Prelungire arestare preventivă propusă de DNA/DIICOT. Art.234 NCPP. Decizia nr. 33/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 33/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 27-06-2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 33/U DOSAR NR._
Ședința publică din data de 27 iunie 2014
Instanța constituită din:
- Completul de judecată CJDL33
Judecător de drepturi și libertăți - C. G.
- Grefier – D. C.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror D. M. – din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. B.
Pe rol fiind soluționarea contestațiilor formulate de contestatorii - inculpați C. I. D. și P. S. împotriva încheierii penale nr. 57/UP din 24 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul – inculpat C. I. D., în stare de arest, în arestul IPJ B., asistat de apărător ales, avocat V. N. și contestatorul – inculpat P. S., în stare de arest, în arestul IPJ B., asistat de avocat K. Z. în substituirea apărătorului ales, avocat B. B..
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu au cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat ales V. N., având cuvântul pentru contestatorul inculpat C. I. D., solicită admiterea contestației formulată de inculpatul pe care îl reprezintă împotriva încheierii penale nr. 57/UP din 24 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ . Sub aspectul legalității luării măsurii arestării preventive, atunci când aceasta fost luată față de inculpat nu a avut nicio obiecție, apreciind că sunt întrunite prevederile art. 223 alin. 1 și 2 Cod procedură penală. Cu privire la prelungirea arestării preventive menționează faptul că, aceasta s-a solicitat pentru efectuarea unei expertize tehnice, care, în opinia sa, nu poate fi influențată de către inculpat, precum și o probă referitoare la evaluarea inculpaților, probe care se pot efectua și cu inculpații în stare de libertate sub control judiciar sau la arestul la domiciliu. Menționează că, scopul măsurilor preventive așa cum este definit de art. 201 Cod procedură penală, se referă la buna desfășurare a procesului penal. În momentul în care inculpatul a recunoscut în totalitate faptele comise, le-a regretat, a colaborat cu organele de urmărire penală, consideră că acest aspect nu mai poate fi pus în discuție. Totodată, inculpatul, lăsat în libertate, nu se va sustrage de la urmărirea penală. Din referatul de prelungire a măsurii arestului preventiv întocmit de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reiese că, inculpatul nu ar avea surse proprii de venit, aspect neadevărat, din probele depuse la dosar, inculpatul avea două locuri de muncă, era angajat al unei case de amanet și avea un contract cu o casă de asigurări. De asemenea, primea importante sume de bani de la familia care este stabilită în Irlanda. Din actele depuse la dosar rezultă că acesta este student în anul II, urmând cursurile facultății Transilvania. Din caracterizările depuse la dosar au rezultat că acesta avea un comportament bun în societate. Consideră că, în această fază a procesului penal, inculpatul nu reprezintă un pericol real pentru ordinea publică, chiar dacă a comis fapte de o gravitate sporită prin vânzarea substanțelor interzise, însă trebuie avut în vedere faptul că, acea vânzare de 24 de pastile și ulterior aceea de 100 de pastile a fost provocată de organele de urmărire penală pentru a demonstra faptul că, inculpatul se ocupă cu vânzarea ilicită de substanțe interzise. Cu privire la susținerea parchetului, cum că, față de inculpat s-a mai format un dosar penal în care s-a dat o soluție de scoatere de sub urmărire penală și s-a aplicat o sancțiune administrativă, menționează că, inculpatul nu a negat niciodată că nu a fost consumator de droguri, însă a regretat acest aspect și și-a luat angajamentul că, nu va mai comite astfel de fapte. Având în vedere comportamentul pe care l-a avut inculpatul în cursul urmăririi penale, precum și datele personale ale acestuia, consideră că, se impune luarea unei alte măsuri preventive și anume aceea de arest la domiciliu sau de control judiciar, motiv pentru care solicită admiterea contestației.
