Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 68/2016. Curtea de Apel BRAŞOV

Decizia nr. 68/2016 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 11-02-2016 în dosarul nr. 68/2016

Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2016:002._

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 68/.> Ședința publică din data de 11 Februarie 2016

Instanța constituită din:

Complet de judecată A2:

Președinte: Judecător - R. C. D.

Judecător: M. D.

Grefier: C. R.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror A. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..

Pentru astăzi se află amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul V. A., trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 2 lit. b Noul Cod Penal și tentativă la furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. 1 raportat la art. 228 alin. 1 și art. 229 alin. 2 lit. b Noul Cod Penal, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 Noul Cod Penal și art. 38 alin. 1 Noul Cod Penal, împotriva sentinței penale nr.2043 din data de 17.11.2015, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile asupra cauzei penale de față au avut loc în ședința publică din data de 28 ianuarie 2016, fiind consemnate în încheierea, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 11.02.2016, când, în aceeași compunere, a decis următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 2043 din data de 17.11.2015, Judecătoria B. a hotărât următoarele:

În temeiul art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 2 lit. b cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 cod penal, art. 374 alin.4 raportat la art. 396 alin.10 cod procedură penală a condamnat inculpatul V. A. la pedeapsa în cuantum de 2 ani și 7 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat (faptă comisă la data de 31.08.2015 în dauna persoanei vătămate H. M.).

În temeiul art. 104 alin. 2 cod penal a revocat liberarea condiționată dispusă la data de 03.11.2014, din executarea pedepsei de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului în baza sentinței penale nr. 362/13.03.2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C., cu rest rămas de executat de 724 zile.

În temeiul art. 32 alin. 1 raportat la art. 228 alin. 1 și art. 229 alin. 2 lit. b cu aplicarea art. 41 alin. 1 cod penal, art. 374 alin.4 raportat la art. 396 alin.10 cod procedură penală a condamnat inculpatul V. A. la pedeapsa în cuantum de 1 an și 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă la furt calificat (fapta comisă la data de 31.08.2015 în dauna persoanei vătămate Conradt Helmut Karl).

În temeiul art. 104 alin. 2 cod penal a revocat liberarea condiționată dispusă la data de 03.11.2014, din executarea pedepsei de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului în baza sentinței penale nr. 362/13.03.2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. cu rest rămas de executat de 724 zile.

În temeiul art. 43 alin. 2 cod penal raportat la art. 38 alin.1, art. 39 alin. 1 lit. b cod penal a contopit pedepsele stabilite în cauză, aplicând pedeapsa cea mai grea în cuantum de 2 ani și 7 luni închisoare, la care a adăugat un spor obligatoriu de o treime din pedeapsa în cuantum de 1 an și 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul V. A. să execute pedeapsa în cuantum de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 104 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 2 cod penal a adăugat la pedeapsa stabilită în cauză, în cuantum de 3 ani închisoare, restul în cuantum de 724 zile rămas de executat din pedeapsa în cuantum de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului în baza sentinței penale nr. 362/13.03.2013, urmând ca în final inculpatul V. A. să execute pedeapsa în cuantum de 4 ani, 11 luni și 29 zile închisoare.

A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și a arestului preventiv, începând cu data de 31.08.2015 la zi.

A menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul.

A luat act de faptul că persoanele vătămate Conradt Helmut Karl și H. M. nu s-au constituit părți civile, prejudiciul cauzat fiind recuperat în mod integral.

A obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele: prin rechizitoriul nr. 8603/P/2015 întocmit la data de 23.09.2015 de către P. de pe lângă Judecătoria B., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului V. A. sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 2 lit. b cod penal și tentativă la furt calificat, faptă prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 228 alin. 1 și art. 229 alin. 2 lit. b cod penal fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 38 alin. 1 cod penal.

În actul de sesizare s-au reținut următoarele:

În după-amiaza zilei de 31.08.2015, inculpatul V. A. a încercat să intre în locuința persoanei vătămate Conradt Helmut Karl pentru a sustrage bunuri, și întrucât nu a reușit, ușa locuinței fiind închisă, a intrat în locuința victimei H. M. de unde a sustras un telefon mobil Nokia și un încărcător Microsoft.

