Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 307/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 307/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 12-06-2014
ROMÂNIA
C. DE A. B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 307/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 12 iunie 2014
Instanța constituită din:
- Complet de judecată CAJ2:
Președinte- M. D. – judecător
Judecător- R. C. D.
- Grefier- C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror A. P. - din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. DE PE L. J. F. și inculpatul B. D., împotriva sentinței penale nr. 83 din 19 martie 2014, pronunțată de J. F., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 21 mai 2014 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 04 iunie 2014, iar apoi în data de 12 iunie 2014, când,
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față;
Constată că prin sentința penală nr. 83 din data de 19 martie 2014, J. F. a hotărât următoarele:
A condamnat inculpatul B. D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
2. În temeiul art. 336 alin.1 Noul Cod penal cu aplicarea art. 396 alin.10 Noul Cod penal:
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
În temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin.1 Noul Cod penal, a contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 2 ani închisoare.
În baza art.81, 82 Cod penal din anul 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe un termen de încercare de 4 ani .
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969.
În baza art.12 din Legea nr. 187/2012 și art. 71 al.2 Cod penal din 1969 a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua și lit. b Cod penal și a suspendat executarea pedepselor accesorii.
A constatat că, în baza art. 320 ind.1 alin.5 și 347 Cod procedură penală din 1969 a fost disjunsă latura civilă a cauzei, prin încheierea din data de 27.01.2014, formându-se dos. Penal nr._ .
A obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut:prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. F. nr. 796/P/2013 a fost trimis în judecată inculpatul B. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin 1și 2 Noul Cod penal și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută și pedepsită de art. 336 alin.1 Noul Cod penal.
Instanța, examinând rechizitoriul Parchetului în raport cu actele și probele existente la dosar, respectiv: declarațiile inculpatului B. D. (filele 100-103 dosar urmărire penală și filele 40,53-54), procesul verbal de cercetare la fața locului cu planșele foto aferente ( fila 8-10, 14-26 dosar urmărire penală), raport de constatare medico-legală (fila 28 dosar urmărire penală), depozițiile martorilor Ț. C. ( filele 104-105 dosar urmărire penală) Ungar C. M. ( filele 106-107 dosar urmărire penală) G. R.-C. ( filele 109-110 dosar urmărire penală) D. G.( filele 112-115 dosar urmărire penală) buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 583/T, 584/T din 24.04.2013 (fila 117 dosar urmărire penală), rezultat etilotest( fila 116 dosar urmărire penală), declarații de constituire parte civilă ( filele 30-32 dosar urmărire penală) procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 143 dosar urmărire penală) a reținut în fapt următoarele:
În seara zilei de 22.04.2013, în jurul orei 2115 inculpatul B. D., care în prealabil consumase băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul autoturismului marca „F.", înmatriculat sub nr._, pe care 1-a condus din localitatea R. pe DJ 104 C, cu intenția de a ajunge la domiciliul său în mun. F.. În autoturism se aflau și pasagerii D. G., plasat pe locul din dreapta față, Găvârlaș S.-G., Găvârlaș I.-D. și C. I. care ocupau locurile din spate. La km. 6+200 m datorită neadaptării vitezei la condițiile de drum și faptului că se afla sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de deplasare a autoturismului, a intrat în derapaj, apoi s-a răsturnat în afara părții carosabile, în partea dreaptă a sensului de mers spre F.. După producerea accidentului inculpatul B. D. și D. G. care folosiseră centurile de siguranță au rămas în interiorul autoturismului, iar ceilalți 3 ocupanți au fost proiectați pe câmp. În urma accidentului victima C. I. a decedat ca urmare a unei hemoragii și contuzii cerebrale consecutive unui politraumatism grav, soldat cu multiple leziuni traumatice (fractură craniană, fractură de coloană cervicală, fracturi costale și hemotorax), iar numiții Găvârlaș S.-G. și Găvârlaș I.-D. au suferit leziuni corporale vindecabile în 7-8 zile îngrijiri medicale, respectiv 6-7 zile de îngrijiri medicale. Fiind testat cu aparatul etilotest s-a stabilit că inculpatul prezenta în aerul expirat o concentrație de 0,89 mg/l alcool pur, iar îmbibația alcoolică pe care o prezenta în sânge a fost de 1,45 g/l alcool pur.
Accidentul rutier s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului B. D. care a condus autovehiculul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, încălcând dispozițiile art. 87 alin. l din OUG nr. 195/2002 și nu a adaptat viteza de deplasare la condițiile de drum, încălcând dispozițiile art. 48 alin. l din OUG nr. 195/2002.
