Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 657/2012. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 657/2012 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 05-07-2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 657/R DOSAR NR._
Ședința publică din 5 iulie 2012
Instanța constituită din:
Complet de judecată CR3:
Președinte: A. M. - judecător
Judecător: M. F.
Judecător: S. F.
Grefier: D. S.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror A. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul C. S. P. împotriva sentinței penale nr. 66 din data de 24 ianuarie 2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 14 iunie 2012 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 28 iunie 2012, când pentru imposibilitatea constituirii completului de judecată, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 5 iulie 2012.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
P. sentința penală nr. 66/24 ianuarie 2012, Judecătoria B. a dispus:
În baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. g, i Cod penal condamnarea inculpatului C. S. P. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 20 Cod penal raportat la art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. g, i Cod penal condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat.
În baza art. 36 al. 1 Cod penal raportat la art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele stabilite prin prezenta, respectiv 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani și 6 luni închisoarecu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2434/2008 a Jud. A., inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani și 6 luni închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, în final rezultând 5 ani închisoare.
În baza art. 71 al. 1, 2 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cod penal.
În baza art. 36 al. 3 Cod penal a dedus din pedeapsă perioada executată, respectiv 24.05.2004 – 08.10.2004, 15.07.2008 – 16.02.2010.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 cod civil a admis acțiunea civilă formulată de B. A. și a obligat inculpatul la plata sumei de 29.348,62 lei la care se adaugă dobânda legală de la data de 19.12.2008 și până la data achitării în întregime a debitului.
A constatat că partea vătămată R. B. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit. b Cod penal a confiscat de la inculpat bunurile folosite la săvârșirea infracțiunilor, respectiv două leviere de culoare albastră ridicate de la învinuit (plicurile nr. 13 și 14), bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Judecătoriei B.
În baza art. 35 Cod penal cumulează această măsură de siguranță cu cea dispusă prin sp. nr. 2424/2008 a Jud. A., respectiv măsura confiscării următoarelor bunuri:
- flex marca Metalbo de culoare verde . 6 Gf35 cu grad de uzură 20%, având montat un disc abraziv marca Carbodeb uzat în proporție de 50% de dimensiunea 300-3-25,4
- 11 discuri abrazive din care 5 marca Carboflex, 1 marca Carbodeb, toate de dimensiunile 300-3-25,4, 5 marca Bosh, 1 marca Merox cu dimensiunea de 290-1,9-22,23 cu un grad de uzură de 5%
- o rolă cu priză cu cablu electric în lungime de aproximativ 10 metri de culoare neagră, cu un grad de uzură de 20%
- un cuțit de tip cutter de culoare galbenă cu mâneri din plastic
- daltă de culoare roșie
- o cheie de roți auto nichelată
- o șurubelniță lată cu mâner din plastic de culoare negru cu galben, cu grad de uzură 10%
- o cheie de flex cu un grad de uzură de 10%
- o rolă bandă adezivă
- o pereche de mănuși tricotate
- o pereche de ochelari de protecție transparenți marca Lux cu un grad de uzură de 10%
- o pereche de ochelari de soare marca Metabo
- 2 măști de protecție de pânză de culoare albă
bunuri aflate la Camera corpuri delicte a Judecătoriei B..
A constatat că la Camera corpuri delicte au fost depuse plicuri numerotate – respectiv numerele 1, 6, 8, 10, 11, 15, 16, 17, plicuri cu sigiliile MI nr._ precum și plicuri cuprinzând două cioburi geam și, respectiv, un lacăt ușă hol, toate cuprinzând mijloace materiale de probă precum și o pereche de adidași marca Nike cu o uzură de 50%, o sacoșă rafie cu fermoar, o pungă din plastic cu inscripția Carrefour și o pungă din plastic transparent, toate constituind mijloace materiale de probă, acestea rămânând atașate dosarului cauzei.
