Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1674/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 1674/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-12-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._ (_ )

Decizia penală nr.1674/4

Ședința publică din data de 07 decembrie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C. S.

JUDECĂTOR: C. C. D.

GREFIER: D. P.

Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror L. C..

Pe rol soluționarea cauzei penale, având ca obiect apelul formulat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 617 din data de 02 august 2013 a Tribunalului București - Secția I Penală, pronunțată în dosarul nr._/3/2010.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 20.11.2015 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 27.11.2015, 04.12.2015 și 07.2015 când a decis;

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 20.03.2015 pronunțată în dosar nr._/3/2010 s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la infracțiunile de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale) reținute în sarcina inculpatului O. I. G., de complicitate la luare de mită în formă continuată (2 acte materiale) reținute în sarcina inculpatului O. R. I., de dare de mită în formă continuată (4 acte materiale) reținute în sarcina inculpatului N. C., precum și mărturia mincinoasă pentru care sunt învinuiți S. G. și M. D. O., și formarea unui nou dosar înregistrat pe rolul aceleiași instanțe sub numărul_ .

La termenul din data de 09.10.2015 constatându-se imposibilitatea participării inculpatului O. I. G. din motive medicale la judecarea cauzei s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la infracțiunile de complicitate la luare de mită în formă continuată (2 acte materiale) reținute în sarcina inculpatului O. R. I., de dare de mită în formă continuată (4 acte materiale) reținute în sarcina inculpatului N. C., precum și mărturia mincinoasă pentru care sunt învinuiți S. G. și M. D. O., și formarea unui nou dosar înregistrat pe rolul aceleiași instanțe sub numărul de mai sus (_ ).

Totodată, s-a dispus suspendarea judecării cauzei înregistrată sub numărul_ până la ameliorarea stării de sănătate a inculpatului O. I. G..

Astfel, la data de 12.10.2015 s-a format dosarul nr._ în cadrul aceleiași secții, privind apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, constatându-se următoarele:

Prin sentința penală nr.617/02.08.2013, Tribunalul București – Secția I Penală, a dispus următoarele:

1) În baza art.215 alin.2,3 și 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit.a C.p. (7 acte materiale, pct.1.1 – 1.7 din rechizitoriu) a condamnat pe inculpatul NADASDY ANDREAS (fost NADASDI A. L.) la 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

În baza art.215 alin.2,3 și 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit. a C.p. (50 acte materiale, pct.2.1 – 2.50 din rechizitoriu) a condamnat pe același inculpat la 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

În baza art.215 alin.2,3 și 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit.a C.p. (59 acte materiale, pct.3.1 – 3.59 din rechizitoriu) a condamnat pe același inculpat la 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

În baza art.215 alin.2 și 3 C.p. cu aplic. art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit.c C.p. a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 lit.b și art.35 alin.3 C.p. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

A făcut aplic. art.71 și art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

În baza art.88 C.p. a computat prevenția inculpatului de la 06.10.2009 până la 02.03.2011.

2) În baza art.215 alin.2,3 și 5 C.p. cu aplic. art.37 lit.b C.p. și art.41 alin.2 C.p., (50 acte materiale, pct.2.1 - 2.50 din rechizitoriu) a condamnat pe inculpatul N. C. la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

În baza art.215 alin.2,3 și 5 C.p. cu aplic. art.37 lit.b C.p. și art.41 alin.2 C.p., (59 acte materiale, pct.3.1 – 3.59 din rechizitoriu) a condamnat pe același inculpat la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

În baza art.215 alin.2 și 3 C.p. cu aplic. 37 lit.b C.p. a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 lit.b și art.35 alin.3 C.p. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

A făcut aplic. art.71 și art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

În baza art.88 C.p. a computat prevenția inculpatului de la 06.10.2009 până la 02.03.2011.

În baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.g C.p.p. cu aplic. art.13 alin.3 C.p.p. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului N. C. sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art.292 C.p. cu aplic. art.37 lit.b și art.41 alin.2 C.p. (4 acte materiale, pct.5 din rechizitoriu) constatând că a intervenit prescripția răspunderii penale a inculpatului.

În baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p. a achitat pe inculpatul N. C. sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art.255 C.p. rap. la art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.37 lit.b și art.41 alin.2 C.p. (4 acte materiale, pct.6 din rechizitoriu).

3) În baza art.215 alin.2,3 și 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (9 acte materiale, pct.2.5, 2.16, 2.22, 2.28, 2.40, 2,41, 2.45, 2.47 și 2.50 din rechizitoriu) și art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit.a C.p. a condamnat pe inculpatul C. D. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

În baza art.215 alin.2,3 și 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit.a C.p. (36 acte materiale, pct.3.5, 3.9, 3.10, 3.12, 3.13, 3.15, 3.16, 3.18-3.23, 3.25, 3.28, 3.29, 3.31, 3.36, 3.39-3.43, 3.45-3.47, 3.49 – 3.52, 3.54-3.59 din rechizitoriu) a condamnat pe același inculpat la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

În baza art.215 alin.2 și 3 C.p. cu aplic. art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit.c C.p. a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 lit.b și art.35 alin.3 C.p. a contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

A făcut aplic. art.71 și art.64 lit.a teza a II-a, b și c C.p.

4) În baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p. a achitat pe inculpatul O. I. G. sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art.254 alin.2 C.p. rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (4 acte materiale, pct.6 din rechizitoriu).

5) În baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p. a achitat pe inculpatul O. R. I. sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art.26 C.p. rap. la art.254 alin.2 C.p. rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (2 acte materiale, pct.6 din rechizitoriu).

A ridicat măsura asigurătorie, dispusă prin Ordonanța nr.29/27.11.2009 emisă de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. – Secția de Combatere a Corupției, constând în instituirea unui sechestru asupra imobilului situat în Municipiul Timișoara ., ., ., deținut în coproprietate de către inculpatul O. I. G. și asupra imobilului situat în Municipiul Timișoara, .. 34, jud. T., deținut în proprietate de inculpatul O. R. I..

6) În baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p. a achitat pe inculpații S. G. sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art. 260 alin.1 C.p.

A constatat că inculpatul O. I. G. a fost reținut și arestat preventiv de la 18.11.2009 până la 08.01.2010.

În baza art.14 rap. la art.346 C.p.p. combinat cu art. 998 și urm. C.civ. anterior a obligat pe inculpatul Nadasdy Andreas (fost Nadasdi A. L.) să plătească părții civile K. Erno F. echivalentul în lei al sumei de 3.900 euro la cursul BNR, de la data efectuării plății, cu dobânda legală aferentă sumei, părții civile Blănari A. echivalentul în lei al sumei de 16.800 euro, la cursul BNR de la data efectuării plății, părții civile C. R., echivalentul în lei al sumei de 13.700 euro la cursul BNR de la data efectuării plății, cu dobânda legală aferentă sumei și părții civile F. E. echivalentul în lei al sumei de 4500 euro la cursul BNR de la data efectuării plății, cu titlu de despăgubiri civile.

A obligat pe inculpații Nadasdy Andreas și N. C. să plătească, în solidar, echivalentul în lei, la cursul B.N.R. de la data efectuării plății, al următoarelor sume, cu titlu de despăgubiri civile către următoarele părți civile:

- părților civile A. L. și A. E. suma de 18.700 euro;

- părții civile Ani Fenia F. suma de 29.735 euro cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile B. I. și B. E. suma de 16.462 euro;

- părților civile B. A. și B. M. C. suma de 24.130 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile B. I. și B. V. M. suma de 10.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile C. D. suma de 11.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile C. M. suma de 19.668 euro;

- părților civile C. S. și C. D. N. suma de 14.400 euro;

- părții civile D. (fostă J.) E. suma de 71.900 euro cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile J. M. Gabrilea și J. P. C. suma de 40.850 euro;

- părților civile Kelity M. și Kelity Sașa suma de 27.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile D. S. M. suma de 49.000 euro;

- părții civile M. C. Ș. suma de 20.085 euro;

- părții civile M. A. E. suma de 19.800 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile M. M. suma de 12.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile Mosch (fost M.) V. suma de 23.000 euro;

- părții civile O. F. suma de 16.656 euro, cu dobânda legală aferentă sumei.

- părții civile P. A. D. suma de 18.920 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile Pick R. D. suma de 17.226 euro;

- părților civile P. L. G. și P. I. E. suma de 7.800 euro;

- părții civile P. I. M. suma de 19.400 euro;

- părții civile Sperdea M. I. suma de 26.336 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile S. E. D. suma de 62.348 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile Tarînt R. și Kelich D. suma de 55.000 euro;

- părții civile T. (fostă V.) R. D. suma de 23.200 euro;

- părții civile Ț. G. suma de 28.500 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile T. I. și T. V. suma de 34.365 euro;

- părții civile Ullei E. S. suma de 34.500 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile Vaccari C. suma de 25.536 euro;

- părților civile V. L. E. și N. S. suma de 30.500 euro;

- părții civile S. D. L. suma de 41.200 euro.

- părții civile V. D. D. suma de 40.000 euro;

- părților civile P. N. și P. E. suma de 35.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile Dumitrov (fostă Alesa) Ade C. suma de 31.750 euro;

- părții civile A. M. suma de 16.000 euro;

- părții civile . suma de 76.000 euro;

- părții civile C. I. suma de 14.133 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile Mișcă T. I. suma de 17.200 euro;

- părții civile P. I. suma de 19.358 euro;

- părților civile A. M. Mazzola și A. T. E. suma de 18.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile Bakai M. I. suma de 23.450 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile Ș. M. și Ș. R. E. suma de 32.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile A. O. E. suma de 14.255 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile C. Iloie I. suma de 57.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile C. A. suma de 34.046 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile D. C. O. și L. M. suma de 35.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile Jokic Milivoj suma de 16.000 euro;

- părții civile L. M. M. suma de 28.800 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile M. L. suma de 14.636 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile P. L. M. și P. F. D. suma de 10.556 euro;

- părților civile P. C. și P. V. suma de 14.055 euro;

- părții civile R. Bojidar suma de 42.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile S. M. D. suma de 45.454 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile Răniosu G. suma de 30.000 euro;

- părții civile Bnayat D. M. suma de 20.000 euro;

- părții civile Voița O. Darius suma de 15.455 euro, cu dobânda legală aferentei sumei;

- părților civile Bernardi Nazzareno și P. V. suma de 120.273 euro;

A obligat pe inculpații Nadasdy Andreas, N. C. și C. D., în solidar, să plătească, echivalentul în lei, la cursul BNR de la data efectuării plății, al următoarelor sume, cu titlu de despăgubiri civile, către următoarele părți civile:

- părților civile Bălăiu V. și Bălăiu R. suma de 30.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile L. C. C. suma de 12.720 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile M. M. S. și M. F. D. suma de_ euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile A. (fostă Reus) I. N. suma de 28.000 euro;

- părții civile S. V. suma de 72.093 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile G. D. I. suma de 39.996 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile L. M. și L. G. suma de 22.800 euro;

- părții civile G. E. suma de 20.000 euro;

- părții civile Savic Slavce și Savic (fostă B.) M. L. suma de 65.400 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile Amisics A. Gzorgy și Amisics S. M. suma de 28.000 euro cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile B. (fostă C.) E. suma de 12.800 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile C. A. suma de 10.266 euro;

- părții civile C. F. suma de 22.700 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile C. A. L. suma de 41.900 euro, cu dobânda aferentă sumei;

- părților civile D. A. și D. M. suma de 55.404 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile D. M. E. și D. A. suma de 25.688 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile C. M. și Fantinuoli M. suma de 10.000 euro;

- părților civile Gotthard D. și Gotthard L. suma de 40.000 euro;

- părții civile G. V. suma de 32.271,5euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile G. D. și G. G. suma de 37.600 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile G. A. D. M. și G. M. suma de 28.000 euro;

- părții civile H. D. A. suma de 20.000 euro;

- părții civile Lengl R. suma de 15.700 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile M. S. G. suma de 50.000 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile P. G. și P. I. I. suma de 14.980 euro;

- părților civile Râncianu I. și Râncianu E. suma de 53.700 euro;

- părții civile R. M. suma de 18.357 euro;

- părții civile R. L. suma de 17.000 euro;

- părții civile S. D. suma de 12.000 euro;

- părții civile Sorocovschi Fironica suma de 15.962 euro;

- părților civile S. G. și S. D. suma de 30.214 euro;

- părților civile Ț. G. și V. (fostă Ț.) B. suma de 30.000 euro;

- părții civile V. F. C. suma de 20.160 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părții civile V. (fostă T.) A. D. suma de 22.976 euro;

- părții civile T. A. Gerlinde suma de 22.976 euro, cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile Z. C. și Z. A. suma de 3500 euro;

- părților civile B. G. D. și B. F. C. suma de 21.063 euro;

- părții civile E. O. suma de 21.295 euro cu dobânda legală aferentă sumei;

- părților civile C. A. C. și D. (fostă C.) C. suma de 22.176 euro;

- părților civile D. I. și D. H. Hanelore M. suma de 40.000 euro;

- părții civile P. V. suma de 13.689,50 euro;

- părților civile I. A. F. și I. L. R. suma de 30.000 euro;

- părții civile B. L. suma de 25.000 euro;

- părții civile B. I. V. suma de 20.192 euro cu dobânda legală aferentă sumei;

A menținut măsura asiguratorie dispusă prin încheierea de ședință din 21.02.2011, constând în instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților Nadasdy Andreas, N. C. și C. D..

A ridicat măsura asigurătorie dispusă prin aceeași încheiere de ședință, constând în instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând S.C.Radisson Investment Group SRL și S.C. Radisson Invest SRL.

A luat act că părțile vătămate P. R. N., P. I. B. E., B. M. E., B. C., B. D.,G. M., C. E. S., C. C. M., Craveț L. V., C. (fostă B.) C. L., Pacsanovski P. V., R. P. și Scutca A. (în calitate de reprezentant al p.văt.Scutca I.) nu s-au constituit părți civile în cauză.

A constatat prejudiciile cauzate părților vătămate Scutca A., B. E., C. E. S., C. C. M., Craveț L. V., C. (fostă B.) C. L., Pacsanovski P. V. și R. P. acoperite prin restituire.

În baza art.118 lit.e C.p. a confiscat de la inculpatul Nadasdy Andreas echivalentul în lei, la cursul BNR de la data efectuării plății, al sumei de 32.782,5 euro, iar de la inculpatul N. C. echivalentul în lei, la cursul BNR de la data efectuării plății, al sumei de 19.282,5 euro, obligându-i la plata acestora către stat.

În baza art.191 C.p.p. a obligat pe inculpatul Nadasdy Andreas să plătească suma de 67.800 lei (din care suma de 800 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

A obligat pe inculpatul N. C. să plătească suma de 66.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

A obligat pe inculpatul C. D. să plătească suma de 65.800 lei (din care suma de 800 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.192 C.p.p. a obligat pe inculpații Nadasdy Andreas, N. C. și C. D. să plătească câte 16.589 lei către Asociația Păgubiților Radisson, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A obligat pe inculpații Nadasdy Andreas și N. C. să plătească echivalentul în lei a câte 91 euro, la cursul B.N.R. de la data efectuării plății către partea civilă P. A. Dinana, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A respins, ca neîntemeiată, cererea părților civile K. Erno F., Blănari A., Cărjan D., O. Florița, G. D. I., P. N., P. E., Ș. M., Ș. R. E., C. A., C. A. L., D. M. E., D. A., D. C. O., L. M., C. M., Fanținuoli M. și Radoslavevici Bojidar de obligare a inculpaților Nadasdy Andreas, N. C. și C. D. la plata de cheltuieli judiciare.

Restul cheltuielilor judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție cu privire la infracțiunile de complicitate la luare de mită în formă continuată (2 acte materiale) reținute în sarcina inculpatului O. R. I., de dare de mită în formă continuată (4 acte materiale) reținute în sarcina inculpatului N. C., precum și mărturia mincinoasă pentru care sunt învinuiți S. G. și M. D. O., instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA – Secția de combatere a corupției, înregistrat la data de 29.03.2010 cu nr.29/P/2009, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, printre alții, a inculpaților:

- N. C. pentru săvârșirea a trei infracțiuni de înșelăciune în convenții, dintre care două infracțiuni cu consecințe deosebit de grave, comise în formă continuată, a infracțiunii de fals în declarații, în formă continuată și a infracțiunii de dare de mită, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. 2, 3 și 5 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (50 acte materiale) și art. 37 lit. b C.p., art. 215 alin. 2, 3 și 5 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (59 acte materiale) și art. 37 lit. b C.p., art. 215 alin. 2 și 3 C.p., cu aplic. art. 37 lit. b C.p., art. 292 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. (4 acte materiale) și art. 37 lit. b C.p. și art. 255 C.p. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b C.p., toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

- O. R. I. pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 alin. 2 C.p. și la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (fapta prezentată în cap. I, la pct. 6);

- S. G. și M. D. O. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 alin. 1 C.p.

În actul de sesizare, în esență, s-au reținut următoarele:

1. Cu privire la infracțiunile săvârșite de inculpatul N. C.

În perioada 2006 - noiembrie 2007 inculpatul N. C., a remis inculpatului O. I. G., în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare – Secția T., atât direct, cât și prin intermediul fiului acestuia, inculpatul O. R. I., foloase în sumă totală de 54.890,03 lei (RON), reprezentând contravaloarea unor excursii în străinătate și, respectiv, plata eșalonată a sumei de 38.500 lei (RON), în baza unui contract fictiv de publicitate, în scopul ca cel mituit să nu își îndeplinească îndatoririle sale de serviciu, privitoare la verificarea activității desfășurate de către S.C. RADISSON INVEST S.R.L.,S.C. RADISSON INVESTMENT GROUP S.R.L. și S.C. RADISSON BUILDING S.R.L., precum și la aplicarea unor sancțiuni reprezentanților acestor agenți economici.

