Delapidarea. Art.295 NCP. Decizia nr. 1790/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1790/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-12-2015
DOSAR NR._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1790/A
Ședința publică de la 29.12.2015
Curtea constituită din:
P. - D. L.
JUDECĂTOR - L. C. N.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror E. D..
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București și de inculpata D. (fostă R.) A. împotriva sentinței penale nr.530/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 17.11.2015, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen de pronunțare la data de 02.12.2015, 09.12.2015, 16.12.2015 și apoi pentru astăzi, 29.12.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA ,
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.530/24.02.2015, Judecătoria Sectorului 4 București, în baza art.295 alin. 1 C.pen. rap. la art. 308 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., art. 5 C.pen. a condamnat pe inculpata D. (fostă R.) A., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată (acte materiale comise în perioada 01.02._08) în dauna persoanei vătămate Asociația de proprietari . nr. 2, sector 4, București.
În baza art. 66 alin. 2 C.pen. rap. la art. 67 alin. 1, 2 C.pen. cu referire la art. 12 alin 1 din Legea 187/2012, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și g) C.pen., respectiv dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția de administrator în cadrul unei asociații de proprietari sau în cadrul oricărei alte persoane juridice.
În baza art. 65 alin. 1,3 C.pen. cu referire la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a), b) și g) C.pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 91 C.pen. a suspendat executarea pedepsei principale sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, stabilit în condițiile art. 92 C.pen. și care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin. 1 C.pen., a impus inculpatei ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) Să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de această instituție;
b) Să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) Să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) Să comunice schimbarea locului de muncă;
e) Să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
În baza art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. a impus inculpatei ca pe durata termenului de supraveghere să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 C.pen. a impus inculpatei ca pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Administrației Domeniului Public – Sector 4 București sau în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului – Sector 3 București, pe o perioadă de 90 de zile, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.
În baza art. 404 alin. 2 C.pen.p. a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C.pen. privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
A făcut aplicarea art. 68 alin. 1 lit. b C.pen. în privința executării pedepsei complementare aplicate.
În baza art. 397 alin. 1 C.pen.p. a admis cererea formulată de partea civilă Asociația de proprietari . nr. 2, sector 4, București și a obligat inculpata să plătească părții civile suma de 34.998,31 lei, reprezentând daune materiale, sumă ce a fost actualizată cu indicele de inflație, începând cu data producerii prejudiciului (31.01.2008) și până la data achitării integrale a debitului.
În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen., a obligat inculpata la plata sumei de 1100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 274 alin.1 teza a II-a C.proc.pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu inculpatei a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 276 alin. 1 C.proc.pen., a obligat inculpata să plătească părții civile suma de 1500 lei, reprezentând onorariul avocat ales.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr._/P/2008, din 19.08.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 19.08.2014, inculpata D. (fostă R.) A., a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 295 alin.1 C.pen. rap. la art. 308 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen. și art. 5 alin.1 C.pen., reținându-se, în fapt, că în perioada 01.02._08 inculpata, în calitate de administrator-casier al Asociației de proprietari .. București, ., sector 4, și-a însușit din casieria asociației suma de 34.998,31 lei, așa cum a rezultat din concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, situație de fapt susținută cu următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale: plângerile și declarațiile persoanei vătămate, prin reprezentant legal V. I. (f. 11-14, 19-26, 23-33 dup); raport de expertiză contabilă nr._/P/2008, însoțit de înscrisurile aferente (f. 34-107 dup), copie chitanțe cu nr. duble de înregistrare sau parțial înregistrate (f. 108-137 dup), răspuns la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză contabilă (f. 140-142 dup), supliment la raportul de expertiză contabilă (f. 143-149 dup), declarațiile martorului T. M. (f. 199-202 dup), fișa de cazier judiciar a inculpatei D. (fostă R.) A. (f. 222-223 dup), declarațiile inculpatei D. (fostă R.) A. (f. 216-221 dup).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Inculpata D. (fostă R.) A., în perioada 01.02._08, în calitate de administrator al Asociației de P. . însușit diverse sume de bani din patrimoniul persoanei vătămate, creând astfel un prejudiciu în valoare totală de 34.998,31 lei.
Potrivit raportului de expertiză contabilă nr._/P/2008 (f. 34-108) s-a stabilit că, în perioada verificată, la rubrica corespunzătoare încasărilor, unele chitanțe au fost înregistrate parțial, prin neînregistrarea sumei totale încasate, în timp ce chitanțele de la nr. 2-67, respectiv de la nr. 843-846, în sumă totală de 11.751,18 lei nu au fost înregistrate. La această sumă s-a adăugat un minus total de casă în valoare de 25.247,13 lei. Suma reprezentând minusul total de casă se compune din diferența dintre soldul calculat de expert- 30.077,13 lei și soldul evidențiat în registrul de casă al asociației- 8.372,36 lei, rezultând suma de 21.704,99 lei, la care se adaugă suma de 3.542,36 lei, ca fiind diferența dintre soldul înscris în registrul de casă- 8.372,26 lei și suma predată inculpatei- 4.830,00 lei, conform procesului-verbal de predare-primire a gestiunii (anexa 1 la raportul de expertiză contabilă, f-45)
Valoarea prejudiciului total a fost rectificată conform suplimentului la raportul de expertiză contabilă, rezultând suma de 34.998,31 lei. Astfel, expertul a precizat că soldul de casă s-a modificat la capitolul încasări cu suma de 1.000 lei, iar la capitolul plăți cu suma de 3.000 lei, sumă care a fost plătită către . SRL în baza contractului nr. 12 din 31.08.2007, rezultând în acest fel un minus de casă de 23.247,13 lei, la care s-a adăugat suma de 11.751,18 lei reprezentând chitanțele cu numere duble emise de administratorul D. (fostă R.) A. și care nu au fost evidențiate în registrul de casă al asociației.