În baza art. 357 Cod procedură penală a restituit inculpatului un număr de 6 cârlige pentru prins perdeaua și o geantă tip sport de culoare neagră cu un grad de uzură de 20%, bunuri aflate la Camera corpuri delicte a Judecătoriei B..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că:
În noaptea de 24/25.04.2008inculpatul C. S. P. a pătruns, prin forțarea ușii de acces, în incinta Cofetăriei Dolly situată la parterul Complexului B. din mun. B.. Cu ajutorul unui flex pe care îl avea asupra sa inculpatul a tăiat ușa de alimentare a unui bancomat aparținând MKB Romexterra B. amplasat în interiorul cofetăriei, reușind demontarea acestuia iar din interior a sustras suma de 11.000 lei.
În noaptea de 08/09.07.2008 inculpatul a acționat într-o modalitate similară, pătrunzând prin spargerea unui geam în incinta societății Hidromecanica iar apoi deplasându-se, prin forțarea unui lacăt, la parterul clădirii până în sala de expoziție de unde, prin forțarea unui grilaj, a pătruns în zona în care era amplasat bancomatul aparținând R. B.. Inculpatul a utilizat un flex electric pentru a tăia bancomatul însă, la un moment dat curentul electric s-a întrerupt în sala respectivă astfel că inculpatul s-a aflat în imposibilitatea ducerii până la capăt a intenției sale infracționale, plecând fără a sustrage vreun bun.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța va reține că, astfel cum reiese din copia sp. nr. 2434/2008 a Jud. A. (fila 19), în noaptea de 14/15.07.2008 inculpatul C. S. P. a fost prins în flagrant în incinta sediului dezafectat la poștei din ., unde era amplasat un bancomat aparținând Băncii Transilvania, în timp ce încerca să taie cu un flex ușa acestuia.
În această ocazie de la inculpat au fost ridicate mai multe obiecte găsite asupra acestuia, astfel cum reiese din dovada de ridicare depusă la dosarul cauzei (fl. 223 dup) printre care flexul metalic utilizat la momentul prinderii sale în flagrant, o pereche de mănuși tricotate de culoare albastră cu galben, două leviere metalice curbate de culoare albastră.
De asemenea, instanța va reține că, în același dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. având ca obiect cercetarea furtului din noaptea de 14/15.07.2008, s-a procedat la efectuarea unei reconstituiri, planșa foto întocmită în acea ocazie fiind comunicată la prezentul dosar de urmărire penală (fila 211 dosar urmărire penală). În cuprinsul acestei planșe este vizibilă încălțămintea purtată de către inculpat la data de 15.07.2008, respectiv o pereche de încălțăminte sport, de tip adidas, confecționată din pânză de culoare albastră, având semnul specific mărcii „Nike” de culoare albastră.
Cu privire la acest articol de încălțăminte instanța va avea în vedere declarațiile martorului C. B. din cursul urmăririi penale (fila 128 dosar urmărire penală) și al judecății (fila 49) în conformitate cu care, în cursul anului 2008, a fost cazat în Arestul IPJ A. o perioadă de timp, la un moment dat împreună cu inculpatul C. S.. Conform martorului, inculpatul purta la data introducerii sale în arest o pereche de încălțăminte sport de tip adidas, cu însemnele Nike. La data de 22.07.2008 inculpatul a fost transferat, împrejurare în care a luat adidașii aparținând martorului, încălțăminte care purta inscripția Nike și avea o altă culoare în raport cu cea a inculpatului. Încălțămintea inculpatului care a rămas în celulă a fost ridicată de organele de poliție.
Deși declarația martorului din fața instanței de judecată este mai puțin precisă, instanța consideră că acest lucru nu se datorează caracterului nereal afirmațiilor sale din cursul urmăririi penale sau al judecății, ci este explicabil prin intervalul de timp scurs de la momentul producerii evenimentelor în legătură cu care martorul a fost audiat și până în prezent, respectiv aproape 3 ani. De asemenea, instanța constată că elementele de fapt în raport cu care martorul a fost audiat nu prezintă nimic special sau ieșit din comun, ceea ce le-ar fi făcut mai ușor de reținut, fiind vorba, în esență, de o pereche de încălțăminte a unei persoane cu care martorul s-a aflat întâmplător și pentru o durată scurtă în același loc de detenție.
