Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 67/2014. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 67/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 13-03-2014

ROMÂNIA

C. DE A. B.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 67/Ap DOSAR NR._

Ședința publică din data de 13 martie 2014

Instanța constituită din:

- Completul de judecată CR2

- Președinte - N. Țînț - judecător

- Judecător-N. H.

- Grefier-O. S.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – D. D. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE L. J. S. G. și inculpatul L. L. A. împotriva sentinței penale nr. 218 din 17 octombrie 2013, pronunțată de J. S. G. în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.

La prima strigare a cauzei se prezintă apelantul inculpat L. L. A. în stare de arest (deținut în Penitenciarul Târgu M.) asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. T. S. S., lipsă fiind intimata parte civilă K. I. și intimatul persoană vătămată D. I..

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată depusă la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, adresa nr. I 2 –_/ PTMMS din 05 martie 2014 emisă de Penitenciarul Târgu M., transmisă atât prin fax cât și în original, prin care se comunică instanței de apel copia sentinței penale nr. 206/14.02.2014 pronunțată de J. Târgu M. în ceea ce-l privește pe inculpatul L. L. A..

Apărătorul desemnat din oficiu să asigure asistență juridică apelantului inculpat L. L. A., respectiv av. T. S., învederează instanței că intimatul persoană vătămată D. I. și soțul intimatei parte civilă K. I. au fost prezenți în sala de ședință înainte de a intra completul de judecată însă dat fiind că au fost anunțați că cei de la Penitenciar vor sosi un pic mai târziu au părăsit sala de ședință, urmând să se prezinte mai târziu în fața Curții de A. B.. Față de aceste considerente, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.

Instanța, în raport de cele învederate, admite solicitarea apărătorului desemnat din oficiu să asigure asistență juridică apelantului inculpat L. L. A., respectiv a domnului av. T. S. și dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei se prezintă apelantul inculpat L. L. A. în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Târgu M. ) asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. T. S. S. și intimatul persoană vătămată D. I., lipsă fiind intimata parte civilă K. I.. De asemenea, se prezintă în fața instanței de apel soțul intimatei parte civilă K. I., respectiv numitul K. E. care depune la dosarul cauzei copia cărții de identitate a soției sale K. I., . nr._ eliberată de SPCLEP Baraolt la data de 22.05.2009 și un înscris datat 12 martie 2014 conform căreia aceasta din urmă îl împuternicește pe soțul său să o înlocuiască la dezbaterea dosarului nr._ al Curții de A. B. întrucât ea nu se poate prezenta din motive medicale, urmând să plece la control la Budapesta cu miastenie grad II. În cadrul aceluiași înscris, partea civilă K. I. precizează că este de acord să se împace cu inculpatul L. L. A. pentru cele două infracțiuni de furt calificat comise de acesta în dauna familiei sale.

Instanța procedează la identificarea intimatului persoană vătămată D. I. precum și a numitului K. E..

Întrebat fiind, numitul K. E. precizează că este soțul intimatei parte civilă K. I. și învederează instanței că aceasta din urmă nu s-a putut prezenta în fața Curții de A. B. la prezentul termen de judecată întrucât este bolnavă și urmează să plece în Ungaria la un control medical. Totodată, menționează că soția sa, K. I., are probleme cu auzul și nu are un aparat auditiv.

Instanța atrage atenția numitului K. E. asupra faptului că înscrisul pe care l-a prezentat instanței de apel la acest termen de judecată nu este viabil din punct de vedere al împăcării, fiind necesar un act notarial în acest sens, aspect menționat de altfel și în citația care a fost emisă de instanța de apel soției sale pentru acest termen de judecată.

Numitul K. E. ține să precizeze că el este preot iar cele două infracțiuni de furt calificat au fost comise de inculpatul L. L. A. în casa parohială din localitatea Baraolt. Arată că la cele două date menționate în actul de sesizare al instanței, acasă se afla doar soția sa iar bunurile care au fost sustrase de inculpatul L. L. A. la datele de 19.02.2013 și 25.03.2013 erau bunuri comune ale soților, respectiv, ale familiei K.. Subliniază faptul că și el are aceeași poziție ca cea a soției sale, în sensul că este de acord să se împace cu inculpatul L. L. A. pentru cele două infracțiuni de furt calificat comisă de acesta în dauna familiei sale.