Din declarația inculpatei a reieșit că suma de 11.751,18 lei reprezintă suma strânsă „cu punga” de la proprietari, fiind necesară reluării furnizării apei calde, sumă care nu a fost trecută în registrul de casă, însă pentru care a tăiat chitanțe, dar care nu erau înregistrate. De asemenea, în declarația de suspect de la data de 08.07.2014, inculpata a precizat că este posibil să fi omis înregistrarea unor anumite sume în registrul de casă, din cauza eforturilor făcute pentru reluarea furnizării de apă caldă și rece, însă banii au fost achitați la Apa N., furnizarea apei fiind reluată de Paști.
Din declarația martorului V. I. a rezultat că inculpata a făcut două plăți către RADET în vederea reluării furnizării apei calde, din banii existenți în contul CEC pe care aceasta îl înființase în prealabil și nu din banii strânși de la proprietari în acest sens, bani care nu au fost menționați în registrul de casă și care nu au fost depuși la CEC.
Pe de altă parte, martorul T. M. a declarat că plata către RADET a fost efectuată din banii strânși de la proprietari, împrejurare de care nu a luat la cunoștință personal, ci din cele relatate de inculpată. De asemenea, martorul a declarat că datoria către RADET era în valoare de 5.000 lei.
Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, instanța a reținut că fapta reținută în rechizitoriu a fost comisă în perioada 01.02._08, iar la data de 1 februarie 2014, anterior sesizării instanței a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind noul Cod penal.
Față de această situație tranzitorie, în temeiul art. 5 C.pen., prin ordonanța din 13.03.2014, a organului de cercetare penală din cadrul Secției 16 Poliție București, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comise de suspecta D. (fostă R.) A., din infracțiunea de delapidare, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2151 alin. 1 C.pen. în săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 295 alin. 1 N.C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 din N.C.pen. și art. 5 alin. 1 N.C.pen.
De asemenea, prin ordonanța din data de 31.07.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comise de suspecta D. (fostă R.) A., în infracțiunea de delapidare în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 295 alin. 1 N.C.pen. rap la art. 308 N.C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 din N.C.pen. și art. 5 alin. 1 N.C.pen.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei D. (fostă R.) A., care, în perioada 01.02._08 inculpata, în calitate de administrator-casier al Asociației de proprietari .. București, ., sector 4, și-a însușit din casieria asociației suma de 34.998,31 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 295 alin. 1 C.pen. rap la art. 308 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 alin. 1 C.pen., noua lege penală fiind mai favorabilă inculpatei, în ansamblu, în special față de limitele reduse de pedeapsă.
În ceea ce privește latura obiectivă, s-a apreciat că elementul material constă în acțiunea de a sustrage o sumă de bani din patrimoniul Asociației de proprietari, sume de bani pe care inculpata le-a administrat, urmată de însușirea acestei sume de bani. Observând concluziile raportului de expertiză, instanța a reținut că această acțiune a avut ca urmare imediată scoaterea definitivă a sumei de bani din sfera patrimonială a persoanei vătămate, producându-i acesteia o pagubă. Legătura de cauzalitate a rezultat din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că fapta a fost săvârșită cu intenție directă potrivit art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen., deoarece, din modul concret de săvârșire a faptei reținute, rezultă că inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei faptei. Astfel, din probatoriul administrat în cauză (declarație de suspect- f. 220 dup, declarație martor V. I., raport de expertiză contabilă), a reieșit că inculpata, în cunoștință de cauză, a omis înregistrarea unor anumite sume de bani în registrul de casă și a tăiat chitanțe fără a le înregistra ulterior în registrele aferente. De asemenea, s-a reținut vinovăția sub forma intenției directe întrucât, din chitanțele puse la dispoziția organelor penale de către proprietari (f. 108-137 dup), a reieșit că inculpata a dat număr dublu anumitor chitanțe și nu le-a înregistrat în registrul de casă, în timp ce alte chitanțe au fost înregistrate parțial, figurând în registre o sumă mai mică decât cea efectiv încasată de la proprietari. În consecință, s-a apreciat că în cauză nu poate fi vorba despre o simplă neglijență sau greșeală a inculpatei în administrarea asociației, ansamblul probator reflectând intenția acesteia de a-și însuși bani din contul asociației de proprietari.
Referitor la varianta atenuată a infracțiunii de delapidare, instanța a reținut că fapta comisă de inculpată se încadrează în dispozițiile art. 295 C.pen. raportat la art. 308 C.pen.