Pe de altă parte, instanța consideră că nu pot fi primite afirmațiile inculpatului referitoare la faptul că declarațiile martorului sunt mincinoase, acesta obținând în schimbul lor o pedeapsă mai blândă pentru infracțiunea pentru care a fost judecat, afirmații care nu au nici o acoperire în realitate. De altfel, nici nu ar fi posibilă o astfel de înțelegere care ar presupune un acord nu numai între inculpat și organele de poliție dar și cu judecătorii cauzei, scenariu absurd din punctul de vedere al instanței.
Dimpotrivă, ținând cont de lipsa oricărei legături între inculpatul din prezenta cauză și martorul C., faptul că aceștia s-au cunoscut absolut întâmplător și doar prin prisma faptului că au fost cazați în aceeași cameră o perioadă scurtă de timp, lipsind astfel orice tip de raporturi de ordin subiectiv între cei doi (de prietenie sau, dimpotrivă, de dușmănie), instanța consideră că declarația martorului este una obiectivă și deasupra oricărei suspiciuni, urmând a fi primită ca atare. Față de acestea, instanța va reține că perechea de adidași cu însemnele Nike ridicată de la Arestul IPJ A. aparține inculpatului C. S..
Instanța va corobora datele analizate mai sus – respectiv faptul că inculpatul era în posesia obiectelor enumerate mai sus și care au fost identificate și ridicate în împrejurările descrise cu procesele verbale de cercetare la fața locului și rapoartele de constatare tehnico-științifice întocmite în cauză care demonstrează implicare inculpatului în săvârșirea infracțiunilor.
Astfel, cu privire la fapta din data de 24/25.04.2008, instanța va reține procesul verbal de cercetare la fața locului (fila 36 dosar urmărire penală) din cuprinsul căruia rezultă faptul că organele de poliție au ridicat din incinta cofetăriei Dolly unde se afla amplasat bancomatul aparținând MKB Romexterra B. un număr de 6 fragmente de urme materiale, respectiv probe de pe rama ușii de acces, de pe corpul bancomatului precum și din două zone diferite ale pardoselii.
De asemenea, în raport cu fapta din data de 08/09.07.2008 instanța va avea în vedere că, cu ocazia cercetării la fața locului – incinta Hidromecanica SA (fila 80 dosar urmărire penală ), s-au ridicat un număr de 3 fragmente urme de încălțăminte precum și urme de vopsea de culoare albastră de pe ușa sălii de protocol și, prin răzuire, urme de vopsea de pe pervazul uneia dintre camere.
Probele ridicate în aceste ocazii au fost supuse analizei științifice, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 16.01.2009 (fl. 146 dup) fiind formulate concluzii referitoare la identitatea dintre substanțele ridicate și cele identificate prin analiza obiectelor aparținând inculpatului. Astfel, în urma examinării texturii mănușilor, s-au pus în evidență microurme de vopsea de culoare albastră care prezintă aceleași caracteristici fizio-chimice (aspect, nuanța culorii, compoziție chimică elementară) cu cele ale probelor ridicate de la fața locului din cofetăria Dolly, în jurul bancomatului aparținând Romexterra B.. De asemenea, în textura mănușii stângi s-au găsit microurme de fibră de sticlă care prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice cu urmele de fibră de sticlă ridicate de pe pardoseala cofetăriei Dolly. Tot în textura mănușii au fost găsite fragmente metalice identice cu cele ridicate la cercetarea la fața locului de pe pardoseala cofetăriei Dolly și de pe corpul bancomatului aparținând Romxeterra B..