În raport de cele învederate la acest termen de judecată de numitul K. E., soțul intimatei parte civilă K. I., în sensul că bunurile sustrase de inculpatul L. L. A. la datele de 19.02.2013 și 25.03.2013 din casa parohială de la Baraolt erau bunuri comune ale soților, instanța de apel constată că în prezenta cauză au calitatea de părți civile atât numita K. I., cât și soțul acesteia, K. E. prezent la acest termen de judecată în fața Curții de A. B.. Astfel, instanța apreciază că manifestarea de voință exprimată de K. E. la acest termen în sensul că dorește să se împace cu inculpatul L. L. A. atât în nume propriu cât și în calitate de împuternicit al soției sale, este una valabilă sens în care va lua act de aceste poziții ale soților K..

Întrebat fiind, apelantul inculpat L. L. A. declară că s-a împăcat cu părțile civile K. și cu persoana vătămată D. I..

Întrebat fiind, intimatul parte civilă K. E., declară că s-a împăcat cu inculpatul L. L. A. și nu mai are alte pretenții de la acesta, la fel ca și soția sa. Ține să precizeze că tatăl inculpatului L. L. A. este clopotarul bisericii din Baraolt.

Întrebat fiind, intimatul persoană vătămată D. I. declară că s-a împăcat cu inculpatul L. L. A. și nu mai are nicio pretenție de la acesta.

Instanța consemnează această poziție a inculpatului L. L. A. precum și a părții civile K. E. și a persoanei vătămate D. I. în trei procese-verbale care după citire și semnare de către aceștia din urmă, au fost atașate la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 420 alin. 6Cod procedură penală, acordă cuvântul față de manifestarea de voință exprimată de părți la prezentul termen de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului formulat de către P. de pe lângă J. S. G. împotriva sentinței penale nr. 218 din 17 octombrie 2013 pronunțată de J. S. G. în dosarul penal nr._ raportat nu la motivele invocate în memoriul scris de apel care vizau netemeinicia hotărârii judecătorești pronunțată de către instanța de fond ci datorită faptului că în cauză urmează să se ia act de manifestările exprese de voință ale părților civile și ale inculpatului L. L. A. de la acest termen de judecată, potrivit cărora între părți a intervenit împăcarea relativ la infracțiunile de furt calificat. A se avea în vedere că potrivit art. 5 Cod penal, legea penală mai favorabilă în prezenta cauză o reprezintă dispozițiile noului Cod penal și anume dispozițiile art. 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal care prevăd o pedeapsă cu închisoarea între 1 și 5 ani dar și dispozițiile art. 231 alin. 2 Cod penal, care prevăd că în această situație există posibilitatea împăcării părților, cauză care înlătură răspunderea penală. Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului declarat de către P. de pe lângă J. S. G. împotriva sentinței penale nr. 218 din 17 octombrie 2013 pronunțată de J. S. G. în dosarul penal nr._ și cu ocazia rejudecării a se lua act de manifestările exprese de voință ale părților și a se dispune încetarea procesului penal față de inculpatul L. L. A. potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. g teza a II-a Cod procedură penală, întrucât a intervenit împăcarea între acesta și părțile civile.

Avocat oficiu T. S. S., având cuvântul pentru apelantul inculpat L. L. A., solicită admiterea apelului declarat de inculpatul pe care îl reprezintă împotriva sentinței penale nr. 218 din 17 octombrie 2013 pronunțată de J. S. G. în dosarul penal nr._ și a se constata că legea penală mai favorabilă în prezenta cauză este noul Cod penal, respectiv prevederile art. 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal. Solicită a se dispune în temeiul art. 396 alin. 6 coroborat cu art. 16 alin.1 lit. g teza a II-a din noul Cod de procedură penală, încetarea procesului penal având în vedere că a intervenit împăcarea părților în condițiile art. 231 alin. 2 Cod penal. În ceea ce privește apelul declarat de către P. de pe lângă J. S. G. împotriva sentinței penale nr. 218 din 17 octombrie 2013 pronunțată de J. S. G. în dosarul penal nr._, solicită admiterea acestuia având în vedere că s-au modificat motivele invocate în memoriul scris de apel.

Intimatul persoană vătămată D. I. solicită a se lua act de împăcarea intervenită între el și inculpatul L. L. A. și precizează că nu are niciun fel de pretenție de la acesta din urmă.

