ordonanța procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria B. din data de 17.07.2013.

În baza art. 2 și 4 raportat la art. 6 alin. 1 lit. a din O.G. nr. 75/2001, s-a dispus înscrierea prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive, în cazierul fiscal gestionat de Direcția Generală a Finanțelor Publice B..

În baza art. 275 alin. 1, pct. 2, lit. a Noul Cod Procedură Penală inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, încă de la înființare, . a avut ca administratori pe inculpata M. E. L. și învinuitul N. G., societate ce a avut ca principal obiect de activitate comerț cu piese și accesorii pentru autovehicule.

Contabilitatea societății a fost ținută de către inculpata M. E. L., aceasta având studii de specialitate. Actele contabile (registrele de casă, statele de salarii, declarațiile fiscale, bilanțurile, raportările) erau întocmite de către inculpata M. E. L., fapt recunoscut de către aceasta și declarat de altfel și de către învinuitul N. G..

Astfel, în perioada noiembrie 2011 - decembrie 2012 pentru ., deși s-au depus la Administrația Finanțelor Publice B. declarațiile privind reținerile sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă (impozit venit salarii, CAS asigurați, șomaj asigurați și sănătate asigurați), aceste sume nu s-au vărsat în termenul legal de 30 zile de la scadență, creându-se astfel un prejudiciu de 22.789 lei conform raportul de inspecție fiscală (f.82-128 vol.I dosar urmărire penală) și fișei sintetice totală (f.217-286 vol.I dosar urmărire penală, 24-98 vol.III dosar urmărire penală). Pentru aceste datorii, Administrația Finanțelor Publice B. a emis somații și titluri executorii (f. 100-135 vol.III), însă nici în urma acestor avertismente inculpata nu și-a achitat obligațiile către bugetul de stat.

În această perioadă societatea a avut mai mulți angajați pentru care s-au efectuat reținerile potrivit centralizatorului de salarii și statelor de plată aflate la filele 126- 157 vol.II din dosarul de urmărire penală. Angajații au primit salariile în această perioadă, astfel cum reiese din declarațiile martorii S. V. și M. R. Ș., care au precizând că salariul îl primeau personal în numerar de la inculpata M. E. L..

Din registrul de casă, precum și din balanțele lunare și extrasul de cont Raiffeisen Bank societatea a avut, în toată perioada infracțională încasări de sume mai mult decât suficiente pentru plata datoriilor către bugetul de stat.

Instanța de fond a reținut că aceste sume impozite și contribuții cu reținerea la sursă, încă din momentul reținerii aparțin bugetului de stat, în acest caz angajatorii acționând ca un agent de colectare.

Deși aceste sume trebuiau plătite cu prioritate și prin prisma că faptului că nu trec niciodată prin patrimoniul propriu al agentului de colectare inculpata M. E. L. a preferat să finanțeze activitatea societății în detrimentul achitării de obligațiile fiscale.

Instanța a constatat că prejudiciul cauzat părții civile a fost acoperit în totalitate anterior primului termen de judecată.

În raport de faptul că s-a făcut dovada reparării prejudiciului creat prin săvârșirea faptei deduse judecății instanța a avut în vedere dispozițiile art. 10 din Legea 241/2005 în conformitate cu care în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

Instanța a apreciat că art. 10 are aplicabilitate și în privința celorlalte infracțiuni prevăzute de Legea 241/2005 și nu numai celor prevăzute de art. 9 care sunt definite expres ca infracțiuni de evaziune fiscală raportat la scopul urmărit de legiuitor, respectiv recuperarea prejudiciului cauzat prin astfel de fapte. De altfel, limitele de pedeapsă prevăzute pentru faptele ce se încadrează în dispozițiile art. 9 din actul normativ sunt mult superioare celor prevăzute de art. 6, situație în care ar fi inechitabil ca, pentru o faptă apreciată de legiuitor ca prezentând un grad de pericol abstract mai ridicat să existe posibilitatea infractorului de a beneficia de o cauză de nepedepsire sau reducere a pedepsei iar persoana care a săvârșit o faptă mai puțin gravă să nu aibă o astfel de posibilitate și, pe cale de consecință, să fie trasă la răspundere penală pentru fapta sa, motiv pentru care instanța de fond a dispus în baza art. 396 alin. 6 Noul Cod Procedură Penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. h Noul Cod Procedură Penală încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei M. E. L..

Sub aspectul laturii civile, în baza art. 19 raportat la art. 397 Noul Cod Procedură Penală, instanța de fond a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., cu sediul în mun. B., .. 7, ca fiind rămasă fără obiect.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel:

- partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., solicitând admiterea apelului și în rejudecare să se constate că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea civilă, ca rămasă fără obiect, în condițiile în care prejudiciul cauzat părții civile nu a fost recuperat, întrucât sumele virate de inculpată nu apar în fișa sintetică a ., iar pe lângă debitul principal sunt datorate și accesoriile calculate până la data achitării debitului în întregime,

- inculpata, solicitând admiterea apelului cu consecința desființării hotărârii primei instanțe, iar în baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală a se dispune achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005, având în vedere Decizia Curții Constituționale, precum și prevederile art. 5 din Codul penal.

C., verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile art. 417 alin.2 Cod de procedură penală, dar în limitele prevăzute de art. 417 alin.1 Cod de procedură penală, constată că apelurile declarate de patea civilă și inculpată sunt fondate.

De la data pronunțării sentinței primei instanțe până la rămânerea definitivă au intervenit modificări legislative cu privire la infracțiunea reținută în sarcina inculpatului.