Același raport a stabilit că peliculele de vopsea de culoare albastră ridicate la cercetarea la fața locului în cazul bancomatului situat în incinta Hidromecanica SA prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice cu cele ale probelor de vopsea ridicate de pe suprafața celor două leviere ridicate de la inculpatul C..
În același timp instanța va avea în vedere și raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 11.08.2008 (fl. 193 dup) în conformitate cu care fragmentul de încălțăminte prezentat în planșa foto de la cercetare la fața locului efectuată în cazul faptei din data de 08/09.07.2008 a fost creat de talpa stângă a încălțămintei ridicate de la inculpatul C. S. P..
În raport de acestea, instanța constată că mijloacele de probă materială îl plasează pe inculpat la cele două locuri ale săvârșirii faptelor, atât mănușile cât și levierele metalice ridicate de la acesta de către Poliția comunei V. din jud. A. având în compoziție particule similare celor existente la locul săvârșirii infracțiunilor deduse judecății. De asemenea, urma încălțămintei sale a fost identificată în incinta SA Hidormecanica la data de 09.07.2008. Față de aceste probe științifice, reținând și modul de operare identic în cele trei situații (cele două infracțiuni deduse judecății și cea pentru care s-a dispus condamnarea de către Judecătoria A.), instanța consideră că este deasupra oricărui dubiu prezența inculpatului la locul comiterii faptelor și săvârșirea de către acesta a acțiunilor reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, prezenta urmelor analizate mai sus în textura mănușilor sau pe levierele acestuia neputând fi explicată într-o altă modalitate decât prin utilizarea acestora la momentul tăierii celor două bancomate.
Cu privire la acțiunile întreprinse de către inculpat în fiecare dintre cele două nopți instanța va corobora elementele analizate mai sus cu plângerile penale formulate de părțile vătămate din cuprinsul cărora rezultă că în noaptea de 24/25.04.2008, prin tăierea ușii blindate a bancomatului, s-a sustras suma de 11.000 lei iar în noaptea de 08/09.07.2008 s-a pătruns în incinta .-a încercat tăierea ușii bancomatului, acțiune care nu a fost dusă până la capăt. În legătură cu această faptă instanța va reține și declarația martorului B. H. (fila 116 dosar urmărire penală, fila 36 dosar instanță), paznic la societatea în discuție și care a relatat că în jurul orelor 05.45, efectuând rodul, a observat un geam deschis precum și urme de răvășire în sala în care se afla bancomatul. De asemenea, martorul a relatat că lacătul care asigura grilajul metalic amplasat înainte de a se pătrunde în sala respectivă fusese tăiat, iar bancomatul prezenta urme de tăiere cu flexul.
Aceleași aspecte rezultă și din procesele verbale de cercetare la fața locului întocmite cu privire la fiecare dintre cele două fapte, care atestă urmele de forțare ale ușii de acces în cofetărie și, respectiv, distrugerea lacătului iar apoi forțarea ușii de acces în sala de protocol (aspecte vizibile și pe planșele foto anexate), precum și urmele de tăiere la nivelul fiecăruia dintre cele două bancomate.