Intimatul parte civilă K. E. solicită a se lua act de împăcarea intervenită între el și inculpatul L. L. A..

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului declarat de inculpatul L. L. A. împotriva sentinței penale nr. 218 din 17 octombrie 2013 pronunțată de J. S. G. în dosarul penal nr._, pentru considerentele anterior expuse.

Apelantul inculpat L. L. A., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului declarat împotriva sentinței penale nr. 218 din 17 octombrie 2013 pronunțată de J. S. G. în dosarul penal nr._ și pe cale de consecință a se dispune încetarea procesului penal.

C.,

Constată că, prin sentința penală nr. 218/17.10.2013, pronunțată de J. S. G. în dosar penal nr._, în temeiul art. 208 alin. 1 Cod penal, art. 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului L. L. – A. - fiul lui S. și B., născut la data de 30.05.1994 în municipiul S. G., județul C., cu domiciliul în ., oraș Baraolt, județul C., în prezent încarcerat în Penitenciarul Târgu M. în executarea unei pedepse, posesor al CI . nr._, CNP_, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate K. I..

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art. 208 alin. 1 Cod penal, art. 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate D. I..

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a I-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

S-a constatat că prin sentința penală nr. 92/25.03.2013 a Judecătoriei S. G. pronunțată în dosar nr._, definitivă prin nerecurare, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal, art. 209 alin.1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 321/10.12.2012 a Judecătoriei S. G., s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 312/31.10.2011 a Judecătoriei S. G., 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 321/10.12.2012 a Judecătoriei S. G. și în urma contopirii i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 36 alin. 1 și 2 și art. 40 alin. 1 Cod penal, s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 312/2011 a Judecătoriei S. G., 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 321/2012 a Judecătoriei S. G. și 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 92/2013.

S-a constatat că prin sentința penală nr. 96/02.04.2013 a Judecătoriei S. G., pronunțată în dosar nr._, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal, s-a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 321/10.12.2012 a Judecătoriei S. G., s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în pedepsele componente de 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 321/2011 și 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 312/2012 și în urma contopirii i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere.

În temeiul art. 110 ind. 1 Cod penal raportat la art. 86 ind. 5 Cod penal și art. 85 Cod penal, s-a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 96/02.04.2013 și s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente de 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 321/2011, 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 312/2012 și 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 96/2013.

În temeiul art. 40 alin. 1 raportat la art. 34 lit. b Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate K. I. cu pedepsele de 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 321/2011, 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 312/2012, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 40 alin. 1 raportat la art. 34 lit. b Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate D. I. cu pedepsele de 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 321/2011, 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 312/2012, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele astfel rezultate de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și 3 ani închisoare cu pedepsele de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 92/2013 și 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 96/2013, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 36 alin. 3 Cod penal, s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei executate în baza mandatului de executare nr. 126/10.04.2013 al Judecătoriei S. G., începând cu data de 12.04.2013 la zi.

În temeiul art. 88 Cod penal, s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei de 24 de ore a reținerii, dispuse prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 09.04.2013 orele 14.00.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe toată durata executării pedepsei.

În temeiul art. 118 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 334 lei reprezentând sume provenite din vânzarea unora din bunurile sustrase și ulterior restituite părților vătămate, cu privire la care cumpărătorii de bună credință K. A. ( 100 lei ), K. Janos ( 14 lei ), Simo A. ( 70 lei ) și L. A. ( 150 lei ) nu s-au constituit părți civile.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 126/10.04.2013 emis anterior în baza sentinței penale nr. 92/2013 a Judecătoriei S. G. și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei hotărâri.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă K. I. și în temeiul art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 1349 alin. 1 și 2 Cod penal, a fost obligat inculpatul să-i achite suma de 2986 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate și s-au repins restul pretențiilor ca neîntemeiate.

