Revocare măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 620/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 620/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-12-2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.620/C
Ședința publică de la 29 decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - D. D.
GREFIER - G.-A. I.
* * * * * * * * *
Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA reprezentat prin procuror L. O..
Pe rol soluționarea contestației formulate de inculpata D. M.-Z. împotriva încheierii de ședință din data de 15.12.2015, pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat contestatoarea inculpată personal și asistată de apărător ales, avocat L. V. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București–Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Nefiind cereri prealabile de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul contestatoarei-inculpate, având cuvântul, consideră că la acest moment procesual măsura controlului judiciar nu mai este oportună. In continuare, arată că s-a reținut in mod greșit situația de fapt și precizează că inculpata a fost o simplă secretară în cadrul Serviciului Român de Informații, și-a dat demisia la începutul lunii ianuarie 2010 pentru că și-a dorit să rămână pentru a doua oară mamă, astfel cum rezultă din toate actele depuse la dosar. In prezentul dosar are calitate procesuală datorită soțului, care este inculpat în aceeași cauză. Este adevărat că măsura este cea mai simplă pe palierul măsurilor preventive dar, așa cum prevede art.211 Cod procedură penală, în cazul clientei sale deja devine o măsură punitivă, fiind luată din ianuarie 2015 și de fiecare dată instanța a motivat că măsura a fost luată și menținută pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, in sensul de a nu lua legătura cu martorii din rechizitoriu. In această fază procesuală au fost audiași toți martorii din rechizitoriu, i s-au admis inculpatei probele solicitate în apărare in proporție de 90%, iar procesul va fi de lungă durată, in raport de faptul că s-a admis efectuarea unei expertize și mai sunt de audiat mulți martori. In continuare, mai precizează că la acest moment măsura nu mai este nici oportună și nici necesară, la dosar nu există probe să inculpata s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească sau că ar comite o altă infracțiune, atâta timp cât și-a dat demisia la începutul lunii ianuarie 2010. Solicită a se ține cont si de faptul că cea pe care o apără are doi copii minori, cu care merge la poliție de două ori pe săptămână. La dosar au fost depuse toate documentele ce probează cele susținute de apărare, precum și toate documentele medicale, din care rezultă starea de sănătate a inculpatei.
Concluzionând, arată încă o dată că măsura preventivă nu-și mai are nici scopul și nici sensul necesar, astfel că solicită admiterea contestației, desființarea încheierii contestate și a se dispune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației inculpatei ca fiind nefondată și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul București- Secția I Penală, pe care o consideră legală și temeinică.
Judecătorul fondului a analizat situația personală invocată pentru acest moment procesual de către inculpată, in contextul necesității măsurii preventive a controlului judiciar luată în ianuarie 2015 față de inculpată și a apreciat că aceasta este necesară și justificată în raport de stadiul cercetărilor, de complexitatea cauzei. In continuare, susține că nici in fața Curții nu s-a invocat vreo situație imperativă, obiectivă, care să conducă la concluzia că se impune revocarea măsurii preventive. Inconvenientele deplasărilor pe care inculpata trebuie să le facă în fața organului desemnat cu supravegherea sunt minime restrângeri ale dreptului de circulație si opinează că există și alte posibilități pentru ca inculpata să evite aceste deplasări, în ideea în care invocă faptul că implică doi copii minori în această activitate, respectiv ar putea apela la o familie extinsă, la palierele oferite de protecția copilului pentru a nu implica minorii in deplasările la organul de poliție. Oricum, susținerile apărării nu sunt de natură a conduce Curtea la constatarea că au încetat temeiurile avute in vedere la luarea măsurii preventive a controlului judiciar, iar măsura este oportună, are un interval rezonabil. Raportat la argumentele aduse, nu se poate ajunge la concluzia că se impune revocarea măsurii preventive. Pe aspectele medicale, nefiind dovedit faptul că sub imperiul acestei măsuri preventive inculpata este in imposibilitate de a-și continua tratamentul medical, nu se poate ajunge la concluzia că se impune revocarea măsurii preventive.