Avocat ales K. Z., având cuvântul pentru contestatorul inculpat P. S., solicită admiterea contestației formulată de inculpatul pe care îl reprezintă împotriva încheierii penale nr. 57/UP din 24 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._, încheiere prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive la solicitarea D. – S. T. B.. Un motiv pentru care s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive l-a constituit faptul că, se impune a se efectua o expertiză tehnică, precum și pentru a se întocmi o evaluare a inculpatului de către Centrul de prevenire Antidrog considerând că toate aceste demersuri pot avea loc cu inculpatul sub imperiul unei alte măsuri preventive. Prin Încheiere judecătorul de drepturi și libertăți a considerat că, inculpatul, deși, a recunoscut faptele pentru care este cercetat în faza de urmărire penală, ar prezenta în continuare un pericol pentru ordinea publică. Acest pericol pentru opinia publică, este considerat tocmai prin prisma infracțiunii pentru care este judecat inculpatul. Consideră că, această apreciere a instanței de fond contravine atât practicii CEDO, cât și practicii dreptului românesc, care arată că, măsura arestării preventive sau prelungirea măsurii arestării preventive trebuie să aprecieze în funcție de persoana inculpatului și nu prin pericolul social concret al faptei pentru care este trimis în judecată sau cercetat inculpatul. Menționează că, inculpatul a încercat să colaboreze cu organele de cercetare penală și să ajute la identificarea unor persoane care se ocupă cu traficul de droguri, demers care nu a reușit, deși, existau indicii că informațiile oferite de inculpat sunt informații reale. De asemenea, prin recunoașterea în totalitate a faptei scopul măsurilor preventive așa cum este prevăzut de art. 202 Cod procedură penală nu este împiedicat de inculpat. În cazul în care instanța de fond ar fi aplicat o altă măsură preventivă, arestul la domiciliu sau controlul judiciar, cu toate obligațiile impuse de către normele penale în vigoare, inculpatul le-ar fi respectat întrutotul. Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, judecătorul de drepturi și libertăți a admis propunerea de prelungirea a măsurii arestării preventive formulată de către organele de anchetă care desfășoară urmărirea penală, nu doar raportându-se la actele de urmărire penală ce mai trebuie efectuate în prezenta cauză, ci la îndeplinirea condițiilor necesare pentru luarea unei măsuri prin care o persoană poate fi privată temporar de libertate prin luarea măsurii arestării preventive, fiind vorba de o detenție provizorie. Condițiile acestea sunt prevăzute de art. 202 Cod procedură penală, scopul care vizează buna desfășurare a procesului penal și art. 223 alin. 2 Cod procedură penală raportându-se la înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică. Din această perspectivă solicită a se avea în vedere că, faptele săvârșite de către inculpați nu au un caracter sporadic și întâmplător, ci dimpotrivă modalitatea de săvârșire a faptelor pun în evidență o pregătire minuțioasă, fiind vorba de trafic de droguri de mare risc. Raportat la inculpatul C. I. D., acesta a mai fost sancționat anterior pentru același gen de infracțiuni, toate aceste elemente circumstanțiază starea de pericol și în mod just, în măsura în care nu s-ar fi luat măsura arestului preventiv, s-ar fi stârnit sentimentul de insecuritate raportat la faptul că, justiția nu intervine cu fermitate și nu sancționează asemenea fapte. Pentru aceste considerente, pune concluzii de respingere a contestațiilor formulate de către inculpații C. I. D. și P. S..
Contestatorul – inculpat C. I. D., având ultimul cuvânt, își însușește concluziile apărătorului său ales. De asemenea, regretă fapta comisă și solicită a i se acorda o șansă, având în vedere și faptul că, prin starea de detenție a început să aibă probleme de sănătate.
Contestatorul – inculpat P. S., având ultimul cuvânt, menționează că regretă fapta comisă și solicită a i se aplica o altă măsură preventivă, respectiv arestul la domiciliu sau sub control judiciar. De asemenea, în timpul detenției a început să aibă probleme de sănătate cu dinții și este conștient de faptul că, aceasta a fost cea mai mare greșeală a vieții sale.
