Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 80/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 80/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 13-07-2015
ROMÂNIA
C. DE A. B.
Secția penală
DECIZIA PENALĂ NR. 80/C DOSAR NR._
Ședința publică din data de 13 iulie 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată FJC10:
Președinte: M. G. L.
Grefier: D. S.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție A. P. - din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..
Pe rol fiind soluționarea contestației formulate de inculpatul F. A. împotriva încheierii de ședință din data de 09 iulie 2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 15.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul inculpat F. A., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, avocat F. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind, reprezentantul Ministerului Public și apărătorul inculpaților, declară că nu au cereri sau chestiuni prealabile de formulat.
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile de formulat, instanța în conformitate cu dispozițiile art. 206 alin. 3 Cod procedură penală, acordă cuvântul cu privire la contestația formulată de inculpatul F. A..
Pentru contestatorul inculpat F. A., apărătorul ales, avocat F. M., având cuvântul, solicită admiterea contestației formulate de inculpat împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul B. la data de 09 iulie 2015 prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
În motivarea tribunalului se arată că inculpatul nu poate fi plasat sub puterea măsurii preventive a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar având în vedere fapta pe care inculpatul a comis-o, a și recunoscut-o relatând atât în fața tribunalului cât și în faza de urmărire penală și nu s-a contrazis. Apreciază că nu s-a ținut cont de prezumția de nevinovăție, de împrejurările concrete ale faptei, respectiv că inculpatul a fost trântit la pământ fără motiv și a fost strâns de gât de vărul său. Este de menționat faptul că cei doi sunt doi adolescenți care provin dintr-un mediu dificil. În cauză gravitatea și mediul s-au reținut ca și circumstanță agravantă. Inculpatul s-a născut în satul Grid și provine dintr-o familie modestă, iar acest conflict a avut la bază un conflict mai vechi dintre el și vărul lui. Cu două luni și jumătate în urmă inculpatul l-a ajutat pe vărul lui să-și ridice casa, dar s-a lăsat influențat de zvonuri din .. Este vorba despre un briceag. Inculpatul a dorit în acele momente să lovească cu ceva și a găsit în giacă briceagul, dar a dorit să lovească cu partea cealaltă și a aplicat o singură lovitură. Dacă ar fi dorit să suprime viața ar fi aplicat mai multe lovituri, dar a aplicat doar o lovitură.
P. încheierea atacată se mai arată că nu poate fi înlocuită măsura arestării preventive deoarece inculpatul ar putea influența martorii. Este de remarcat faptul că inculpatul a arătat că s-a împăcat cu persoana vătămată, dar raportat la infracțiunea dedusă judecății, această împăcare nu are efecte, dar reprezintă un element de care se impune a ține seama.
În cazul în care s-ar înlocui măsura arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, inculpatul ar avea posibilitatea să-și ajute familia care trăiește din cultivarea pământului. Tatăl lui a părăsit familia și el este alături de mama lui și de frații mai mici.
În opinia sa nu există elemente noi care să justifice menținerea măsurii arestării preventive. Urmărirea penală s-a finalizat și nu există alte dovezi noi de adus. Martorii au fost audiați și în faza de urmărire penală. Fiind o comunitate mică, inculpatul nu ar avea cum să influențeze martorii. Inculpatul este conștient că dacă nu va avea o conduită corectă, această atitudine i-ar înrăutăți situația.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura preventivă a controlului judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că în cauză într-adevăr urmărirea penală este finalizată, dar nu au apărut elemente noi care să determine înlocuirea măsurii arestării preventive. Termenul rezonabil nu este depășit. Măsura arestării preventive luată față de inculpat este proporțională cu gravitatea acuzației potrivit art. 202 alin. 3 Cod procedură penală și apreciază că se impune menținerea acestei măsuri raportat și la natura infracțiunii fiind vorba despre infracțiune contra vieții și prin urmare, pune concluzii de respingere a contestației formulate de inculpatul F. A..
Contestatorul inculpat F. A., personal, având ultimul cuvânt, afirmă că va respecta tot ce i se va impune și nu va influența pe nimeni.
C.,
Constată că prin încheierea din data de 09.07.2015, Tribunalul Brasov, în baza art. 362 al. 1, 2 noul cod de procedură penală raportat la art. 208 al. 2, 3 și 207 al. 4 noul cod de procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul F. A., s-a menținut starea de arest preventiv a acestuia și s-a respins cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. din 27.05.2015 din dosarul de urmărire penală nr.747/P/2015 înregistrat pe rolul Tribunalului B. la 02.06.2015 a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul F. A., acuzat de săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în data de 17.05.2015, în loc public, respectiv pe D.J. 130 B din satul Grid în dreptul imobilului cu nr. 273, inculpatul F. A. a încercat să suprime viața persoanei vătămate F. G. T. prin lovirea acestuia cu ajutorul unui corp tăietor – înțepător, în zona vizată pieptului, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 32 al. 1 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal.