2. Cu privire la infracțiunea săvârșită de inculpatul O. R. I.

În perioada 2006 – noiembrie 2007, inculpatul O. R. I., l-a ajutat pe tatăl său, inculpatul O. I. G., în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare – Secția T., să primească, cu titlu de mită, de la inculpatul N. C., în mod repetat și indirect, foloase în sumă totală de 43.620,76 lei (RON), reprezentând contravaloarea unei excursii în străinătate și, respectiv, încasarea eșalonată a sumei de 38.500 lei (RON), în baza unui contract fictiv de publicitate, în scopul ca O. I. G. să nu își îndeplinească îndatoririle sale de serviciu, privitoare la verificarea activității desfășurate de către S.C. RADISSON INVEST S.R.L., S.C. RADISSON INVESTMENT GROUP S.R.L. și S.C. RADISSON BUILDING S.R.L.

3. Cu privire la infracțiunea de mărturie mincinoasă săvârșită de inculpatul S. G.

Inculpatul S. G., fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, a făcut afirmații mincinoase, susținând că, în prezența sa, inculpatul O. I. G. ar fi remis inculpatului N. C. suma de 3.000 – 3.500 euro, reprezentând contravaloarea pachetului turistic pentru deplasarea inculpatului prim menționat în localitatea Nice din Franța, la hotelul Negresco.

4. Cu privire la infracțiunea de mărturie mincinoasă săvârșită de inculpatul M. D. O.

Inculpatul M. D. O., fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, a făcut afirmații mincinoase, susținând că, în prezența sa, inculpatul O. R. I. ar fi remis inculpatului N. C. suma de aproximativ 70.000.000 lei (ROL), pentru efectuarea unei excursii în Thailanda.

În cursul cercetării judecătorești au fost ascultați inculpații care nu au recunoscut săvârșirea faptelor.

Au fost audiați, părțile vătămate și civile, precum și martorii indicați în actul de sesizare (mai puțin părțile vătămate Bernardi Lazzareno, B. C. A., B. M. E., B. D., G. M., Pacsanovki P. V., P. I., P. N., Roțu P. și Scutca A., părțile civile A. I., A. E., A. L., Bălăiu R., B. M. C., B. E. Ș., B. I., B. V. M., C. L. D., C. I. I., D. A., D. A., D. Henelore, D. I., F. E., Gergelly E., Gergelly A., Gotthard D., Gotthard L., H. D. A., I. A. F., I. L. R., J. M. G., J. P. C., Kelity Sașa, Lengl Regina, L. G., L. M., Mișcă T. I., M. (Mosch) V., P. I., Pick R. daniel, P. V., P. V., P. I. E., Savic Slavce, Sorocovischi Fironica, S. G., Ș. M., T. I., T. V., Vaccari C., V. (fostă Trifulescu) A. D. și Zaberca V., precum și martorii B. E. M., Nadasdi A. E., Altmayer E. S., Mikocs S. A., B. R., B. L., D. I., N. A. A. V., T. M. F., H. I., H. I. B., C. M., I. C. C., B. C. Nicușor, O. O. A., Hladik I. Z., P. Z. și R. A.) care și-au menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale.

S-au administrat proba cu acte și proba cu expertiză tehnică-contabilă.

Examinând și coroborând materialul probator administrat atât în faza de cercetare penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, tribunalul a reținut, cu privire la infracțiunile de luare de mită, dare de mită și mărturie mincinoasă, reținute în sarcina inculpaților O. R. I., N. C., D. O. și S. G., următoarele:

În ceea ce privește faptele, reținute în actul de sesizare, de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale) în sarcina inculpatului O. I. G., de complicitate la luare de mită în formă continuată (2 acte materiale) în sarcina inculpatului O. R. I. și de dare de mită în formă continuată (4 acte materiale) în sarcina inculpatului N. C., tribunalul a apreciat că acestea nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.254 alin.2 C.p. rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.p., art.26 C.p. rap. la art.254 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., art.255 C.p. rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. pentru următoarele considerente:

În legătură cu aceste infracțiuni în rechizitoriu s-au reținut următoarele:

În perioada 2006 – noiembrie 2007 inculpatul O. I. G. în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare – Secția T., a primit de la inculpatul N. C., în mod repetat, atât direct, cât și prin intermediul fiului său, O. R. I., foloase în sumă totală de 54.890,03 lei (RON), reprezentând contravaloarea unor excursii în străinătate și, respectiv, încasarea eșalonată a sumei de 38.500 lei (RON), în baza unui contract fictiv de publicitate, în scopul de a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, privitoare la verificarea activității desfășurate de către S.C. RADISSON INVEST S.R.L.,S.C. RADISSON INVESTMENT GROUP S.R.L. și S.C. RADISSON BUILDING S.R.L., precum și la aplicarea unor sancțiuni reprezentanților acestor agenți economici.

În sensul arătat, s-a reținut că în perioada 03-06.02.2006 inculpații NADASDY ANDREAS, N. C. și O. R. I., împreună cu martorul BABEȚ I. D., au efectuat o excursie la Bangkok, în Thailanda, serviciile de cazare și transport fiind asigurate de ., în calitate de operator de turism, „a facturat întreaga sumă, totalizând 20.483,05 RON, pentru cele patru persoane anterior menționate, conform facturii fiscale nr7327215 din 19.01.2006, pe numele . Ulterior, conform jurnalului de cumpărări al acestei societăți, factura fiscală a fost stornată din evidență și achitată în mai multe tranșe, din contul curent al ., la datele de 25.02.2006, 01.03.2006, 13.04.2006 și 20.04.2006".

S-a reținut, de asemenea, că în perioada 03-10.07.2006, inculpatul O. I. G. a efectuat o excursie la Nisa, în Franța, la hotelul „NEGRESCO", pachetul turistic fiind achiziționat prin intermediul aceluiași operator - . care a achitat, prin factura fiscală nr._ și chitanța nr._ din 27.06.2006 suma de 1000 euro.

În acest sens, s-a arătat că „din aceeași probațiune, corelată cu factura fiscală nr._/27.06.2006, a rezultat că, în baza solicitării avansate de către inculpatul N. C., . a facturat diferența de preț a pachetului turistic la care ne referim, respectiv suma de 10.254,27 lei (RON) pe numele . SRL, care, ulterior, la 01.08.2006 și, respectiv, 09.08.2006 a efectuat această plată. Totodată, s-a arătat că din documentele puse la dispoziție de același operator de turism, a reieșit că de pachetul turistic reprezentând sejurul în localitatea Nisa - Franța a beneficiat inculpatul O. I. G., împreună cu soția sa, O. D." ;

S-a mai reținut că, în perioada 30.10 - 01.11.2006, inculpatul O. I. G. împreună cu inculpații N. C. și S. G. și martorul BLEJNAR S. au efectuat o excursie la Barcelona, în Spania, costul pentru fiecare persoană fiind de 290 euro (1015 lei). În acest sens s-a arătat că pentru această excursie, . a emis factura fiscală nr._/21.11.2005, la rubrica cumpărător fiind menționată ., factură ce a fost ulterior achitată de către această societate comercială operatorului de turism ., conform extrasului de cont al ..

În sfârșit s-a reținut că la data de 10.10.2006, între . (avându-l ca asociat unic pe inculpatul N. C.) și . (avându-l ca asociat și pe inculpatul O. R. I.) s-a încheiat contractul de publicitate nr.1, în temeiul căruia, în perioada octombrie 2006-noiembrie 2007, societatea prim menționată a remis celei de-a doua sume de 38.500 lei care a fost achitată eșalonat, câte 3.500 lei pe lună.

În acest sens s-a arătat că, din conținutul acestui contract, coroborat cu probațiunea testimonială administrată a reieșit în evidență că această relație contractuală a fost fictivă și că, în fapt, prin acest contract semnat în numele firmei RADISSON de către inculpatul N. C., aceasta a remis suma de bani anterior menționată, cu titlu de mită, inculpatului O. I. G., prin intermediul fiului acestuia, O. R. I.".

În raport cu cele reținute s-a concluzionat că, fapta inculpatului O. I. G., constând în ceea că în perioada 2006-noiembrie 2007, inculpatul, în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare - Secția T., a primit de la inculpatul N. C., în mod repetat, atât direct cât și prin intermediul fiului său, inculpatul O. R. I., foloase în sumă totală de 54.890,03 lei (RON), reprezentând contravaloarea unor excursii în străinătate și, respectiv, încasarea eșalonată a sumei de 38.500 lei (RON), în baza unui contract fictiv de publicitate, în scopul de a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, privitoare la verificarea activității desfășurate de către ., . SRL și ., precum și la aplicarea unor sancțiuni reprezentanților acestor agenți economici, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată de art.254 alin.2 C.p. rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (4 acte materiale).

În susținerea acuzațiilor în actul de sesizare s-a arătat că prin denunțul de la 09.11.2009 și declarația dată la 10.11.2009 în prezenta cauză, inculpatul NADASDY ANDREAS a relatat că, începând cu toamna anului 2005, când N. C. devenise coasociat la S.C. RADISSON INVEST S.R.L. și S.C. RADISSON INVESTMENT GROUP S.R.L., a aflat despre demersurile acestuia din urmă referitoare la cultivarea unor relații apropiate cu inculpatul O. I. G., la acea dată, având calitatea de șef al Gărzii Financiare - Secția T., pentru a beneficia de protecție, în ceea ce privește verificarea activității desfășurate de cele două societăți comerciale.

S-a arătat de asemenea că potrivit aceluiași denunț inculpatul N. C. era preocupat să îl determine pe O. I. G., ca prin remiterea repetată a unor foloase, atât în mod direct, cât și prin intermediul fiului acestuia, inculpatul O. R. I., să acționeze în scopul și modalitățile reținute prin actul de inculpare.

S-a mai arătat că potrivit susținerilor inculpatului NADASDY ANDREAS modul de acțiune al inculpatului N. C., a constituit obiectul unor discuții contradictorii între aceștia, însă cel dintâi a invocat că „așa procedează toată lumea, adică orice agent comercial mai mare trebuia să se bucure de protecția funcționarilor care ar fi putut dispune controale economico-financiare”, între aceștia fiind și inculpatul O. I. G..

S-a mai arătat că potrivit acelorași susțineri un prim folos care a fost remis inculpatului O. I. GHEOGHE a constat în achitarea din conturile uneia dintre firmele RADISSON, a cheltuielilor de cazare și transport pentru inculpatul O. R. I., cu ocazia efectuării de către acesta a unei excursii în localitatea Bangkok din Thailanda.

S-a mai arătat că potrivit acelorași susțineri inculpatul N. C. a insistat să îl invite în această excursie pe inculpatul O. R. I., pentru ca, în acest mod indirect, să-l determine pe tatăl acestuia, inculpatul O. I. G., la adoptarea unei atitudini protecționiste față de activitatea desfășurată de firmele RADISSON.

În sfârșit, s-a arătat că, inculpatul NADASDY ANDREAS a susținut că, tocmai din acest motiv, nu s-a pus problema ca O. R. I. să plătească partea sa din cheltuielile de transport și cazare pentru excursia din Thailanda.

S-a mai arătat că O. I. G., în calitate de comisar șef al Secției T. din cadrul Gărzii Financiare, a luat cunoștință, încă din primăvara anului 2006, ca urmare a unor sesizări care au fost adresate instituției pe care o conducea, despre activitatea infracțională desfășurată de reprezentanții firmelor RADISSON în legătură cu vânzarea unor locuințe, despre care susțineau că le vor construi în Timișoara.

În acest sens, s-a arătat că, prin sesizarea formulată de B. D. și înregistrată sub nr. 101/TM/28.04.2006 al Gărzii Financiare – Comisariatul Regional T., petiționara a relatat că, în cursul lunii martie 2006, a încheiat cu reprezentanții S.C. RADISSON INVEST S.R.L. un contract de vânzare – cumpărare a unui apartament ce urma să fie construit de această societate în Timișoara, ., achitând un avans de 9.000 euro din prețul locuinței, iar, ulterior, a aflat că respectiva firmă nu deține autorizație de construire și că nu este proprietara terenului în cauză, precum și că NADASDI A. L., asociat în această societate, a fost anterior asociat la firma CELEBRITY, în legătură cu care mai multe persoane au formulat plângeri penale. În finalul sesizării, B. D. a solicitat structurii T. a Gărzii Financiare efectuarea unui control la S.C. RADISSON INVEST S.R.L. După ce termenul de soluționare a acestei sesizări a fost prelungit cu 15 zile, Comisariatul Regional T. al Gărzii Financiare a comunicat numitei B. D., că „S.C. RADISSON INVEST S.R.L. (...), de comun acord cu reprezentantul dvs. STRUMBERGER R. a reziliat contractul pentru executarea lucrărilor în antrepriză nr. 47/14.03.2006” și că „ (...) societatea este de acord a vă restitui suma depusă (...), conform înțelegerii încheiate în data de 13.06.2006 de părțile contractante, fapt solicitat de dvs. în sesizare.”

S-a mai arătat că, din declarațiile martorilor B. I. L. și P. A., ambii comisari în cadrul Gărzii Financiare – Secția T., a reieșit că, fiindu-le repartizată în lucru sesizarea susnumitei, s-au deplasat la sediul firmei RADISSON, unde au discutat cu reprezentantul acesteia, inculpatul N. C., iar acesta a promis că va restitui petiționarei suma de bani plătită ca avans pentru achiziționarea apartamentului. În acele împrejurări, deși sesizarea numitei B. D. impunea realizarea unor verificări, cei doi martori nu au efectuat nici un fel de control, ci au luat act de promisiunea inculpatului, după care au trimis petiționarei răspunsul la care ne-am referit mai sus, conținutul acestuia neavând nicio legătură cu atribuțiile acordate de lege Gărzii Financiare (precizăm că asupra acestui aspect vom reveni în cele ce urmează).

S-a mai arătat că, prin sesizarea formulată de L. M. M. și înregistrată sub nr. 75/TM/13.06.2007 al Gărzii Financiare – Comisariatul Regional T., s-a învederat acestei instituții comiterea de către administratorii S.C. RADISSON INVESTMENT GROUP S.R.L. a faptelor de delapidare, spălare de bani, deturnare de fonduri, evaziune fiscală, fals intelectual la legea contabilității, fals și uz de fals, asocierea în vederea comiterii de infracțiuni, abuz de încredere, sub acest aspect, petiționara arătând că, în esență, a fost escrocată, împreună cu alte persoane, cu suma de 28.000 euro, pe care i-a plătit ca avans pentru cumpărarea unui apartament ce urma să fie construit de respectiva societate. În condițiile în care susnumita a sesizat fapte circumscrise fraudei și evaziunii fiscale, care sunt de competența Gărzii Financiare, structura teritorială T. a comunicat petiționarei că au constatat faptul că documentele contabile în baza cărora aceasta a achitat avansul către S.C. RADISSON INVESTMENT GROUP S.R.L. au fost înregistrate în evidența contabilă a acestei societăți și că au aplicat reprezentanților acesteia o sancțiune contravențională. În acest sens s-a arătat că, potrivit actelor aflate la dosar, sancțiunea aplicată s-a referit la împrejurarea că societatea controlată nu avea, înregistrată, la zi, evidența în registrul jurnal, care nu era completat din data de 30.06.2007, însă fără să fie efectuat un control asupra întregii evidențe contabile, așa cum s-ar fi impus în raport cu faptele sesizate de numita L. M. M..

S-a mai reținut că acest răspuns al Gărzii Financiare a transmis petiționarei formulat deși în cuprinsul sesizării la care ne referim, L. M. M. a evocat, pe lângă evidențierea faptelor deosebit de grave arătate mai sus, că reprezentanții S.C. RADISSON INVEST GROUP S.R.L. „...acționează de o perioadă de timp în partea de vest a țării cu precădere în orașul Timișoara, iar prin strategia lor de manipulare și de influențare prin media și alte mijloace cât și prin persoane interpuse ... .. escrochează într-un mod premeditat fără scrupule persoane simple chiar nevoiașe amăgindu-i că le vor construi locuințe și, totodată,a menționat că N. C. folosește, în interes personal, banii societății. Cu toate acestea, în cuprinsul răspunsului (semnat de inculpatul O. I. G., în numele Gărzii Financiare T.) trimis petiționarului s-au făcut precizările anterior menționate și referiri la natura contractuală (în acest sens fiind chiar citat articolul 7 din contractul încheiat de susnumită cu firma RADISSON)a respectivului litigiu, fără ca privitor la vreuna dintre infracțiunile sesizate (unele dintre acestea depășind competența gărzii financiare, să fie încunoștințat organul judiciar competent.

S-a mai arătat de asemenea că, din probatoriul administrat a mai reieșit că, în timp ce sesizările referitoare la săvârșirea de către reprezentanții firmelor RADISSON a unor infracțiuni grave de fraudă și evaziune fiscală erau soluționate în asemenea modalități la nivelul Gărzii Financiare – Secția T., inculpatul O. I. G. participa, în virtutea relațiilor apropiate pe care le întreținea cu coinculpatul N. C., la tombolele organizate de această societate tocmai pentru menținerea în eroare a părților vătămate cu privire la construirea imobilelor promise, aspecte care au rezultat din declarațiile martorei B. A. F. și cele ale părții vătămate B. V..