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI,
Constată că prin încheierea nr. 57/UP/24.06.2014 a Tribunalului B. s-a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. B. în dosarul penal nr. 91D/P/2014 și în consecință s-a prelungit arestarea preventivă a inculpaților: C. I. D. – fiul lui D. D. și G., născut la data de 20.05.1990 în Comănești, județul Bacău, domiciliat în B., ., ., apt.14, județul B., posesor al C.I. . nr._, CNP._, mandat de arestare nr. 24/29.05.2014 emis de Tribunalul B. și P. S. – fiul lui D. și N. M., născut la data de 12.10.1990 în municipiul B. județul B., domiciliat în B., ., ., apt.13, județul B., posesor al CI . nr._ eliberat de SPCLEP B., CNP._, mandat nr. 25/29.05.2014 emis de Tribunalul B., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 28 iunie 2014 și până la data de 27 iulie 2014 inclusiv.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de fond a reținut că prin încheierea nr. 48/UP/29.05.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. s-a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile de la 29.05.2014 la 27.06.2014 inclusiv a inculpaților C. I. D. CNP._ cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „trafic de droguri de risc” prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 (fapta din data de 03 aprilie 2014), „trafic de droguri de mare risc” prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 (trei fapte din datele de 03 aprilie 2014, 09 aprilie 2014, respectiv 09 mai 2014), cu aplicarea art.38 alin.1 din Codul penal și P. S. CNP._, cercetat pentru comiterea infracțiunii de „trafic de droguri de mare risc”, prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.38 alin.1 din Codul penal (2 fapte).
În sarcina inculpatului C. I. D. s-a reținut în fapt că în data de 03 aprilie 2014, a pus în vânzare cantitatea de 0,57 de cannabis, contra sumei de 60 lei și 2 comprimate conținând Clorofenilpiperazină și Amfetamine, contra sumei de 120 lei, în data de 09 aprilie 2014, C. I. D. a pus în vânzare 24 comprimate conținând Clorofenilpiperazină și Amfetamine, contra sumei de 1200 lei și în data de 09 mai 2014, numitul C. D. I. a pus în vânzare 100 comprimate conținând Clorofenilpiperazină și Amfetamine, contra sumei de 4200 lei.
În sarcina inculpatului P. S. s-a reținut că a furnizat inculpatului C. I. D. pastilele ce au făcut obiectul tranzacțiilor din data de 09.04.2014 și 09.05.2014 banii obținuți din efectuarea tranzacțiilor revenindu-i în totalitate inculpatului P. S..
Ca temeiuri ale arestării au fost reținute prevederile art. 223 al. 2 noul cod de procedură penală, art. 202 alin.1 și alin.3 și alin. 4 lit. e din noul cod de procedură penală.
Încheierea a rămas definitivă la data de 02.06._ prin respingerea contestațiilor declarate de inculpați.
În data de 11 iunie 2014 s-a dispus extinderea urmăririi penale și extinderea acțiunii penale față de inculpații C. I. D. și P. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept”, prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată.
Potrivit art. 234 al. 1 și 2 noul cod de procedură penală „arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii. Prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
Judecătorul de drepturi și libertăți constată că la dosarul de urmărire penală există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lor, inclusiv sub aspectul comiterii infracțiunii de „deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept”, prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, - pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale a avut loc ulterior arestării preventive, - respectiv: declarațiile inculpaților C. I. D. și P. S.; declarațiile martorilor A. A., B. M., P. L. N., H. A. M.; procesele-verbale de efectuare a activităților de filaj din datele de 09.04.2014 și 09.05.2014; adresele nr._/13.05.2014,_/04.04.2014; raportul de constatare tehnico-științifică nr._/14.04.2014; procesele-verbale de redare rezumativă a convorbirilor interceptate; procesele-verbale de investigații întocmite de ofițerii BCCO B.; procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate în baza mandatelor emise de Tribunalul B..
Prin urmare condiția obiectivă impusă de art. 223 al. 1 noul cod de procedură penală pentru luarea și prelungirea arestării preventive este îndeplinită; de altfel, inculpații nu au contestat îndeplinirea acestei condiții și au recunoscut comiterea faptelor ce li se impută.
În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 223 al. 2 noul cod de procedură penală avute în vedere la arestare, judecătorul de drepturi și libertăți constată că raportat la evaluarea gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului și a mediului din care inculpații provin, privarea acestora de libertate este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, fiind îndeplinită condiția actualității temeiurilor avute în vedere la arestare.