În temeiul art. 374 alin.4, art.375 coroborat cu art. 396 alin.10 Cod procedură penală, inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, declarând că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina lor. Din întreg materialul probator administrat în cauză atât în timpul urmăririi penale, care a fost descris mai sus, cât și din cursul judecății, respectiv declarațiile inculpatului prin care acesta prevalându-se de prevederile art. art. 374 alin.4, art.375 coroborat cu art. 396 alin.10 Cod procedură penală, recunoaște săvârșirea faptelor și declară că are cunoștință despre probele administrate în faza de urmărire penală, rezultă că starea de fapt expusă mai sus a fost dovedită. Declarația inculpatului se coroborează cu declarațiile martorilor și cu toate celelalte probe administrate.
În drept, faptele inculpatului B. D. de a produce din culpa sa exclusivă în împrejurările mai sus expuse, în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,45 g/l alcool pur, un accident rutier, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice soldat cu decesul victimei Cîlțea I., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 1și 2 Noul Cod penal și respectiv conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin.1 Noul Cod penal.
Potrivit art. 5 alin 1 Noul cod penal ,, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă. Dispozițiile alin.1 se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificările sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile.
Potrivit art.74 Noul Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța ține seama de dispozițiile generale ale codului penal, de limitele de pedeapsă stabilite de în partea speciala a codului penale, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana inculpatului, precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea.
Astfel fiind instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al tratamentului sancționator poate fi atins prin aplicarea unor pedepse de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă și respectiv de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
Având convingerea că inculpatul se va putea reeduca fără a executa pedeapsa în regim de detenție, în baza art.81,82 Cod penal din anul 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului și va stabili un termen de încercare de 4 ani .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă J. F. și inculpatul B. D..
P. de pe lângă J. F. a criticat în memoriul scris, hotărârea contestată pentru netemeinicie, solicitând majorarea cuantumului pedepselor și schimbarea modalității de executare, în sensul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Cu ocazia dezbaterii orale a apelurilor, P. a solicitat să se analizeze aplicarea legii penale mai favorabile, în mod global, iar nu pe instituții autonome, având, în vedere decizia Curții Constituționale nr. 265 din data de 6 mai 2014, apărută, după pronunțarea hotărârii în prima instanță și care prevede că legea penală mai favorabilă, se aplică, în mod global, iar nu pe instituții autonome. În acest sens, P. a susținut că legea nouă este mai favorabilă, solicitând aplicarea regulilor de la concurs și suspendare sub supraveghere din legea nouă.
Inculpatul B. D. a solicitat admiterea apelului și reducerea cuantumului pedepselor, având în vedere că a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, pe care le regretă enorm, a contribuit financiar la sprijinirea familiei victimei, atât pentru înmormântare, dar și ulterior. A mai învederat că, în ipoteza, în care, instanța se va îndrepta spre modalitatea suspendării sub supraveghere din legea nouă, este de acord, cu prestarea muncii, în folosul comunității.
În fața instanței de apel, s-a administrat proba cu înscrisuri, respectiv, inculpatul a depus comunicarea hotărârii realizată în prima instanță, pentru a susține apărarea, în sensul că, a promovat calea de atac în termen.
La termenul de judecată din data de 21 mai 2014, instanța a pus în discuția părților, respectarea de către inculpat a dispozițiilor legale, privind termenul de declarare a căii de atac.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub toate aspectele de fapt și de drept și având în vedere, înscrisurile depuse, în fața instanței de apel, C. constată că, apelul declarat de către inculpat este tardiv, iar cel declarat de către P. este fondat, pentru considerentele care vor fi arătate mai jos.
Analiza respectării dispozițiilor, privind termenul de declarare a căii de atac
La data de 3 martie 2014, așa cum rezultă din încheierea de dezbateri de la fondul cauzei inculpatul a fost prezent.
Potrivit, înscrisurilor depuse de inculpat la dosarul cauzei, în fața instanței de apel la termenul de judecată din data de 21 mai 2014, hotărârea motivată a primei instanțe i-a fost comunicată, potrivit ștampilei aplicată pe plicul în care se afla sentința, la data de 11.04.2014.