S-a concluzionat că, motivul pentru care inculpatul O. I. G., în calitate de șef al Gărzii Financiare – Secția T., nu s-a implicat pentru a dispune, potrivit prerogativelor funcției sale, luarea unor măsuri ferme de verificare a activității firmelor RADISSON a fost generat de relațiile personale întreținute cu inculpatul N. C., fundamentate, în evoluția lor, de remiterea, în mod repetat, de către acesta din urmă a unor foloase cu titlu de mită.

S-a mai arătat că existența unei atitudini de protecție manifestată de inculpatul O. I. G. față de reprezentanții firmelor RADISSON a fost confirmată, în condițiile în care este de neconceput ca șeful unei structuri teritoriale a Gărzii Financiare să protejeze în vreun fel un agent economic a cărui activitate este obligat să o verifice potrivit atribuțiilor funcției sale, prin declarațiile martorilor D. I. și M. I., comisari în cadrul Gărzii Financiare – Secția T..

În acest sens s-a reținut că, potrivit depozițiilor acestor martori, pe fondul efectuării, în ziua de 05.12.2006, a unui control la S.C. RADISSON INVESTMENT GROUP S.R.L. pe linia respectării prevederilor Legii 656/2002 privind prevenirea și combaterea spălării banilor, au aplicat reprezentanților acestei societăți o amendă contravențională de 25.000 lei, ocazie cu care NADASDY ANDREAS și-a exprimat nemulțumirea față de sancțiunea primită și le-a sugerat celor doi comisari de gardă financiară că societatea sa se bucura de protecția șefului lor, inculpatul O. I. G..

S-a mai reținut că martorii D. I. și M. I. au precizat că, imediat după efectuarea acelui control, au avut o convorbire telefonică cu O. I. G., care, după ce susnumiții au ajuns la sediul Gărzii Financiare, le-a cerut explicații în legătură cu temeiurile care au generat efectuarea controlului la firma RADISSON și i-a întrebat dacă nu cumva fuseseră trimiși acolo de către ALTMAYER E. S. (proprietarul, în fapt, al terenului din . cu care inculpații NADASDY ANDREAS și N. C. aveau la acea dată încheiată o promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare a respectivului imobil). Prin această atitudine, inculpatul O. I. G. a dovedit că era la curent cu activitățile firmelor RADISSON și, practic, și-a devoalat, interesul manifestat pentru protejarea reprezentanților S.C. RADISSON INVESTMENT GROUP S.R.L.

S-a mai arătat, că inculpatul M. D. O. a precizat, în concordanță cu declarațiile inculpatului NADASDY ANDREAS, că, în perioada 2006-2008 l-a văzut de 3-4 ori pe O. I. G. împreună cu N. C. la restaurantul hotelului R. Blue din Timișoara, uneori aceștia fiind singuri, iar alteori însoțiți și de alte persoane, aceste circumstanțe relevându-i martorului că între cei doi erau relații de amiciție și nu oficiale.

În același sens, s-a reținut că inculpatul C. D. a confirmat relația apropiată existentă, în perioada 2006-2008, între inculpatul N. C. și coinculpații O. I. G. și O. R. I., precizând, totodată, că, în cursul anului 2006, a asistat la mai multe discuții contradictorii purtate între inculpații N. C. și NADASDY ANDREAS, în contextul cărora acesta din urmă îi reproșa celuilalt cheltuirea unor sume de bani din conturile firmelor RADISSON pentru achitarea facturilor ce reprezentau contravaloarea unor excursii efectuate de N. C. și O. I. G. în acea perioadă.

S-a mai arătat că, existența unei relații apropiate între inculpații N. C. și O. I. G., bazată pe asigurarea unor servicii reciproce, a reieșit și din declarațiile martorilor C. O. și C. G.. În acest sens s-a reținut că, martorul prim menționat a relatat că, în contextul solicitării care i-a fost adresată de către inculpatul N. C. pentru acordarea cu împrumut a sumei de 706.800 euro, a acceptat să dea curs acestei cereri doar ca urmare a intervenției inculpatului O. I. G., la acea vreme, șef al Gărzii Financiare – Secția T., care l-a rugat să-l ajute pe coinculpat. În împrejurări similare, martorul C. G. a fost contactat telefonic, în cursul lunii noiembrie 2007, de către inculpatul O. I. G. pentru a-i livra coinculpatului N. C., despre care a precizat că este un prieten de-al său, diferite materiale de construcții, pentru care, ulterior, S.C. RADISSON INVEST S.R.L. a emis o filă cec pentru care nu exista în bancă disponibilul necesar, astfel că, nici până în prezent, martorul nu și-a recuperat contravaloarea acelor bunuri. Legat de refuzul acestei societăți de efectuare a plății materialelor, martorul a mai declarat că, în cursul lunii februarie 2009, a solicitat Gărzii Financiare verificarea legalității operațiunilor economice derulate de firma RADISSON, însă nu a primit nici un răspuns.

S-a mai arătat că, la data de 10.10.2006, între S.C. RADISSON INVEST S.R.L., al cărei asociat era inculpatul N. C. și S.C. GRAND CIGARS S.R.L., la care asociat este inculpatul O. R. I., a fost încheiat un contract de publicitate, denumit contract de prestări servicii, promovare nr. 1/10.10.2006, în temeiul căruia, în perioada octombrie 2006 – noiembrie 2007, societatea prim menționată a remis celei de-a doua suma de 38.500 lei care a fost achitată, eșalonat, respectiv, câte 3.500 lei pe lună.

S-a reținut că din conținutul acestui contract, coroborat cu probațiunea testimonială administrată, a reieșit cu evidență că această relație contractuală a fost fictivă și că, în fapt, prin acest contract semnat în numele firmei RADISSON de către inculpatul N. C., acesta a remis suma de bani anterior menționată, cu titlu de mită, inculpatului O. I. G., prin intermediul fiului acestuia, O. R. I..

Sub acest aspect, s-a reținut, în primul rând că, în cuprinsul contractului nu sunt menționate calitatea părților contractante, obiectul contractului și modalitatea concretă de executare a acestuia.

Astfel, în cuprinsul contractului s-a menționat că „în virtutea acestui contract distribuitorul vinde prin beneficiar produsele sale, iar beneficiarul desface produsele în nume propriu și va lua toate măsurile pentru a asigura respectarea calității produsului și folosirea corectă a aparatelor puse la dispoziție de către distribuitor”. De asemenea, s-a prevăzut că „distribuitorul se obligă să livreze produsele comandate de beneficiar în cantitățile și la termenele pe care acesta le-a solicitat și să garanteze produsele aflate în termenul de valabilitate”, în condițiile în care S.C. RADISSON INVEST S.R.L. nu avea nici un fel de activitate de producție.

S-a reținut că, deși din cuprinsul acestui contract nu rezultă clar obiectul său, atât inculpatul N. C., cât și inculpatul O. R. I. au declarat că acest contract viza activități de publicitate desfășurate de S.C. GRAND CIGARS S.R.L. pentru S.C. RADISSON INVEST S.R.L. și că, în temeiul acestei relații contractuale, societatea prim menționată a expus, în beneficiul celei de-a doua societăți, materiale publicitare puse la dispoziție de către aceasta din urmă, într-un bar care funcționa în complexul I. Mall.

S-a mai reținut că aceste susțineri sunt infirmate, pe de o parte, de inculpatul NADASDY ANDREAS care a precizat că acest contract a fost încheiat în mod fictiv de către inculpatul N. C., pentru ca acesta să aibă posibilitatea să obțină atitudinea protecționistă a inculpatului O. I. G., prin remiterea mascată către acesta și prin intermediul fiului său, a sumelor de bani în discuție, iar pe de altă parte, de declarațiile martorilor C. L., D. I. și N. A. V., angajați la S.C. GRAND CIGARS S.R.L., din care a reieșit că, începând cu luna februarie 2007, această societate nu a expus în barul la care ne-am referit mai sus vreun material publicitar referitor la activitatea firmei RADISSON.

Potrivit acuzării din analiza acestor susțineri s-a constatat că între inculpații O. I. G. și N. C. erau relații apropiate, în cursul cărora s-au consumat infracțiunile de corupție analizate, acest fapt fiind probat prin declarațiile inculpaților NADASDY ANDREAS, M. D. O. și C. D., cele ale martorilor B. A. F., C. O. și C. G. precum și cea a părțiii vătămate Hladik I. Z..

În acest sens s-a reținut că inculpatul NADASDY ANDREAS a susținut că inculpatul N. C. a efectuat demersuri pentru coruperea inculpatului O. I. Gheorghem, în scopul ca acesta să nu își îndeplinească prerogativele de șef al Gărzii Financiare T., în ceea ce privește verificarea activității desfășurată de firmele RADISSON.

În cursul cercetării judecătorești inculpatul NADASDY ANDREAS a arătat că „în cursul urmăririi penale, am formulat un denunț împotriva inculpaților O. I. și O. I.. În legătură cu acest denunț am de spus următoarele: în cursul anchetei am dat o primă declarație în fața procurorului anchetator, V. C. și am fost întrebat de către acesta dacă cunosc persoana care se cheamă O.. Atunci oral am arătat faptul că îl cunosc pentru că este șeful Gărzii Financiare din Timișoara și că acesta are o relație de amiciție cu inculpatul N. și că frecventează acel club de fotbal și că merg împreună la meci. Cu aceeași ocazie am fost întrebat de procuror dacă cunosc faptul că soc. Radisson a contractat excursii în străinătate unde s-a deplasat și inculpatul O. I.. L-am cunoscut și pe inculpatul O. R. I. la barul acestuia din Timișoara. Am fost întrebat, de asemenea, dacă cunosc despre relația contractuală dintre Radisson și . nu aveam atribuțiuni de a verifica acele contracte, aflând mai târziu de la anchetatori. Același procuror, în condițiile arătate, mi-a sugerat să formulez un denunț împotriva lui O. I. și să spun tot ceea ce știu despre acesta, în legătură cu plecarea sa în străinătate împreună cu inculpatul N. și dacă acesta și-a achitat excursiile și dacă au fost achitate pe firmă. în aceleași împrejurări, în contextul arătat, am scris un denunț, în care am arătat ceea ce știam în legătură cu O. I. și relația acestuia cu inculpatul N.. Precizez faptul că atât prima declarație, cât și denunțul le-am scris personal și le-am semnat. (...) Nu am dat niciodată inculpatului O. I. vreo sumă de bani sau alte foloase pentru a proteja societatea la care lucram. Inculpatul N. nu mi-a spus că ar fi dat, în sensul arătat, ceva inculpatului O. I.. (...) în cursul anchetei am făcut mai multe plângeri împotriva Procurorului șef L. P., care a infirmat ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, în raport de faptul că este unchiul unei părți vătămate. Nu puteam să învederez ceea ce am spus astări cu privire la denunț, întrucât acest act procedural a fost efectuat de același procuror în fața căruia am formulat denunțul. Ceea ce este real din denunțul formulat în cursul anchetei este doar relația dintre inculpatul O. I. și Inc N. cu privire la relația de amiciție dintre aceștia. (...) Din câte cunosc eu firmele la care lucram nu au fost favorizate de către inculpatul Oiari I.. Nu știu dacă contractul încheiat de . GRAND CIGARS avea vreo legătură cu atribuțiunile de serviciu ale lui O. I.. Celelalte mențiuni din denunț corespund celor prezentate de mine. (...) în condițiile în care am spus în fața instanței că nu am știut despre contractul încheiat de firma la care lucram cu firma . menționate sub acest aspect în denunț nu corespund celor prezentate de mine cu ocazia efectuării denunțului. Nici ultima mențiune din denunț, privind tragerea la răspundere a persoanelor menționate nu corespunde".

Același inculpat a arătat „Conținutul denunțului mi-a fost sugerat de către d-na procuror anchetator I. A. M., în sensul că trebuie să reiasă că am beneficiat de servicii din partea inculpatului O. I. pentru a favoriza societatea, în raport cu funcția pe care o avea.(...) Ultimul pasaj din prima pagină a denunțului formulat pe 09.11.2009 mi-a fost sugerat (respectiv faptul că «N. C. mi-a spus că firma noastră va avea de câștigat, deoarece prin poziția pe care o avea, O. I. ne putea ajuta în schimbul unor avantaje materiale, întrucât împotriva noastră erau depuse mai multe sesizări la Garda Financiară»).(...) Din denunțul formulat nu mențin pasajele în care se face referire că inculpatul Oiari I. ar fi favorizat într-un fel firmele noastre și ar fi beneficiat de mai multe excursii în urma acestor favorizări".

Tribunalul a apreciat că, în condițiile în care declarațiile inculpatului Nadasdy Andreas sunt contradictorii, în limitele arătate, acestea nu pot servi la aflarea adevărului în cauză, situație în care, nu a reținut susținerea acestuia că inculpatul N. C. a efectuat demersuri pentru coruperea inculpatului O. I. G., în scopul arătat mai sus.

S-a mai reținut de asemenea că, inculpatul M. D. O. a precizat că în concordanță cu declarațiile inculpatului NADASDY ANDREAS, că, în perioada 2006-2008 l-a văzut de 3-4 ori pe O. I. G. împreună cu N. C. la restaurantul hotelului R. Blue din Timișoara, uneori aceștia fiind singuri, iar alteori însoțiți și de alte persoane, aceste circumstanțe relevându-i martorului că între cei doi erau relații de amiciție și nu oficiale.

Din analiza acestor declarații a rezultat doar existența unor relații între inculpații O. I. G. și N. C., fapt recunoscut de acești inculpați.

S-a mai reținut că inculpatul C. D. a confirmat relația apropiată existentă în perioada 2006-2008, între inculpatul N. C. și coinculpații O. I. G. și O. R. I., precizând totodată, că, în cursul anului 2006, a asistat la mai multe discuții contradictorii purtate între inculpații N. C. și NADASDY ANDREAS în contextul cărora acesta din urmă îi reproșa celuilalt cheltuirea unor sume de bani din conturile firmelor RADISSON pentru achitarea facturilor ce reprezentau contravaloarea unor excursii efectuate de N. C. și O. I. G. în acea perioadă.

În cursul cercetării judecătorești inculpatul C. D. a arătat că nu l-a cunoscut pe inculpatul O. I. și nu are cunoștință de vreo împrejurare că acesta ar fi primit bani sau foloase de la N. sau de la Nadasdy. A mai arătat că nu a participat la încheierea contractului dintre . GRAND CIGARS și a aflat despre existența acestui contract după încheierea acestuia, în împrejurările menționate în declarație.

S-a mai reținut că martorul C. O. a arătat că în contextul solicitării care i-a fost adresată de către inculpatul N. C. pentru acordarea cu împrumut a sumei de 706.800 euro a acceptat să dea curs acestei cereri doar ca urmare a intervenției inculpatului O. I. G., la acea vreme, șef al Gărzii financiare - Secția T., care l-a rugat să-l ajute pe coinculpat.

În cursul cercetării judecătorești martorul a arătat: „Cu ocazia deplasărilor la Madrid, Barcelona și Rotterdam i-am cunoscut pe inculpații Nadasdy și N.. (...) Când i-am cunoscut pe cei doi inculpați, așa cum am arătat, în acel grup era și inculpatul O. I.. Mai înainte să dau declarații în cursul anchetei, am fost influențat de unii prieteni, în sensul că inculpatul O. ar fi fost în spatele inculpatului N. și că trebuie să lovesc în inculpatul O. atunci când declar în fața anchetatorilor lucruri care sunt neadevărate. în acest sens vreau să revin la ceea ce am declarat în cursul anchetei și să spun că nu este adevărat că inculpatul O. era în spatele inculpatului N., banii dați inculpatului N. i-am dat eu din proprie inițiativă, fără a fi influențat de inculpatul O. I.. Cei care m-au influențat atunci mi-au spus că, dacă spun ceea ce am spus în cursul anchetei șl ceea ce am făcut acum în referire în declarație, o să pot recupera mal repede suma de la inculpatul N..(...) Este adevărat că o dată când mă aflam la bar la restaurantul Regina, în aceeași locație era și inculpatul O. I., atunci m-am întâlnit cu inculpatul N. șl am discutat despre împrumutul de 90.000 de euro, dar inculpatul O. I. nu a participat la discuția mea cu inculpatul N. C. și nu cred că a auzit despre această discuție. Discuția pe care am avut-o cu inculpatul N. am avut-o în timp ce mă aflam ia bar. Cei care m-au influențat în felul arătat mai sus în declarație sunt D. și C., cărora nu le cunosc datele de identificare. (...) Cu persoanele cu care eu am intrat în discuție în acea perioadă «se bârfea» că inculpatul O. I. este în spatele inculpatului N. C.. Nici atunci când am auzit și când am declarat în cursul anchetei nu am crezut că inculpatul O. I. se află în spatele Inculpatului N.. Nu îmi amintesc și nu pot preciza sută la sută când am realizat că inculpatul O. nu se află în spatele inculpatului N.. Nu am discutat niciodată cu inculpatul O. I. în cursul anchetei și nici după acea anchetă. Nici până în prezent nu am discutat cu inculpatul O. I., pentru că am rămas supărat cu privire la cele întâmplate. Când am dat cea de-a doua declarație în cursul anchetei, am dat-o în cursul nopții, eram foarte obosit și adormit șl am spus că îmi mențin declarațiile date până atunci”.

Tribunalul a apreciat că, în contextul în care declarațiile martorului sunt contradictorii, în limitele arătate, acestea nu pot servi la aflarea adevărului în cauză, situație în care, nu a reținut susținerea acestuia că a acceptat să dea curs cererii inculpatului N. C. pentru acordarea cu împrumut a sumei de 706.800 euro doar ca urmare a intervenției inculpatului O. I. G., care l-a rugat să-l ajute pe inculpatul N. C..