S-a luat act că partea vătămată D. I. nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să achite către stat suma de 1250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care suma de 400 lei reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu ce au asigurat asistența juridică a inculpatului în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății s-a dispus a fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, faptul că la data de 19.02.2013 în jurul orelor 23.00, inculpatul L. L. A. a pătruns prin escaladarea unui gard, în locuința părții vătămate K. I. de unde a sustras mai multe bunuri, respectiv o vioară, o tablă de șah cu 32 de figurine reprezentând soldați antici, o pipă veche, două muzicuțe marca Hohner, o monedă de argint reprezentând un dolar SUA „ Eisenhower ”, un medalion de alamă reprezentându-l pe P. L. al XIII-lea, o medalie reprezentând comemorarea Revoluției Ungare, o pălărie de damă bej și un pumnal. În ceea ce privește bunurile constând în tabla de șah cu cele 32 de figurine, pipa veche, muzicuțele marca Hohner, moneda de argint, medalionul de alamă, medalia privind comemorarea Revoluției Ungare și pălăria de damă, acestea au fost găsite asupra inculpatului la un control de rutină efectuat de organele de poliție și restituite părții vătămate.

În ceea ce privește pumnalul, acesta a fost vândut de inculpat martorului K. A. cu suma de 100 lei, fiind ridicat de la martor și restituit părții vătămate.

În ceea ce privește vioara, aceasta a fost vândută de inculpat martorului K. Janos cu suma de 70 lei, nefiind recuperată ( în valoare de 2400 lei ).

La data de 21.03.2013, în jurul orelor 21.00, inculpatul a pătruns prin efracție în casa părții vătămate D. I., de unde a sustras două trofee de cerb carpatin și un cuier confecționat dintr-o placă de lemn sculptat și coarne de căprior, pe care le-a vândut martorilor Simo L. și L. A. pentru suma de 80 lei, respectiv 150 lei. Bunurile sustrase de la partea vătămată D. I. au fost ridicate de la martori și restituite părții vătămate.

La data de 25.03.2013, în jurul orelor 22.00, inculpatul, prin escaladare și printr-un geam, a pătruns în locuința părții vătămate K. I. de unde a sustras două ceasuri artizanale de perete, o pipă veche confecționată din lemn, un binoclu, un aparat de fotografiat, trei medalioane vechi, o tablă de șah cu 32 de figurine reprezentând soldați antici, un set de cuțite, patru cărți și mai multe încărcătoare de telefon mobil. Aceste bunuri au fost vândute martorului K. Janos de la care au fost ridicate și restituite părții vătămate, mai puțin cele 4 încărcătoare de telefon mobil, 32 de figurine de șah, setul de cuțite și cele 4 cărți, care au fost vândute de martor în piață unor persoane necunoscute ( în valoare de 586 lei ).

S-a mai reținut în actul de sesizare că, partea vătămată K. I. a mai reclamant sustragerea din locuința sa și a următoarelor bunuri: o baionetă, o cutie de carton conținând butoane, ceas și cravată cu ac de cravată și un trofeu de cerb carpatin prins pe o placă de lemn.

Cu privire la sustragerea acestor bunuri, având în vedere că din actele dosarului nu a rezultat că au fost sustrase de inculpat, s-a dispus disjungerea și formarea unui nou dosar cu privire la săvârșirea de autor necunoscut a infracțiunii de furt constând în sustragerea din locuința părții vătămate anterior datei de 19.02.2013, a bunurilor mai sus indicate.

În ceea ce privește partea vătămată K. I., aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate, iar partea vătămată D. I. a declarat că nu se constituie parte civilă, având în vedere că și-a recuperat bunurile sustrase.

În fața instanței de fond, la termenul din data de 16.09.2013, inculpatul L. L. A. a solicitat ca în cauză să se facă aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală. Acesta a recunoscut faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare al instanței și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care nu le contestă.

Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, instanța de fond a admis cererea inculpatului de judecare a prezentei cauze în procedura simplificată a recunoașterii de vinovăție.

În circumstanțiere, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C. a efectuat un referat de evaluare a inculpatului.

Partea vătămată K. I., prezentă în fața instanței de fond la termenul din data de 16.09.2013 a arătat că își menține constituirea de parte civilă cu suma de 5000 lei, iar partea vătămată D. I. prezentă în instanță la același termen a arătat că nu se constituie parte civilă.

Sub aspectul laturii subiective, instanța de fond a reținut că în toate cele trei situații inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma intenție directe, prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea acestuia.

Relativ la individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului pentru fiecare dintre cele trei fapte, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, referitoare la scopul pedepsei, precum și criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, gradul de pericol social al faptei raportat la modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit și urmarea produsă, precum și persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, precum și limitele de pedeapsă reduse ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.

