Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat (art.334 NCP). Decizia nr. 435/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 435/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 4423/740/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi 855/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.435/A
Ședința publică din data de 20.03.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: RADU ADINA ADRIANA
JUDECĂTOR: M. R.
GREFIER: B. L.
Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror N. M..
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. împotriva sentinței penale nr.188 din data de 19.11.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul-inculpat Ș. S. personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul dispozițiilor art.420 alin. 11 rap. la art.372 alin. 1 Cod procedură penală, Curtea procedează la verificarea identității intimatului-inculpat Ș. S., care prezintă CI, ., nr._, emisă de SPCLEP A. la data de 30.10.2012, CNP_.
Fiind întrebat, în conformitate cu dispozițiile art.420 alin. 4 Cod procedură penală, intimatul-inculpat Ș. S., arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, menținându-și declarațiile date anterior în cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului astfel declarat, care vizează nelegalitatea pedepsei rezultante aplicate în temeiul dispozițiilor art.39 alin. 1 lit. b Cod penal, precum și greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul amânării aplicării pedepsei. În acest sens, constată că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru comiterea primei infracțiuni, respectiv o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea celei de-a doua infracțiuni. Astfel, raportat la dispozițiile art.39 alin. 1 lit. b Cod penal, constată era necesar, ca pe lângă aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare, să se aplice o treime din cealaltă pedeapsă de 4 luni închisoare, rezultând o pedeapsă de 9 luni și 10 zile închisoare.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că inculpatul a condus pe . A., în timp ce se afla sub incidența băuturilor alcoolice, refuzând să i se recolteze probe biologice și conducând pe drumurile publice, fără a avea drept de circulație, apreciază că se impune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ca modalitate de executare a pedepsei, raportat la gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.
Intimatul-inculpat Ș. S., având ultimul cuvânt, solicită menținerea sentinței penale astfel cum a fost stabilită de către instanța de fond.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.188 din data de 19.11.2014 pronunțată de Judecătoria A., în baza art.334 alin.4 C.p. cu aplic. art.396 alin.10 C.pr.pen. și art.38 alin.1 C.pen., a fost condamnat inculpatul Ș. S. la 4 (patru) luni închisoare.
În baza art.337 alin.1 C.pen. cu aplic. art.396 alin.10 C.pr.pen. și art.38 alin 1 C.pen., a fost condamnat același inculpat la 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.39 alin.1 lit.b C.pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare, la care s-a adăugat 1/3 din totalul celor două pedepse aplicate, de 4 (patru) luni închisoare, urmând ca în final inculpatul Ș. S. să execute 1 (un) an închisoare.
În baza art.83 C.pen., s-a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii și s-a fixat termen de supraveghere pe 2 ani, în condițiile art.84 C.pen.
În baza art.85 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri:
- să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.86 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca datele prevăzute la art.86 alin.1 lit.a C.pen. să se comunice Serviciului de Probațiune Teleorman.
În baza art.404 alin.3 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art.576 alin.1 C.pr.pen., s-a dispus comunicarea unei copii de pe hotărâre Serviciului de Probațiune Teleorman.
În baza art.274 alin.1 C.p.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 16 martie 2013, ora 18:30, inculpatul Ș. S. a condus pe .. A., autoturismul marca Ford Mondeo, cu număr de înmatriculare AX 355 GH (Italia), în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, refuzând să i se recolteze probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei la Spitalul Județean de Urgență A.. Inculpatul a condus, la aceeași dată, autoturismul proprietate personală, marca Ford Mondeo, cu număr de înmatriculare AX 355 GH, înmatriculat în Italia, fără ca acesta să aibă drept de circulație pe drumurile publice din România, având polița RCA (carte verde) expirată din data de 26.01.2007.
Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost temeinic dovedită, pe baza mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale, probe pe care inculpatul și le-a însușit, solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată.
Judecătorul fondului a concluzionat că rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele de „conducere a unui vehicul înmatriculat în alt stat, fără ca acesta să aibă drept de circulație în România” și „refuzul de a se supune recoltării probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei” constituie infracțiuni și întrunesc în drept elementele constitutive ale faptelor prevăzute de dispozițiile art.334 alin.4 și art.337 alin.1 C.pen., fiind săvârșite de inculpat cu intenție, în mod nejustificat și imputabile acestuia.
La individualizarea judiciară a sancțiunilor aplicate, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de art.334 alin.4 C.pen și art.337 alin.1 C.pen. și criteriile generale prevăzute de art.74 C.pen, respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, persistența consecințelor infracțiunilor comise și conduita inculpatului, care a recunoscut și regretat faptele comise, precum și dispozițiile art.39 alin.1 lit.b C.pen.