S-a mai reținut că martorul C. G. a arătat că fost contactat telefonic în cursul lunii noiembrie 2007, de către inculpatul O. I. G. pentru a-i livra coinculpatului N. C., despre care a precizat că este un prieten de-al său, diferite materiale de construcții, pentru care, ulterior, . a emis o filă cec pentru care nu exista în bancă disponibilul necesar, astfel că, nici până în prezent martorul nu și-a recuperat contravaloarea acelor bunuri. Legat de refuzul acestei societăți de efectuare a plății materialelor, martorul a mai declarat că, în cursul lunii februarie 2009, a solicitat Gărzii financiare verificarea legalității operațiunilor economice derulate de firma RADISSON, însă nu a primit niciun răspuns.

În cursul cercetării judecătorești martorul a arătat: „am fost sunat de inculpatul O. I. despre care știam că e șeful Gărzii Financiare Timișoara și m-a rugat să îl primesc pe inculpatul N. C. și dacă pot să îl ajut sens în care acesta s-a prezentat la mine unde am încheiat un contract comercial. In urma discuțiilor purtate cu inculpatul N. C. am luat hotărârea să închei acel contract cu clauze dure pentru cumpărător cu toate că știam că firma Radisson are probleme, nefiind motivat în acest sens de telefonul primit de la inculpatul O. I.. Am fost sunat de inculpatul O. I. pentru că «așa se obișnuiește în România» și nu îl cunoșteam personal pe acesta. Atunci când a avut loc discuția la telefon acea persoană s-a prezentat ca fiind inculpatul O. I.. Eu știam că O. I. este șeful Gărzii Financiare Timișoara".

În legătură cu acest fapt inculpatul O. I. G. a arătat: „Este adevărat că în cursul anului 2007, la solicitarea inculpatului N., care dorea să cumpere materiale de construcții, am dat un telefon la o firmă, spunându-i telefonic patronului acelei societăți, respectiv dl. C. G. că urmează să vină o persoană să cumpere materiale, fără a interveni în vreun fel la acesta de a-i acorda facilități acestuia. Am intervenit în felul arătat pentru că inculpatul N. se văita că nu găsește materiale de construcții”.

Din analiza celor două declarații ale martorului menționat mai sus a rezultat că actul de vânzare-cumpărare a materialelor de construcții nu a fost încheiat în urma telefonului primit de martor de la inculpat, precum și faptul că inculpatul nu a favorizat societățile comerciale ale inculpatului N. C..

S-a mai reținut că din probatoriul administrat a mai reieșit că, în timp ce sesizările referitoare la săvârșirea de către reprezentanții firmelor RADISSON a unor infracțiuni grave de fraudă și evaziune fiscală erau soluționate în asemenea modalități la nivelul Gărzii financiare - Secția T., inculpatul O. I. G. participa, în virtutea relațiilor apropiate pe care le întreținea cu coinculpatul N. C. la tombolele organizate de această societate tocmai pentru menținerea în eroare a părților vătămate cu privire la construirea imobilelor promise, aspecte care au rezultat din declarațiile martorei B. A. F..

În cursul urmăririi penale martora menționată a arătat că, în anul în 2006 sau 2007 s-au organizat timp de câteva luni tombole lunare cu premii, constând în excursii în G., un autoturism și altele pentru clienți plătite de firma noastră. Din comisie făceau parte N., O. I., doi clienți și un reporter Protv Timișoara.

În cursul cercetării judecătorești martora a arătat: „Îl cunosc pe inculpatul O. I. G. după nume. Am înțeles acum când se discuta despre proces, că inculpatul O. I. G. este persoană publică. Nu am completat un ordin de plată sau nu am efectuat vreun virament din ordinul inculpatului C.”.

Cu privire la acest fapt inculpatul N. C. a arătat: „atunci când am promovat prin publicitate firmele noastre și ceea ce voiam să facem am organizat mai multe tombole, prin care se putea câștiga ca premii și excursii în străinătate. Au fost mai mulți clienți care au câștigat asemenea premii și care au beneficiat de acestea, costurile excursiilor erau suportate de societățile Radisson. (...) Inculpatul O. I. nu a fost membrul comisiei care se ocupa cu atribuirea premiilor la tombolă”.

În legătură cu același fapt inculpatul O. I. G. a arătat: „Am auzit că una dintre firmele lui N. C. a organizat tombole cu câștiguri în mașini, însă nu cunosc detalii despre acest lucru și nici nu am participat în vreun fel la desfășurarea acestor tombole”.

Susținerile martorei, în sensul că, inculpatul O. I. G. a participat la tombolele organizate de firmele inculpatului N. C. și a făcut parte din comisiile de atribuire a premiilor, nu s-au coroborat cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză.

S-a mai arătat că partea vătămată O. O. A. a precizat că inculpatul N. C., pe fondul unor relații apropiate avute cu susnumitul, acesta referindu-se la perioada în care s-a desfășurat activitatea firmelor RADISSON, i-a destăinuit că a plătit, în acea vreme, numeroase excursii, cazare și transport în străinătate pentru persoane cu funcții publice importante în Timișoara, precizând și că a dat unor asemenea funcționari diferite sume de bani. De asemenea, martora a menționat că inculpatul N. C. i-a mai spus că a remis foloasele constând în plata unor excursii în străinătate, în contextul deplasărilor făcute pentru vizionarea unor meciuri de fotbal, precum și că, în contul acelor beneficii, respectivii funcționari hau asigurat «protecția», în sensul că nu au controlat firmele RADISSON, iar mai târziu, i-au asigurat obținerea soluției de netrimitere în judecată dispusă de către Direcția Națională Anticoruptie - Serviciul Teritorial Timișoara.

În sfârșit, s-a arătat că partea vătămată Hladik I. Z. a arătat că în contextul discuției purtate cu inculpatul N. C., acesta i-a spus că nu își face probleme în acest sens și a invocat că se bucură de aprecierea unor funcționari ai Gărzii Financiare - Secția T. și Direcției Generale a Finanțelor Publice T., precum și a unor oameni politici, iar dintre persoanele care îl «sprijineau» în afacerile sale, i-a menționat pe «O.», din cadrul structurii teritoriale a Gărzii Financiare.

Declarațiile celor două părți vătămate nu s-au coroborat cu alte mijloace de probă administrate în cauză.

În susținerea acelorași acuzații în rechizitoriu s-a arătat că inculpatul O. I. G. în calitate de comisar șef al Secției T. din cadrul Gărzii financiare, a luat cunoștință, încă din primăvara anului 2006, că urmare a unor sesizări care au fost adresate instituției pe care o conducea, despre activitatea infracțională desfășurată de reprezentanții firmelor RADISSON în legătură cu vânzarea unor locuințe, despre care susțineau că le vor construi în Timișoara.

În dovedirea acestor susțineri s-au avut în vedere sesizările adresate Gărzii Financiare T. de către părțile vătămate B. D. și L. M. M..

Sesizarea părții vătămate B. D. a fost repartizată martorilor B. I. L. și P. A. (comisari la Secția T. a Gărzii financiare), care s-au deplasat la sediul firmei RADISSON, unde au discutat cu reprezentantul acesteia, inculpatul N. C., iar acesta a promis că va restitui petiționarei suma de bani plătită ca avans pentru achiziționarea apartamentului. În acele împrejurări, deși sesizarea numitei B. D. impunea realizarea unor verificări, cei doi martori nu au efectuat niciun fel de control, ci au luat act de promisiunea inculpatului, după care au trimis petiționarei răspunsul la care ne-am referit mai sus, conținutul acestuia neavând nicio legătură cu atribuțiile acordate de lege Gărzii financiare.

În răspunsul la sesizarea părții vătămate L. M. M. s-a arătat că s-a constatat faptul că documentele contabile în baza cărora aceasta a achitat avansul către . SRL au fost înregistrate în evidența contabilă a acestei societăți și că au aplicat reprezentanților acesteia o sancțiune contravențională. Potrivit actelor aflate la prezentul dosar sancțiunea aplicată s-a referit la împrejurarea că societatea controlată nu avea înregistrat la zi, evidența în registrul jurnal, care nu era completat din data de 30.06.2007, însă fără să fie efectuat un control asupra întregii evidente contabile, așa cum s-ar fi impus în raport cu fapte/e sesizate de numita L. M. M..

În actul de sesizare s-a mai arătat că motivul pentru care inculpatul O. I. G., în calitate de șef ai Gărzii financiare - Secția T. nu s-a implicat pentru a dispune, potrivit prerogativelor funcției sale, luarea unor măsuri ferme de verificare a activității firmelor RADISSON a fost generat de relațiile personale întreținute de inculpatul N. C., fundamentate în evoluția lor, de remiterea în mod repetat de către acesta din urmă a unor foloase cu titlu de mită.

S-a mai arătat că existența acestei atitudini de protecție manifestată de inculpatul O. I. G. față de reprezentanții firmelor RADISSON a fost confirmată, în condițiile în care este de neconceput ca șeful unei structuri teritoriale a Gărzii financiare să protejeze în vreun fel un agent economic a cărui activitate este obligat să o verifice potrivit atribuțiilor funcției sale, prin declarațiile martorilor D. I. și M. I., comisari în cadrul Gărzii financiare - Secția T..

În sfârșit, s-a arătat că inculpatul O. I. G. în calitate de șef al structurii teritoriale T. a Gărzii financiare avea obligația ca, pe de o parte, să verifice calitatea activităților de control efectuate de comisarii din subordine în vederea soluționării sesizărilor primite, iar pe de altă parte să declanșeze acțiuni de control operativ și inopinat la societățile comerciale din zona sa de competență, fiind responsabilizat de lege cu combaterea oricăror acte și fapte din domeniul economic, în special a celor care au ca efect evaziunea și frauda fiscală.

În consecință, s-a concluzionat că dincolo de orice îndoială, probele de la dosar dovedesc că inculpatul O. I. G. a primit cu titlu de mită de la coinculpatul N. C. foloasele la care s-a făcut referire, în scopul de a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu, legate de obligația dispunerii, în calitate de șef al Gărzii financiare - Secția T., a unor acțiuni de control operativ și inopinat, în perioada 2006-2008, la societățile RADISSON, precum și privitoare la verificarea calității activităților de verificare efectuate de către comisarii din subordine ia respectivele.

În același sens s-a arătat că în conformitate cu fișa postului nr.2286, corespunzătoare funcției de comisar șef al Gărzii Financiare - Secția T., inculpatul O. I. G. avea, între alte atribuții de serviciu, obligația de conducere și coordonare a controlului operativ și inopinat desfășurat de colectivul propriu și secțiile subordonate, în vederea prevenirii, descoperirii și combaterii oricăror acte și fapte din domeniul economic, financiar și vamal, care au ca efect evaziunea și frauda fiscală. De asemenea, avea obligația de a organiza controlul financiar preventiv, precum și de a organiza și coordona acțiuni de control operativ și inopinat la agenții economici situați în raza teritorială de competență. Sub același aspect, s-a reținut că în raport cu prevederile art.1 alin.3 din OUG nr.91/02.10.2003 privind organizarea Gărzii Financiare, această instituție publică este responsabilă de efectuarea controlului operativ și inopinat, cu excepția controlului fiscal, la societățile comerciale, în vederea prevenirii descoperirii și combaterii oricăror acte și fapte din domeniul economic, financiar și vamal care au ca efect evaziunea și frauda fiscală.

În legătură cu aspectele relevate mai sus, inculpatul O. I. G. a arătat: „În legătură cu acuzațiile care mi se aduc în calitatea mea de șef al Gărzii Financiare arăt că firmele Radisson au fost controlate de către Garda Financiară ori de câte ori s-a formulat o sesizare în acest sens. In august 2005 comisarii Gărzii Financiare au formulat o sesizare penală împotriva firmei CELEBRI GROUP SRL, unde era asociat inculpatul Nadasdy. In decembrie 2006, aceeași Gardă Financiară a întocmit un proces verbal de contravenție, aplicându-i-se o amendă de 25 mii de lei, fiind sesizată și Oficiul de Spălare a Banilor și Direcția Finanțelor Publice T.. Personal am semnat actele de înaintare a sesizărilor către instituțiile înaintate. Au existat sesizări de la clienții Radisson care au fost sesizate, aceste sesizări fiind transmise și la alte instituții abilitate. Controalele efectuate de comisarii Gărzii Financiare T. au fost efectuate potrivit legii în virtutea competențelor legale. In cursul anilor 2008 și 2009, ca urmare a sesizării Inspectoratului de Poliție T. am efectuat controale la soc. Radisson întocmindu-se în acest sens două sesizări penale care au fost înaintate organelor competente".

Declarațiile inculpatului s-au coroborat cu declarațiile inculpatului N. C. și martorilor P. A. I., dan I., S. Velimir; B. R. C., B. I., M. I., B. I. Livius și F. F. A..

Astfel, inculpatul N. C. a arătat, în cursul cercetării judecătorești: „Am avut controale din partea Gărzii Financiare unde inculpatul O. I. era comisar-șef, în urma controalelor mi s-au făcut chiar sesizări și firma a fost amendată, chiar îmi amintesc că una din amenzile aplicate era foarte mare (25 de mii de lei). în legătură cu această amendă nu aveam cum să iau legătura cu O. I., întrucât eram în avion deplasându-mă dinspre Statele Unite către România și nu aveam cum să influențez într-un fel cursul evenimentelor”.

Martorul P. A. I., a arătat, în cursul cercetării judecătorești: „împreună cu S. Velimir, colegul meu, ne-­am deplasat la sediul firmei Radisson unde am discutat cu o persoană cu atribuțiuni de secretariat, de fa care am aflat că cei doi inculpați erau plecați din țară, am cerut să vină contabilul, însă ni s-a spus că acesta era în concediu. (...) Controlul la care am făcut referire s-a efectuat în vara anului 2007, nu pot preciza data. Cu ocazia controlului s-a avut în vedere sesizarea făcută, nefiind nevoie de un ordin suplimentar în acest sens, întrucât nu se procedează astfel. (...) în legătură cu controlul efectuat nu am discutat cu inculpatul O. I. G. nici înainte și nici după efectuarea controlului, raportul întocmit cu ocazia controlului trebuia înaintat secretariatului Gărzii, actul nu era obligatoriu să fie prezentat șefului de divizie din cadrul Gărzii Financiare. Este posibil, dar nu sunt sigur, ca șeful de divizie să fi avizat raportul de control";

Martorul D. I., a arătat, în cursul cercetării judecătorești: „în cursul anului 2006, în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, împreună cu colegul meu M. ioan, având ca obiectiv controlarea agenților economici am controlat societatea . SRL. (...) Am constatat că societatea a făcut o achiziție de terenuri și a făcut plăți în numerar mai mari decât prevedea legea. Am făcut copii de pe actele în discuție și am aplicat amenda prevăzută de lege. Când am întocmit procesul verbal era prezent inculpatul Nadasdy și din câte îmi amintesc inculpatul a avut obiecțiuni în sensul că amenda este prea mare și că nu semează actul de control. În același context inculpatul ne-a spus că am fost căutați de inculpatul O. I. și că nu am răspuns la telefon. La data respectivă inculpatul O. I. era șeful Gărzii Financiare T.. Și eu și colegul meu am verificat apelurile telefonice și l-am informat că nu aveam niciun apel de la O. I.. Am presupus atunci că nu se putea face o asemenea legătură întrucât zidurile clădirii erau groase. După ce l-am informat pe inculpatul Nadasdy despre împrejurarea că în situația în care nu semnează o să îi comunicăm procesul verbal de contravenție prin poștă, explicându-i că are aceleași drepturi și dacă nu semnează, atunci acesta a spus că semnează. După ce am părăsit incinta societății, așa cum am declarat și în cursul anchetei, am vorbit la telefon cu domnul O. I., dar nu știu dacă noi am sunat sau am fost sunați, căruia i-am spus că urmează să ne întâlnim la sediu. Ne-am întâlnit la sediu cu inculpatul O. care ne-a întrebat cum am ajuns să controlăm societatea Radisson Investments Group SRL, căruia i-am relatat ceea ce am spus în declarație cu privire la firma pe care o controlasem înainte. în același context inculpatul O. l-a întrebat «mai mult pe colegul meu dacă nu cumva acea informație nu a primit-o de la domnul Altmayer». (...) în general, când facem controale nu luăm în considerație afirmațiile reprezentanților societăților controlate, cu privire la faptul că ar cunoaște persoane din cadrul conducerii Gărzii Financiare. După părerea mea, un șef de instituție poate să întrebe despre orice control care se face la un agent economic, dacă societatea ar fi fost trecută în programul zilnic pentru a fi contolată, probabil șeful meu nu ne-ar fi întrebat, nu am luat-o ca o anchetă a conducătorului instituției despre controlul efectuat la societatea . SRL Nu era o procedură prevăzută ca în urma controalelor efectuate să înștiințăm șeful instituției, pentru că se încheia un proces verbal care se depunea la sediul societății. Atunci când am vorbit la telefon cu O., i-am spus că urmează să ne întâlnim la sediu, iar apoi când am ajuns la sediu am purtat discuția despre care am arătat, discuție inițiată de acesta. Nu îmi aduc aminte de vreo altă discuție cu inculpatul O. I., nu am mai controlat ulterior societățile Radisson. Probabil că au fost în control și alți colegi la societățile Radisson, dar nu cunosc. Și mie mi-ar plăcea, dacă aș fi conducătorul instituției, să știu de la subordonații mei de felul în care se desfășoară controlul”.