Instanța de fond a avut în vedere pentru fiecare din cele trei fapte săvârșite persoana inculpatului care, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în repetate rânduri pentru fapte de aceeași natură. Din numărul mare de condamnări pentru fapte de furt, instanța de fond a reținut că inculpatul și-a făcut un mod de viață din săvârșirea unor astfel de fapte și, totodată a mai reținut că pedepsele ce i-au fost aplicate pentru infracțiunile comise nu au fost de natură să-și atingă scopul, atâta timp cât inculpatul a continuat să săvârșească fapte de aceeași natură.

De asemenea, instanța de fond a mai reținut modul în care inculpatul a săvârșit faptele, respectiv pe timp de noapte, prin efracție, cunoscând că locuințele din care a sustras bunurile sunt nelocuite.

Toate aceste împrejurări denotă gravitatea faptelor săvârșite de inculpat, motiv pentru care instanța de fond l-a condamnat pe inculpat pentru fiecare faptă la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța de fond a reținut că natura faptelor săvârșite, modalitatea de săvârșire a acestora, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a ( teza a II-a ) și b Cod penal, respectiv, dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care în baza art. 71 Cod penal, exercițiul acestora a fost interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei principale.

Relativ la modalitatea de executare, instanța de fond a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză se află în stare de pluralitate intermediară cu unele din faptele indicate în sentința atacată, respectiv concurs, instanța dând eficiență mai întâi dispozițiilor de la pluralitatea intermediară după care concursului.

În ceea ce privește suma de 100 lei obținută de la inculpat prin vânzarea pumnalului sustras de la partea vătămată K. I. către martorul K. A., instanța de fond a constatat că pumnalul a fost restituit părții vătămate K. I. iar martorul K. A. nu s-a constituit parte civilă cu această sumă, motiv pentru care, în temeiul art. 118 lit. e Cod penal a confiscat această sumă.

Relativ la suma de 70 lei obținută de la martorul Simo L. și suma de 150 de lei obținută de la martorul L. A. ca urmare a vânzării celor două trofee de cerb carpatin sustrase de la partea vătămată D. I., întrucât bunurile sustrase au fost restituite părții vătămate astfel că aceasta nu s-a mai constituit parte civilă, iar cei doi martori au arătat că nu se constituie părți civile cu sumele mai sus indicate, în temeiul art. 118 lit. e Cod penal, instanța de fond a dispus confiscarea de la inculpat a acestor sume.

În ceea ce privește suma de 670 lei obținută de inculpat de la martorul K. Janos, instanța de fond a reținut că suma de 70 lei reprezintă suma cu care a fost vândută martorului vioara sustrasă de la partea vătămată K. I., bun ce nu a fost recuperat, iar suma de 600 lei, suma cu care au fost vândute martorului K. Janos unele bunuri sustrase de la partea vătămată K. I., printre care două ceasuri artizanale de perete, o pipă veche confecționată din lemn, un binoclu, un aparat de fotografiat, 32 de figurine de șah, un set de cuțite și mai multe cărți din care nu au fost recuperate cele 32 figurine de șah, un set de cuțite și cărțile, bunuri ce au fost vândute de martor unor persoane necunoscute.

Din această sumă, suma de 70 lei s-a dispus a fi folosită la recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate prin sustragerea viorii, întrucât aceasta este suma pe care inculpatul a obținut-o din vânzarea bunului.

Din suma de 600 lei, suma de 586 lei s-a dispus a fi folosită la recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate K. I. prin sustragerea celor 32 figurine de șah, a setului de cuțite, a cărților și a celor 4 încărcătoare, bunuri ce nu au fost recuperate și a căror valoare, conform fișelor de evaluare din dosarul de urmărire penală ( filele 65-74 ) este de 586 lei din care 136 lei cărțile, figurinele de șah 300 lei, setul de cuțite 70 lei și încărcătoarele 80 lei. În consecință, instanța de fond a confiscat diferența de 14 lei întrucât martorul K. Janos nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, iar această sumă nu poate fi folosită pentru repararea prejudiciului cauzat părții vătămate K. I. prin sustragerea viorii nerecuperate întrucât partea prejudiciată cu această sumă este martorul K. Janos.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut că partea vătămată D. I. nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză iar partea vătămată K. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate.

Potrivit art. 1349 alin. 1 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate și are obligația de a le repara.