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, instanța va reține dispozițiile art. 52 Cp, referitoare la scopul pedepsei, precum și criteriile prev. de art. 72 C. pen, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, gradul de pericol social al faptei raportat la modul si mijloacele de săvârșire, scopul urmărit si urmarea produsă, precum și persoana infractorului si împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanța va avea în vedere că este vorba de fapte contra patrimoniului, săvârșite cu premeditare, în condițiile în care inculpatul avea de fiecare dată asupra sa obiectele necesare pentru a acționa în condiții optime, iar prejudiciul care s-ar fi putut crea este unul important raportat la faptul că este vorba de sume de bani depozitate în bancomate. De asemenea, instanța reține că inculpatul nu a acționat pentru satisfacerea unei necesități stringente ci doar pe fondul dorinței de a obține rapid sume mari de bani precum și faptul că acesta a mai acționat într-o modalitate similară la interval de câteva zile, respectiv în noaptea de 14/15.07.2008, demonstrând astfel specializarea infracțională și obișnuința repetării unui astfel de tip de comportament. Față de toate aceste elemente, reținând și circumstanțele de ordin personal, respectiv poziția nesinceră adoptată de inculpat în cursul procesului penal, slaba integrare în societate, acesta nefiind angajat și deci neobținând venituri licite, instanța îi va aplica acestuia o pedeapsă cu închisoarea, într-un cuantum mai ridicat decât minimul prevăzut de lege pentru fiecare dintre cele două infracțiuni deduse judecății.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului instanța reține că acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 2434/2008 a Jud. A., definitivă prin decizia penală nr. 104/R/05.02.2009 a Curții de Apel Timișoara la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la data de 14/15.07.2008. Având în vedere datele la care au fost comise faptele deduse judecății în prezenta cauză, instanța reține că toate cele trei infracțiuni au fost săvârșite înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind îndeplinite condițiile pentru existența concursului de infracțiuni.
Față de aceasta, în baza art. 36 al. 1 Cod penal raportat la art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal instanța va contopi pedepsele stabilite pentru infracțiunile din prezenta cauză cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2434/2008 a județului A., inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, la care instanța va adăuga un spor de 6 luni închisoare apreciat necesar raportat la perseverența infracțională manifestată de inculpat și săvârșirea la intervale scurte de timp a unor infracțiuni într-o modalitate similară.
Instanța constată că inculpatul a executat o parte din pedeapsa aplicată de Jud. A., fiind liberat condiționat la data de 16.02.2010 astfel că, în baza art. 36 al. 3 Cp, va deduce din pedeapsa rezultantă stabilită pedeapsa executată, respectiv perioadele 24.05._04, 15.07._10.
Pe latura civilă, instanța constată că B. A. s-a subrogat în drepturile MKB Romexterra B. ca urmare a plății sumei de bani convenite ca și asigurare și s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 29.348,62 lei la care se adaugă dobânda legală de la data de 19.12.2088 și până la data achitării debitului.
Instanța apreciază că în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998-999 Cod civil pentru răspunderea civilă delictuală a inculpatului, ca temei al obligării acestuia la plata de despăgubiri, respectiv fapta ilicită, prejudiciu, legătura de cauzalitate si vinovăția. Astfel, instanța reține existența unei fapta ilicite – infracțiunea de furt săvârșită de către inculpat care a implicat și distrugerea bancomatului, prejudiciul creat – suma de bani sustrasă dar și valoarea bancomatului care a devenit impropriu utilizării ca urmare a acțiunii inculpatului, legătura directă de cauzalitate dintre acțiune și prejudiciu precum și vinovăția acestuia sub forma intenției.
Față de acestea, ținând cont că B. A. a achitat suma invocată cu titlu de daune instanța va admite acțiunea civilă astfel cum a fost formulată și va obliga inculpatul la plata sumei de 29.348,62 lei, sumă la care se va adăuga dobânda legală de la data plății – 19.12.2008 și până la data achitării în întregime a debitului.
În baza art. 118 lit. b Cod penal instanța va confisca de la inculpat bunurile folosite la săvârșirea infracțiunilor (pentru care nu s-a pronunțat deja Jud. A.), respectiv două leviere de culoare albastră ridicate de la învinuit (plicurile nr. 13 și 14), bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Judecătoriei B..
În baza art. 35 Cod penal instanța va cumula această măsură de siguranță cu cea dispusă prin sentința penală nr. 2434/2008 a Judecătoriei A..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul C. S. P. care a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală arătând că nu a comis aceste infracțiuni.
Astfel, inculpatul a arătat că există o multitudine de dubii asupra săvârșirii faptei ce se impută inculpatului: s-a reținut în cursul urmăririi penale, prin raportul de constatare întocmit la data de 16.01.2009 că textura mănușilor prezintă urme de microfibră, care au aceleași caracteristici cu urmele de pe pardoseală, la fel ca urmele de pe levierele confiscate care au fost găsite la fața locului.
