Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1026/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1026/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-08-2015 în dosarul nr. 23070/300/2015
Dosar nr._
2394/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1026/A
Ședința publică din data de 24.08.2015
Curtea constituită din:
Președinte: G. R.
Judecător: M. C. M.
Grefier: I. C.-M.
.
Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul G. D. împotriva Sentinței penale nr.288/28.05.2015 a Judecătoriei Sectorului 2 București, din Dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelantul-inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv, asistat de avocat din oficiu substituient G. M., în substituirea avocatului din oficiu C. I. (delegație pentru asistență judiciară obligatorie la dosar), în baza delegației de substituire pe care o depune în ședință
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că prezentul termen a fost acordat în vederea angajării unui avocat ales, după care
Avocatul din oficiu al apelantului-inculpat solicită încuviințarea depunerii la dosarul cauzei a unui memoriu.
Curtea încuviințează depunerea memoriului la dosar (aflat la fila 24 dosar).
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul din oficiu al apelantului-inculpat, având cuvântul, solicită, în temeiul art. 421 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală, admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând, reindividualizarea cuantumului pedepsei aplicate în sensul diminuării acesteia, din moment ce inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, în cauză persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă, s-a recuperat prejudiciul, iar apelantul-inculpat, deși a încercat împăcarea cu persoana vătămată, nu s-a realizat acest lucru.
În consecință, solicită diminuarea cuantumului pedepsei aplicate, aplicarea unei pedepse orientate spre minim, raportat la art.396 alin. 10 Cod de procedură penală - reducerea cuantumului pedepsei cu o treime.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a apelului, raportat la starea de recidivă mare postexecutorie, de atitudinea de recunoaștere, având o pedeapsă cu limite de la 2 la 7 ani, iar instanța de fond a aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare, care se impunea în prezenta cauză în condițiile în care inculpatul este cunoscut cu antecedente penale semnificative (condamnat în minorat cu suspendare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt), săvârșind din nou aceste fapte, executând o pedeapsă, fără a înțelege consecințele și recidivând.
Prin urmare, o înăsprire a regimului sancționator cu o pedeapsă mai mare, astfel încât să existe o prevenție mai mare, semnificativă față de cea care a existat până la acest moment se impune, iar o pedeapsă de 3 ani închisoare, care presupune un regim închis în penitenciar se impune față de gravitatea faptei (pătrunderea într-o locuință fără consimțământul proprietarului).
Solicită deducerea reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 12.03.2015 la zi, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Apelantul-inculpat G. D., personal, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluția la aprecierea Curții.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
Prin sp. nr. 288/28.05.2015 a Judecătoriei sector 2 București – Secția penală s-a dispus în temeiul art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b C.p. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.p. și art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamnarea inculpatului G. D. (fiul lui M. și P., născut la data de 03.12.1984 în București, domiciliat în București, .. 15, ., CNP_, cetățean român, neșcolarizat, stagiul militar nesatisfăcut, florar, fără loc de muncă, necăsătorit, recidivist) la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 72 C.p. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 12.03.2015 la zi.
În temeiul art. 67 C.p. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și k C.p., ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani de la executarea pedepsei.
În temeiul art. 65 C.p. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și k C.p., ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În temeiul art. 20 C.pr.pen. s-a luat act că persoana vătămată T. V. nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 35 lei rezultată din infracțiune.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul de urmărire penală nr. 1289/P/2015 a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul G. D., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 al. 1- art. 229 alin. 1 lit. b și d, al. 2 lit. b C.p. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.p.
În fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că la data de 20.01.2015, în jurul orei 07:00, în timp ce se afla pe . Afumați, sector 2, București, inculpatul G. D. a observat o persoană de sex feminin care a ieșit din curtea imobilului cu numărul 36. Imediat, inculpatul a luat hotărârea să escaladeze gardul imobilului din care a ieșit persoana de sex feminin, să pătrundă în interiorul imobilului și să sustragă bunuri.
În continuare, inculpatul a sărit gardul, a pătruns în curtea imobilului și apoi în interiorul locuinței, ușa de la intrare în locuință fiind deschisă. Din interiorul locuinței a luat un telefon mobil marca Samsung SG5610 și un portofel ce conținea acte personale și suma de 1135 de lei, de pe un raft din partea stângă a dormitorului, și un laptop de pe masa din bucătărie.