Totodată, instanța a reținut și aplicarea art.35 alin.(1) C.pen., inculpata săvârșind fapta în formă continuată. Raportat la situația de fapt existentă în cauză, inculpata a sustras la diferite intervale de timp în perioada 01.02._08, diverse sume de bani din casieria Asociației de proprietari . aceleiași rezoluții infracționale, motiv pentru care a apreciat că se impune reținerea formei continuate.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., deoarece stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Instanța a reținut faptul că inculpata nu a avut o atitudine cooperantă pe parcursul urmăririi penale, fiind citată de mai multe ori pentru a se prezenta în fața organelor de urmărire penală în vederea audierii sale, fiind emise în acest sens mai multe mandate de aducere. De asemenea, aceasta nu a recunoscut săvârșirea faptei și a fost sancționată anterior cu amendă administrativă pentru fapte asemănătoare, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar depusă la dosarul cauzei.
Prin urmare, ținând seama și de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, în temeiul art. 295 alin. 1 C.pen. rap. la art. 308 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., art. 5 C.pen., instanța a condamnat pe inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată (acte materiale comise în perioada 01.02._08) în dauna persoanei vătămate Asociația de proprietari . nr. 2, sector 4, București. Instanța a apreciat această pedeapsă ca fiind proporțională cu gravitatea faptei deduse judecății și suficientă pentru a se atinge scopul preventiv, educativ și coercitiv al pedepsei.
Cu privire la pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară, s-au arătat următoarele:
Având în vedere că încadrarea juridică a faptei este cea din noul Cod penal, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 65 C.pen. la aplicarea pedepselor accesorii, respectiv art. 66 raportat la art. 67 C.pen. la aplicarea pedepselor complementare.
În ceea ce privește pedepsele complementare, instanța a reținut că exercițiul unui drept poate fi interzis în măsura în care există o nedemnitate, precum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauza S. și P. contra României și în cauza Hirst contra Marii Britanii).
În acest sens, instanța a apreciat că prin fapta comisă inculpata nu a respectat valorile sociale importante, nefiind demnă să participe la organizarea și reprezentarea comunității din care face parte, prin urmare fiind necesară interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală prevăzută de art. 66 lit. a) și lit. b) C.pen.
Totodată, art.295 alin.1 C.pen. prevede pedeapsa interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pentru infracțiunea de delapidare, iar art. 67 alin. 2 C.pen. impune aplicarea obligatorie a pedepsei interzicerii unor drepturi când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită această pedeapsă.
În plus, ținând cont de faptul că infracțiunea de delapidare are legătură cu aspectele referitoare la exercitarea vreunei funcții sau profesii, aceea de administrator, instanța a apreciat că se impune și interzicerea pentru inculpată a exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. g) C.pen. și anume dreptul de a ocupa funcția de administrator în cadrul unei asociații de proprietari sau în cadrul oricărei alte persoane juridice.
In consecință, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția de administrator în cadrul unei asociații de proprietari i-au fost interzise inculpatei ca pedepse complementare, pe o durată de 3 ani, în baza art. 66 alin. 2 C.pen. rap. la art. 67 alin. 1, 2 C.pen. cu referire la art. 12 alin 1 din Legea 187/2012.
În ceea ce privește pedepsele accesorii, art. 65 alin. 1 C.pen. prevede ca pedeapsă accesorie interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d)-o) a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi urmând a se executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată, așa cum stabilește art. 65 alin. (3) C.pen.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei principale, instanța a considerat că atât îndeplinirea scopului pedepsei aplicate, cât și reeducarea inculpatei se pot face și cu aceasta în stare de libertate.
Sub aspectul laturii civile, instanțe a reținut că persoana vătămată Asociația de proprietari . legal V. I., s-a constituit parte civilă cu suma rezultată drept prejudiciu ca urmare a efectuării expertizei contabile .
Pentru a reține în sarcina inculpatei existența răspunderii civile delictuale, instanța a analizat următoarele elemente, prevăzute de art. 1357 C.civ.: fapta ilicită, vinovăția, prejudiciul cert și nereparat, legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.
Instanța a constatat că, în cauza de față, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite – sustragerea și însușirea sumei de 34.998,31 lei de către inculpată din casieria părții civile, faptă săvârșită cu vinovăție de către inculpată, astfel cum a rezultat din ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu fiind astfel dovedită.
Observând raportul de expertiză contabilă nr._/P/2008 (f. 34-108 dup), instanța a reținut că prejudiciul produs părții civile este în valoare totală de 34.998,31 lei, reprezentând dauna materială produsă prin sustragerea din casieria părții civile, daună care nu a fost acoperită până în acest moment.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București și inculpata D. A..
P. de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie și anume pentru aceea că, prima instanță nu a soluționat latura civilă a cauzei în acord cu dispozițiile art. 25 alin. 3 C.p.p.
Potrivit art. 25 alin. 3 C.p.p., instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii .Legea instituie astfel obligația de a pronunța cu privire la desființarea înscrisurilor falsificate chiar și atunci când nu există acțiune civilă alăturată acțiunii penale în procesul penal.