Sub aspectul dispozițiilor legale aplicabile în cauză, în raport de infracțiunea reținută în sarcina inculpatului (cea de evaziune fiscală prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005), se constată că sunt incidente prevederile art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, fapta inculpatului nefiind prevăzută de legea penală.

În acest sens, se remarcă împrejurarea că instanța de contencios constituțional, prin Decizia nr.363/2015 (publicată în Monitorul Oficial nr.495/6.07.2015) a statuat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.

Astfel, având în vedere dispozițiile art.31 alin.2 din Legea nr.47/1992, se constată că legiuitorul (Parlamentul sau Guvernul) în termenul de 45 zile de la data publicării deciziei menționate nu a pus în acord prevederile art.6 din Legea nr.241/2005 cu dispozițiile Constituției, constatate a fi încălcate de către C. Constituțională, astfel încât dispoziția legală care formează obiectul Deciziei nr.363/2015 și-a încetat efectele.

D. urmare, se constată că în prezent inculpata nu mai poate fi supusă niciunei sancțiuni penale care decurge din săvârșirea unei infracțiuni, motiv pentru care, în urma admiterii apelului declarat de către aceasta, se va desființa hotărârea atacată sub aspectul soluționării laturii penale, iar în urma rejudecării, în temeiul art.396 alin.5 Cod procedură penală, raportat la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, se va dispune achitarea inculpatei M. E. pentru comiterea infracțiunii de reținere și nevărsare cu intenție a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969 și a art.5 Cod penal.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că prejudiciul cauzat de către inculpată nu a fost recuperat, astfel cum a susținut instanța de fond. Deși inculpata a avut intenția de a achita prejudiciul, aceasta prin mandat poștal a achitat suma de 7.656 lei, dar la mențiunea beneficiar a fost trecut CUI_ care aparține . SRL, iar nu .. Acest fapt rezultă și din concluziile raportului de expertiză contabilă dispus la instanța de fond – filele 152 -163, potrivit căruia „ suma de 7.656,00 lei plătită prin mandat poștal în data de 30.09.2013 deși a fost plătită în contul R035 TREZ_X_ – contul Trezoreriei B. pentru Impozit pe veniturile din salarii și pe mandat apare destinatar ., nu se regăsește în fișa sintetică a societății. Totodată, conform adresei nr._/10.04.2015 a părții civile – fila 176 dos. fond „nu s-a formulat nicio cerere din partea celor două societăți în vederea operării corecte a plății efectuate de inculpată”, fapt pentru care, până la clarificarea beneficiarului sumei virate de inculpată, C. apreciază că apelului părții civile este fondat în ceea ce privește motivul privind nerecuperarea prejudiciului.

Față de cele arătate mai sus, în baza art. 25 alin. 5 Cod de procedură penală instanța va lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă A. – Direcția Generală a Finanțelor Publice B..

P. ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. din data de 17.07.2013 s-a dispus instituirea măsurii popririi asigurătorii asupra conturilor bancare deschise la B. Post SA ale numitei M. E. L., până la concurența sumei de 22.789 lei prin ordonanța procurorului din data de 15.05.2013 și măsura sechestrului asigurător instituit asupra imobilului aparținând numiților M. E. L. și N. G., imobil teren arabil în suprafață de 1.935 mp din acte și 1.969 mp suprafață măsurată, imobil situat în mun. Fetești ., înscris în CF nr._ al localității Fetești (provenită din conversia pe hârtie a CF nr.5748) sub nr.Al nr. cadastral 3646, până la concurența sumei de 22.789 lei, care, potrivit dispozițiilor art. 397 alin. 5 Cod de procedură penală, se va menține.

Va fi înlătură dispoziția de înscriere a hotărârii în cazierul fiscal al inculpatului, având în vedere că nu s-a dispus o soluție de condamnare a inculpatului pentru fapta reținută în sarcina sa.

Față de cele arătate mai sus, C., în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, analizând apelurile potrivit art. 417 alin.2 Cod de procedură penală, va admite apelurile declarate de partea civilă și inculpată.

În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare, din fond și apel, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală admite apelurile declarate de inculpata M. E. și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței penale nr. 829 din 11.05.2015 a Judecătoriei B., pe care o desființează și, rejudecând cauza:

În baza art. 16 alin. 1 lit. b Cod de procedură penală dispune achitarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, vizând reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă (25 acte materiale) prev. de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal din 1969.

În baza art. 25 alin. 5 Cod de procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă A. – Direcția Generală a Finanțelor Publice B..

În baza art. 397 alin. 5 Cod de procedură penală menține măsura popririi asigurătorii instituită asupra conturilor bancare deschise la B. Post SA ale numitei M. E. L., până la concurența sumei de 22.789 lei prin ordonanța procurorului din data de 15.05.2013 și măsura sechestrului asigurător instituit asupra imobilului aparținând numiților M. E. L. și N. G., imobil teren arabil în suprafață de 1.935 mp din acte și 1.969 mp suprafață măsurată, imobil situat în mun. Fetești ., înscris în CF nr._ al localității Fetești (provenită din conversia pe hârtie a CF nr.5748) sub nr. Al nr. cadastral 3646, până la concurența sumei de 22.789 lei prin ordonanța procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria B. din data de 17.07.2013.

În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare, din fond și apel, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 14.10.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

A. C. M. E. B.

GREFIER

C. R.

Red. A.C.M/26.10.2015

Tehnored.C.R./27.10.2015/6 ex.

Jud. fond. A.E.A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 668/2015. Curtea de Apel BRAŞOV