S-a mai reținut prin raportul aflat la fila 193 dosar urmărire penală că amprenta plantară care a fost prelevată de la fața locului a fost lăsat de urma adidas-ului purtată de inculpatul C..
Inculpatul a precizat că niciunul din obiective expertizei nu a vizat constatarea dacă mănușile au fost folosite la tăierea ușii; nici aparatul electric cu care se susține că s-a tăiat bancomatul nu a fost supus expertizării, deși se susține că s-au găsit urme de șpan, or, folosirea acestui flex putea lăsa urme de pilitură.
De asemenea, inculpatul a subliniat faptul că această condamnare a survenit în mod nelegal, prin aprecierea ca pertinente și concludente a unor probe indirecte, deoarece nu există probe care să-l plaseze direct pe inculpat la locul săvârșirii infracțiuni și nu rezultă că amprenta care a fost prelevată de la fața locului ar fi fost lăsată de adidasul inculpatului, arătând, în plus, că nici un obiect din constatarea tehnico-științifică nu a vizat dacă mănușile pe le-ar fi avut inculpatul au fost folosite la comiterea infracțiunii.
Acele pilituri și urme de vopsea de pe levierele folosite la cele două puncte au fost ridicate cu mult după săvârșirea infracțiunii din A., iar urma lăsată de încălțăminte, respectiv adidasul, aceasta aparține colegului de celulă, astfel că s-a tras concluzia, fără nicio probă veridică, că inculpatul a schimbat încălțămintea cu fostul coleg de celulă din arest, după cum rezultă din înscrisul aflat la fila 182 dosar urmărire penală, respectiv declarația lui C. B. – care a fost audiat, coleg fiind de celulă cu inculpatul din Arestul IPJ A..
La fila 36 din dosarul instanței de fond se află declarația martorului B. H., din care rezultă că în seara respectivă existau urme de tăiere cu flex-ul, susținere ce întărește afirmația că s-a folosit un flex, dar care nu au fost supuse expertizei, iar urmele lăsate de aceste dalte și mănuși au fost folosite la o faptă ulterioară.
Inculpatul a mai precizat că nu există fișa de inventar care să ateste că numitul C. B. ar fi avut acea încălțăminte, mai cu seamă că inculpatul ar fi avut asupra sa 2 perechi de încălțăminte.
În concluzie, inculpatul a arătat că există numai probe indirecte și a solicitat aplicarea pincipiului in dubio pro reo.
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 385/6 alin. 3 Cod procedură penală, se constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente.
Starea de fapt a fost corect stabilită de prima instanță, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, caracterizarea juridică legală, fiind corect stabilită starea de fapt, pe baza analizei temeinice a probelor administrate în cauză.
Inculpatul a solicitat achitarea pe considerentul că nu el ar fi comis aceste infracțiuni, dar din argumentarea recursului, temeiul de achitare invocat este greșit, deoarece aceste argumente justifică solicitarea temeiului prevăzut de art. 10 lit. d Cod procedură penală, acesta fiind incident în situația aplicării principiului in dubio pro reo și lipsei probelor care să conducă la concluzia nevinovăției inculpatului.
Este lipsită de suport solicitarea inculpatului de achitare, indiferent de temeiul invocat, deoarece probele confirmă că în aceeași modalitate în care a acționat și la A. (sentință de condamnare definitivă) inculpatul a pătruns în diferite spații unde se aflau bancomate pe care a încercat să le taie în scopul de a obține rapid sume mari de bani.
Demn de relevat că inculpatul a folosit mănuși pentru a nu lăsa urme papilare ce ar fi condus la identificarea sa rapidă însă, organele de cercetare penală au valorificat științific amprenta plantară lăsată de inculpat, valorificând și raportul de expertiză întocmit cu prilejul cercetării infracțiunilor comise la A..