Situația de fapt mai sus menționată se susține cu mijloace de probă, administrate în fază de urmărire penală, respectiv: proces verbal de prindere în flagrant, proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de reconstituire, declarații martor G. M., declarații persoane vătămate Conradt Helmut Karl și H. M., declarații inculpat V. A..

Referitor la poziția procesuală adoptată de inculpatul V. A. pe parcursul desfășurării urmăririi penale, acesta a recunoscut comiterea faptelor și vinovăția sa în comiterea acestora, nuanțând împrejurările în care a fost comisă fapta de tentativă la furt calificat în dauna persoanei vătămate Conradt Helmut Karl.

Inculpatul a fost audiat în faza de urmărire penală recunoscând săvârșirea faptei de furt comisă în dauna persoanei vătămate H. M., infirmând fapta comisă în dauna persoanei vătămate Conradt Helmut Karl, în privința acestei fapte inculpatul adoptând o atitudine de recunoaștere într-o manieră nuanțată cu prilejul procedurii constând în reconstituirea modului în care au fost comise faptele reținute în sarcina sa.

În cursul judecății, la termenul din data de 16.11.2015, inculpatul s-a prezentat în fața instanței și a recunoscut comiterea infracțiunilor precum și vinovăția sa, conform declarației consemnată și redată la fila 42 din dosar.

Ca urmare a admiterii cererii formulată de inculpatul V. A. în sensul aplicării procedurii simplificate, cauza a fost soluționată în baza materialului probator administrat în cursul urmării penale.

Pe latura civilă a cauzei, se constată faptul că, persoanele vătămate Conradt Helmut Karl și H. M., nu s-au constituit părți civile.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 31.08.2015, inculpatul V. A. a pătruns în curtea imobilelor situate în municipiul B., ., încercând să intre în locuința victimei Conradt Helmut Karl cu intenția de a sustrage bunuri.Întrucât, inculpatul nu a putut identifica prezența unor bunuri pe care ar fi putut să le sustragă, acesta a pătruns în imobilul vecin, aparținând persoanei vătămate H. M., de unde a sustras un telefon mobil și un încărcător. Fiind surprins de persoana vătămată Conradt Helmut Karl, inculpatul a fugit de la fața locului, fiind depistat pe ., având asupra sa bunurile sustrase din locuința victimei H. M..

Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere ansamblul probator administrat în cauză. Relevante pentru stabilirea prezenței inculpatului V. A. în curtea imobilelor situate în municipiul B., ., devin depozițiile martorei G. M. care, fiind audiată în fază de urmărire penală, a indicat faptul că, în după-amiaza zilei de 31.08.2015, aflându-se în prezența inculpatului V. A., la un moment dat, acesta i-a solicitat să-l aștepte în timpul în care intenționa să intre în curtea unuia din imobilele situate pe . intenția de a cere un pahar cu apă.

În continuare, împrejurările desprinse din declarațiile martorei G. M., în sensul că inculpatul a încercat să intre în imobilul situat pe partea dreaptă a curții, dar acesta nu a reușit întrucât ușa era încuiată, ulterior inculpatul intrând în locuința vecină de unde a luat mai multe bunuri, se completează pe baza aspectelor desprinse din conținutul declarațiilor formulate de persoanele vătămate Conradt Helmut Karl și H. M..

Astfel, cu prilejul audierii efectuată în cursul urmării penale, persoana vătămată Conradt Helmut Karl, a precizat faptul că, la data de 31.08.2015, după ce inculpatul V. A. a încercat să intre în locuința sa, situată pe ., cu intenția de a sustrage bunuri, acesta și-a continuat activitatea infracțională, pătrunzând în locuința vecină, aparținând persoanei vătămate H. M., de unde inculpatul a sustras un telefon mobil Nokia și un încărcător Microsoft. Observând cele petrecute, persoana vătămată Conradt Helmut Karl, s-a apropiat de inculpatul V. A., care a intenționat să fugă, fiind observat de martora G. M., în timp ce încerca să introducă bunurile sustrase în buzunarul de la pantaloni. Conform declarațiilor formulate de persoana vătămată H. M., care se aflase în beciul locuinței sale, în timpul în care inculpatul a pătruns în interiorul imobilul profitând de faptul că ușa se afla în poziție deschis, acesta a putut observa gestul vecinului său, respectiv victima Conradt Helmut Karl, care alerga către poarta de acces spre .-l prindă pe cel care intrase în curtea lor vecină situată pe ..