Contestatoarea-inculpată D. M.-Z., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
Dezbaterile declarându-se închise, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA ,
Deliberând asupra contestației penale de față, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 15.12.2015 pronunțată în dosarul nr._ 5, printre altele, Tribunalul București - Secția I Penală a respins, în baza art.242 alin.1 C.p.p., cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar, formulată de inculpata D. M., ca nefondată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.37/P/2014 din data de 23.01.2015 P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Natională Anticoruptie a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar a inculpatei D. M. Z. - pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la săvârsirea infractiunii de trafic de influentă, faptă prevăzută de art.48 alin.1 Cod penal raportat la art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, spălare a banilor, faptă prevăzută de art.29 alin.1 lit.a teza I din Legea nr.656/2002 republicată, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, faptă prevăzută de art.31 alin.2 Cod penal anterior raportat la art.290 alin.1 Cod penal anterior cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participație improprii, faptă prevăzută de art.31 alin.2 Cod penal anterior raportat la art.290 alin.1 Cod penal anterior cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal; uz de fals faptă prevăzută de art.323 Cod penal, toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal, constând în aceea că:
- în perioada decembrie 2012 – octombrie 2013, cu intenție, prin acțiunile sale a întărit convingerea martorului denunțător Ghaziri Rami (administrator al S.C. Agroli Group S.R.L., S.C. Avicola Crevedia S.A.) cu privire la influenta promisă de inculpatul lt. col (r) D. D. asupra unor funcționari publici, factori de decizie în cadrul Ministerului Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală si Garda Financiară si, deci posibilitatea determinării acestora să îndeplinească sau să nu îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau un act contrar acestor îndatoriri, respectiv, rambursarea la timp a sumelor solicitate cu titlu de T.V.A. de la Bugetul de stat de firmele martorului denunțător sau stoparea unor controale fiscale si totodată a înlesnit, primirea sumelor pretinse de către inculpat (care îndeplinea în acea perioadă funcția de sef grupare sectoare informativ operative în cadrul Direcției Generale de Prevenire si Combatere a Terorismului din cadrul Serviciului Român de Informații) de la același martor denunțător respectiv a sumei totale de 2.030.353.32 lei echivalent a 462.567,61 euro compusă din:
- 1.648.400 lei echivalent a 374.078,01 euro sumă primită în numerar în contul bancar deschis pe numele lui C. D.;
- 309.952,32 lei echivalent a 70.575,87 euro, reprezentând finanțarea cheltuielilor necesare înființării, dotării si asigurării funcționării unei societăți comerciale, incluzând si un autoturism de lux sumă ce se compune din 113.700 lei echivalentul a 25.840,9 euro, plătiți pentru înființarea, dotarea si funcționarea firmei Emar Investment Group SRL plus 196.252,32 lei contravaloarea autoturismului marca Porsche Cayenne echivalentul a 44.734,97 euro;
- 72.000 lei echivalent a 18.000 euro reprezentând suma primită cu titul de salariu lunar de 8000 lei, pentru perioada februarie – octombrie 2013;
- în perioada decembrie 2012 – octombrie 2013, împreună cu inculpatul locotenent colonel (r) D. D. (ofițer activ al Serviciului Român de Informații până la data de 15.02.2013) a transferat succesiv sumele de bani obținute în mod ilicit de la martorului denunțător Ghaziri Rami în conturi aparținând acestora sau a unor membri ai familiei, iar ulterior, au constituit depozite si au cheltuit o parte din aceste sume în interes personal, în scopul disimulării originii ilicite a sumei de 1.648.400 lei reprezentând contravaloarea a 374.078,01 euro, produs al infracțiunii de corupție;