Astfel, la A., unde a fost prins în flagrant (în incinta sediului dezafectat la poștei din ., unde era amplasat un bancomat aparținând Băncii Transilvania, în timp ce încerca să taie cu un flex ușa acestuia), inculpatul a purtat o pereche de încălțăminte sport, de tip adidas, confecționată din pânză de culoare albastră, având semnul specific mărcii „Nike” de culoare albastră.
Cu acest prilej, s-a ridicat de la inculpat flexul metalic utilizat la momentul prinderii sale în flagrant, o pereche de mănuși tricotate de culoare albastră cu galben, două leviere metalice curbate de culoare albastră.
În acest dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. având ca obiect cercetarea furtului din noaptea de 14/15.07.2008, s-a procedat la efectuarea unei reconstituiri, planșa foto întocmită în acea ocazie fiind comunicată la prezentul dosar de urmărire penală (f. 211 dup), fiind vizibilă încălțămintea purtată de către inculpat la data de 15.07.2008, respectiv o pereche de încălțăminte sport, de tip adidas, confecționată din pânză de culoare albastră, având semnul specific mărcii „Nike” de culoare albastră.
Cu privire la acest articol de încălțăminte instanța corect a avut în vedere declarațiile martorului C. B. din cursul urmăririi penale (f. 128 dup) și al judecății (l. 49) în conformitate cu care, în cursul anului 2008, a fost arestat în Arestul IPJ A. o perioadă de timp, la un moment dat, împreună cu inculpatul C. S..
Martorul a relatat că inculpatul purta, la data introducerii sale în arest, o pereche de încălțăminte sport de tip adidas, cu însemnele Nike. La data de 22.07.2008 inculpatul a fost transferat, împrejurare în care a luat adidașii aparținând martorului, încălțăminte care purta inscripția Nike și avea o altă culoare în raport cu cea a inculpatului, iar încălțămintea inculpatului care a rămas în celulă a fost ridicată de organele de poliție.
Deși declarația martorului din fața instanței de judecată este mai puțin precisă, instanța, apreciază, similar primei instanțe, că acest lucru nu se datorează caracterului nereal afirmațiilor sale din cursul urmăririi penale sau al judecății, ci este explicabil prin intervalul de timp scurs de la momentul producerii evenimentelor în legătură cu care martorul a fost audiat și până în prezent, respectiv aproape 3 ani. De asemenea, instanța constată că elementele de fapt în raport cu care martorul a fost audiat nu prezintă nimic special sau ieșit din comun, ceea ce le-ar fi făcut mai ușor de reținut, fiind vorba, în esență, de o pereche de încălțăminte a unei persoane cu care martorul s-a aflat întâmplător și pentru o durată scurtă în același loc de detenție.
Așadar, este evident că inculpatul a dorit să scape de încălțămintea folosită la comiterea faptelor deduse judecății.
Apărările inculpatului, referitoare la faptul că bunurile ce au făcut obiectul raportului de constatare tehnico-științifică nu a vizat dacă mănușile au fost folosite la comiterea infracțiunii, este lipsită de temei, fiind evident că au fost utilizate la săvârșirea faptelor, cu atât mai mult cu cât faptele au fost comise în luna iulie, când este foarte cald și nu pe timp de iarnă, când folosirea mănușilor ar putea fi justificată de frig.
Este adevărat că majoritatea probelor sunt indirecte însă, în asemenea situații, este posibil, ca ansamblul probelor indirecte, coroborate cu alte probe să conducă, fără putință de tăgadă, la concluzia că persoana acuzată a comis faptele respective.
Astfel, aceste date, coroborate cu faptul că inculpatul era în posesia obiectelor enumerate mai sus și care au fost identificate și ridicate în împrejurările descrise cu procesele verbale de cercetare la fața locului și rapoartele de constatare tehnico-științifice întocmite în cauză, demonstrează implicare inculpatului în săvârșirea infracțiunilor.