De la luarea măsurii preventive au fost efectuate următoarele acte: audierea martorilor T. I. și M. E., s-a efectuat constatarea tehnico-științifică privind substanțele cumpărate autorizat în data de 27 mai 2014 de la numitul B. M., s-a efectuat constatarea tehnico-științifică a tuturor substanțelor ridicate cu ocazia efectuării celor 9 percheziții în datele de 28 mai 2014 respectiv 30 mai 2014; având în vedere că în cauză au fost efectuate 3 cumpărări autorizate în data de 13 iunie 2014 s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție din cadrul B.C.C.O. B. în vederea identificării bunurilor inculpaților pentru instituirea măsurilor asigurătorii; în datele de 12 iunie 2014, respectiv 18 iunie 2014 inculpaților le-au fost prezentate faptele pentru care s-a dispus extinderea urmăririi penale și respectiv extinderea acțiunii penale.
Mijloacele de probă nou administrate confirmă aspectele anterior reținute și nu există aspecte de fapt care să modifice aprecierea privind necesitatea privării de libertate a inculpaților pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Inculpații, audiați fiind cu prilejul soluționării propunerii de prelungire a stării de arest au declarat că au înțeles gravitatea faptelor și consecințele acestora, și-au exprimat regretul pentru implicarea or în activitatea infracțională și au dat asigurări că nu vor reitera acest comportament, fiind conștienți că și-au dezamăgit familia și apropiații și au pierdut mult în plan social și familial și personal.
Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că declarațiile inculpaților fac dovada faptului că aceștia au suportat consecințele negative ale stării de arest preventiv și au fost impresionați de rigorile impuse de măsura preventivă sub puterea căreia se află, însă declarațiile de regret și asigurările privind abținerea pentru viitor de la comiterea de fapte prevăzute de legea penală survin după o perioadă îndelungată în care ambii inculpați au consumat droguri de risc, și-au lăsat comportamentul și atitudinile influențate de această stare de dependență, sau de slăbiciune, au desfășurat o activitate ilicită îndelungată dezvoltând o adevărată piață de desfacere pentru stupefiantele comercializate, au un anturaj în cadrul căruia consumul de droguri este practicat sau privit cu înțelegere, astfel încât, chiar dacă beneficiază de sprijinul familiilor lor și au posibilitatea de a-și asigura traiul în mod licit, nefiind nevoiți să comită infracțiuni pentru a se putea întreține, starea de pericol pentru ordinea publică reprezentată de lăsarea lor în libertate nu a dispărut.
Opinia publică privește cu severitate reacția organelor judiciare pe linia prevenirii și combaterii traficului de stupefiante și lăsarea în libertate a inculpaților, care sunt persoane cunoscute ca furnizori de droguri în mediul universitar și nu numai, după o perioadă scurtă de arest preventiv ar putea fi interpretată ca un semn de încurajare a comportamentului infracțional, ca o reacție lipsită de eficiență. Gravitatea faptelor, coroborată cu perioada de timp în care acțiunile inculpaților au fost derulate și implicarea unui număr mare de persoane în activitatea ilicită, constituie argumente care întăresc aprecierea că temeiurile arestări nu au dispărut.
În referatul procurorului s-a arătat că în cauză urmează a fi efectuate următoarele acte de cercetare: se va solicita autorizația în vederea efectuării percheziției asupra mediilor de stocare de date informatice ridicate cu ocazia perchezițiilor efectuate în cauză, dat fiind faptul că există indicii că inculpații, anticipând posibilitatea instituirii unor măsuri de supraveghere tehnică asupra numerelor de telefon pe care le dețineau, comunicau uneori prin diverse sisteme informatice (facebook, what’s up messenger). De asemenea se va dispune evaluarea inculpaților în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog.
Ținând seama de stadiul procesual al cauzei, de împrejurarea că în prezent se efectuează cercetări și față de alte persoane aflate în diferite forme de relaționare cu inculpații, judecătorul de drepturi și libertăți constată că măsura arestării preventive se impune a fi prelungită, fiind necesară pentru finalizarea urmăririi penale și buna desfășurare în continuare a procesului penal.