- în cursul lunii noiembrie 2013, împreună cu inculpatul lt.col.(r) D. D. a determinat cu intenție, pe martorii C. D. si N. E. să semneze contractul de împrumut fără număr, datat 15.10.2012 ce atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului (din punctul de vedere al părților contractante, al conținutului, al datei de încheiere) care evidențiază în mod nereal acordarea unui împrumut, pentru a justifica sumele de bani depuse de martorul denunțător N. E. în contul bancar deschis pe numele lui C. Dița (mama inculpatei D. M. Z.) la Alpha Bank – Agentia Pallady București, care, în fapt, reprezentau, sumele de bani pretinse de inculpatul lt col. (r) D. D. în calitate de ofițer activ al Serviciului Român de Informații, martorului denunțător Ghaziri Rami, în scopul traficării influentei sale, permiterii accesului la datele si informațiile având caracter clasificat, obținute în virtutea calității sale menționate si folosite în același scop ilicit;
- în cursul lunii noiembrie 2013, împreună cu inculpatul lt.col.(r) D. D. a determinat cu intenție pe martorii C. D. si N. E., să semneze chitanța de restituire împrumut fără număr, datată 14.10.2013, ce atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului (din punctul de vedere al conținutului si al datei de încheiere) care evidențiază în mod nereal restituirea unui împrumut pentru a justifica sumele de bani depuse de martorul denunțător N. E., în contul bancar deschis pe numele lui C. D., (mama inculpatei D. M. Z.) la Alpha Bank – Agentia Pallady Bucuresti, care în fapt, reprezentau sumele de bani pretinse de inculpatul lt.col.(r) D. D. în calitate de ofițer activ al Serviciului Român de Informații martorului denunțător Ghaziri Rami, în scopul traficării influentei sale,permiterii accesului la datele si informațiile având caracter clasificat, obținute în virtutea calității sale menționate si folosite în același scop ilicit;
- la data de 13.01.2015 respectiv 14.01.2015 împreună cu inculpatul lt. col.(r) D. D. a folosit prin prezentarea ca probe în fața organelor judiciare, contractul de împrumut fără număr, datat 15.10.2012, ce atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului (din punctul de vedere al părților contractante, al conținutului, al datei de încheiere) si chitanța de restituire împrumut fără număr datată 14.10.2013 ce atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului (din punctul de vedere al conținutului si al datei de încheiere), prin depunerea acestor două înscrisuri sub semnătură privată în vederea producerii unor consecințe juridice.
Prin ordonanța nr.37/P/2015 din data de 12.01.2015 ora 16.00 fată de inculpatul plt.maj.(r) D. M. Z. a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 12.01.2015 si până la data de 12.03.2015 inclusiv cu respectarea unei serii de obligații, măsură care a fost ulterior menținută.
Tribunalul a constatat că măsura preventivă a controlului judiciar a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale și se mențin temeiurile care au determinat luarea acesteia.
Tribunalul a mai reținut că în faza de urmărire penală s-au cules probe care să ateste suspiciunea rezonabilă privind existența faptelor reținute în rechizitoriu, fiind relevante mijloacele de probă si procedeele probatorii aflate la dosarul de urmărire penală precum și toate celelalte înscrisuri aflate la dosarul de urmărire penală.
Altfel spus, instanța a constatat îndeplinită condiția generală (de fond), privind existența unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi săvârșit o infracțiune (articolul 202 alineatul 1 din Codul de procedură penală).
În afara condiției generale menționate mai sus, la aprecierea asupra măsurii de prevenție ce a fost luată si menținută, instanța a ținut seama de unele criterii complementare, și anume: de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele penale și alte situații privind persoana față de care se iau aceste măsuri (articolul 202, alineatul 1 teza finală și alin. 3 din Codul de procedură penală).
În speță, scopul special al măsurii de prevenție a constat în primul rând în crearea condițiilor unui contact permanent și sigur al organului judiciar cu inculpata. Prin obligațiile stricte impuse în sarcina inculpatei prin luarea acestei măsuri, instanța a luat în considerare și necesitatea asigurării unei bune desfășurări a administrării probatoriului în cauză.Desigur că acest scop special se subsumează scopului general al măsurilor de prevenție.
Gradul de pericol social al infracțiunii, ca un criteriu complementar, este diferit de cel stabilit în legea penală. Pericolul social rezultă din circumstanțele cauzei penale și poate fi diferit în cazul săvârșirii în situații deosebite, ale aceleiași infracțiuni. În speța de față, pericolul social a fost privit de instanță prin prisma circumstanțelor concrete ale cauzei.