Având în vedere faptul că: pedeapsa stabilită este sub 2 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente penale, acesta și-a manifestat acordul de a presta munci neremunerate în folosul comunității, a avut o conduită bună înainte și după săvârșirea infracțiunii, instanța de fond a apreciat că potrivit art.83 C.pen aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară și se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Din această perspectivă, judecătorul fondului a dispus amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare, fiind întrunite condițiile prevăzute de art.83 alin.1 și 2 C.pen., și a fixat un termen de supraveghere de 2 ani în condițiile art.84 C.pen., cu obligarea inculpatului la respectarea dispozițiilor prevăzute de art.85 alin.1 lit.a, b, c, d și e C.pen.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria A., solicitând calcularea corectă a sporului aplicat în cazul concursului de infracțiuni, reindividualizarea pedepselor și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În motivele de apel, s-a arătat că, în mod greșit, instanța de fond a calculat pedeapsa în cazul concursului de infracțiuni, în situația în care s-au aplicat numai pedepse cu închisoarea, cu consecința condamnării inculpatului Ș. S. la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, în contextul în care sporul de o treime trebuia adăugat numai prin raportare la pedeapsa mai blândă, excluzând astfel pedeapsa cea mai grea, încălcându-se art.39 alin. 1 lit. b C.pen.
S-a mai arătat că, în mod greșit, instanța de fond a dispus „condamnarea” și amânarea aplicării pedepsei față de inculpatul Ș. S. în situația în care pedeapsa stabilită nu a fost individualizată corespunzător conform art. 74 C.pen., inculpatul neputându-se îndrepta prin amânarea aplicării pedepsei, instanța de fond minimalizând pericolul social al faptelor inculpatului.
Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că apelul declarat este fondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut in mod corect situația de fapt, încadrarea juridică fiind corespunzătoare prin prisma legii penale mai favorabile-Noul Cod penal, din probele administrate pe parcursul procesului penal, rezultând fără echivoc vinovăția inculpatului Ș. S. cu privire la săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis in judecată.
În raport de gradul de pericol social concret al faptelor, de împrejurările și modalitatea de comitere, precum și de persoana inculpatului, care a avut o atitudine sinceră, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 396 alin.10 Cpp și care nu este cunoscut cu antecedente penale, Curtea apreciază că prima instanță a procedat la o justă individualizare a pedepselor aplicate, care, de altfel, au fost stabilite la minimul special redus cu o treime, acestea fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Însă prima instanță, în mod greșit, a dispus condamnarea inculpatului la aceste pedepse în condițiile în care a amânat aplicarea executării pedepsei.
Critica privind nelegalitatea sporului de pedeapsă aplicat este întemeiată, instanța de fond calculând acest spor cu încălcarea dispozițiilor art. 39 alin.1 lit. b Cp, și anume, o treime din totalul celor două pedepse stabilite.
În acord cu prima instanță, Curtea apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 83 Cp, față de persoana inculpatului și conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, aplicarea imediată a unei pedepse nefiind necesară, dar impunându-se supravegherea sa pentru o perioadă determinată.
În consecință, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. va admite apelul declarat de Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria A. împotriva sentinței penale nr. 188/19.11.2014 pronunțată de Judecătoria A..
Va desființa în parte sentința penală apelată și rejudecând:
În baza art.334 alin.4 C.p. cu aplic. art.396 alin.10 C.pr.pen. va stabili pentru inculpatul Ș. S. pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare.
În baza art.337 alin.1 C.pen. cu aplic. art.396 alin.10 C.pr.pen. va stabili pentru același inculpat pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.39 alin.1 lit.b C.pen. va stabili pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare, la care se va adăuga 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, de 4 (patru) luni închisoare, urmând a stabili pedeapsa finală de 9 luni și 10 zile închisoare.
Va menține celelalte dispoziții relativ la amânarea aplicării pedepsei și obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare în apelul declarat de Ministerul Public vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE L. JUDECĂTORIA A. împotriva sentinței penale nr. 188/19.11.2014 pronunțată de Judecătoria A..
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând:
În baza art.334 alin.4 C.p. cu aplic. art.396 alin.10 C.pr.pen. stabilește pentru inculpatul Ș. S. pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare.
În baza art.337 alin.1 C.pen. cu aplic. art.396 alin.10 C.pr.pen. stabilește pentru același inculpat pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.39 alin.1 lit.b C.pen. stabilește pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare, la care se adaugă 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, de 4 (patru) luni închisoare, urmând a stabili pedeapsa finală de 9 luni și 10 zile închisoare.
Menține celelalte dispoziții relativ la amânarea aplicării pedepsei și obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare în apelul declarat de Ministerul Public rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
R. A. A. M. R.
GREFIER
B. L.
red.R.A.A.
dact.L.G.
ex.4/17.04.2015
jud.F.P.-Jud.A.
← Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 C.p.).... | Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 433/2015.... → |
---|