Prin urmare propunerea procurorului a fost admisă, în baza art. 234 - 236 al. 1, 2, noul cod de procedură penală și s-a dispus prelungirea stării de arest preventiv cu câte 30 de zile pentru fiecare inculpat.
Împotriva acestei încheieri au declarat contestație inculpații C. I. D. și P. S..
Contestatorul inculpat C. I. D. solicită admiterea contestației formulată împotriva încheierii penale nr. 57/UP din 24 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ . Sub aspectul legalității luării măsurii arestării preventive, atunci când aceasta fost luată față de inculpat nu a avut nicio obiecție, apreciind că sunt întrunite prevederile art. 223 alin. 1 și 2 Cod procedură penală. Cu privire la prelungirea arestării preventive menționează faptul că, aceasta s-a solicitat pentru efectuarea unei expertize tehnice, care, în opinia sa, nu poate fi influențată de către inculpat, precum și o probă referitoare la evaluarea inculpaților, probe care se pot efectua și cu inculpații în stare de libertate sub control judiciar sau la arestul la domiciliu. Menționează că, scopul măsurilor preventive așa cum este definit de art. 201 Cod procedură penală, se referă la buna desfășurare a procesului penal. În momentul în care inculpatul a recunoscut în totalitate faptele comise, le-a regretat, a colaborat cu organele de urmărire penală, consideră că acest aspect nu mai poate fi pus în discuție. Totodată, inculpatul, lăsat în libertate, nu se va sustrage de la urmărirea penală. Din referatul de prelungire a măsurii arestului preventiv întocmit de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reiese că inculpatul nu ar avea surse proprii de venit, aspect neadevărat, din probele depuse la dosar, inculpatul avea două locuri de muncă, era angajat al unei case de amanet și avea un contract cu o casă de asigurări. De asemenea, primea importante sume de bani de la familia care este stabilită în Irlanda. Din actele depuse la dosar rezultă că acesta este student în anul II, urmând cursurile facultății Transilvania. Din caracterizările depuse la dosar au rezultat că acesta avea un comportament bun în societate. Consideră că, în această fază a procesului penal, inculpatul nu reprezintă un pericol real pentru ordinea publică, chiar dacă a comis fapte de o gravitate sporită prin vânzarea substanțelor interzise, însă trebuie avut în vedere faptul că, acea vânzare de 24 de pastile și ulterior aceea de 100 de pastile a fost provocată de organele de urmărire penală pentru a demonstra faptul că, inculpatul se ocupă cu vânzarea ilicită de substanțe interzise. Cu privire la susținerea parchetului, cum că, față de inculpat s-a mai format un dosar penal în care s-a dat o soluție de scoatere de sub urmărire penală și s-a aplicat o sancțiune administrativă, menționează că, inculpatul nu a negat niciodată că nu a fost consumator de droguri, însă a regretat acest aspect și și-a luat angajamentul că, nu va mai comite astfel de fapte. Având în vedere comportamentul pe care l-a avut inculpatul în cursul urmăririi penale, precum și datele personale ale acestuia, consideră că, se impune luarea unei alte măsuri preventive și anume aceea de arest la domiciliu sau de control judiciar, motiv pentru care solicită admiterea contestației.