Din conținutul declarațiilor formulate de persoana vătămată Conradt Helmut Karl, care se completează pe baza împrejurărilor fixate în cuprinsul procesului verbal de prindere în flagrant întocmit la data de 31.08.2015 de către organele de cercetare penală din cadrul Secției 2 Poliție B., inculpatul a putut fi depistat în timp ce se îndrepta spre curtea unui imobil situat pe ., fiind reținut de către persoana vătămată Conradt Helmut Karl și predat autorităților, împreună cu bunurile care au fost sustrase din posesia victimei H. M., constând în telefonul mobil Nokia și un încărcător Microsoft, bunuri care au fost restituie persoanei vătămate în cursul aceleiași zile în care s-a produs incidentul (fil.7 dup).

Cu toate că, inițial inculpatul V. A. a recunoscut doar comiterea infracțiunii de furt calificat săvârșită în dauna persoanei vătămate H. M., infirmând faptul că, ar fi încercat să pătrundă și în locuința vecină aparținând victimei Conradt Helmut Karl, ulterior, cu prilejul desfășurării activității de reconstituire, conform împrejurărilor consemnate în cuprinsul procesului verbal de reconstituire întocmit la data de 09.09.2015, de către organele de cercetare penală din cadrul Secției 2 Poliție B., inculpatul a indicat în detaliu modalitatea de săvârșire a faptelor, precizând că, anterior sustragerii bunurilor, atenția i-a fost atrasă de locuința vecină, fiind indicată ușa garsonierei persoanei vătămate Conradt Helmut Karl, unde nu a pătruns efectiv, rezumându-se în a privi pe fereastră în încercarea de a identifica bunuri pe care le-ar fi putut sustrage.

În drept, faptele inculpatului V. A. care, în după-amiaza zilei de 31.08.2015, a încercat să intre în locuința persoanei vătămate Conradt Helmut Karl pentru a sustrage bunuri, iar apoi, cu același prilej a intrat în locuința victimei H. M. de unde a sustras un telefon mobil Nokia și un încărcător Microsoft, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 228 alin. 1 și art. 229 alin. 2 lit. b și furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 2 lit. b fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 38 alin. 1 cod penal.

Sub aspectul stării de recidivă postcondamnatorie, s-a constatat că inculpatul a săvârșit cu intenție infracțiunile analizate în prezenta cauză, pentru cale legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, în timp ce se afla în executarea pedepsei de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului în baza sentinței penale nr. 362/13.03.2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în dosar penal nr._, din a cărui executare inculpatul a fost liberat condiționat la data de 03.11.2014, cu rest rămas de executat de 724 zile.

Așa fiind, instanța a constatat ca fiind îndeplinite condițiile stării de recidivă postcondamntorie, astfel cum acestea pot fi desprinse din prevederile art. 43 alin.1 cod penal.

La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere dispozițiile art. 74 cod penal, respectiv dispozițiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în conținutul normei de încriminare reținută în cauză, gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, motivul comiterii infracțiunilor și scopul urmărit, urmarea care s-ar fi putut produce, persoana inculpatului și conduita după comiterea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și dispozițiile art. 374 alin. 4 cod procedură penală, vizând reducerea limitelor pedepselor ca urmare a soluționării cauzei pe baza recunoașterii vinovăției.

În abstract, periculozitatea faptelor se desprinde prin raportare la necesitatea asigurării unei protecții corespunzătoare relațiilor patrimoniale, prin înlăturarea oricăror imixtiuni și ingerințe în exercitarea unei posesii legitime asupra bunurilor mobile.

În concret, periculozitatea faptelor se desprinde din modul în care inculpatul a acționat, respectiv prin pătrunderea în spații care formează obiectul proprietății private, fără să acorde importanță riscului concret de a fi surprins în timpul desfășurării activității infracționale de către unul dintre proprietarii locuințelor aflate în curtea imobilului situat pe ..