Rațiunea instituirii acestei dispoziții legale este aceea de a nu lăsa ca înscrisurile falsificate să producă în continuare efecte juridice, de la momentul rămânerii definitive a hotărârii penale care a constatat existența falsului și a reținut existența faptei și a vinovăției autorului pe baza acestei constatări. Nu poate fi lăsată măsura desființării înscrisurilor false pe seama atitudinii viitoare a părții civile care nu are în orice situație interes să mai ceară acest lucru pe calea acțiunii civile și nu mai poate fi permis ca înscrisurile false să mai producă consecințe juridice prin lăsarea lor în circuitul civil, odată ce o instanță judecătorească a constatat falsul lor.
În cauza de față se constată că unul din modurile în care inculpata D. A. a săvârșit infracțiunea de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. 1 rap.la art. 308 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p., a fost acela de a emite către locatari chitanțe cu numere duble, pe care nu le-a evidențiat în registrul de casă, rezultând un minus de casă de 11 751,18 lei, prin acest mod de operare.
La dosarul de urmărire penală au fost atașate copiile chitanțelor emise de inculpata D. A. locatarilor, pentru sume mai mari decât cele evidențiate în registrul de casă al asociației, pe fiecare copie a chitanței fiind însemnată de către expert și suma reală înregistrată în registrul de casă.
Diferența dintre sumele pentru care inculpata D. A. emitea către locatari chitanțe și sumele evidențiate în registrul de casă, de 11 751,18 lei, a fost însușită de aceasta.
Din aceste motive, sumele evidențiate în chitanțier sunt false, fiind mai mici decât sumele reale încasate de la locatari de către inculpata D. A. .
De aceea, chiatanțierele care consemnează date nereale trebuie anulate, pentru că altfel, așa cum sunt ele în prezent, nu reflectă existența infracțiunii de delapidare, prin însușirea sumei de 11 751,18 lei, din contabilitatea asociației. Este adevărat că instanța de judecată nu a fost sesizată cu săvârșirea infracțiunii de fals sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. 1 C.p., însă temeiurile legale obligau instanța de judecată să anuleze înscrisurile false.
Pe de o parte, dispozițiile art. 315 alin. 2 litera d C.p.p., întrucât prin rechizitoriul parchetului s-a dispus clasarea cauzei față de inculpată pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 Cod penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale și de pe altă parte, dispozițiile art.25 alin. 3 C.p.p., întrucât falsificarea înscrisurilor sub semnătură privată a constituit mijlocul prin care a fost comisă infrațiunea de delapidare cu care a fost sesizată instanța de judecată.
Inculpata D. A. a criticat sentința pentru aceea că, în mod greșit a fost condamnată de către instanța de fond, deoarece nu a comis infracțiunea de delapidare, în realitate inculpata fiind nevinovată iar prejudiciul fiind inexistent.
Inculpata nu a delapidat nicio sumă de bani de la partea vătămată Asociația de P. . de o eroare datorată raportului de expertiză și suplimentului la acest raport.
La fila 156 din dosarul de urmărire penală există un proces verbal încheiat cu asociația de proprietari din care rezultă că s-au efectuat plăți către furnizori de asociație în valoare de_,26 lei, această sumă nefiind avută în vedere la efectuarea expertizei contabile.
Astfel, apelanta a arătat că s-au făcut mai multe greșeli de calcul, după cum urmează:
- în raportul de expertiză din 25.03.2007, salariile pe luna februarie 2007, în sumă de 350 ron, sunt trecute greșit pe încasări, deși erau plăți;
- suma de 812 lei lei este înregistrată în registrul de casă la 24.03.2007 ca fiind plată Distrigaz dar nu este trecută la plăți în raportul de expertiză contabilă;
- referitor la contractul nr. 12/31.08.2007, încheiat între asociația de proprietari și ., nu a fost scăzută suma de 4840 lei;
- referitor la cheltuielile cu salariile, a arătat că nu au fost scăzute salariile lunii ianuarie 2008 și pentru luna februarie, până la 19.02.2008;
- o . facturi de la furnizori, achitate de inculpată, nu se regăsesc la plăți în raportul de expertiză: factura_ – reparații, în valoare de 400 lei, achitată; facturile_,_,_,_, emise de Electrica, fiind achitate;factura 116 de 120 lei, emisă de SERV Interfon, achitată; chitanța nr.15 de 3000 lei, emisă de furnizorul . scăzută la o nouă verificare; factura 36 9794 în valoare de 1362,20 lei, emisă de Rebu, a fost achitată; factura_ în valoare de 8365,40 lei, a fost achitată parțial ( suma de 5000 lei), rămânând un rest de plată de 3365,40 lei; facturile_,_,_, emise de furnizorul Distrigaz, în valoare de 1121,20 lei, achitate; angajamentul de plată 1850 cu Radet, prin care s-a defalcat suma de_ lei 18 tranșe, din care inculpata a achitat prima tranșă de 2990 lei, la 30.01.2008; din totalul sumei de 11 751 lei, 18 lei, reprezentând chitanțe cu numere duble, după achitarea sumelor restante, a predat asociației de proprietari la 19.02.2008 un sold numerar de 2150 lei, conform procesului verbal de predare primire; la 19.02.2008 s-a predat un sold de casă de 4830 lei în numerar, conform procesului verbal de predare primire iar la 27.12.2007 s-a predat un sold de CEC de 8637,91 lei însă dintr-un alt extras rezultă că s-a retras suma de 1000 lei, soldul rămas fiind de 7632,91 ron.