Contestatorul inculpat P. S. solicită admiterea contestației formulată de inculpatul pe care îl reprezintă împotriva încheierii penale nr. 57/UP din 24 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._, încheiere prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive la solicitarea D. – S. T. B.. Un motiv pentru care s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive l-a constituit faptul că, se impune a se efectua o expertiză tehnică, precum și pentru a se întocmi o evaluare a inculpatului de către Centrul de prevenire Antidrog considerând că toate aceste demersuri pot avea loc cu inculpatul sub imperiul unei alte măsuri preventive. Prin Încheiere judecătorul de drepturi și libertăți a considerat că, inculpatul, deși, a recunoscut faptele pentru care este cercetat în faza de urmărire penală, ar prezenta în continuare un pericol pentru ordinea publică. Acest pericol pentru opinia publică, este considerat tocmai prin prisma infracțiunii pentru care este judecat inculpatul. Consideră că, această apreciere a instanței de fond contravine atât practicii CEDO, cât și practicii dreptului românesc, care arată că, măsura arestării preventive sau prelungirea măsurii arestării preventive trebuie să aprecieze în funcție de persoana inculpatului și nu prin pericolul social concret al faptei pentru care este trimis în judecată sau cercetat inculpatul. Menționează că, inculpatul a încercat să colaboreze cu organele de cercetare penală și să ajute la identificarea unor persoane care se ocupă cu traficul de droguri, demers care nu a reușit, deși, existau indicii că informațiile oferite de inculpat sunt informații reale. De asemenea, prin recunoașterea în totalitate a faptei scopul măsurilor preventive așa cum este prevăzut de art. 202 Cod procedură penală nu este împiedicat de inculpat. În cazul în care instanța de fond ar fi aplicat o altă măsură preventivă, arestul la domiciliu sau controlul judiciar, cu toate obligațiile impuse de către normele penale în vigoare, inculpatul le-ar fi respectat întrutotul. Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea constată că nu sunt întemeiate contestațiile inculpaților, urmând a fi respinse, pentru următoarele motive:
În cauză nu au intervenit modificări de la data încheierii anterioare de luare a măsurii arestării preventive, nici sub aspectul indiciilor temeinice privind săvârșirea infracțiunilor ce fac obiectul cauzei, nici sub aspectul pericolului pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților. Deși încheierile pronunțate în materia măsurilor preventive nu au autoritate de lucru judecat, nu se poate face abstracție de faptul că mai mulți judecători au statuat că în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile ce fac obiectul cauzei. De altfel, inculpații nu contestă cele reținute cu privire la suspiciunea rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor de care sunt acuzați. Din moment ce în cauză nu a intervenit nici un element care să conducă la răsturnarea acestei constatări, cauza fiind în faza de urmărire penală, curtea își însușește motivarea judecătorului de la instanța de fond și motivările anterioare, sub acest aspect.
De asemenea, nu au intervenit modificări sub aspectul încadrării juridice a faptelor, astfel încât sunt întrunite în continuare condițiile art. 223 Cod procedură penală sub aspectul infracțiunilor ce pot face obiectul luării măsurii arestării preventive.
Curtea va analiza în continuare existența pericolului concret pentru ordinea publică, pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților contestatori. Sub acest aspect, s-a stabilit de către judecătorii de drepturi și libertăți de la instanța de fond și de la instanța superioară, prin încheierile anterioare adoptate în cauză, că inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică. De la acest moment nu a intervenit nicio modificare, care să impună în prezent lăsarea în libertate a inculpaților. În mod corect a reținut instanța de fond că inculpații C. I. D. și P. S. nu pot fi judecați în stare de libertate, deoarece prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, care rezultă în primul rând din gravitatea faptelor de care sunt acuzați cei doi inculpați, respectiv trafic de droguri de risc și trafic de droguri de mare risc, acestea din urmă privind un număr mare de comprimate ce conțineau Clorofenilpiperazină și Amfetamine. Acest aspect, precum și numărul actelor materiale denotă o preocupare a inculpaților în domeniul traficului de droguri, ce impune menținerea măsurii arestării preventive a lor la acest moment procesual, pentru a preveni săvârșirea în viitor a unor fapte de acest gen.
Acest lucru relevă un grad deosebit de pericol social, deoarece denotă o îndrăzneală deosebită, având în vedere că inculpații au putut procura chiar și 100 de comprimate o dată, fără nicio dificultate. Nu poate fi însușită susținerea inculpatului C. I. D., în sensul că această tranzacție ar fi fost provocată de organele de urmărire penală, pentru a dovedi săvârșirea de infracțiuni de trafic de droguri, de către inculpat. Existența unei neloialități în administrarea probelor nu poate face obiectul unei analize în faza de urmărire penală, ci acest aspect poate fi analizat doar de către judecătorul de cameră preliminară, în această fază a procesului penal. În prezent, judecătorul de drepturi și libertăți poate analiza doar dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor ce fac obiectul cauzei, iar această suspiciune rezultă din probele administrate până în prezent. Chiar inculpații nu contestă faptul că au procurat drogurile la care se referă organele de urmărire penală în referat, fapt ce este suficient pentru a reține suspiciunile rezonabile necesare pentru luarea și prelungirea măsurii arestării preventive.