Instanța a arătat care sunt considerentele pentru care a apreciat depoziția martorului C. (coleg de celulă cu inculpatul la A. și cu care a făcut schimb de încălțăminte) ca veridică, astfel că apărarea inculpatului este lipsită de temei și sub acest aspect.
Nu este de neglijat că referitor la fapta din data de 24/25.04.2008, procesul verbal de cercetare la fața locului (fila 6 dosar urmărire penală) relevă faptul că organele de poliție au ridicat din incinta cofetăriei Dolly unde se afla amplasat bancomatul aparținând MKB Romexterra B. un număr de 6 fragmente de urme materiale, respectiv probe de pe rama ușii de acces, de pe corpul bancomatului precum și din două zone diferite ale pardoselii.
De asemenea, în raport cu fapta din data de 08/09.07.2008, cu ocazia cercetării la fața locului – incinta Hidromecanica SA (f. 80 dup), s-au ridicat un număr de 3 fragmente urme de încălțăminte precum și urme de vopsea de culoare albastră de pe ușa sălii de protocol și, prin răzuire, urme de vopsea de pe pervazul uneia dintre camere.
Probele ridicate în aceste ocazii au fost supuse analizei științifice, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 16.01.2009 (f. 146 dup) fiind formulate concluzii referitoare la identitatea dintre substanțele ridicate și cele identificate prin analiza obiectelor aparținând inculpatului. Astfel, în urma examinării texturii mănușilor, s-au pus în evidență micro-urme de vopsea de culoare albastră care prezintă aceleași caracteristici fizio-chimice (aspect, nuanța culorii, compoziție chimică elementară) cu cele ale probelor ridicate de la fața locului din cofetăria Dolly, în jurul bancomatului aparținând Romexterra B.. De asemenea, în textura mănușii stângi s-au găsit microurme de fibră de sticlă care prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice cu urmele de fibră de sticlă ridicate de pe pardoseala cofetăriei Dolly. Tot în textura mănușii au fost găsite fragmente metalice identice cu cele ridicate la cercetarea la fața locului de pe pardoseala cofetăriei Dolly și de pe corpul bancomatului aparținând Romxeterra B..
Același raport a stabilit că peliculele de vopsea de culoare albastră ridicate la cercetarea la fața locului în cazul bancomatului situat în incinta Hidromecanica SA prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice cu cele ale probelor de vopsea ridicate de pe suprafața celor două leviere ridicate de la inculpatul C..
În consecință, apărările formulate de inculpat sunt lipsite de temei, probele, chiar indirecte parțial, confirmă că inculpatul a comis infracțiunile deduse judecății și pentru care a fost condamnat de prima instanță.
Așa fiind, se constată că solicitarea inculpatului de achitare în temeiul art. 10 lit. d sau art. 10 lit. b este lipsită de suport și va fi respinsă.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a tratamentului penal, instanța de fond a aplicat pedepse conforme prevederilor art. 72 Cod penal, gradul concret de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost săvârșite, urmările produse, precum și de persoana inculpatului, care nu a recunoscut comiterea faptelor, nu se află la primul contact cu legea penală.
În consecință, se constată că Judecătoria a valorificat în mod eficient criteriile de individualizare a tratamentului penal și se constată că aceste pedepse sunt suficiente și de natură să conducă la reeducarea inculpatului și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală și nu se impune reducerea acestora.
Așa fiind, se constată că sentința penală atacată este în afara oricărei critici și în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge recursul declarat de inculpatul C. S. P. și se va menține hotărârea atacată.
Cu aplicarea art. 192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C. S. P. împotriva sentinței penale nr. 66/24 ianuarie 2012 a Judecătoriei B., pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu D. C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 iulie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. M. M. F. S. F.
GREFIER,
pt. D. S. aflată în
concediu semnează grefier șef secție
D. B.
Red. SF/ 02 .08.2012
Tehnoredactat VP/ 02.08.2012/3 ex.
Jud.fond. M. C.
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 500/2015.... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 661/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