Totodată, de remarcat este faptul că, inculpatul V. A. nu se află la primul contact cu legea penală, acesta fiind condamnat anterior pentru fapte similare îndreptate împotriva patrimoniului, faptele din prezenta cauză fiind comise în stare de recidivă postcondamnatorie, prin raportare la condamnarea la pedeapsa în cuantum de 6 ani și 6 luni închisoare, din a cărei executare inculpatul a fost liberat condiționat la data de 03.11.2014, cu rest rămas de executat de 724 zile, împrejurare de natură să evidențieze înclinație inculpatului în manifestarea unui comportament contrat prevederilor legale.

În mod favorabil inculpatului, instanța a acordat eficiență juridică faptului că, acesta a colaborat cu organele judiciare, indicând în detaliu modul în care au fost comise faptele anchetate în cauză, în privința cărora a adoptat o atitudine de recunoaștere și regret.

Față de prevederile art. 66 alin.1 cod penal s-a apreciat că, nu se impune interzicerea unora dintre drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 cod penal aplicarea pedepsei principale având un caracter suficient pentru realizarea scopului educativ și preventiv al sancțiunilor penale.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul V. A., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând reducerea pedepselor aplicate, având în vedere faptul că a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, a colaborat cu organele de anchetă, prejudiciul a fost recuperat, iar faptele săvârșite nu prezintă un grad ridicat de pericol social.

În fața instanței de apel nu s-au administrat mijloace de probă noi.

Verificând hotărârea apelată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, în conformitate cu prevederile art. 420 alin. 8 cod procedură penală, Curtea constată că, apelul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente.

Prima instanță a stabilit în mod judicios starea de fapt, prin coroborarea mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, în condiții de legalitate cu declarația de recunoaștere a inculpatului. Acesta din urmă a solicitat ca judecarea cauzei să se facă, în baza procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției, prevăzută de art. 374 alin. 4 cod procedură penală. Prima instanță a prezentat pe larg starea de fapt și mijloacele de probă, în baza căreia aceasta a fost stabilită, aspecte care nu vor mai fi reluate în considerentele ce urmează, fiind prezentate în partea introductivă a prezentei decizii.

În esență, starea de fapt, constă în următoarele: inculpatul V. A. în după-amiaza zilei de 31.08.2015, a încercat să intre în locuința persoanei vătămate Conradt Helmut Karl pentru a sustrage bunuri, iar apoi, cu același prilej a intrat în locuința victimei H. M. de unde a sustras un telefon mobil Nokia și un încărcător Microsoft.

Prima instanță a apreciat în mod judicios că prima faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 228 alin. 1 și art. 229 alin. 2 lit. b cod penal, iar cea de-a doua faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 2 lit. b ambele cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 38 alin. 1 cod penal.

Sub aspectul stării de recidivă postcondamnatorie, s-a constatat în mod legal că, inculpatul a săvârșit cu intenție infracțiunile analizate în prezenta cauză, pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, după ce a fost liberat condiționat din executarea pedepsei de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului în baza sentinței penale nr. 362/13.03.2013 a Judecătoriei Miercurea C., cu rest rămas de executat de 724 zile, fiind aplicabile prevederile art. 43 alin.1 cod penal.

Așa cum am arătat, în expunerea motivelor de apel ale inculpatului V. A., acesta nu a contestat starea de fapt sau încadrarea juridică a faptelor, singurele critici, vizând individualizarea judiciară a pedepselor, respectiv, solicitarea de reducere a cuantumului acestora. În susținerea acestor motive, inculpatul a invocat atitudinea de recunoaștere, de cooperare, recuperarea prejudiciului.

Analizând cuantumul pedepselor aplicate de către prima instanță, pentru cele două infracțiuni comise de inculpat, Curtea constată că acestea au fost just individualizate, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de art. 74 cod penal, respectiv a împrejurărilor legate de faptă, dar și cele care privesc persoana inculpatului și atitudinea manifestată pe parcursul procesului penal. Dintre toate aceste criterii, doar atitudinea procesuală a inculpatului este una favorabilă, în sensul că, a recunoscut săvârșirea faptelor, a colaborat solicitând ca judecarea cauzei să se facă în baza procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției. Această circumstanță personală favorabilă a produs deja efecte juridice, în sensul că, pedepsele aplicate inculpatului au fost individualizate în limite de pedeapsă reduse cu o treime, fiind orientate spre minimul special prevăzut de lege.