Martorul S. VELIMIR, a arătat, în cursul cercetării judecătorești: care „Am lucrat în cadrul Gărzii Financiare T. în perioada 2007-2009 în calitate de comisar. În perioada arătată, în urma unei sesizări a unei persoane, împreună cu colegul meu P. A., ne­-am prezentat pentru a efectua un control uneia dintre societățile Radisson (nu îmi amintesc care anume). Am verificat dacă sumele plătite de acea persoană către societate figurau în contabilitate. În urma consultării registrelor contabile s-a constatat că sumele figurau în contabilitate întrucât am constatat că operațiunile din ultimele zile nu figurau în contabilitate, am aplicat o amendă contravențională.(...) în legătură cu controlul efectuat nu am purtat nicio discuție cu domnul O. I., șeful Gărzii Financiare T.. Ulterior, împreună cu lucrători din cadrul departamentului executări silite al Gărzii, ne-am prezentat la sediul societății și am discutat cu inculpatul Nadasdy pentru a-l lămuri să plătească niște sume restante către bugetul de stat inculpatul O. I. nu mi-a cerut niciodată să favorizez vreuna dintre societățile Radisson”.

Martorul B. R. C., a arătat, în cursul cercetării judecătorești: „Am lucrat și lucrez în cadrul Gărzii Financiare T., iar în cursul anului 2008 mi-a fost repartizată o lucrare, având ca obiect verificarea actelor contabile ale firmei . SRL împreună cu colegul meu B. I. ne-am deplasat la sediul firmei menționate, unde am constatat că «nimic nu funcționa», în contextul arătat ne-am întors ia sediul Gărzii, am efectuat notificări, potrivit legii, pentru a ne fi înaintate actele contabile, cu toate acestea nu s-au primit la sediul Gărzii documentele solicitate, în condițiile arătate am formulat două sesizări penale, pentru neprezentarea de acte solicitate la control. Am formulat și o a treia sesizare penală pentru «reținere la sursă», având în vedere că din relațiile parvenite de la organele financiare rezultă că s-au reținut de la angajați sume cu titlu de șomaj și asigurări socaiie și acele sume nu au fost virate la bugetul de stat. (...) îl cunosc pe inculpatul N. C. din anul 2006. Îl cunosc pe inculpatul menționat, întrucât sora mea a avut pe o anumită preioadă de timp relații de prietenie cu acesta. Atunci când am efectuat controlul nu cred că sora mea se mai afla în relații de prietenie cu inculpatul N. în perioada în care am efectuat controlul șef al Gărzii Financiare T. era inculpatul O. I. G., acesta nu mi-a cerut să favorizez în vreun fel societatea pe care am controlat-o”.

Martorul B. I., a arătat, în cursul cercetării judecătorești: „Am fost și sunt comisar la Gărzii Financiare T.. Presupun că în anul 2008 am făcut un control la o firmă, cred că este vorba despre . avea ca obiect verificarea situației impozitelor pe salarii, nevirate la bugetul de stat. Am efectuat controlul împreună cu un coleg, B. Râul, ne-am deplasat la sediul acelei firme, dar nu am găsit pe administrator pentru a ne pune la dispoziție documentele necesare controlului. Era vorba de o sesizare a IPJ T. cu privire la faptul că nu au fost virate impozitele pe salarii. în contextul în care nu am găsit pe nimeni la societate, am făcut sesizare penală, cu privire la faptul că nu a fost virat acel impozit pe salarii la bugetul de stat. Cu colegul meu B. R. nu aveam decât relații de serviciu. La momentul la care am făcut controlul inculpatul O. I. G. era șef de secție în cadrul Gărzii Financiare T.. Acest inculpat nu mi-a solicitat să favorizez în vreun fel societatea pe care o controlam. Acest inculpat nici nu s-a opus în vreun fel la sesizarea penală pe care am făcut-o.

Martorul M. I., a arătat, în cursul cercetării judecătorești: „Lucrez în cadrul Gărzii Financiare T., iar în cursul anului 2007 am efectuat un control la societatea . Am efectuat controlul împreună cu un coleg, respectiv D. I.. Am efectuat procedurile de verificare ale societății, după care am redactat un proces verbal de sancționare, am aplicat sancțiunea contravențională, după care ne-am întors la sediu și am predat actele, conform procedurii. Acel proces verbal a fost contestat și am formulat nota de susținerea a actului pe care îl întocmisem noi, în instanță contestația a fost respinsă. Apoi am trimis actul instituțiilor financiare pentru executare silită. Ulterior întocmirii procesului verbal am sesizat Oficiul Național de Spălare a Banilor.(...) După ce am terminat controlul și am întocmit actul de constatare, inculpatul Nadasdy A., nu îmi amintesc exact, ne-a spus «să ne verificăm telefoanele». Este posibil să ne fi spus Nadasdy în acele împrejurări că «domnilor, v-a sunat șeful dumneavoastră». Precizez faptul că mai înainte, atunci când am ajuns la sediul societății, ne-am verificat telefoanele din proprie inițiativă, fiind nefuncționale. Nu îmi amintesc ca noi să îl fi sunat pe șeful nostru sau acesta să ne fi sunat pe noi. Procedura în cadrul instituției la care lucram era ca, atunci când terminam controlul, să ne întoarcem la sediu și să purtăm o discuție pe marginea materialului întocmit cu șeful nostru, sau în lipsa acestuia, cu adjunctul său. De fiecare dată inculpatul O. I. ne întreba ce am făcut în acea zi și făceam împreună cu acesta o analiză a documentelor. Nu îmi aduc aminte dacă inculpatul O. ne-a întrebat cine ne-a trimis în control. Este posibil să fi avut o discuție în cursul căreia Inculpatul O. I. să ne fi întrebat dacă avem vreo legătură sau dacă am ajuns la societatea Radisson datorită lui Altmayer. Eu desfășuram și o activitate sportivă, Iar Altmayer era arbitru de fotbal. Și eu eram arbitru și din acest motiv mă întâlneam la ședințe cu Altmayer. Nu putea să mă trimită pe mine Altmayer în control și nicio o altă persoană, ci doar «comandantul meu suprem». Niciodată inculpatul O. I. nu mi-a cerut să favorizez nici firmele Radisson șl nicio altă firmă”.

Martorul B. I. LIVIUS, a arătat, în cursul cercetării judecătorești: „Lucrez în cadrul Gărzii Financiare T. și în urma unei petiții a unei persoane fizice, împreună cu colegul meu P. A., ne-am deplasat la sediul firmei Radisson, pentru a verifica cele scrise în petiție. La firmă am discutat cu inculpatul N. C., unul dintre asociații acestei firme. Obiectul acelei petiții îl constituia reclamația acelei persoane cu privire la faptul că plătise firmei Radisson un avans pentru achiziționarea unui apartament și că aceasta își vroia banii înapoi pentru că, probabil nu avea încredere în acea firmă. Am cerut evidențele contabile ale societății, însă atunci nu ni le-au prezentat, întrucât contabila nu era la serviciu. Urma să ne fie prezentate ulterior documentele sau să ne prezentăm noi, nu mai știu exact, știu însă că banii au fost restituiți acelei persoane. în contextul arătat, colegul meu a închis lucrarea și a răspuns petentei, controlul rămânând fără obiect. (...) Petiția a fost ridicată de la sediul Gărzii Financiare, după ce a fost înregistrată, și nu de inculpatul O., care era șeful Gărzii Financiare. Inculpatul nu mi-a cerut să favorizez în vreun fel firma Radisson”.

Martorul F. F. A., a arătat, în cursul cercetării judecătorești: „În cursul anilor 2005-2009 am ocupat funcția de comisar adjunct în cadrul Gărzii Financiare T.. În acea perioadă la instituția noastră au fost depuse sesizări din partea cetățenilor, care au fost repartizate colegilor. Din câte îmi amintesc pe unul dintre colegii mei îl cheamă P. A. și acea sesizare avea ca obiect că unele persoane au plătit sume în avans ia una dintre societățile Radisson în vederea achiziționării unui apartament ni se sesiza faptul că, contractul intervenit între persoana care a reclamat acel fapt și societatea Radisson nu a fost respectat. Colegul căruia i-a fost repartizată lucrarea s-a deplasat la sediul societății pentru a verifica dacă contractul și factura figurau înregistrate în contabilitate. în urma verificărilor a rezultat că aceste documente figurau înregistrate în contabilitate. împrejurarea că termenii contractului nu erau respectați nu ținea de activitatea instituției în care lucram. Și alți colegi, respectiv M. I. și D. I. au efectuat controale la societățile Radisson, nu știu care, și au aplicat sancțiuni contravenționale acestor societăți. În cursul anului 2008 am primit de la IPJ T. o adresă pentru a verifica societățile Radisson, pentru că și acolo erau depuse sesizări cu privire la societățile Radisson. Colegii mei au întocmit două sesizări penale, întrucât atunci când s-au adresat la cele două societăți Radisson să le fie puse la dispoziție documentele contabile, acestea nu s-au conformat. În toamna anului 2008 ni s-a cerut de către organele de anchetă să efectuăm din nou verificări la societățile Radisson. Ceea ce am declarat în cursul anchetei corespunde adevărului, îl cunosc pe inculpatul O. I. care în acea perioadă era șeful Gărzii Financiare T.. Inculpatul menționat nu mi-a solicitat nici mie și nici vreunuia dintre colegii mei să favorizăm vreuna dintre societățile Radisson. De altfel, așa cum am arătat, au fost aplicate sancțiuni cotravenționale celor două societăți și au fost făcute și două sesizări penale”.

Probele la care s-a făcut referire mai sus s-au coroborat și cu sesizările penale adresate Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, adresa înaintată Structurii de Administrare Fiscală, sesizarea Oficiului pentru Prevenirea Spălării Banilor, procesele-verbale de constatare și sancționare contravențională, sesizarea întocmită de Ministerul Finanțelor Publice -ANAF - Timișoara precum și cu declarațiile martorilor Blejnar S. și D. D. P..

Astfel, sesizarea penală nr._ TM din 08.08.2005 adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, are ca obiect un prejudiciu de 20.117,35 lei produs statului de ., reprezentată de administratorul NADASDY A. (control efectuat de comisarii I. RUSLIN și V. A.).

Adresa nr._ TM din 08.0005 transmisă Structurii de Administrare Fiscală - Activitatea de Control Fiscal T., are ca obiect solicitarea de stabilire în întregime a obligațiilor fiscale ale societăți sus amintite, controlul fiind efectuat în baza reclamației înregistrate la Garda Financiară T. sub nr.127 din 11.07.2005.

Sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, ca urmare a reclamației nr.101 TM din 28.04.2006, ce a condus la verificarea efectuată de comisarii P. A. și B. L.;

Procesul verbal de constatare și sancționare contravențională nr._ din 05.12.2006, încheiat la .” SRL, de comisarii M. I. și D. I. încheiat în urma verificărilor efectuate.

Sesizarea Oficiului pentru Prevenirea Spălării Banilor în urma controlului din 05.12.2006.

Procesul verbal de constatare și sancționare contravențională nr._ din 27.07.2007, încheiat la ." SRL, de comisarii S. VELIMIR și P. A., în urma controlului efectuat drept urmare reclamației făcute de L. M. M..

Sesizarea nr._ din 07.08.2009 întocmită de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală Timișoara împotriva unor funcționari publici din cadrul D.G.F.P T. - A.F.P.M Timișoara, prin care s-a solicitat sancționarea șefului administrativ adjunct al A.F.P.M Timișoara - I. G. - și a șefului Serviciului Inspecție fiscală — P. R. — nentru nerespectarea art.43 al.1 și art.45 al.2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în cuprinsul căreia se precizează: „Deși, prin adresa nr. 156/P/07/01._, I.P.J. T. a solicitat să se efectueze verificări de specialitate la S.C. Celebrity Group S.R.L, S.C. Radisson In vest S. R. L, S. C. Radisson Investment Group S. R. L, Activitatea de inspecție fiscală din cadrul AF.RM Timișoara nu a dat curs acestei solicitări. Astfel, prin adresa nr. 4445/11.07.2008, a comunicat acestei autorități că, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 privind Ccdul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare «nu intră în atribuțiile inspecției fiscale efectuarea de constatări tehnico-științifice sau orice alte verificări solicitate de organele de urmărire penală în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzelor aflate în lucru la aceste instituții»”.

Martorul BLEJNAR S., a arătat în cursul cercetării judecătorești: „Știu că, în limitele competențelor pe care le aveam, cei de la Garda Financiară T. și-au făcut treaba. În soluționarea lucrărilor au făcut sesizări la organele de cercetare penată în legătură cu societatea Radisson pe care au controlat-o. În calitatea pe care o aveam îmi parveneau informări periodice cu privire la activitatea din teritoriu. După reținerea de către DNA a inculpatului O. m-am interesat și am solicitat să-mi fie trimise actele întocmite în legătură cu firma Radisson. Cu această ocazie am constatat că se sesizase organele de cercetare penală și Oficiul de Spălare a Banilor de către Garda Financiară T. în legătură cu această societate sau societăți din cadrul grupului Radisson”.

Martorul D. D. P., a arătat în cursul cercetării judecătorești: „Niciodată inculpatul menționat nu a intervenit la mine în legătură cu inculpatul N.. L-am cunoscut întâmplător pe inculpatul N. C. în două ipostaze. Am relatat în declarația dată în cursul anchetei, făcând un efort de memorie, despre acele ipostaze în care l-am cunoscut pe inculpatul N.. În legătură cu problematica Radisson, cunosc faptul că un teren aparținând acestei societăți a făcut obiectul unei acțiuni de executare silită aflată pe rolul Finanțelor Publice Timișoara. În ceea ce privește acțiunile de verificare întreprinse de instituțiile cu atribuții în domeniul financiar fiscal, am constatat, după ce au început cercetările în acest proces, că aceste instituții au avut rol în stabilirea situației de fapt, potrivit competențelor acestora. Din câte știu, Garda Financiară T. a fost sesizată cu privire la Radisson și în acest sens, au fost întreprinse acțiuni potrivit atribuțiilor sale, de stabilire a situației de fapt și de sesizare a celorlalte instituții potrivit competențelor, respectiv Direcția competentă în materie fiscală și Oficiul Național de Spălare a Banilor, în situațiile în care se impunea acest lucru, precum și organele de cercetare penală, de asemenea, când se impunea acest lucru. Din câte știu Garda Financiară a întreprins acțiuni către instituțiile menționate și a aplicat amenzile conform celor constatate".

Din probatoriul la care s-a făcut referire, a reieșit că inculpatul O. I. G. nu a cerut direct sau indirect subordonaților săi să favorizeze societățile inculpatului N. C. cu ocazia controalelor dispuse la nivelul Gărzii Financiare.

Pe de altă parte actele ce stau la baza începerii urmăririi penale împotriva inculpaților Nadasdy Andreas, N. C. și C. D., în cauza de față, constau în constatările Gărzii Financiare – T., ceea ce subliniază inexistența favorizării societăților inculpaților de către garda financiară și implicit de inculpatul O. I. G. în calitate de șef al acestei instituții.

În ceea ce privește beneficiul primit în mod indirect de inculpatul O. I. G. prin intermediul fiului său, inculpatul O. R. I., constând în suma de 5.120, 76 lei, care a fost plătită de inculpatul N. C. pentru efectuarea, în perioada 03.02.2006 – 06.02.2006 a unei excursii în localitatea Banckok – Thailanda, în actul de sesizare s-a reținut că inculpatul Nadasdy Andreas a arătat că inculpatul N. C. a insistat să îl invite în această excursie pe inculpatul O. R. I., pentru ca, în acest mod indirect să-l determine pe tatăl acestuia, inculpatul O. I. G., la adoptarea unei atitudini protecționiste față de activitatea desfășurată de firmele RADISSON. Totodată, inculpatul NADASDY ANDREAS a declarat că, tocmai din acest motiv, nu s-a pus problema ca O. R. I. să plătească partea sa din cheltuielile de transport și cazare pentru excursia din Thailanda și că în cele din urmă, firma RADISSON a suportat integral plata pentru această deplasare.

S-a mai reținut că declarațiile inculpatului M. D. O. (nașul de cununie și de botez al fiului inculpatului O. R. I.), audiat inițial ca martor, sunt contradictorii, în sensul că dacă prin declarațiile date la 14.05.2009 și 16.09.2009, inculpatul M. D. O. a susținut că a văzut momentul în care O. R. I. a dat inculpatului N. C. echivalentul în lei al sumei de aproximativ 2.000 euro, banii fiind numărați în prezența sa, același martor a precizat în cuprinsul declarației din 08.12.2009 (după momentul punerii sale sub învinuire pentru mărturie mincinoasă) că a văzut doar momentul în care O. R. I. a scos banii din buzunar pentru a-i da inculpatului N. C., însă nu a fost atent la numărarea lor, astfel că a presupus că a fost vorba despre circa 70 milioane lei vechi, întrucât aceasta a fost suma cerută, în acele circumstanțe, de către inculpat, care, după ce a primit banii, a afirmat că este «în regulă».

În același context s-a reținut că există în mod evident, discordanțe între suma de bani despre care inculpații O. R. I. și M. D. O. au susținut că a fost dată inculpatului N. C., ca preț pentru excursia din Thailanda, respectiv 70._0.000 lei (ROL) și suma achitată în fapt de către ., cu acest titlu, operatorului de turism VARBITTOUR SRL, fiind vorba despre aproximativ 50.000.000 lei (ROL), pentru fiecare dintre cele patru persoane care au fost în acea excursie.