Având în vedere toate erorile comise la efectuarea expertizei, inculpata a arătat că se impune efectuarea unei alte expertize tehnice de specialitate prin care să se stabilească dacă există sau nu prejudiciu în prezenta cauză, după luarea în calcul și a sumelor plătite de inculpată și ignorate de prima expertiză.
Prima instanță de judecată a ajuns la o soluție de condamnare în baza unei probe care conține erori, deși inculpata a susținut că este nevinovată.
Asociația de proprietari nu i-a permis niciodată accesul la dosar și astfel, la momentul primirii gestiunii nu a putut analiza documentele contabile.
În susținerea apelului, a solicitat să fie reaudiată, a solicitat administrarea probei cu o altă expertiză contabilă și proba cu înscrisuri-documente contabile, probe încuviințate de instanța de apel.
Cu ocazia audierii sale, inculpata a arătat că a fost administrator al asociației de proprietari, în perioada 1.02._08 însă nu a prejudiciat în niciun fel asociația, iar expertiza efectuată nu a ținut seama de toate plățile efectuate. A preluat asociația cu „0 ” lei în casă iar la momentul în care a ieșit din funcție exista sold în casă, în bancă dar și suma de 2150 lei, în numerar.
Expertiza efectuată în apel de expertul A. I. a relevat următoarele aspecte esențiale pentru cauză:
„Carnetele de chitanțiere utilizate pentru încasarea sumelor datorate de proprietari pentru cheltuielile de întreținere și funcționare precum și pentru încasarea fondurilor de rulment și reparații, în perioada 13.03._07, corespund dispozițiilor legale.
Pentru carnetele chitanțiere nu s-a ținut evidența acestora pe fișa formularelor cu regim special, fapt pentru care nu se poate stabili care a fost numărul de carnete chitanțiere achiziționate în mod real și câte au fost utilizate pentru încasarea sumelor în numerar cuvenite asociației și numărul celor aflate în stoc la un moment dat.
Registrele de casă, documente în care se înregistrează încasările și plățile în numerar efectuate prin casieria unității, nu au fost corect ținute, deoarece au fost completate la o anumită dată calendaristică cu încasările și plățile din mai multe zile cu repercusiuni și asupra corectitudinii soldului de casă. Nici numerotarea chitanțelor emise de către inculpată nu s-a făcut în ordinea cronologică a numerelor, fiind de exemplu date numere mai mici față de numerele chitanțelor emise la date anterioare.
Au fost înregistrate la plăți unele sume numai pe baza facturilor emise de furnizori iar nu pe baza documentelor de plată-chitanțe, ordine de plată, iar rândurile neutilizate ale registrelor de casă nu au fost barate . Tot astfel au fost înregistrate la plăți și sume numai în baza unor bonuri fiscale, deși pentru aceste sume nu au existat facturi și deconturi de cheltuieli aprobate de conducerea asociației.
Există state de plată a drepturilor de personal care nu au fost semnate de președintele asociației, pentru suma de 6540 lei iar unele state de plată în sumă de 3750 lei nu au fost semnate de beneficiari, de primirea sumelor. În plus, sumele din coloana plăți sunt cele brute și nu restul de plată, după scăderea impozitului de 16%. Ca urmare, suma trecută la plăți în registrele dec casă de 5964 lei s-a făcut cu nerespectarea prevederilor Ordinului Ministrului Finanțelor Publice 1850/2004, întrucât nu a fost înregistrat în acest registru fiecare document de plată în parte ci a fost trecută suma totală pe baza mai multor documente.
Din confruntarea sumelor înscrise în exemplarul doi al chitanțelor cu sumele din registrul de casă, s-a constatat că în 21 de cazuri, menționate în situația anexă, au fost menționate în registrul de casă sume mai mici decât cele din chitanțe, în valoare de 826,89 iar în alte 7 cazuri, au fost menționate în registrele de casă sume mai mari față de chitanțe, în valoare de 341,89 lei. Diferența între aceste sume reprezintă un minus de casă de 484,53 lei.
O parte din sumele încasate de la membrii asociației, respectiv suma de_ lei a fost depusă la CEC sub formă de depozit pe numele asociației de proprietari, fiind efectuate din cont plăți de retrageri de 7252,59 lei, în perioada 17.04._08, rezultând un sold în contul bancar la 30.01.2008, de 7192,41 lei.
În perioada februarie 2007-ianuarie 2008 a fost încasată suma totală de 120 588 ,93 lei, potrivit chitanțelor, în registrul de casă fiind o diferență în minus de 484,64 lei. Din această sumă de 120 588,93 lei trebuie scăzută suma de 4830 lei, care a fost restituită de administrator la încetarea activității sale. De asemenea, suma de 7192,41 lei se afla în sold în cont bancar deschis la CEC Bank, pe numele asociației, la 31.01.2008.
Ca urmare, suma totală încasată și rămasă pentru efectuarea plăților în contul cotelor părți din cheltuielile de întreținere și funcționare, la 31.01.2008 a fost de 108 566,52 lei, iar plățile efectuate la furnizori, cu drepturile de personal, cu achiziții de materiale, a fost de 109 266 ,86 lei din care 102 014,27 lei, în numerar, fiind evidențiată în registrul de casă și suma de 7 252,59 lei, prin virament bancar, în contul deschis la CEC .