La aprecierea menținerii acestei măsuri au fost avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpatei respectiv: inculpata D. M. Z. are vârsta de 39 de ani, nu este cunoscută cu antecedente penale; este absolvent al facultății de drept, ocupând, în prezent, funcția de jurist în cadrul .. București, inculpata a activat în cadrul Serviciului Român de Informații – structura Centrului Surse Deschise, în funcția de subofițer operativ 3, până la data de 20.01.2010, când a fost emis ordinul de trecere în rezervă ca urmare a demisiei. Inculpata D. M. Z. a fost căsătorită până la data de 13.11.2013 cu inculpatul lt.col.(r) D. D. (relație în urma căreia a rezultat un copil minor, aceasta mai având un copil minor dintr-o căsătorie anterioară).
În speța de față, s-a apreciat că măsura preventivă a controlului judiciar, cu precizarea clară a motivelor de menținere a acestei măsurii, nu aduce atingere, la acest moment procesual, in mod nejustificat drepturilor inculpatei, întrucât nu se poate considera că necesitatea de a impune această măsură se va diminua inevitabil prin trecerea timpului. Tribunalul a apreciat că, fiind păstrat un just echilibru între cerințele de interes general si drepturile reclamantei, în prezenta cauză nu are loc încălcarea art. 2 din Protocolul nr. 4 la Conventie.
Este adevărat că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri într-o cauză penală, persoana judecată se bucură de prezumția de nevinovăție, însă legiuitorul a stabilit ca, în cazul în care se regăsesc anumite condiții expres prevăzute, să se poată lua si menține una din măsurile preventive, indiferent dacă acuzatul recunoaște sau nu săvârșirea faptelor pentru care este judecat, dacă are sau nu antecedente penale, normele de procedură interne fiind în deplin consens cu exigențele europene în materie.
Tribunalul a apreciat că măsura preventivă a controlului judiciar este în continuare proporțională cu gravitatea faptelor imputate și este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, acesta fiind motivul pentru care măsura controlului judiciar a fost luată și de către parchet în cursul urmăririi penale si menținuta de instanță in cursul judecății. Totodată, Tribunalul a reținut că față de gravitatea însemnată a faptelor pentru care a fost trimisa în judecată și față de contribuția concretă a inculpatei, menținerea măsurii controlului judiciar în continuare este de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal, împiedicând inculpata să stingherească în vreun fel aflarea adevărului în cauză.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpata D. M.-Z., în termen legal, solicitând desființarea încheierii atacate și pe fond, revocarea măsurii controlului judiciar, pentru motivele expuse pe larg în practicaua hotărârii.
Analizând încheierea contestată prin prisma criticilor formulate, în raport de dispozițiile art.206 C.p.p., Curtea constată următoarele:
Prima instanță a apreciat în mod corect, că nu se impune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar, având în vedere că nu se relevă elemente sau situații de fapt noi, starea de sănătate a contestatoarei, ca și faptul că este nevoită să se deplaseze cu cei doi copii minori la organul desemnat cu supravegherea neconstituind o împrejurare nouă care să ducă la revocarea măsurii.
Potrivit art.242 alin.1 C.p.p.măsura preventivă se revocă în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii.
Curtea constată că în prezenta contestație nu au fost evidențiate elemente ce țin de existența uneia dintre cele două teze ale textului invocat, susținerile apărării în sensul că cercetarea judecătorească va fi de durată, nu pot constitui temei pentru revocarea măsurii controlului judiciar, măsură ce nu a depășit un termen rezonabil raportat la complexitatea cauzei.
D. urmare, Curtea, în temeiul art.206 C.p.p., va respinge ca nefondată, contestația formulată de inculpata D. M.-Z. împotriva încheierii de ședință din data de 15.12.2015, pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală iar conform art.275 alin.2 C.p.p. va fi obligată contestatoarea-inculpată la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.206 C.p.p. respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpata D. M.-Z. împotriva încheierii de ședință din data de 15.12.2015, pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală.
În baza art.275 alin.2 C.p.p. obligă pe contestatoarea-inculpată la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 decembrie 2015.
PREȘEDINTE,
D. D.
GREFIER,
G.-A. I.
Red.D.D./Th.red.C.V.M.-ex2/16.02.2016
T.București – judecător M. B.
← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1743/2015.... | Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... → |
---|