Potrivit art. 410 alin. 1 Cod procedură penală termenul de apel este de 10 zile și curge de la comunicarea minutei. C. va proceda la calcularea termenului, în speță de la comunicarea sentinței motivate, având în vedere că aceasta este o comunicare legală, întrucât comunicarea copiei dispozitivului nu s-a realizat corect, fiind returnată instanței, așa cum rezultă din înscrisurile de la filele 69- 70 dosar primă instanță.
Prin urmare, termenul de 10 zile curge de la data de 11.04.2014, iar inculpatul a declarat apel abia la data de 29.04.2014, deci după expirarea termenului prevăzut de lege.
Pentru aceste motive, apelul acestuia va fi respins ca tardiv, iar criticile formulate de către inculpat, cu privire la fondul cauzei, nu vor fi supuse analizei juridice, de către instanța de apel.
Analiza apelului declarat de către P.
Prima instanță a stabilit corect starea de fapt, prin coroborarea judicioasă a mijloacelor de probă, ce au fost administrate, pe parcursul urmăririi penale, în condiții de legalitate, inculpatul solicitând ca judecarea cauzei să se facă, în baza procedurii simplificate, însușindu-și probele și starea de fapt din actul de sesizare. Declarația de recunoaștere a inculpatului se coroborează cu mijloacele de probă, administrate, în cauză.
Starea de fapt, constă, în esență, în următoarele: în seara zilei de 22.04.2013, în jurul orei 2115 inculpatul B. D., care în prealabil consumase băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul autoturismului marca „F.", înmatriculat sub nr._, pe care 1-a condus din localitatea R. pe DJ 104 C, cu intenția de a ajunge la domiciliul său în mun. F.. La km. 6+200 m datorită neadaptării vitezei la condițiile de drum și faptului că se afla sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de deplasare a autoturismului, a intrat în derapaj, apoi s-a răsturnat în afara părții carosabile, în partea dreaptă a sensului de mers spre F.. În urma accidentului victima C. I., ce se afla în autoturism a decedat.
Prima instanță a stabilit corect și încadrarea juridică a infracțiunilor săvârșite de către inculpat, respectiv, infracțiunea de ucidere din culpă prevăzut de art. 192 alin. 1 și 2 din codul penal, respectiv conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin.1 Noul Cod penal.
Având în vedere decizia Curții Constituționale nr. 265 din data de 6 mai 2014, care prevede aplicarea globală a legii penale mai favorabile, C. constată că sunt fondate motivele invocate de către P., în sensul, că în cauză legea penală, mai favorabilă este legea nouă, în întregul ei. Prin urmare, vor fi reținute în favoarea inculpatului dispozițiile din noul cod penal, atât în privința cuantumului pedepsei, al aplicării regulilor de la concursul de infracțiuni și modalității de individualizare a executării pedepsei.
Așa cum rezultă din dispozitivul sentinței penale apelate, prin aceasta a fost soluționată, doar latura penală a cauzei.
Noul cod penal, este în cauză legea penală, mai favorabilă, pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 1,2,3 care în vechea reglementare era pedepsită cu o pedeapsă de la 3 la 15 ani. Inculpatul a solicitat ca judecarea cauzei să se facă, în baza procedurii simplificate, aspect care presupune reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Prin urmare, având în vedere limitele de pedeapsă, astfel reduse, teoretic, pedeapsa maximă ce putea fi aplicată inculpatului, în baza dispozițiilor codului penal din 1969 era de 10 ani.
În noua reglementare, activitatea infracțională a inculpatului, se circumscrie celor două infracțiuni, reținute de către prima instanță, în mod corect, respectiv cea prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani și cea prevăzută de art. 336 alin. 1, pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Și aceste limite de pedeapsă trebuie reduse cu o treime, ca urmare a aplicării prevederilor art. 396 alin. 10 cod procedură penală.
Așa cum am arătat, în vechea reglementare, pedeapsa maximă ce putea fi aplicată inculpatului era de 10 ani închisoare.
În noua reglementare pedepsele maxime sunt de 4 ani și 8 luni pentru ucidere din culpă și 3 ani și 4 luni pentru infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. 1 cod penal, care contopite pe dispozițiile noului concurs, duc la aplicarea pedepsei celei mai grele de 4 ani și 8 luni închisoare la care se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv o treime din pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare ajungându-se la o pedeapsa maximă aplicată potrivit noului cod, care nu este mai mare de 10 ani închisoare, așa cum ar fi în baza codului penal din 1969.
Pentru aceste motive, s-a apreciat că legea penală mai favorabilă este noul cod penal, pe care îl vom aplica cu toate instituțiile ce au incidență, în speța dedusă judecății.