În privința împrejurărilor legate de săvârșirea infracțiunilor, se constată că, suntem în prezența unor infracțiuni de furt calificat din locuințe (una dintre infracțiuni rămase în faza tentativei). Ușurința cu care inculpatul a luat hotărârea de a comite infracțiuni, de a pătrunde în locuințele unor persoane pe care nu le cunoștea denotă curaj infracțional și implicit, periculozitate socială ridicată a infracțiunilor.

În ceea ce privește recuperarea prejudiciului, invocată, în susținerea apelului, Curtea constată că, aceasta nu se datorează vreunui efort din partea inculpatului, ci se datorează spiritului civic al persoanelor care l-au prins și au recuperat bunurile sustrase de către inculpat, iar apoi aruncate.

Regimul sancționator și cuantumul pedepsei rezultante, este rezultatul stării de recidivă postcondamnatorie, dar și faptului că inculpatul a comis în concurs real cele două infracțiuni.

Aplicarea sporului de pedeapsă de 1 an și 3 luni, de către prima instanță este obligatorie, nefiind o facultate pentru instanța de judecată. Săvârșirea mai multor infracțiuni sub imperiul noului cod penal, atrage o răspundere penală mai severă a inculpaților care perseverează pe cale infracțională.

De asemenea, și adăugarea restului rămas neexecutat (724 de zile) din pedeapsa anterioară de 6 ani și 6 luni închisoare reprezintă o obligație pentru instanța de judecată, potrivit prevederilor art. 43 alin. 2 cod penal. Potrivit acestui text de lege, după efectuarea concursului de infracțiuni, la pedeapsa rezultantă se adaugă restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară.

Circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv antecedența penală înscrisă în fișa de cazier judiciar a inculpatului, evidențiază o perseverență infracțională excesivă, cazierul judiciar al acestui inculpat întinzându-se pe 4 pagini (filele 38-40 dosar urmărire penală). Inculpatul are 12 condamnări anterioare, a executat pedepse cu închisoare de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de viol, tâlhărie, dar cu toate acestea nu a înțeles să nu mai comită infracțiuni.

Cuantumul pedepselor aplicate prin sentința apelată este unul redus, corespunzător pericolului social al infracțiunilor săvârșite de către inculpat, neimpunându-se reducerea acestora având în vedere perseverența excesivă în comiterea de infracțiuni pe care a manifestat-o inculpatul . Deși liberat la data de 03.11.2014, din executarea unei pedepse cu un cuantum ridicat de 6 ani și 6 luni închisoare, inculpatul a perseverat pe cale infracțională, la scurt timp, săvârșind infracțiunile deduse judecății. Inculpatul nu a dovedit că după aplicarea și executarea pedepselor anterioare ar fi făcut vreun efort în vederea desfășurării unor activități lucrative licite, săvârșirea de fapte antisociale devenind pentru acesta modalitatea de a-și procura mijloacele de existență.

Perseverența infracțională a inculpatului se va reflecta în cuantumul pedepselor, instanța de judecată neputând face abstracție de trecutul infracțional, de lipsa vreunei diligențe din partea inculpatului, în sensul de a se îndrepta și de a avea o altă atitudine față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială.

Aplicarea unei pedepse, din punctul de vedere al cuantumului și modalității de executare trebuie să creeze pentru instanța de judecată garanții, în sensul că, inculpatul se va reeduca și că nu va săvârși pe viitor alte fapte penale.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că, este nefondat apelul declarat de către inculpat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b cod procedură penală.

Urmează a adăuga timpul de arestare scurs de la data de 17.11.2015 la zi.

În temeiul art. 275 alin. 2 cod procedură penală, având în vedere, soluția de respingere a apelului, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel, inclusiv onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul V. A. împotriva sentinței penale nr. 2043 din data de 07.11.2015 a Judecătoriei B., pe care o menține.

Adaugă timpul de arestare scurs de la data de 07.11.2015 la zi.

Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B. a sumei de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, sumă ce se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă apelantul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel, în cuantum de 320 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02.2016.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

R. C. D. M. D.

GREFIER

C. R.

Red. M.D./15.02.2016

Tehnored.C.R./15.02.2016/2 ex.

Jud. fond C. T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 68/2016. Curtea de Apel BRAŞOV