Din cele prezentate mai sus, rezultă că în perioada februarie 2007-ianuarie 2008, perioadă în care inculpata a fost administrator, casier și contabil la asociația de proprietari, nu s-a produs nicio lipsă în gestiunea asociației, ci s-a realizat un plus de 700,34 lei, fiind făcute plăți de 109 266,86 lei, față de încasările de 108 566 ,52 lei, stabilite pe baza exemplarului nr. 2 al chitanțelor.
Expertul a mai arătat că asociația de proprietari nu a pus la dispoziția acestuia contractele de muncă sau convențiile civile încheiate cu personalul retribuit în perioada februarie 2008-ianuarie 2009, pentru a se stabili dacă sumele înregistrate în registrul de casă corespund cu cele din convenții. Expertul a precizat și faptul că, suma de 4990 a fost înregistrată eronat în registrul de casă ca fiind drepturi salariale plătite deoarece nu s-a făcut dovada plății acestora.
Suma de 1390 lei, reprezentând impozit pe venitul din salarii a fost înregistrată eronat de două ori ca și cheltuială, deoarece această sumă trebuia să fie plătită la bugetul de stat ca sumă care se reține din salariile cuvenite personalului. Nici suma de 1912, 39 lei nu a fost înregistrată corect ca și cheltuială deoarece nu s-au obținut facturi fiscale pentru materialele achiziționate și serviciile prestate și nici nu au fost întocmite deconturi de cheltuieli.
Cât privește penalitățile plătite de asociația de proprietari, a arătat că, penalitățile percepute de furnizorul Radet existente în sold erau de 1999,54 lei, facturate de Radet în decembrie 2007, fiind emise 12 facturi și au fost achitate cu chitanțele_/30.04.2009,_.06.2007_/24.07.2009, așa cum rezultă din situația întocmită de Radet .Expertiza anterioară a stabilit eronat cuantumul penalităților, deoarece suma de 11 651,77 lei a fost stabilită pe baza calculelor efectuate de asociație și nu a evidențelor Radet, asociația neținând o astfel de evidență. Din situația penalităților rezultă că acestea au fost calculate nu numai pe perioada în discuție ci pentru perioada aprilie 2007-iulie 2009. Cu titlu de exemplu, a arătat că, pentru factura_/9.02.2007, s-au calculat penalizări de 4373,53 lei, până la finele lunii martie 2009; pentru factura 89 272/13.04.2007 s-au calculat penalizări de 4580,85 lei până la finele lunii iulie 2009, ș.a.
Comitetul executiv și cenzorul asociației de proprietari nu au luat măsuri pentru ca proprietarii să plătească sumele datorate și nu au formulat acțiuni de recuperare, pe cale judecătorească.
În concluzie, expertiza a arătat următoarele:
- în perioada februarie 2007 – ianuarie 2008, perioadă în care a fost administrator, casier și contabil inculpata, nu s-a produs nicio lipsă în gestiune, ci s-a constatat un plus de casă de 700,34 lei, fiind făcute plăți de 109 266,86 lei și încasări de 108 566,52 lei.
Penalitățile pentru neplata în termen legal a contravalorii agentului termic sunt în sumă de 2238,86 lei, pentru perioada februarie 2007 - ianuarie 2008, dar răspunderea pentru acestea revine comitetului executiv inclusiv președintelui asociației de proprietari
La raportul de expertiză au fost formulate obiecțiuni de către intimata Asociația de proprietari . a arătat că expertul contabil a avut în vedere sumele consemnate în registrul de casă, deși modalitatea în care inculpata și-a însușit bani din gestiunea asociației a fost fie menționarea în registrul de casă a unor sume mai mici decât cele efectiv încasate fie menționarea în registrul de casă a unor plăți inexistente.
A solicitat ca expertul să revizuiască obiectivele și să răspundă la următoarele obiecțiuni:
- care este prejudiciul cauzat asociației dacă în categoria cheltuieli nu se iau în calcul sumele de 10 653 ,39 lei, reprezentând cheltuieli pentru care nu s-a făcut dovada plății, 1370 lei, reprezentând cheltuieli efectuate pentru hidroizolația terasei, precum și suma de 2238,86 lei, penalități datorate Radet.
- dacă suma de 484,64 lei, minus de casă, a fost avută în vedere de prezenta expertiză;
- care sunt onorariile achitate în martie, mai și septembrie 2007 despre care se face vorbire în raport.
Față de obiecțiunile formulate de intimată, expertul contabil a formulat un răspuns, în care a arătat următoarele:
Referitor la susținerea intimatei că expertul a avut în vedere numai mențiunile din registrul de casă, a arătat că la stabilirea cheltuielilor a avut în vedere documentele justificative aflate în arhiva intimatei și cele consemnate în procesele verbale întocmite cu ocazia predării gestiunii, documente din care au rezultat:
- suma încasată stabilită pe baza copiei chitanțelor emise în perioada februarie 2007 - ianuarie 2008, a fost de 120 104,29 lei și nu de 109 266,86 lei;
- din confruntarea copiilor chitanțelor cu sumele menționate în registrul de casă, rezultă că sumele din registre sunt mai mari cu 341,89 lei față de cele din chitanțe și mai mici cu 826,53 lei, față de sumele înscrise în alte chitanțe;
- din suma totală de 120 588 ,93 lei( 120 104,29 lei plus 484,64 lei), a fost scăzută suma de 4830, restituită asociației de proprietari de inculpată. Restituirea sumei de 4830 lei a fost consemnată în procesul verbal din 2.10.2008 de actualul președinte al asociației S. M.. În acest fel, veniturile din încasările în numerar s-au diminuat la suma de 115 758,93 lei iar această sumă s-a diminuat în continuare cu suma de 7192,41 lei, reprezentând soldul creditor al contului bancar, la 31.01.2008, această sumă rămânând la dispoziția asociației. Prin urmare, soldul încasărilor a fost de 108 566,52 lei.