În legătură cu această acuzație, inculpatul O. I. G., în cursul cercetării judecătorești a arătat: „deplasarea inculpatului O. R. lonuț (fiul meu) arăt că am aflat despre aceasta, cu câteva zile înainte de plecare și de la el am aflat că urmează să plece printre alții și cu inculpatul N.. Nu am discutat cu fiul meu alte amănunte cu privire la plata acelei deplasări, modalitatea și către cine urma sase facă”.

Inculpatul O. R. I., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „în cursul anului 2006 m-am întâlnit cu inculpatul N. C. în incinta restaurantului Regina Blue, ocazie cu care acesta mi-a propus să-l însoțesc într-o excursie în Thailanda. Inculpatul mi-a spus că are de luat niște materiale de construcții și că după ce rezolvă acesstă problemă este liber. Am acceptat invitația inculpatului, pe care l-am întrebat cât mă costă pentru a merge în Thailanda, acesta răspunzându-mi că costul este înjur de 2000 de euro. I-am dat inculpatului echivalentul în lei a 2000 de euro, urmând ca acesta să se ocupe de formalitățile pentru a realiza excursia. Inculpatul mi-a spus că excursia să se facă prin intermediul . poate să rezolve formalitățile fără niciun fel de problemă. Inculpatul mi-a spus că în excursie urma să mai vină asociatul său, pe care eu nu-l cunoșteam și încă o persoană. La discuțiile intervenite între mine și inculpatul N. în timp ce ne aflam în incinta restaurantului Regina Blue din Timișoara a participat și inculpatul M. O. care, de asemenea, a fost invitat să meargă în acea excursie. Am mers în acea excursie și asta a fost totul. Nu am primit nicio chitanță de la inculpat în urma efectuării plății acelei sume de bani. (..) Plata excursiei în Thailanda s-a plătit înainte de a pleca în excursie. Inculpatul N. nu mi-a cerut niciodată să intervin pe lângă tatăl meu. Cunosc faptul că inculpatul M. D. cunoștea că trebuie să-i plătesc inculpatului N. C. suma de 2000 de euro pentru excursia din Thailanda. Inculpatul M. D. este proprietarul localului Regina Blue. Inculpatul M. se afla în separeul din locație unde am stat de vorbă cu inculpatul C. și unde s-a predat suma de 2000 de euro la care am făcui referire. Inculpatul N. obișnuia să folosească expresia «e-n regulă» sau «e OK»".

Declarațiile celor doi inculpați s-au coroborat cu declarațiile inculpaților M. D. O. și N. C..

Astfel, inculpatul M. D. O., în cursul cercetării judecătorești a arătat: „în anul 2006 în cadrul Hotelului R. Blue care-mi aparține m-am întâlnit cu inculpatul O. R. I. și N. C.. Cu acea ocazie, inculpatul C. N. l-a invitat pe inculpatul O. R. la o excursie în Thailanda, aceeași invitație fiindu-mi făcută și mie. Am constatai cu acea ocazie, că inculpatul O. R. a fost de acord cu propunerea inculpatul N.. După circa o jumătate de oră, inculpatul O. i-a dat o sumă de bani inculpatul N. ca preț al excursiei, în jur de 70 de milioane. Am observat când inc N. număra acei bani, după ce i-a primit. Am constatat cu aceeași ocazie că prețul excursiei era de circa 2000 de euro. După ce a numărat banii, inculpatul N. a spus «e-n regulă, e OK Răzvane, mergem». Despre prețul excursiei am aflat atunci când cei doi discutau mai înainte ca R. să-i dea bani inculpatul N.";

Inculpatul N. C., în cursul cercetării judecătorești a arătat: „îmi amintesc și de o deplasare pe care am efectuat-o împreună cu inculpatul O. I. în Thailanda, acesta din urmă plătindu-mi valoarea, iar eu la rândul meu făcând plata către una din firmele Radisson".

În contextul probator analizat mai sus s-a constatat că deplasarea inculpatului O. R. I. în Thailanda a fost achitat de acesta inculpatului N. C., iar această deplasare nu a avut legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului O. I. G..

În ceea ce privește beneficiul primit de inculpatul O. I. G., constând într-un sejur de 7 nopți, în perioada 03.07.2006 – 10.07.2006 în localitatea Nisa – Franța, în actul de sesizare s-a reținut că martora V. M. E., a arătat că inculpatul N. C. i-a pus în vedere faptul că va achiziționa acel pachet turistic pentru inculpatul O. I. G., acesta urmând să plătească personal doar suma de 1000 euro, pentru diferența de bani, până la plata integrală a sejurului, a solicitat să fie facturată în numele . SRL.

În legătură cu această acuzație inculpatul O. I. G., a arătat: „în iulie 2006 am apelat la inculpatul N. pentru a-mi rezerva o cazare la Nisa, cunoscând faptul că prețul pe care îl obținea firma cu care colabora inculpatul N. era mai mic decât la alte firme. Personal inculpatul N. ne-a predat documentele necesare pentru a putea fi cazați și ne-am deplasat la respectiva locație pentru a fi cazați. Documentele erau întocmite pe numele meu și ai soției. Banii reprezentând acest serviciu i-am dat inculpatului N..(...) în legătură cu plata sumei de 3500 de euro inculpatul N. cu ocazia deplasării cu soția mea la Nisa, împreună cu inculpatul S. G., arăt că după efectuarea excursiei inculpatul N. mi-a prezentat o factură din care rezulta din câte îmi amintesc că am plătit o mie de euro, reprezentând contravaloarea 7 zile în străinătate, factură pe care nu am semnat-o în legătură cu restul sumei inculpatul nu mi-a prezentat vreun document. în legătură cu acest aspect am avut o discuție cu inculpatul N. C. care mi-a spus că urmează să-mi aducă o altă factură și pentru restul sumei, factură pe care nu mi-a mai adus-o. Nu m-am deplasat niciodată la sediul agenției Varbitur. (...) inculpatul S. G. a fost de față atunci când a primit vaucere pentru deplasarea la Nisa și când i-am predat acestuia suma de 3500 de euro. în excursia la Nisa trebuia să meargă și inculpatul S. G. cu soția sa, dar nu a mai făcut acest lucru întrucât a plecat la Londra pentru a lucra la firma prietenului său, care se ocupa de asigurarea securității traseului cu ocazia Concursului de Formula 1”.

Declarațiile inculpatului s-au coroborat cu declarațiile inculpaților S. G. și N. C. precum și cu ale martorei V. M. E..

Astfel, inculpatul S. G. a arătat: „la o anumită dată am stat de vorbă cu inculpatul în incinta Hotelului Regina Blue și am purtat o discuție cu o excursie a familiei noastre la Nisa. în timpul discuției la fața locului a venit și inculpatul N. C., care ne-a spus că are o firmă care are un preț avantajos, întrucât prețul era sub celelalte oferte. A doua zi inculpatul ne-a prezentat oferta, cu care am fost de acord, care era sub celelalte oferte cu 1000 de euro. În următoarea zi, ne-am întâlnit cu inculpatul N., căruia inculpatul O. I. i-a plătit suma de 3500 de euro, cât era contravaloarea excursiei, personal am asistat la numărarea banilor. Eu nu am plătit nicio sumă inculpatului întrucât am renunțat să mai merg în excursie întrucât trebuia să merg la Londra la serviciu. Nu am avut nici eu, nici familia vreodată vreo firmă și nu am profitat de pe urma funcției inculpatul O. I.. Inculpatului O. I. îi era teamă de avion și împreună cu acesta m-am deplasat cu mașina în străinătate și am condus chiar mașina”.

Inculpatul N. C. a arătat: „Acuzația privind darea de mită este nefondată, nu am dat mită inculpatul O. I. și nu am purtat cu acesta vreo discuție cu privire la atribuțiunile sale de serviciu. Pe acest inculpat l-am cunoscut «doar tangențial» ca urmare a pasiunii comune «fotbalul». Inculpatul menționat făcea parte din grupul meu de prieteni cu care mă deplasam chiar și în străinătate pentru a asista la jocuri de fotbal. Noi cei din grupul la care am făcut referire am hotărât să obținem rezervările pentru cazare în străinătate prin firma VARBITUR. Aceeași firmă se ocupa cu rezervările de cazare și pentru societățile RADISSON, atât pentru cele din țară, cât și pentru cete din străinătate. (...) Cu ocazia deplasării în interes personal a inculpatul O. I. în străinătate la Nisa în Franța s-a procedat în același mod, în sensul că acesta mi-a dat mie o sumă reprezentând o parte din costurile acelei deplasări sumă pe care eu am virat-o agenției de turism, prin firmele Radisson, iar restul sumei a fost virată personal de inculpatul O. I. Agenției de turism VARBITUR SRL (...) Din câte îmi amintesc suma care reprezenta valoarea totală a excursiei a fost mai mare decât suma pe care mi-a dat-o O. I. mie, diferența a fost plătită de O. tonei agenției de turism”.

Martora V. M., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „Este adevărat că am prestat un serviciu firmei Radisson cu privire la rezervarea unei camere la un hotei din Nisa, iar acest serviciu a fost achitat parțial de către inculpatul O. I.. Știu că inculpatul O. I. a plătit circa 1000-1000 și ceva de euro, restul sumei fiind facturat pe firma Radisson. Nu-mi amintesc cine mi-a spus din parte firmei Radisson să facturăm parțial suma pentru inculpatul O. I., dar exista posibilitatea să se procedeze așa cum am procedat noi în acel caz. Nu știu cine a făcut plata din partea Radisson sau Radisson Investment Firma Radisson nu era tratată ca un client special, ofeream aceleași servicii tuturor clienților”.

În contextul probator analizat mai sus, a rezultat că inculpatul O. I. G. a achitat costul excursiei la care s-a făcut referire.

În ceea ce privește beneficiul primit de inculpatul O. I. G. constând într-o excursie în localitatea Barcelona – Spania, în actul de sesizare s-a reținut că, faptul că inculpatul O. I. G. nu a remis nicio sumă de bani pentru cazarea la hotelul din Barcelona, rezultă chiar din declarația acestuia din data de 18.11.2009 când a menționat că „ar fi plătit dublu sumei în cauză” iar lipsa preocupării acestuia de a remite vreo sumă de bani este evidentă, întrucât martorul Blejnar S., care a fost cazat cu aceeași ocazie la hotelul în discuție a beneficiat de aceeași plată efectuată de inculpatul N. C., a efectuat demersuri pentru a-și achitat cheltuielile sale pentru care, pentru a obține de la inculpatul N. C. documete justificative de plată pe care le-a depus la dosar.

S-a mai reținut că este irelevantă din punct de vedere al probatoriului precizarea inculpatului NADASDY ANDREAS în sensul că inculpatul N. C. ar fi depus o sumă de bani în casieria societății în considerarea cheltuielilor făcute de firma RADISSON pentru plata cazării la Barcelona, întrucât, conform depoziției inculpatului prim menționat, întreaga situație financiară și implicit toate sumele de bani încasate de societățile RADISSON erau atributul exclusiv al coinculpatufui N. C., astfel că NADASDY ANDREAS nu ar fi avut posibilitatea să disocieze între sumele manipulate de către coinculpat.

În legătură cu această acuzație inculpatul O. I. G. a arătat: „în cursul anului cursul anului 2006, cu ocazia deplasării în Spania pentru a asista la un meci de fotbal Barcelona - Chelsea am avut dificultăți la cazare și am apelat ia un prieten al meu, respectiv la fotbalistul C. Contra care ne-a cazat la locuința acestuia din Barcelona. Cu acea ocazie, am aflat de la N. C. că are o cunoștință operator de turism care lucra cu Firma dânsului, în condiții avantajoase pentru firma inculpatului. La sfârșitul anului 2006, inculpatul N. C. a făcut o rezervare la firma ia care lucra, respectiv la . la meciul Barcelona – Chelsea. La finalul șederii în Barcelona, fiecare dintre cei care ne-am deplasat acolo am achitat contravaloarea costului unei camere. Personal i-am achitat inculpatului aproxim. 250 de euro. Precizez faptul că am stat în cameră cu inculpatul S. G., iar eu am plătit întreaga sumă pentru folosirea acelei camere. Cu inculpatul S. G. m-am deplasat de mai multe ori în italia la meciuri de fotbal întrucât acesta cunoaște limba italiană. Din câte cunoșteam știam că acesta nu are nicio societate. (...) Am mai plătit inculpatul N. suma de 250 euro, cu ocazia deplasării la Barcelona, dar nu am primit factură nici pentru această sumă”.

Declarațiile inculpatului se coroborează cu declarațiile inculpaților N. C. și S. G., precum și cu cele ale martorilor F. C. D., B. I., Blejnar S., P. D. C. și H. M. G..

Astfel, inculpatul N. C., în cursul cercetării judecătorești a arătat: „Personal am efectuat deplasări în străinătate unele în interesul meu și altele pentru societăți. Când mă deplasam în interesul societăților o făceam pentru a obține materiale de construcții pentru un preț mai mic. Inițial când mă deplasam în interes propriu costul le suporta tot societățile Radisson dar ulterior se efectua facturarea pentru a suporta plata ca o persoană fizică. în același mod s-a procedat șl cu ocazia deplasării în străinătate pentru a participa la meciurile de fotbal. Precizez faptul că contractul care a intervenit cu societatea care ne oferea servicii de cazare în străinătate era prevăzut faptul ca plata serviciilor să se efectueze uiterior. Atunci când mă deplasam în străinătate pentru a asista la meciuri cu ceilalți membri ai grupului la care am făcui referire primeam bani de la aceștia pentru plata serviciului respectiv, bani pe care îi viram în contul societților mele. Pentru banii primiți societățile fie îmi emiteau factură către mine, fie către membrii grupului care beneficiau de acele servicii. După depunerea banilor în contul societăților viram sumele necesare societății care-mi asigura serviciile de cazare. La toate deplasările pe care le-am efectuat împreună cu O. I., pentru a asista la meciuri în străinătate, acesta mi-a plătit mie sumele reprezentând costurile acelor deplasări, care îl priveau în mod direct.(...) De cele mai multe ori, facturile emise de Radisson pe numele membrilor grupului, la care am făcut referire, erau predate de mine acestora, dar au fost cazuri când nu le predam, întrucât nu-mi erau cerute, deși nu existau reguli în acest sens. Și în cazul inculpatului O. ionel s-a emis o factură sau mai multe în numele său dar nu mai știu dacă i le-am predat sau nu”.

Inculpatul S. G., în cursul cercetării judecătorești a arătat: „îl cunosc pe inculpatul O. I. de circa 20 de ani, iar de 15 ani sunt în relații de prietenie cu acesta. Am o pasiune comună cu inculpatul menționat, respectiv sportut.împreună cu inculpatul mergeam în străinătate la meciuri de fotbal, în Italia, Franța, Spania. Este adevărat că împreună cu inculpatul menționat m-am deplasat într-o excursie în Spania, împreună cu alți prieteni, cu ocazia meciului de fotbal Barcelona -Chelsea. în Barcelona ne-am cazat la un hotel, unde am stat în aceeași cameră cu inculpatul O. I.. A doua zi m-am prezentat la recepție pentru a plăti camera, este totul în ordine și că plata a fost făcută de O. I.”.

Martorul F. C. D., în cursul cercetării judecătorești a arătat: „inculpatul N. C. avea relații cu o firmă care practica prețuri bune la biletele pe care trebuia să le obținem în deplasările pe care ie efectuam. în cadrul grupului format cu ocazia deplasărilor era și inculpatul O. I.. Am făcut deplasări cu acesta la Barcelona, Madrid, M., Rotterdam. Obișnuiam să mergem prin rotație cu mașina fiecăruia dintre noi, plecam ori cu mașinile noastre, ori cu autocarul, se obișnuia să suportăm costurile pe rând, prin rotație. Cine făcea rezervările și plătea, ulterior cheltuielile reglându-le reciproc, îmi amintesc că o dată nu s-a putut să luăm un hotel și prin relațiile inculpatului O. I. am locuit în apartamentul fui C. Contra. Personal nu mi-a făcut nimeni cunoștință cu inculpatul N., ci l-am cunoscut în deplasările pe care le-am făcut (...) îmi amintesc că o dată când ne-am deplasat la Barcelona rezervarea la hotelul Hilton a făcut-o inc. N. și tot el a plătit-o, după care am reglat conturile și fiecare a plătit partea sa. Nu-mi amintesc dacă s-au eliberat documente în urma reglării conturilor dintre noi. A doua oară nu mai știu cine a făcut rezervările la hotelul menționat inculpatul N. mai venea la cazinoul care îmi aparține, însă nu era un împătimit. Au fost situații când în urma reglării conturilor, în situația în care inculpatul O. I. a plătit sumele, să primească înapoi de la noi ceea ce noi îi datoram”.

Martorul B. I., în cursul cercetării judecătorești a arătat: „Făceam parte dintr-un grup de persoane care ne deplasam cu autocarul sau cu mașinile personale la diverse evenimente sportive. Din grup făcea parte și inculpatul O. I.. Îmi amintesc că o dată ne-am deplasat la Barcelona și nu am găsit un hotel, și întrucât toți îl cunoșteam pe C. Contra am locuit în apartamentul acestuia. Costurile deplasării le suportam fiecare indiferent că ne deplasam cu autocarul sau cu mașinile proprii. Dacă costurile le depășeau pe cele inițiale, puneam fiecare sumele în completare, eram ca într-o familie. În acea perioadă eram director ia Protecția Consumatorilor Timișoara și aveam și o firmă din anul 1990. Când ne-am deplasat în Barcelona, cu ocazia meciului dintre Barcelona și Chelsea, s-a făcut o rezervare, dar nu știu de către cine. Cu acea ocazie, la hotelul unde am fost cazați, am plătit pe loc. Nu mai știu cui s-a plătit, cred că la recepție sau lui «Cipri», nu îmi mai amintesc. Pentru mine cred că a plătit C. O., pentru că suntem vecini. Nu mă interesa să obțin documente în urma plăților pe care le efectuam. îl cunosc pe cel căruia i se spune P., dar nu știu exact dacă s-a deplasat vreodată cu mine, poate că da, poate că nu”.