Prin urmare, este fondat apelul Parchetului, în sensul aplicării, în cauză a tuturor dispozițiilor din noul cod penal. Astfel, pedepsele vor fi contopite, în baza dispozițiilor art. 38, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal.
În privința cuantumului pedepselor, se constată că acestea au fost just individualizate de către prima instanță, neimpunându-se majorarea cuantumului acestora. La individualizarea judiciară a pedepselor, deja prima instanță a avut în vedere, toate criteriile de individualizare, respectiv, atitudinea de recunoaștere totală și necondiționată a faptelor, de regret, în ceea ce privește consecințele faptei inculpatului. Mai mult, inculpatul a arătat în fața instanței că a acordat ajutor familiilor victimei, la înmormântare și după acest moment, deși latura civilă nu a fost soluționată, ceea ce subliniază atitudinea de regret și de conștientizare a gravității faptelor pe care le-a săvârșit inculpatul. Este avută în vedere și împrejurarea că, judecarea cauzei, s-a realizat cu celeritate având în vedere atitudinea inculpatului care a solicitat ca judecarea cauzei să se facă, în baza procedurii simplificate, prima instanță, reținând, în favoarea acestuia, în mod judicios, la stabilirea limitelor de pedeapsă, dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Cele două pedepse de 2 ani închisoare și 1 an închisoare, vor fi contopite, în temeiul dispozițiilor art. 38 Cod penal și art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, în sensul că se va aplica pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care se va adăuga o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv, o treime din 1 an închisoare.
Prin urmare, pedeapsa finală pe care o are de executat inculpatul B. D. este de 2 ani și 4 luni închisoare.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, C. constată că, este fondată solicitarea Parchetului de a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, în condițiile noului cod penal. Această modalitate va fi aleasă, având în vedere gravitatea faptelor săvârșite de către inculpat, consecințele acestora, respectiv decesul unei persoane și vătămarea altora, dar și împrejurarea că la momentul săvârșirii faptei, inculpatul avea o alcoolemie extrem de ridicată, care a contribuit, în mod direct la producerea rezultatului socialmente periculos, respectiv, decesul victimei.
Instanța de apel constată că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 91 Cod penal, inclusiv cea care privește acordul inculpatului, de a presta o muncă neremunerată, în folosul comunității.
În privința modalității de individualizare a executării pedepsei, instanța s-ar fi îndreptat asupra modalității suspendării sub supraveghere, chiar și sub imperiul dispozițiilor codului penal, din anul 1969.
Comparând dispozițiile din reglementarea anterioară cu cele actuale, în materia suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, C. constată că dispozițiile actuale sunt mau favorabile având în vedere că prevăd o durată a termenului de încercare de 4 ani, iar dispozițiile anterioare prevedeau o durată de 5 ani la care se adăuga pedeapsa aplicată, deci o durată mai mare de cea de 4 ani.
Măsurile de supraveghere și obligațiile ce vor fi impuse inculpatului, pe durata termenului de supraveghere, de 3 ani stabilit în condițiile art. 92 Cod penal, sunt suficiente garanții pentru instanța de judecată, în sensul că, inculpatul se va reeduca și reintegra în societate.
Un alt motiv pentru care instanța constată că este fondat apelul Parchetului, este cel referitor la pedeapsa accesorie și complementară, ce a fost aplicată inculpatului de către prima instanță.
Având în vedere, considerentele expuse anterior, în sensul că, dispozițiile noului cod penal, reprezintă legea penală mai favorabilă, și pedeapsa accesorie și cea complementară urmează, să fie analizate, prin prisma acestor dispoziții.
Potrivit dispozițiilor art.65 alin 1 Cod penal, pedeapsa accesorie se poate aplica, doar dacă, s-a aplicat și o pedeapsă complementară.
În privința pedepsei complementare ce va fi aplicată inculpatului, C. constată că se impune aplicarea unei astfel de pedepse, raportat la natura infracțiunii, la faptul că a condus cu o alcoolemie foarte ridicată, la consecințele faptelor, respectiv, decesul unei persoane, aplicarea pedepsei complementare. Această pedeapsă este cea prevăzută de art. 66 lit. i, respectiv, interzicerea dreptului de a conduce orice vehicul pe o durată de 3 ani, termen ce curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Având în vedere, prevederile art. 65 alin. 1 Cod penal, pedeapsa accesorie va avea același conținut și va curge pe durata termenului de încercare.