- în ceea ce privește suma de 10 653,39 lei, despre care intimata a susținut că a fost menționată greșit în categoria cheltuieli, expertul a arătat că, din această sumă, 8741 lei reprezintă salarii nete iar 1912,39 lei, alte cheltuieli, dar pentru aceste sume au existat documente de plată, cu mențiunile pe care expertul le-a făcut și anume, că, pentru suma de 5331 lei, statele de plată nu sunt semnate de președintele asociației iar pentru suma de 3750 lei statele de plată nu sunt semnate de primire de beneficiari și anume de către D. A. O. A.,femeia de serviciu, T. M.-președintele asociației și O. O..
Însă expertul nu a avut posibilitatea să verifice realitatea acestor plăți, întrucât actualul președinte al asociației nu i-a pus la dispoziție documentele necesare, deși le-a solicitat. În ceea ce privește cealaltă sumă de 1912,39 lei, expertul a arătat doar faptul că, la baza acestei sume reprezentând cheltuieli(materiale, rechizite, becuri, etc.), au stat numai bonuri fiscale, fără facturi și deconturi.
Prin urmare, expertul nu a avut probe pentru includerea sumei de 10 653 ,39 lei, în sfera prejudiciului.
- În ceea ce privește suma de 1500 lei, reprezentând onorarii, a arătat că pentru această sumă există documente de plată iar actualul președinte al asociației S. M., care în calitate de cenzor a verificat retroactiv activitatea inculpatei, nu a avut nicio observație cu privire la onorariile plătite de asociație.
Curtea, având în vedere probele administrate și completate în faza apelului, examinând apelurile declarate în cauză, sub aspectul motivelor invocate dar și sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, în limitele devoluțiunii totale, apreciază că apelul inculpatei este fondat, că din probele administrate în cauză, completate în apel, nu rezultă cu certitudine faptul că inculpata și-ar fi însușit sume de bani din patrimoniul asociației de proprietari a cărei administrator a fost în perioada februarie 2007-ianuarie 2008.
În esență, Curtea reține că inculpata a fost acuzată de organul de urmărire penală, că, în perioada cât a fost administrator al asociației de proprietari a cauzat acestei asociații un prejudiciu total de 34 998 ,31 lei, din care suma de_,13 lei reprezintă minus de casă, iar suma de 11 751 ,18 lei reprezintă chitanțe privind sume încasate de la proprietari și care nu au fost evidențiate în registrul de casă. Aceste acuzații s-au întemeiat în bună măsură pe constatările și concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în faza de urmărire penală.
Instanța de fond, luând în considerare aceeași expertiză dar și declarațiile martorilor T. M. și V. I., a apreciat că inculpata se face vinovată de comiterea infracțiunii de delapidare, așa cum aceasta a fost descrisă în actul de acuzare.
Considerând că expertiza se bazează pe calcule și interpretări eronate, inculpata a solicitat în apel efectuarea unei alte expertize, ale cărei constatări și concluzii au fost prezentate pe larg.
Din noul raport de expertiză, care este bine argumentat și care a răspuns pertinent, obiectivelor formulate, rezultă că inculpata nu a produs niciun prejudiciu asociației de proprietari a cărei administrator a fost.
Curtea reține în esență, că, în perioada februarie 2007-ianuarie 2008, cât inculpata a fost administrator al asociației, suma de bani încasată de inculpată, stabilită în baza copiilor chitanțelor, a fost de 120 104,29 lei. Întrucât expertul a constatat că sumele trecute în registrele de casă sunt mai mari cu 341,89 lei decât sumele înscrise pe chitanțele menționate în anexa 8 și mai mici cu 826,53 lei, decât alte sumele menționate în aceeași anexă, 8, expertul,după reglarea acestei diferențe, a constatat că suma încasată în perioada de referință este de 120 588,93 lei.
Întrucât inculpata a restituit asociației suma de 4830 lei, din încasări, încasările în numerar s-au diminuat la suma de 115 758,93 lei. Din această sumă trebuie scăzută și suma de 7192 ,41 lei, reprezentând soldul creditor al contului bancar la 31.01.2008, sumă provenită din încasările în numerar de la membrii asociației.
Rezultă astfel că suma încasată de inculpată în perioada de referință este aceea de 108 566,52 lei.
Suma plătită de inculpată, în aceeași perioadă a fost de 109 266,86 lei.