S-a reținut că inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore în baza ordonanței din data de 18 mai 2015 și a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 52/UP din data de 19 mai 2015 pentru o perioadă de 30 de zile (19 mai 2015 – 17 iunie 2015 inclusiv).
Temeiurile avute în vedere la arestare au fost dispozițiile art. 223 al. 2 Cod procedură penală și 202 al. 1 Cod procedură penală.
S-a constatat că la dosarul de urmărire penală există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă a comiterii de către inculpat a faptei pentru care este trimis în judecată, respectiv procesul – verbal de cercetare la fața locului (filele 12 – 19 dosar de urmărire penală), declarațiile martorilor D. N. (fila 20 dosar de urmărire penală), F. M. (filele 21 – 22 dosar de urmărire penală), Stejeroiu A. (filele 23 – 24 dosar de urmărire penală), B. I. – T. (filele 25 – 26 dosar de urmărire penală), F. G. și F. A. D. (filele 27 – 30 dosar de urmărire penală), procesul – verbal încheiat ca urmare a discuției purtate cu persoana vătămată (fila 31 dosar de urmărire penală), declarația persoanei vătămate F. G. T. (filele 31 ind. 1 – 31 ind. 2 dosar de urmărire penală), declarația dată în calitate de suspect de numitul F. A. (fila 32 dosar de urmărire penală), raportul de expertiză medico – legală (filele 36 – 37 dosar de urmărire penală). Toate aceste mijloace de probă dovedesc îndeplinirea condiției prevăzute de art. 202 al. 1 Cod procedură penală pentru luarea oricărei măsuri preventive și de art. 223 al. 2 Cod procedură penală pentru arestarea preventivă.
Infracțiunea de tentativă la omor este o infracțiune contra vieții pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 5 ani, astfel încât și cea de-a doua condiție obiectivă prevăzută de art. 223 al. 2 Cod procedură penală este îndeplinită.
La luarea măsurii arestării preventive au fost respectate toate drepturile și garanțiile impuse de lege în favoarea inculpatului, fiind aplicate normele procedurale incidente.
S-a considerat că temeiurile avute în vedere la arestare sunt actuale și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Sub aspect probatoriu nu au intervenit modificări care să impună o concluzie diferită privind îndeplinirea condiției ce vizează existența probelor din care rezultă presupunerea rezonabilă a comiterii faptei de către inculpat. Deși cercetarea judecătorească a debutat la acest termen de judecată a fost audiat numai inculpatul, iar declarația acestuia corespunde celei date în faza de urmărire penală.
Evaluând gravitatea faptei, a modul și a circumstanțele de comitere a acesteia, anturajul și a mediul din care provine inculpatul, a antecedentele sale penale instanța a constatat că și în prezent privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Fapta ce formează obiectul cercetării se reține a fi fost comisă pe timp de noapte, într-un loc public, pe fondul unui conflict mai vechi, că în incident s-ar fi utilizat un obiect tăietor-înțepător a cărui lamă ar avea lungimea necesară producerii unor vătămări grave (5-6 centimetri potrivit declarației inculpatului), iar urmare a leziunilor cauzate, i s-a pus în primejdie viața victimei, astfel încât se poate aprecia că intensitatea loviturii a fost una puternică.
Inculpatul a afirmat că s-a împăcat cu persoana vătămată, însă instanța a reținut că infracțiunea pentru care formează obiectul judecății punerea în mișcare a acțiunii penale se realizează din oficiu, iar împăcarea nu produce efecte asupra laturii penale.
S-a mai reținut că în cauză a existat o suspiciune că inculpatul ar putea influența ancheta penală, întrucât imediat după incident a aruncat obiectul corp delict al presupusei fapte într-o vale pentru a nu fi descoperit de autorități cunoscând consecințele a ceea ce se întâmplase și s-a reținut și riscul ca inculpatul să plece în străinătate (unde susține că a mai fost până acum câteva luni), sau să influențeze martorii – prietenii săi, persoane care au fost prezente la, sau în apropierea locului comiterii faptei. În ceea ce privește riscul influențării declarațiilor martorilor instanța a reținut și faptul că o parte dintre martori sunt minori, iar în cadrul comunității restrânse din care fac parte atât inculpatul cât și persoana vătămată și martorii, măsurile dispuse de organele judiciare produc un impact puternic, influențând atât sentimentul de siguranță cât și reacția față de încălcarea normelor de conduită socială.
De la luarea măsurii și de la comiterea faptei au trecut mai puțin de două luni, astfel încât ecourile faptei în comunitate nu s-au estompat, iar gravitatea acesteia rezultată din urmările care s-ar fi putut produce justifică menținerea măsurii sub aspectul proporționalității și echilibrului între interesele generale ale societății și nevoia de respectare a drepturilor și libertăților fundamentale ale inculpatului.