Aspectele invocate de inculpatul C. I. D. în apărare, cu privire la situația sa personală, familială și la faptul că este student, nu pot conduce la concluzia că se impune în acest moment procesual lăsarea în libertate a inculpatului, deoarece temeiurile care impun arestarea preventivă a acestuia sunt precumpănitoare. Nici faptul că inculpatul ar fi ales să colaboreze cu organele judiciare nu poate constitui un argument suficient pentru lăsarea în libertate a acestuia, deoarece acest aspect nu este esențial în cauză. Pentru prelungirea măsurii arestării preventive trebuie ținut cont și de faptul că inculpatul a mai fost sancționat anterior pentru o faptă similară și are un anturaj format din persoane cu aceleași preocupări și dependențe (prietena inculpatului, martora H. A. M. este consumatoare de droguri) fapt ce sporește pericolul comiterii de către inculpat a unor infracțiuni de trafic de droguri, dacă va fi lăsat în libertate. Faptul că inculpatul C. I. D. își putea asigura existența prin mijloace legale și era ajutat de părinți, plecați la muncă în străinătate, nu constituie un motiv pentru lăsarea sa în libertate sau sub arest la domiciliu, deoarece chiar și în aceste condiții inculpatul este acuzat că a comis fapte de trafic de droguri, deși nu ar fi avut nici un motiv să desfășoare astfel de activități. Aceste circumstanțe sunt de natură să releve o periculozitate mai mare a inculpatului și o predispoziție la comiterea faptelor de trafic de droguri, fapt ce impune cu necesitate prelungirea măsurii arestării preventive, pentru prevenirea săvârșirii de fapte de genul celor ce fac obiectul prezentei cauze.
În ce privește pe inculpatul P. S., se impune prelungirea măsurii arestării preventive luată față de acesta, deoarece subzistă aceleași temeiuri ca și în cazul inculpatului C. I. D.. Fapta de care este acuzat acest inculpat este la fel de gravă, inculpatul este acuzat că a avut de asemenea o contribuție importantă la comiterea faptei, iar circumstanțele personale ale acestuia impun concluzia că singura măsură preventivă ce poate fi dispusă față de acesta este arestarea preventivă. Inculpatul are un cerc de cunoscuți cu preocupări în domeniul traficului de droguri, iar lăsarea lui în libertate la acest moment poate constitui o sursă de pericol pentru desfășurarea unor activități de genul celor ce fac obiectul prezentei cauze.
Timpul scurs de la luarea măsurii arestării preventive nu este de natură să conducă la o diminuare a stării de pericol pentru ordinea publică, deoarece în termenul de aproximativ o lună de zile nu s-au putut administra toate probele necesare pentru adoptarea unei soluții de către organele de urmărire penală. Nu poate fi primită susținerea inculpaților că probele care mai sunt de administrat în cauză nu ar impune cu necesitate privarea de libertate a celor doi inculpați, deoarece faza de urmărire penală este caracterizată printr-un dinamism ridicat, fapt ce presupune posibilitatea administrării altor probe noi, dacă această necesitate va rezulta din actele ce vor fi efectuate. Din acest motiv, pentru buna desfășurare a urmăririi penale, sigura măsură preventivă aptă să asigure ordinea și liniștea publică și buna desfășurare a urmăririi penale este arestarea preventivă a inculpaților.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
În temeiul art. 204 alin. 5-9 C.pr.pen. respinge contestațiile formulate de inculpații C. I. D. și P. S. împotriva încheierii din ședința Camerei de Consiliu nr. 57/UP din data 24.06.2014 a Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Tribunalului B., dată în dosarul nr._, pe care o menține.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 de lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 27.06.2014.
PreședinteGrefier,
C. G., Judecător de drepturi și libertățiDenis C.
Red.C.C.G./07.07.2014
Dact. D.C./07.07a.2014/4 exemplare
Jud.fond. D.R. R.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Cerere de transfer de procedură în materie penală. Legea... → |
|---|