Un alt motiv pentru care va fi admis apelul Parchetului, vizează cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat, la fondul cauzei, pe care inculpatul, va fi obligat să le plătească. Din acest cuantum va fi scăzută suma de 200 lei, ce reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, deoarece, potrivit prevederilor art.274 alin 1 Cod procedură penală, în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepția cheltuielilor, privind avocații din oficiu.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul declarat de către P. de pe lângă J. F., împotriva sentinței penale nr. 83 din data de 19.03.2014, a Judecătoriei F., pe care o va desființa sub aspectul modului de aplicare a legii penale mai favorabile, conform art. 5 din noul cod penal și sub aspectul cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul la fondul cauzei.
Rejudecând în aceste limite,
În temeiul art. 38 și art. 39 alin. 1 lit. b cod penal va contopi pedepsele de 2 ani închisoare ( aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplic art. 396 alin. 10 ) cu pedeapsa de 1 an închisoare ( aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 336 alin 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală ), în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care va adăuga un spor de 4 luni închisoare, în final inculpatul B. D. urmând să execute pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 65 alin 1 Cod penal va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie dreptul prevăzut de art. 66 lit. i Cod penal, respectiv dreptul de a conduce vreun autovehicul, pe durata termenului de încercare de 3 ani.
În temeiul art. 66 Cod penal va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară dreptul prevăzut de art. 66 lit. i Cod penal, respectiv dreptul de a conduce vreun autovehicul, pe o durată de 3 ani, executarea acestei pedepse începând la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, potrivit art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal .
În temeiul art. 91 Cod penal va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit potrivit art. 92 Cod penal .
În temeiul art. 93 Cod penal va dispune ca inculpatul, pe durata termenului de încercare să respecte următoarele măsuri de supraveghere și următoarea obligație:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B., la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
- să frecventeze un program de reintegrare socială, care va fi stabilit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B..
Va pune în vedere inculpatului B. D. prevederile art. 96 Cod penal, în sensul că dacă pe parcursul termenului de încercare nu respectă cu rea-credință, măsurile de supraveghere sau obligația impusă de instanță sau dacă săvârșește o infracțiune instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.
Va reduce cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat la care a fost obligat inculpatul la fondul cauzei de la 500 lei la 300 lei.
Va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
II. Va respinge ca tardiv apelul declarat de către inculpatul B. D. împotriva aceleiași sentințe.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, vor rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
I. Admite apelul declarat de către P. de pe lângă J. F., împotriva sentinței penale nr. 83 din data de 19.03.2014, a Judecătoriei F., pe care o desființează sub aspectul modului de aplicare a legii penale mai favorabile, conform art. 5 din noul cod penal și sub aspectul cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul la fondul cauzei.
Rejudecând în aceste limite,
În temeiul art. 38 și art. 39 alin. 1 lit. b cod penal contopește pedepsele de 2 ani închisoare ( aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplic art. 396 alin. 10 ) cu pedeapsa de 1 an închisoare ( aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 336 alin 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală ), în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă un spor de 4 luni închisoare, în final inculpatul B. D. urmând să execute pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 65 alin 1 Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie dreptul prevăzut de art. 66 lit. i Cod penal, respectiv dreptul de a conduce vreun autovehicul, pe durata termenului de încercare de 3 ani.
În temeiul art. 66 Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă complementară dreptul prevăzut de art. 66 lit. i Cod penal, respectiv dreptul de a conduce vreun autovehicul, pe o durată de 3 ani, executarea acestei pedepse începând la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, potrivit art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal .
În temeiul art. 91 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit potrivit art. 92 Cod penal .
În temeiul art. 93 Cod penal dispune ca inculpatul, pe durata termenului de încercare să respecte următoarele măsuri de supraveghere și următoarea obligație:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B., la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
- să frecventeze un program de reintegrare socială, care va fi stabilit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B..
Pune în vedere inculpatului B. D. prevederile art. 96 Cod penal, în sensul că dacă pe parcursul termenului de încercare nu respectă cu rea-credință, măsurile de supraveghere sau obligația impusă de instanță sau dacă săvârșește o infracțiune instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.
Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat la care a fost obligat inculpatul la fondul cauzei de la 500 lei la 300 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
II. Respinge ca tardiv apelul declarat de către inculpatul B. D. împotriva aceleiași sentințe.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 iunie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. D. R. C. D.
GREFIER,
C. G.
Red.M.D./20.06.2014
Dact.C.G./23.06.2014
4 ex.
Jud fond/H.A.P.
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 315/2014.... | Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 311/2014. Curtea de... → |
|---|