Inculpatul a solicitat înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu, însă instanța de fond, reținând dispozițiile art. 242 al. 2 Cod procedură penală, a apreciat că inculpatul nu are o conduita procesuală care să atragă concluzia că o măsură preventivă mai ușoară ar putea asigura îndeplinirea scopului prevăzut de art. 202 Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul care, prin apărător ales, a solicitat admiterea contestației, considerând că nu s-a ținut cont de prezumția de nevinovăție, de împrejurările concrete ale faptei, respectiv că inculpatul a fost trântit la pământ fără motiv și a fost strâns de gât de vărul său. Este de menționat faptul că cei doi sunt doi adolescenți care provin dintr-un mediu dificil. În cauză gravitatea și mediul s-au reținut ca și circumstanță agravantă. Inculpatul s-a născut în satul Grid și provine dintr-o familie modestă, iar acest conflict a avut la bază un conflict mai vechi dintre el și vărul lui. Cu două luni și jumătate în urmă inculpatul l-a ajutat pe vărul lui să-și ridice casa, dar s-a lăsat influențat de zvonuri din .. Inculpatul a dorit în acele momente să lovească cu ceva și a găsit în geacă briceagul, dar a dorit să lovească cu partea cealaltă și a aplicat o singură lovitură. Dacă ar fi dorit să suprime viața ar fi aplicat mai multe lovituri, dar a aplicat doar o lovitură.
S-a mai arătat că inculpatul s-a împăcat cu persoana vătămată, dar raportat la infracțiunea dedusă judecății, această împăcare nu are efecte, dar reprezintă un element de care se impune a ține seama și că, în cazul în care s-ar înlocui măsura arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, inculpatul ar avea posibilitatea să-și ajute familia care trăiește din cultivarea pământului.
Analizând contestația formulată, C. reține următoarele:
În mod corect a reținut instanța de fond că inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore în baza ordonanței din data de 18 mai 2015 și a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 52/UP din data de 19 mai 2015 pentru o perioadă de 30 de zile (19 mai 2015 – 17 iunie 2015 inclusiv), temeiurile avute în vedere la arestare au fost dispozițiile art. 223 al. 2 Cod procedură penală și 202 al. 1 Cod procedură penală.
Analizând cerințele necesare pentru a menține această măsură preventivă la acest moment, în mod corect s-a considerat că există probele care justifică suspiciunea rezonabilă în sensul că inculpatul a comis infracțiunea de tentativă la omor, o infracțiune intenționată contra vieții, care a atras luarea măsurii arestării preventive, fiind astfel îndeplinite și la acest moment procesual condițiile prevăzute de art. 223 alineat 2 Cod de procedură penală.
C. reține mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală și în faza de cercetare judecătorească, arătate și de instanța de fond, ce se constituie în probe temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi putut săvârși infracțiunea, în sensul art. 202 alineat 1 Cod de procedură penală.
Starea de pericol pentru ordinea publică ce trebuie înlăturată prin privarea de libertate a inculpatului rezultă din ușurința cu care a atacat cu un cuțit victima, aplicându-i o lovitură într-o zonă vitale, care i-a pus viața în pericol, și din faptul că purta un cuțit asupra sa, manifestându-se violent la adresa semenilor săi. Chiar dacă a fost și el agresat de victimă, inculpatul a folosit cu ușurință acel cuțit, în condițiile în care urmărire faptei puteau fi foarte grave.
La acest moment, C. consideră că infracțiunea de care este acuzat inculpatul tulbură ordinea juridică din comunitatea din care fac parte inculpatul și partea vătămată, mediul social ocrotit prin normele dreptului penal și procesual penal și creează o stare de primejdie pentru raporturile sociale și normala lor desfășurare într-o societate civilizată, astfel că se impune o reacție fermă a autorităților în fața unor asemenea fapte.
În mod corect a apreciat prima instanță că nu a intervenit niciun element nou de la momentul arestării inculpatului, în urmă cu 2 luni, care să facă necesară revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu o altă măsură neprivativă de libertate. Circumstanțele personale ale inculpatului nu-l recomandă pentru înlocuirea măsurii arestării preventive, ceea ce a făcut după săvârșirea faptei, respectiv aruncarea cuțitului spre a nu fi găsit, denotă un comportament neadecvat, de negare a faptei și de neasumare a răspunderii pentru ceea ce a făcut.
Pentru aceste motive, în baza art. 206 Cod procedură penală și art. 425 indice 1 alineat 7 punct 1 litera b Cod de procedură penală va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul F. A. împotriva încheierii de ședință din 09.07.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 15, pe care o menține.
În baza art. 275 alineat 2 Cod de procedură penală va obliga inculpatul la plata sumei de 100 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 206 Cod procedură penală și art. 425 indice 1 alineat 7 punct 1 litera b Cod de procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul F. A. împotriva încheierii de ședință din 09.07.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 15, pe care o menține.
În baza art. 275 alineat 2 Cod de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 100 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.07.2015
PreședinteGrefier
M. L. D. S.
Red. M.L./02.09.2015
Dact.D.C./02.09.2015/4 exemplare
Jud.fond.D.R.R.
| ← Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 538/2015. Curtea de... | Mărturia mincinoasă. Art.273 NCP. Decizia nr. 662/2015. Curtea... → |
|---|