Martorul Blejnar S., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „Am făcut parte din grupul de persoane care s-au deplasat în străinătate cu ocazia unui meci de fotbal (Steaua – Real Madrid), din acel grup făcea parte și inculpatul O. I.. Cheltuielile ocazionate de cazarea în străinătate cu cel prilej au fost suportate inițial de către reprezentanții firmei Radisson, ulterior fiecare persoană care a făcut parte din grup plătind probabil reprezentanților firmei Radisson. în sensul arătat s-au făcut tot felul de compensări. în ceea ce mă privește, cheltuielile au fost achitate de Radisson, iar apoi eu am plătit firmei Radisson cheltuielile care îmi reveneau, pentru care mi-au fost eliberate chitanțe pe care le-am pus la dispoziția DNA. Se efectuau plăți în străinătate în felul următor: o persoană achita benzina, o altă persoană achita contravaloarea mesei, probabil cazarea. (...) Știu că s-a făcut deplasarea cu trei autoturisme și bănuiesc că persoanele respective s-au întors în același mod. Plata contravalorii cheltuielilor care îmi reveneau i-am făcut-o inculpatului N. în timp ce mă aflam în Spania, iar după ce m-am întors în țară am primit factura și chitanța despre care am făcut vorbire”.

Același martor, în cursul urmăririi penale, a arătat: „în contextul unei excursii pe care a efectuat-o, la sfârșitul anului 2006 la Barcelona - Spania pentru vizionarea unui meci de fotbal, s-a întâlnit la același hotel cu inculpatul O. I. G., care făcuse deplasarea în acel loc, împreună cu un grup de persoane din care făcea parte și inculpatul N. C. și că, în condițiile în care a făcut demersuri pentru a-și achita cazarea, a aflat că plata cheltuielilor de cazare pentru acel întreg grup de persoane se facturase pe una dintre firmele inculpatului ultim menționat”.

Martorul P. D. C., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „La hotelul unde ne-am cazat am plătit partea mea pentru camera unde urma să stau, unei persoane din acel grup venit din Timișoara. Acest lucru mi l-a cerut să-l fac Blejnar S. de la care am înțeles că se plătise înainte cazarea și tot ce înseamnă cheltuielile de meci. Am dat o declarație în cursul anchetei, pe care o mențin, întrucât corespunde în întregime adevărului. îl cunosc pe inculpatul O. I. G. pe care îl văd astăzi prezent în fața tribunalului și pe care l-am cunoscut pentru prima oară cu ocazia deplasării în străinătate pentru meciul de fotbal”.

Martorul Contra M. C., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „în cursul anului 2006 tatăl meu m-a rugat să îi fac rost de mai multe bilete la meciul Barcelona/Chelsea întrucât mi-a spus că are mai multe cunoștințe care doresc să vadă acest meci. Printre ei se aflau inculpatul O. I. G., martorii Antraș și B.. Am făcut rost de bilete. Precizez faptul că tatăl meu m-a rugat să găsesc și un loc de cazare pentru cei care urmau să vină la meci. Cu toate că am dorit să găsesc un loc de cazare, nu am reușit, întrucât toate hotelurile erau ocupate. întrucât aveam un apartament în Barcelona, i-am cazat pe cei care s-au deplasat pentru a vedea meciul, în acel apartament, printre care și inculpatul O. I. G.. Biletele de la meci le-am rezervat și acestea au fost ridicate de la locul unde se face acest lucru de către cei care au făcut deplasarea. (...) Nu am pretins nicio sumă de bani pentru faptul că acele persoane au fost cazate în apartamentul meu. (...) Cred că fiecare membru al grupului trebuia să își plătească cheltuielile cu transportul. Cunosc faptul că inculpatul O. I. G. este un mare iubitor al fotbalului, cerându-mi de mai multe ori să îi fac rezervări și la alte meciuri. Cu acele ocazii am făcut rezervările pentru bilete, cheltuielile fiind suportate de către acesta”.

Martorul H. M. G., în cursul urmăririi penale, a arătat: „am derulat activități și cu firma Radisson. Am avut relații comerciale cu firma Radisson în cursul anilor 2005-2007. Am discutat în cursul relațiilor comerciale intervenite cu inculpații Nadasdy și N., noi ofeream bilete în țară și străinătate cu prilejul diverselor activități de orice natură. Ca urmare a serviciilor prestate firmei Radisson aceasta din urmă elibera documente justificative de plată. Plata se făcea prin virament sau cash. Când plata se făcea în numerar, banii îi primeam de la cei doi inculpați menționați. (...) Cred că întotdeauna serviciile noastre au fost facturate pe firma Radisson”.

În contextul probator analizat mai sus, s-a constatat că inculpatul O. I. G. a achitat costul excursiei la care s-a făcut referire.

În ceea ce privește beneficiul primit, în mod indirect, de inculpatul O. I. G., constând în suma de 38.500 lei, care a fost plătită eșalonat de inculpatul N. C. în baza unui contract fictiv de publicitate, încheiat între . și ., la care asociat era inculpatul O. R. I., în actul de sesizare s-a reținut că inculpatul Nadasdy Andreas a arătat că, acest contract a fost încheiat în mod fictiv de către inculpatul N. C., pentru ca acesta să aibă posibilitatea să obțină atitudinea protecțlonistă a inculpatului O. I. G., prin remiterea mascată către acesta și prin intermediul fiului său, a sumelor de bani în discuție.

S-a mai reținut că martorii C. L., D. I. și N. A. V., au arătat că începând cu luna februarie 2007, această societate nu a expus în barul la care ne-am referit mai sus vreun material publicitar referitor la activitatea firmei RADISSON.

În sfârșit s-a arătat că, în declarația dată la data de 16.10.2009, inculpatul O. R. I. a menționat că, ar fi primit materiale publicitare de la firma RADISSON doar timp de 5-6 luni de la data încheierii contractului, în condițiile în care . a facturat, conform acestei relații contractuale, obligația de plată a cocontractantului chiar și în cursul lunii iunie 2008, când firma RADISSON intrase deja în procedura insolvenței, facturile emise pentru lunile corespunzătoare anului 2008 și cea pentru luna decembrie 2007 fiind ulterior stornate.

În legătură cu această acuzație, inculpatul O. I. G. a arătat: „în legătură cu contractul de publicitate intervenit către firma . am aflat despre aceasta în urma unui act de control efectuat de Garda Financiară la sfârșitul anului 2008, la solicitarea DNA T.. Atunci am aflat că plata între societăți s-a făcut prin virament, actele fiind înregistrate în contabilitatea ambelor firme. În contabilitatea firmei fiului meu fiind înregistrate documentele și sumele care urmau să fie plătite cu titlu de impozit pe profit și TVA. Nu am cunoștință dacă s-a făcut vreo plată în numerar”.

Inculpatul O. R. I. a arătat: „La sfârșitul anului 2006, stând de vorbă cu inculpatul N. C., în timp ce ne aflam în incinta I. Mall, unde dețin un bar și o terasă am aflat că acesta vrea să facă reclamă firmelor Radisson și în incinta I. Mall. Totodată inculpatul mi-a spus că a încercat să ia legătura cu I. Mall pentru a face publicitate, dar sumele erau foarte mari și m-a întrebat dacă poate să facă publicitate în incinta cafenelei. Am acceptat propunerea inculpatului și i-am spus că îi voi face publicitate în schimbul sumei de 1000 de euro, în echivalentul în lei. Am luat legătura cu contabilul meu și am stabilit cu inculpatul să se încheie niște acte, în sensul convenției intervenite între noi urmând ca plata să se facă lunar la o dată anume. S-a încheiat un contract pe care eu nu l-am semnat ci doar administratorul firmei mele. Contractul a fost executat până la sfârșitul anului 2008, în acest sens emițându-se facturi către . serviciului de publicitate. Ultimele 3 facturi emise de societatea mea au fost stornate, întrucât plata nu a fost efectuată. Am aflat de la contabila mea, respectiv de la E. C. că societatea mea a emis facturi către . perioada când aceasta era în insolvență, facturile au fost emise fără a se ști că societatea Radisson era în insolvență. Materialele publicitare mi­-au fost aduse de către o persoană pe care nu o cunosc, care mi-a spus că este cea care a fost trimisă de inculpat pentru a-mi da acele materiale. A fost singura dată când am primit materiale publicitare. Materialele publicitare primite cu acea ocazie erau suficiente pentru a le distribui pe mesele din cafenea”.

Susținerile celor doi inculpați s-au coroborat cu declarațiile inculpatului N. C. și cele ale martorilor C. L., S. M., S. A., C. E., Osepciuc F. și L. C..

Astfel, inculpatul N. C. a arătat: „Nu am discutat cu inculpatul Nadasdy despre faptul că i-aș fi oferit lui O. I. bani sau foloase. Nu am vorbit nici cu fiul inculpatului O. I., respectiv cu O. I. despre atribuțiunile de serviciu ale inculpatului O. I.. încheierea contractului dintre Radisson Invest și . are nicio legătură cu atribuțiunile de serviciu ale inculpatului, întrucât acest contract a făcut parte din strategia proiectului nostru imobiliar, societatea menționată avea un bar în incinta lulius Mall din Timișoara și ne distribuia material publicitar. În limbajul meu cotidian obișnuiesc să folosesc expresia «în regulă», «e OK». Contractul cu . fost un contract normal, această societate îndeplinindu-și obligațiile contractuale”.

Martora C. L., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „în februarie 2007 m-am angajat la Grand Cigarets. Firma la care lucram avea încheiat un contract de publicitate cu firma Radisson. Atribuțiunea mea și a celorlalți colegi era să împărțim pliante pentru a face publicitate firmei Radisson în locația noastră. Mențin declarațiile date în cursul urmăririi penale, acestea corespund adevărului. Făceam publicitate și la alte firme, iar acele pliante erau depozitate într-o pungă. Precizez faptul că, eu fiind nou angajată, nu am distribuit pliante. De la colegii mei am aflat că majoritatea clienților care le primeau le rupeau. Am aflat că era vorba și despre pliante cu privire la publicitatea firmei Radisson în urma unor discuții cu administratorul firmei, care mi-a spus acest lucru. Personal nu am scos pliante din acele pungi pentru a le distribui. Nu pot preciza detalii cu privire la forma și conținutul acelor pliante. Nu s-au făcut alte contracte de publicitate cu firma Radisson în afara acelor pliante care au fost distribuite”.

Martora S. M., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „Am lucrat ca ospătar la firma aparținând inculpatului O. R. lonuț, la un bar situat în incinta I. Mall din Timișoara. Cât am lucrat eu la acel bar nu am observat să se fi făcut reclamă la vreo firmă”.

Martora S. A., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „am lucrat la o cafenea care aparținea inculpatului O. R. I.. Ceea ce am declarat în cursul anchetei corespunde adevărului. Cât am lucrat ca barman la firma inculpatului nu am observat să se fi făcut reclamă firmei Radisson în vreun fel”.

Martora C. E., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „Am ținut contabilitatea firmei . firmă a avut un contract de prestări servicii cu Radisson privind publicitatea acestei firme. Firma la care eu lucram avea o activitate de bar, barul fiind situat în incinta matlului din Timișoara. Potrivit acelui contract de prestări servicii, firma la care lucram „fluturași” de la firma Radisson, fluturași erau depuși pe mesele din bar pentru a face publicitate firmei Radisson, prin acei fluturași se făcea reclamă la vânzarea de către Radisson de apartamente în diverse locații (preț, zonă etc). Au fost întocmite facturi pentru prestarea acestui serviciu, iar Radisson a efectuat plăți în acest sens. Am dat declarații în cursul anchetei, pe care le mențin. Aceste declarații corespund adevărului. Au fost situații în care au fost emise facturi pentru Radisson și acestea nu au fost plătite. Acele facturi au fost stomate. De la administratorul societății la care lucram am aflat că . incapacitate de plăți și din acest motiv nu erau achitate facturile. Asociații firmei la care lucram erau L. C. și O. R.. Administratorul firmei era Osepciuc și acesta a fost cel care mi-a adus acei contract intervenit cu Radisson. Această persoană se ocupa de emitere facturilor și ducerea lor la Radisson. Atunci când administratorul ducea facturile la Radisson primea și fluturași! care erau distribuiți în bar, de către el sau de către alți angajați. Nu cunosc cantitatea de fluturași distribuită în bar. Fluturași! erau mai mari sau mai mici, în format A4. Fluturașul în format A4 este cel depus la dosar de către apărătorul inculpatului O. și care mi-a fost prezentat Personal am observat asemenea fluturași pe mesele din bar”.

Martorul Osepciuc F., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: „Am lucrat în cadrul . calitate de administrator, societate care avea ca asociați pe L. F. și pe inculpatul O. R.. Cunosc despre un contract intervenit firma noastră și firma Radisson, contract care mi-a fost dat de către contabila noastră, doamna E., pe care l-am semnat. Nu am participat ia negocierea contractului, am fost anunțat de inc. O., despre existența acestui contract cu Radisson și că trebuie să împărțim niște fluturași pe mese în barul nostru situat în incinta mall-ului din Timișoara. în legătură cu acel contract inc. O. nu mi-a mai spus altceva. Fluturașii erau aduși de către un băiat de la Radisson și îi distribuiam în bar, atât eu, cât și alți angajați ai barului. Eu eram cel care duceam facturile la Radisson pentru plata acestora. La intrare la sediul firmei Radisson era o domnișoară, căreia nu îi cunosc identitatea, și aceasta era cea care semna factura și o ștampila. Când rămâneam fără fluturași și le spuneam acest lucru atunci când mă deplasam la sediul firmei Radisson și ori îmi dădeau alți fluturași, ori îmi trimiteau prin altcineva. Cât am fost la firmă au fost onorate toate facturile. (...) Despre obiectul contractului pe care eu l-am semnat și despre care am făcut referire știu că viza distribuirea acelor fluturași în bar. L-am citit când am semnat acei contract. Nu îmi explic de ce în contractul pe care I-am semnat nu se face referire la publicitate, în sensul distribuirii acelor fluturași, însă asta mi s-a cerut de către inculpatul O. și eu asta am făcut. Nu mai țin minte care era durata contractului și nici despre ce cantitate de fluturași era vorba. Primeam, cum ar fi un top de coli în format A4, și aceia erau fluturașii pe care îi distribuiam. Am primit de vreo trei ori asemenea topuri de fluturași. Nu știu dacă era vorba și despre niște aparate care să facă obiectul contractului pe care l-am semnat”.

Martorul L. C., în cursul cercetării judecătorești, a arătat: Am fost și sunt asociat cu inculpatul O. I. la societatea . care în prezent este în curs de lichidare. într-o discuție pe care am avut-o cu inc.Oiari R. am aflat de la acesta că organele de poliție au ridicat mai multe documente de la firma noastră, totodată inc. mi-a spus că acele documente au fost ridicate, întrucât era vorba despre un contract de publicitate intervenit între firma noastră și firma Radisson; cu privire la acel contract inculaptul ml-a spus că este «perfect legal». Nu am cunoștință despre cine a semnat acel contract și în ce împrejurări, întrucât din discuția purtată cu inculpatul menționat am aflat despre existența acestui contract. Am dat declarații în cursul anchetei pe care le mențin, întrucât acestea corespund adevărului. Nu îmi mai amintesc exact când, dar în urmă cu câțiva ani, inculpatul N. m-a sunat și m-a întrebat dacă am nevoie de materiale de construcții la un preț bun, și cu toate că m-ar fi interesat un asemenea lucru, nu am dat curs solicitării inculpatului. Nu prea cunosc activitatea societății la care am făcut referire iar în barul deschis în incinta mall-ului din Timișoara nu am fost decât de patru-cinci ori”.

În contextul probator analizat mai sus, s-a constatat că inculpatul O. I. G. nu a intervenit în nici un fel în încheierea contractului de publicitate dintre societățile reprezentate de inculpații O. R. I. și N. C.; a aflat ulterior de încheierea acestui contract; încheierea contractului nu a fost condiționată de efectuarea unui anumit serviciu de către inculpat, în calitatea sa de șef al Gărzii Financiare T., pentru societățile coinculpatului N. C.; contractul a fost executat conform obligațiilor asumate de părți și înregistrat în contabilitate, iar sumele încasate de societatea comercială a inculpatului O. R. I. au fost virate prin bancă, pentru veniturile astfel încasate fiind plătite către stat taxe și impozite în valoare de 14.406 lei.

În lumina considerentelor expuse mai sus, tribunalul a apreciat că în cauză nu s-a dovedit că, în perioada 2006 - noiembrie 2007, pe de o parte, inculpatul N. C. a remis inculpatului O. I. G., iar pe de altă parte acesta a primit de la primul inculpat, în mod repetat, în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare – Secția T., foloase în sumă totală de 54.890,03 lei, atât direct cât și cu ajutorul inculpatului O. R. I. în limita sumei de 43.620,76 lei, reprezentând contravaloarea unor excursii în străinătate și, respectiv plata eșalonată a sumei de 38.500 lei în baza unui contract fictiv de publicitate, în scopul de a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu privitoare la verificarea activității desfășurate de către ., . SRL și ., precum și la aplicarea unor sancțiuni reprezentanților acestor agenți economici, lipsind astfel latura obiectivă a infracțiunilor de corupție pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Chiar dacă, s-ar aprecia că, în raport cu unele probe administrate în cauză s-ar contura unele indicii cu privire la existența faptelor la care s-a făcut referire, acestea nu constituie un temei pentru tragerea la răspundere penală a celor trei inculpați, întrucât conțin informații îndoielnice cu privire la vinovăția inculpaților.