Cât privește chitanțele duble, a căror valoare a fost reținută drept prejudiciu, expertul a precizat faptul că, ele nu sunt chitanțe duble, ci poartă doar același număr din carnetele de chitanțiere, dar în fapt sunt alte chitanțe, prin care au fost încasate sume de bani de la alți proprietari, pentru perioade diferite de timp și care au fost înregistrate în registrele de casă.
Curtea constată că asupra acestui aspect al chitanțelor duble, nu au fost formulate obiecțiuni cu privire la dezlegarea dată de expert, nici de către parchet și nici de către intimată.
Ceea ce s-a contestat a fost reținerea de către expert în capitolul cheltuieli a sumei 10 653 ,39 lei, pentru care s-a apreciat de către intimată că nu există documente justificative.
Curtea constată că din expertiza efectuată a rezultat că această sumă se compune din 8741 lei, reprezentând salarii și impozitul aferent iar suma de 1912,39 lei, cheltuieli cu materiale de curățenie, rechizite, etc.
În ceea ce privește cheltuielile cu salariile, s-a arătat că acestea sunt efectuate fie în baza unor state care nu sunt semnate de președintele asociației fie în baza unor state de plată nesemnate de beneficiari.
În mod corect expertul a precizat că nu este în competența sa să se pronunțe asupra realității acestor cheltuieli iar Curtea constată că deși într-adevăr și documentele justificative sunt viciate, în sensul că nu conțin semnăturile necesare, acest fapt nu înseamnă că plățile nu s-au făcut, deoarece nu s-a administrat nicio probă care să dovedească contrariul și atâta timp cât impozitul aferent acestor drepturi salariale a fost virat.
În ceea ce privește cheltuielile de 1912,39 lei, cu materiale diverse, faptul că există numai bonuri fiscale și nu și facturi, ridică semne de întrebare numai din punct de vedere al deductibilității fiscale și corectei evidențe contabile dar acest fapt nu demonstrează că aceste materiale nu au fost achiziționate și nici că sumele de bani respective au fost însușite de către inculpată, în lipsa oricăror alte probe în acest sens.
Expertul a demonstrat prin calcule, în mod argumentat faptul că, nu a existat nicio pagubă, ci un plus de casă de 700,34 lei, oferind explicații pertinente și asupra penalităților datorate Radet, care nu au privit perioada cât inculpata a fost administrator, ci o perioadă mult mai lungă, în plus plata acestor penalități neputând fi imputată inculpatei ci comitetului executiv al asociației, care în conformitate cu art.19 din HG 400/2001 are atribuții în legătură cu activitatea curentă de administrare.
Toate cheltuielile și încasările efectuate de inculpată, au fost stabilite de expert în baza documentelor justificative menționate în anexe, iar acolo unde într-adevăr plățile au fost făcute în baza unor documente viciate, se constată că nicio probă nu a demonstrat faptul că ar fi fost fictive sau că în mod cert sumele de bani au fost însușite de administrator.
Cum prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpata, în temeiul art. 4 C.p.p. nu a fost răsturnată, Curtea constată că în mod greșit a fost condamnată inculpata pentru infracțiunea de delapidare, soluția care se impune în cauză fiind aceea de achitare, în baza art. 396 alin. 1 teza a IV-a și alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 litera a C.p.p.
Cum soluția pronunțată în cauză este aceea de achitare a inculpatei pentru infracțiunea de delapidare, în mod evident, că, nu se impune anularea înscrisurilor apreciate ca fiind false de parchet, ca una din modalitățile de reparare a prejudiciului, conform art. 25 alin. 3 C.p.p.
Prin urmare, față de dispozițiile art. 421 pct. 1 litera b C.p.p., va respinge apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 4 ca neîntemeiat și va admite apelul inculpatei, în temeiul art.421 pct.2 litera a C.p.p., urmând a desființa sentința apelată, pentru considerentele deja expuse și a achita pe inculpată.
Potrivit art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, iar potrivit art. 276 alin. 5 C.p.p., va obliga partea civilă să plătească inculpatei cheltuielile judiciare efectuate de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București.
Admite apelul declarat de către inculpata D.(fostă R.)A..
Desființează, în totalitate, sentința penală nr.530/24.02.2015 a Judecătoriei sectorului 4 București și rejudecând în fond:
În temeiul art.396 alin.1 teza a IV-a și alin.5 rap.la art.16 alin.1 lit.a Cod proc.pen. achită pe inculpata D.(fostă R.) A. pentru infracțiunea prev.de art.295 alin.1 rap.la art.308 Cod penal,cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.
Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă exercitată de partea civilă Asociația de proprietari . nr.2, sectorul 4, București.
Respinge, ca nefondată, cererea părții civile de obligare a inculpatei la plata cheltuielilor judiciare.
Obligă partea civilă la plata către inculpată a sumei de 6.762 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 4.012 lei - onorariul pentru expert și 2.750 lei - onorariul pentru avocat.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul parțial pentru avocat din oficiu în cazul inculpatei,în cuantum de 130 lei, se avansează din bugetul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. L. L. N.-C.
Procesul – verbal
pentru dl.jud.L. D., pensionat
semnează președinte secție, d-na.jud.C. N.L. GREFIER,
S. N.
Red.C.N.L.
Tehnored.V.D./4 ex./15.02.2016
Jud.Sect.4 – jud.I.A.
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1743/2015.... → |
|---|