În ceea ce privește bunurile sustrase de la partea vătămată K. I. și nerecuperate, din actele dosarului de urmărire penală rezultă că acestea se compun din vioară, patru încărcătoare de telefon mobil, 32 de figurine de șah, un set de cuțite și patru cărți. Aceste bunuri au fost evaluate conform proceselor de evaluare de la dosar la suma de 2986 lei din care suma de 2400 lei reprezentând contravaloarea viorii, 136 lei contravaloarea cărților, 80 lei contravaloarea încărcătoarelor, 300 lei figurinele de șah, 70 lei contravaloarea setului de cuțite.

Față de aceste aspecte, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă K. I. și în temeiul art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 1349 alin. 1 și 2 Cod penal, a obligat inculpatul să-i achite suma de 2986 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate și a respins restul pretențiilor ca neîntemeiate, partea vătămată nedovedind că valoarea acestor bunuri este mai mare decât cea din fișele de evaluare.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, P. de pe lângă J. S. G. și inculpatul L. L. A.. Recurentul procuror a criticat netemeinicia soluției pronunțate în cauză de către instanța de fond, sub aspectul pedepsei rezultante aplicate inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, aceasta fiind prea blândă față de gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârșite și de perseverența infracțională a inculpatului. Inculpatul L. L. A., a solicitat, prin intermediul concluziilor verbale ale apărătorului desemnat din oficiu, a se dispune în temeiul art. 396 alin. 6 coroborat cu art. 16 alin.1 lit. g teza a II-a din noul Cod de procedură penală încetarea procesului penal ca urmare a împăcării realizată cu părțile civile K. și cu persoana vătămată D. I..

Având în vedere faptul că, la data de 01.02.2014, a intrat în vigoare Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 135/2010, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, potrivit cărora recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarate împotriva hotărârilor pentru care legea veche nu prevede calea de atac a apelului, se soluționează de către aceeași instanță, conform dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel, căile de atac exercitate în prezenta cauză au fost recalificate la termenul de judecată din data de 27 februarie 2014 drept apeluri.

C. reține că tot la data menționată, 01 februarie 2014, a intrat în vigoare și Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Observând că de la data comiterii infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului L. L. A..și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit modificări legislative, instanța de apel a procedat la examinarea cauzei în scopul identificării legii penale mai favorabile, constatând că sunt incidente dispozițiile art. 5 alin. 1 din Codul penal în vigoare în prezent ( denumit în continuare Cod penal ).

Astfel, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. S. G. nr. 585/P/2013, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L. L. – A., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal cu art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal, a infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal cu art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal și a infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal cu art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, faptele constând în aceea că la data de 19.02.2013 în jurul orelor 23.00, inculpatul L. L. A. a pătruns prin escaladarea unui gard, în locuința părții vătămate K. I. de unde a sustras mai multe bunuri, respectiv o vioară, o tablă de șah cu 32 de figurine reprezentând soldați antici, o pipă veche, două muzicuțe marca Hohner, o monedă de argint reprezentând un dolar SUA „ Eisenhower ”, un medalion de alamă reprezentându-l pe P. L. al XIII-lea, o medalie reprezentând comemorarea Revoluției Ungare, o pălărie de damă bej și un pumnal.

În actuala reglementare, faptele pentru care s-a dispus în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului L. L. A. se încadrează în dispozițiile art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal.

C. reține că, potrivit art. 231 alin. 2 Cod penal, în cazul infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 229 alin. 1, alin. 2 lit. b, c Cod penal, împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

La acest termen de judecată s-a prezentat în fața instanței de apel numitul K. E. care a precizat că este soțul intimatei parte civilă K. I. și a depus la dosarul cauzei copia cărții de identitate a soției sale K. I., . nr._ eliberată de SPCLEP Baraolt la data de 22.05.2009 și un înscris datat 12 martie 2014 conform căreia aceasta din urmă îl împuternicește pe soțul său să o înlocuiască la dezbaterea dosarului nr._ al Curții de A. B. întrucât ea nu se poate prezenta din motive medicale, urmând să plece la control la Budapesta cu miastenie grad II. În cadrul aceluiași înscris, partea civilă K. I. a precizat că este de acord să se împace cu inculpatul L. L. A. pentru cele două infracțiuni de furt calificat comise de acesta în dauna familiei sale. Totodată, numitul K. E. a învederat instanței de apel faptul că bunurile sustrase de inculpatul L. L. A. la datele de 19.02.2013 și 25.03.2013 din casa parohială de la Baraolt erau bunuri comune ale soților, respectiv ale familiei K.. În raport de aceste din urmă aspecte învederate de către numitul K. E., instanța de apel a constatat că în prezenta cauză au calitatea de părți civile atât numita K. I. cât și soțul acesteia, K. E. prezent la acest termen de judecată în fața Curții de A. B..