Inculpatul a fost surprins de persoana vătămată, care se afla în locuință în momentul săvârșirii furtului, acesta trezindu-se din somn și pornind în urmărirea inculpatului G. D..
În timp ce inculpatul a escaladat gardul pentru a ieși din curtea imobilului a scăpat de sub haina cu care era îmbrăcat laptopul luat din bucătăria locuinței și l-a abandonat în curtea imobilului.
Ajuns în stradă, inculpatul a fugit de la locul săvârșirii faptei. În aceeași zi inculpatul a vândut telefonul mobil pentru prețul de 50 de lei, unui cunoscut, care ulterior a fost identificat în persoana martorului M. G. C., acesta din urmă la rândul său a vândut telefonul mobil martorei C. E. pentru suma de 70 de lei.
Telefonul mobil i-a fost restituite persoanei vătămate T. V. pe bază de dovadă, aceasta declarând că nu se mai constituie parte civilă în procesul penal.
Pentru a se reține această situație de fapt, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația persoanei vătămate T. V.; declarație martor C. E.; declarație martor M. G. C.; proces-verbal de identificare a persoanelor după fotografii și planșa fotografică aferentă; proces-verbal de identificare a persoanelor după fotografii și planșa fotografică aferentă; proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică aferentă; proces-verbal de percheziție domiciliară la domiciliul martorei C. E.; declarațiile inculpatului G. D.; dovadă restituire bunuri către persoana vătămată.
În faza judecății, în ședința publică de la 28.05.2015, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a formulat cerere de aplicare în cauză a prev. art. 396 alin. 10 C.pr.pen., arătând că recunoaște comiterea faptei astfel cum a fost reținută în rechizitoriu, își însușește în întregime materialul probator administrat în cauză și nu dorește administrarea de noi probe în cauză în afara celor administrate anterior.
Instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile soluționării cauzei în procedura prev. de art. 374 alin. 5 C.proC.p. astfel că a admis cererea formulată de inculpat împrejurare în raport de care în cauză nu au fost administrate alte mijloace de proba.
Raportându-se la materialul probator administrat în faza de urmărire penală, instanța a reținut că situația de fapt descrisă în actul de sesizare corespunde pe deplin adevărului, din coroborarea declarațiilor inculpatului care a recunoscut constant săvârșirea faptelor, cu celelalte probe administrate în faza urmăririi penale rezultând în mod indubitabil că la data de 20.01.2015, în jurul orei 07:00, inculpatul G. D. a pătruns prin escaladarea gardului, în curtea și apoi, pe ușa ce era deschisă, în imobilul situat în București, . Afumați nr. 36, sector 2, locuit de persoana vătămată T. V., de unde a sustras un laptop marca Dell, un telefon mobil marca Samsung și un portofel ce conținea acte personale și suma de 35 de lei.
Din fișa de cazier judiciar depusă la dosar, instanța a reținut că inculpatul se află în stare de recidivă prev. de art. 41 alin. 1 C.p., fapta reținută în sarcina acestuia fiind comisă după executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 516/05.07.2011 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin decizia penală nr. 1553/22.08.2011 a Curții de Apel București
Pe cale de consecință, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. b și d, al. 2 lit. b C.p. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.p.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare și prevederile art. 396 alin. 10 C.pr.pen. privind reducerea cu 1/3 a limitelor pedepselor stabilită de lege pentru infracțiunea dedusă judecății, respectiv: împrejurările și modul de comitere al faptei, gradul de pericol social concret, mijloacele folosite, antecedentele penale ale inculpatului, atitudinea acestuia de recunoaștere a săvârșirii faptei.
În considerarea acestor aspecte, având în vedere și gradul de pericol social sporit al faptei (furt din locuință), instanța a dispus condamnarea inculpatului G. D. la pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicând acestuia și pedeapsă complementară și accesorie conform celor reținute în partea introductivă a prezentei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul G. D..
Apelul nu a fost motivat în scris, în susținerea orală a acestuia solicitându-se reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului.
Inculpatul nu a dorit să dea alte declarații în fața instanței de apel și nu au fost administrate probe noi în această fază procesuală.
Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține că apelul formulat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:
Situația de fapt a fost stabilită în mod corect de instanța de judecată, analizându-se corespunzător mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei, conform celor expuse în sentința apelată, acestea ducând la certitudinea existenței faptei descrise precum și la săvârșirea acesteia de către inculpat. De altfel, această situație nu a fost contestată de inculpat care a solicitat judecata conform procedurii în cazul recunoașterii învinuirii. De asemenea, încadrarea juridică oferită faptelor este corectă
În apel, s-a invocat doar netemeinicia sub aspectul cuantumului pedepsei stabilite.
Analizând această chestiune, similar instanței de fond, Curtea constată că la individualizarea pedepsei trebuie avute în vedere criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după comiterea infracțiunii și elementele de natură a caracteriza persoana inculpatului.
În speță, Curtea va reține modalitatea de săvârșire a faptei, respectiv prin pătrunderea în locuința unei persoane la o oră la care exista o posibilitate ridicată ca cineva să se afle în interior (ora 07.00), existând deci un risc sporit a surprinderii inculpatului în locuință (ceea ce, de altfel, s-a și întâmplat). Asumarea de către inculpat a acestui risc demonstrează nepăsare față de această posibilitate și, deci, față de consecințele faptei sale. De asemenea, urmează a se avea în vedere prejudiciul mare produs concretizat în contravaloarea bunurilor electronice sustrase, recuperarea imediată a acestuia neprezentând relevanță în condițiile în care s-a făcut fără voința inculpatului care a fost surprins de persoana vătămată. În plus, se constată că inculpatul nu a acționat în condițiile unei situații deosebite în care să existe o necesitate stringentă a unei sume de bani ci a profitat de o împrejurare apreciată ca favorabilă, respectiv observarea unei persoane care părăsea locuința, apreciind că acest lucru ar favoriza săvârșirea cu ușurință a unei fapte de furt.
Nu în ultimul rând un element extrem de relevant în alegerea cuantumului pedepsei îl reprezintă antecedentele penale ale inculpatului, acesta suferind multiple condamnări pentru fapte de furt calificat încă din anul 2002. Numărul acestor condamnări ca și faptul că de fiecare dată a fost vorba de infracțiuni de furt demonstrează că este vorba de un adevărat mod de viață adoptat de inculpat care a ales acest tip de acțiuni ilicite pentru a-și asigura cele necesare traiului. De asemenea, faptul că în ciuda executării unor pedepse privative de libertate inculpatul repetă același tip de comportament demonstrează un grad ridicat de incorigibilitate care duce la concluzia necesității aplicării unei pedepse mai severe.
În raport de aceste considerente și ținând cont de faptul că instanța a ales o pedeapsă orientată spre minim (optând pentru 3 ani închisoare, minimul fiind, după aplicarea art. 396 al. 10 Cpp și art. 43 al. 5 Cp 2 ani închisoare), nu se justifică reducerea acesteia.
Pe cale de consecință, apelul inculpatului prin care a solicitat acest lucru este nefondat urmând ca, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cpp, să fie respins ca atare.
În baza art. 422 Cpp va fi dedusă prevenția în cauză de la 12.03.2015 la zi.
În baza art. 275 al. 2 Cpp va fi obligat apelantul – inculpat la 490 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 390 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției. În ceea ce privește onorariul apărătorului desemnat din oficiu, Curtea reține că deși în cuprinsul împuternicirii apar mențiunea 260+260 lei, conform protocolului de stabilire a onorariilor pentru verificarea arestării în cursul judecății onorariul este de 130 lei și nu 260 lei, motiv pentru care va acorda apărătorului suma de 390 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul G. D. împotriva sentinței penale nr. 288/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria sector 2 București în dosarul cu numărul de mai sus.
În baza art. 422 Cpp deduce reținerea și arestarea preventivă în cauză de la 12.03.2015 la zi.
În baza art. 275 al. 2 Cpp obligă apelantul inculpat la plata sumei de 490 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 390 lei onorariu apărător desemnat din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.08.2015.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
G. RisanteaMoisă C.-M.
GREFIER
I. C.-M.
Red./Dact. MCM
01.09.15 2 ex.
| ← Recuzare (art. 51 C.p.p./art.67 NCPP). Decizia nr. 420/2015.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1021/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