Atât inculpatul L. L. A. cât și persoana vătămată D. I. și partea civilă K. E., în nume propriu și în calitate de împuternicit al soției sale, K. I., au declarat personal în fața instanței de apel la acest termen de judecată că s-au împăcat și nu mai au alte pretenții unii față de alții, aspecte consemnate în cele trei procese-verbale atașate la dosarul cauzei.

Potrivit art. 159 alin. 1, 2 Cod penal, împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres și are ca efect înlăturarea răspunderii penale și stingerea acțiunii civile.

Cum în cauză sunt îndeplinite condițiile legale, anterior menționate, necesare pentru a opera împăcarea, reținând că aceasta a fost totală și necondiționată, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, C. va admite apelurile formulate de P. de pe lângă J. S. G. și inculpatul L. L. A. împotriva sentinței penale nr. 218/17.10.2013 pronunțată de J. S. G. în dosarul penal nr._, pe care o va desființa sub următoarele aspecte:

- modul de soluționare a acțiunii penale și acțiunii civile,

- stabilirea cheltuielilor judiciare către stat.

Rejudecând în aceste limite, în temeiul art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. g teza a II-a Cod procedură penală, cu aplicarea art. 231 alin. 2 Cod penal, art. 5 Cod penal, va dispune încetarea procesului penal pornit din oficiu împotriva inculpatului L. L. A. ca urmare a împăcării părților.

Va constata stinsă acțiunea civilă exercitată în procesul penal de părțile civile K. I. și K. E., iar celelalte dispoziții ale sentinței apelate vor fi menținute.

În baza art. 272 Cod procedură penală, onorariile avocaților din oficiu asigurați inculpatului în primă instanță și în apel, în sumă totală de 600 lei, se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției și se vor plăti Baroului C. ( 400 lei ) și Baroului B. ( 200 lei ).

În baza art. 275 alin. 2 lit. d Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și apel, iar persoana vătămată D. I. și părțile civile K. I. și K. E. vor fi obligate la plata către stat, cu același titlu, a sumei de câte 5 lei fiecare. La stabilirea cuantumului acestor din urmă cheltuieli a fost avut în vedere faptul că pentru infracțiunea ce formează obiectul prezentei cauze, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu astfel încât culpa persoanei vătămate și a părților civile în generarea de cheltuieli judiciare de către stat este minimă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile formulate de P. de pe lângă J. S. G. și inculpatul L. L. A. împotriva sentinței penale nr. 218/17.10.2013 pronunțată de J. S. G. în dosarul penal nr._, pe care o desființează sub următoarele aspecte:

- modul de soluționare a acțiunii penale și acțiunii civile,

- stabilirea cheltuielilor judiciare către stat.

Rejudecând în aceste limite,

În temeiul art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. g teza a II-a Cod procedură penală, cu aplicarea art. 231 alin. 2 Cod penal, art. 5 Cod penal, încetează procesul penal pornit din oficiu împotriva inculpatului L. L. A. ca urmare a împăcării părților.

Constată stinsă acțiunea civilă exercitată în procesul penal de părțile civile K. I. și K. E..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Onorariile avocaților din oficiu asigurați inculpatului în primă instanță și în apel, în sumă totală de 600 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției și se plătesc Baroului C. ( 400 lei ) și Baroului B. ( 200 lei ).

Obligă inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și apel; obligă persoana vătămată D. I. și părțile civile K. I. și K. E. la plata către stat, cu același titlu, a sumei de câte 5 lei fiecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 13.03.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

N. Țînț N. H.

GREFIER

O. S.

Red. N.Ț./28.03.2014

Dact. O.S./28.03.2014

3 exemplare

Jud. fond: D. O. E.

← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 75/2014....		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 74/2014.... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 67/2014. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 67/2014. Curtea de Apel BRAŞOV