În consecință, tribunalul, ca în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p. a dispus achitarea inculpaților N. C. sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art.255 C.p. rap. la art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.37 lit.b și art.41 alin.2 C.p. (4 acte materiale, pct.6 din rechizitoriu), O. I. G. sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art.254 alin.2 C.p. rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (4 acte materiale, pct.6 din rechizitoriu) și O. R. I. sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art. 254 alin.2 C.p. rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (2 acte materiale, pct.6 din rechizitoriu) și a constatat că inculpatul O. I. G. a fost reținut și arestat preventiv de la 18.11.2009 până la 08.01.2010.

În ceea ce privește faptele reținute în actul de sesizare, de mărturie mincinoasă, în sarcina inculpaților S. G. și M. D. O., tribunalul a apreciat că acestea nu întrunesc elementele constitutive ale infr. prev. de art.260 alin.1 C.p. pentru următoarele considerente:

În legătură cu aceste infracțiuni, în actul de sesizare s-a reținut că inculpații, cu ocazia audierii, la data de 16.11.2009, în calitate de martori în prezenta cauză, au susținut că au fost de față când inculpații O. R. I. și O. I. G. au remis coinculpatului N. C. suma de 75.000.000 lei (ROL) și, respectiv, 3.000 – 3.500 euro, pentru achitarea de către inculpatul prim menționat a costului unei excursii în Thailanda – Bangkok și de către inculpatul O. I. G. a contravalorii pachetului turistic pentru deplasarea în localitatea Nice din Franța, la hotel Negresco.

S-a mai reținut că în raport cu probatoriul administrat în cauză, a rezultat că afirmațiile inculpaților M. D. A. și S. G., în sensul atestării împrejurărilor privitoare la remiterea acestor sume de bani, sunt mincinoase, aspectele nereale susținute de aceștia constituind circumstanțe esențiale referitoare la infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina inculpaților O. I. G. și O. R. I., în forma autoratului și, respectiv, a complicității.

În susținerea acuzațiilor în rechizitoriu s-a arătat că inculpatul M. D. O. aproximativ pe la începutul anului 2006, în timp ce se afla la hotelul R. Blue, din Timișoara, a fost de față când inculpatul O. R. I. a remis inculpatului N. C. suma de aproximativ 70.000.000 lei (ROL), pentru efectuarea unei excursii în Thailanda. Potrivit depozițiilor aceluiași martor, inculpatul N. C. a susținut, în acele împrejurări, că avea posibilitatea să obțină un preț mai mic pentru excursia cu destinația respectivă, întrucât avea relații comerciale de mai mult timp cu un operator de turism, care îi acorda reduceri de preț.

S-a reținut, de asemenea, că declarațiile inculpatului sunt contradictorii.

Sub acest aspect s-a reținut că dacă prin declarațiile date la 14.05.2009 și 16.09.2009, martorul M. D. O. a susținut că a văzut momentul în care O. R. I. i-a dat inculpatului N. C. echivalentul în lei al sumei de aproximativ 2.000 euro, banii fiind numărați în prezența sa, același martor a precizat, în cuprinsul declarației din 08.12.2009 (după momentul punerii sale sub învinuire pentru mărturie mincinoasă) că a văzut doar momentul în care O. R. I. a scos banii din buzunar, pentru a-i da inculpatului N. C., însă nu a fost atent la numărarea lor, astfel că a presupus că a fost vorba despre circa 70 milioane lei vechi, întrucât aceasta a fost suma cerută, în acele circumstanțe, de către inculpat, care, după ce a primit banii, a afirmat că este „în regulă”.

S-a mai reținut că s-a constatat existența evidentă a unor discordanțe între suma de bani despre care inculpatul O. R. I. și martorul M. D. O. au susținut că a fost dată inculpatului N. C., ca preț pentru excursia din Thailanda, respectiv, 70.000.000 – 75.000.000 lei (ROL) și suma achitată în fapt de către S.C. RADISSON INVEST S.R.L., cu acest titlu, operatorului de turism VARBITTOUR S.R.L., fiind vorba despre aproximativ 50.000.000 lei (ROL), pentru fiecare dintre cele patru persoane care au fost în acea excursie.

S-a mai reținut că pentru stabilirea sincerității depoziției inculpaților prin rezoluția din 16.11.2009 s-a dispus efectuarea de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (D.G.P.M.B.) – Serviciul Criminalistic a unei constatări tehnico-științifice constând în testarea la poligraf a inculpatului M. D. O..

Din raportul nr. 288.416 din data de 18.11.2009 al structurii de poliție mai sus arătate, a rezultat că răspunsurile date de acest inculpat la întrebările relevante care priveau împrejurarea remiterii sumei în discuție s-au evidențiat modificări semnificative care au fost interpretate de către specialiști ca indici ai comportamentului simulat, rezultând astfel că acesta a mințit în legătură cu circumstanțele în cauză.

S-a mai arătat că, deși inculpatul S. G. a susținut că inculpatul O. I. G. ar fi remis, în prezența sa, suma de 3.000 - 3.500 euro inculpatului N. C., în urma testării aceluiași martor la poligraf, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 288.417 din 18.11.2009 a reieșit că, la răspunsurile date de martor la întrebările esențiale s-au evidențiat indici ai comportamentului simulat.

De asemenea, s-a reținut că declarațiile inculpatului sunt contradictorii.

Astfel, în cuprinsul declarației date la 14.05.2009, inculpatul S. G. a afirmat că, în prezența sa, inculpatul O. I. G. a dat coinculpatului N. C. suma de aproximativ 3.500 euro, însă ulterior, prin depozițiile din 16.11.2009 și 08.12.2009, același martor și-a nuanțat susținerile referitoare la aceste circumstanțe, menționând că a fost atent la numărarea banilor doar până la circa 3.000 euro, însă nu a urmărit până la capăt acea operațiune, dar l-a auzit pe N. C. că, după primirea respectivei sume, a afirmat că „este totul OK” (această formulă fiind utilizată, în cuprinsul declarațiilor date, și de inculpatul M. D. O.).

Acuzațiile aduse celor doi inculpați au fost fundamentate pe concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifice efectuate în cursul urmării penale, din care rezultă că în urma testării la poligraf a inculpaților a rezultat că răspunsurile acestora la întrebările relevante ce priveau împrejurările remiterii sumelor de bani în discuție, s-au evidențiat indici ai comportamentului simulat, rezultând astfel că cei doi inculpați au mințit, și pe împrejurarea că declarațiile celor doi inculpați sunt contradictorii.

În primul rând, tribunalul a reținut că un raport de constatare tehnico-științifică a comportamentului simulat nu are o valoare de certitudine asupra vinovăției unei persoane, acesta fiind relevant în măsura în care se coroborează cu alte probe administrate în cauză și împreună conduc, la formarea convingerii asupra realității situației de fapt și la aflarea adevărului în cauză.

În al doilea rând, probele nu au o valoare dinainte stabilită, legea nefăcând nicio distincție în ceea ce privește valoarea lor probantă după cum au fost administrate în faza de urmărire penală ori în aceea a judecății, instanța fiind îndreptățită a reține numai pe acelea pe care consideră că exprimă adevărul.

În cauză, rapoartele de constatare tehnico-științifică a comportamentului simulat nu au valoare probantă asupra vinovăției celor doi inculpați, în condițiile în care, așa cum s-a arătat declarațiile acestora vizând remiterea sumelor de bani inculpatului N. C., s-au coroborat cu probatoriul administrat la care s-a făcut referire anterior (cu prilejul analizei faptelor de corupție reținute, prin rechizitoriu, în sarcina inculpaților O. I. G., O. R. I. și N. C.), în raport cu care a rezultat situația de fapt reținută, ceea ce a condus la concluzia lipsei laturii obiective a infracțiunii de mărturie mincinoasă, nefiind dovedită sub acest aspect o alterare a adevărului.

În ceea ce privește contradicțiile relevate de acuzare în declarațiile celor doi inculpați, tribunalul le-a apreciat ca irelevante asupra vinovăției acestora, în condițiile în care acestea nu vizează împrejurări esențiale de natură să conducă la înlăturarea răspunderii penale a inculpaților O. I. G. și O. R. I..

În consecință, tribunalul, în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p. a dispus achitarea inculpaților S. G. și M. D. O. sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art. 260 alin.1 C.p.

Împotriva acestei soluții a formulat apel, în termen legal, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție care, prin reprezentantul său, a arătat că acesta vizează greșita achitare a inculpaților NISTROR C. pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, O. R. I. pentru săvârșirea infracțiunilor complicitate la luare de mită și M. D.-O. și S. G. pentru săvârșirea infracțiunilor mărturie mincinoasă.

În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, a apreciat că pentru infracțiunea de dare de mită privindu-l pe inculpatul N. C., aceasta este legea veche, având în vedere prev.art.16 lit.f NC.p.p, dat fiind că între timp a intervenit prescripția răspunderii penale, astfel că a solicitat încetarea procesului penal.

Totodată, a precizat că, având în vedere că s-a apreciat deja în apelul formulat de inculpat, disjuns și soluționat prin decizia penală nr.700/08.05.2015, definitivă, că legea penală favorabilă este vechea reglementare, acest aspect nu ar trebui să se modifice în urma disjungerii.

A mai precizat că modifică motivele de apel, în sensul încetării procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În ceea ce-l privește pe inculpatul O. R. I., a arătat că în motivele de apel scrise, motivarea soluției de achitare o apreciază ca fiind netemeinică, deoarece se bazează numai pe o parte a probatoriului respectiv declarații ale martorilor, deși atât în faza de urmărire penală, cât și în aceea de cercetare judecătorească s-au efectuat probatorii vizând înscrisuri, acte de constatare, o expertiză.

S-a mai arătat că modalitatea de coroborare a probatoriilor de către instanța de fond, față de cele două acuzații de complicitate la luarea de mită de către inculpatul O. R. a generat, exclusiv din perspectiva apărării, o eroare gravă de fapt asupra activității infracționale, ale cărei coordonate s-au stabilit tocmai prin denunțul inculpatului Nadasdy Andreas și alte probe relevante, ca înscrisuri, raport de constatare tehnico-științifică, expertiză contabilă, declarații de inculpați, martori, părți vătămate.

În raport de aceste considerente solicită ca, reanalizând probatoriile, să se dea o nouă interpretare acestor probatorii și să se dispună desființarea în parte a sentinței, cu consecința pronunțării unei soluții de condamnare pentru cele două infracțiuni de complicitate la luare de mită.

A mai solicitat a se avea în vedere, la individualizarea judiciară a pedepsei, contextul în care s-au săvârșit cele două infracțiuni, iar ca modalitate de executarea a se dispune suspendarea sub supraveghere.

P. a mai arătat că, în ceea ce-i privește pe inculpații M. D. - O. și S. G., instanța de fond a avut în vedere doar faptul că declarațiile celor doi au fost contradictorii în legătură cu infracțiunile de corupție în raport de care aceștia au făcut declarații neadevărate.

A solicitat a se avea în vedere că acel raport de constatare tehnico-științifică ce a stabilit comportamentul simulat al răspunsurilor inculpaților nu ar avea suficientă putere în susținerea unei soluții de condamnare.

A considerat că s-a realizat o coroborare trunchiată a mijloacelor de probă administrate în faza de cercetare judecătorească.

A arătat că, în practica instanțelor judecătorești, inclusiv a Curții de apel București constatare tehnico-științifică a stabilit comportamentul simulat al răspunsurilor unui inculpat sau martor reprezintă un indiciu cu privire la sinceritatea răspunsurilor, aspect ce solicită a fi avut în vedere la momentul reanalizării probatoriilor în analiza soluției pe care instanța de control judiciar o va pronunța.

De asemenea, a solicitat a se avea în vedere că declarațiile nesincere ale acestor persoane, care sunt cercetate pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, au avut o influență în actul de înfăptuire a justiției cu consecințe asupra aflării adevărului în prezenta cauză, considerente în raport de care parchetul a solicitat aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenție.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază apelul formulat ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Făcând propria analiză a materialului probator, Curtea apreciază că în mod corect a reținut instanța de fond că din probele administrate la urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești nu rezultă întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor de luare de mită, complicitate la luare de mită, dare de mită și respectiv mărturie mincinoasă în ceea ce privește faptele săvârșite de către inculpații Oalri I. G., O. R. I., N. C., M. O. D. și S. G..

În acest sens, se constată că instanța de fond a făcut o analiză exhaustivă a materialului probatoriu administrat în cauză pe care Curtea și-o însușește în totalitate, motive pentru care nu o va relua, ci face următoarele precizări.

În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită și respectiv dare de mită se reține că pentru a fi întrunite elementele constitutive ale vreuneia dintre aceste infracțiuni este necesar ca oferirea respectiv primirea de bani sau alte foloase de către un funcționar să fie făcută în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Or, din probele de la dosar nu rezultă legătura dintre eventualele foloase primite de inculpatul O. I. G. sau de către inculpatul O. R. I. și modalitatea în care primul și-a îndeplinit atribuțiile pe care le avea în calitate de comisar șef al Secției T. din cadrul Gărzii Financiare.

Niciunul dintre martorii audiați cu privire la acest aspect (P. A. I., D. I., M. I., S. Velimir, B. R. C., B. I., B. I. Livius, F. F. A.) nu au arătat că inculpatul O. I. G. le-ar fi solicitat să adopte un anumit comportament față de firmele inculpatului N., să le favorizeze în vreun fel sau că ar fi împiedicat sesizarea organelor competente în situația în care comisarii Gărzii Financiare ar fi apreciat că se impune acest lucru. Mai mult decât atât martorii Blejnar S. și D. D. P. au arătat că acesta și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile și nu a intervenit pentru a crea o situație favorabilă firmelor inculpatului N. C..

În același timp, angajații instituției conduse de inculpat au răspuns sesizărilor formulate de părțile civile B. D. (nr. 101/TM/28.04.2006) și L. M. M. (75/TM/13.06.2007) conform legislației în vigoare și au colaborat cu organele de urmărire penală. În acest sens, se reține cu titlu exemplificativ faptul că comisarii I. Ruslin și V. A. au întocmit sesizarea penală nr._ TM din data de 08.08.2005 adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara care are ca obiect un prejudiciu de 20.117, 35 lei produs statului de către . reprezentată de administrator N. C.. De asemenea, în urma sesizării primite de la P. de pe lângă Judecătoria Timișoara ca urmare a reclamației înregistrată sub nr. 101 TM din 28.04.2006 au fost efectuate verificări de către comisarii P. A. și B. L.. Prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională nr._ din 05.12.2006 încheiat la . SRL de către comisarii M. I. și D. I. a fost sancționată societatea inculpaților și a fost sesizat Oficiului pentru Prevenirea Spălării Banilor.

Susținerile Ministerului Public în sensul participării inculpatului O. I. G. la tombolele organizate de . ocazii cu care ar fi făcut parte din comisiile de atribuire a premiile, pentru menținerea în eroare a părților vătămate, sunt simple supoziții având în vedere că declarațiile martorei B. A. F. nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă, deși au fost organizate mai multe tombole iar din comisiile menționate făceau parte și alte persoane care însă nu au confirmat participarea inculpatului O. în cadrul acestora.

Curtea are serioase dubii și în ceea ce privește obținerea vreunor foloase necuvenite de către inculpatul O. I. G. de la inculpatul N. C.. Astfel, din declarațiile inculpatului Nadasdy Andreas date la urmărire penală rezultă că inculpatul N. C. s-a preocupat, începând cu anul 2005, să cultive relații apropiate cu inculpatul O. I. G. (denunțul formulat la 09.11.2009 și respectiv declarația din data de 10.11.2009). De asemenea, inculpatul C. D. a declarat în cursul urmăririi penale că a asistat la discuții în care inculpatul Nadasdy îi reproșa inculpatului N. că achita din banii firmei excursiile inculpatului O. I. și respectiv O. R. I.. Însă, în declarațiile ulterioare inculpații Nadasdy și C. au revenit asupra acestor afirmații.

Mai mult decât atât, se reține și faptul că inculpatul Nadasdy a declarat că, în urma reproșurilor formulate cu privire la modalitatea în care inculpatul N. cheltuia banii firmei a primit de la acesta suma de 800 – 900 lei, reprezentând o parte din contravaloarea excursiilor plătite de societate, pe care i-a vărsat în conturile acesteia. Or, în condițiile în care se susține că din banii . SRL, la care era asociat și Nadasdy, erau folosiți pentru a-i asigura inculpatului O. I. G. foloase necuvenite astfel încât acesta să favorizeze firma, de ce ar fi avut inculpatul Nadasdy pretenția ca acesta să achite contravaloarea excursiilor?

În aceste condiții, Curtea observă că susținerile inculpaților O. I. G. și O. R. I. în sensul că ar fi achitat contravaloarea excursiilor în străinătate dar că nu ar fi primit chitanțe de la inculpatul N. sunt pertinente întrucât, în mod evident, eventualele sume primite rămâneau la inculpat și nu erau destinate a fi vărsate în conturile ., pe numele căreia erau facturate pachetele turistice și de care au beneficiat și alte persoane (martorul Blejnar S. care a făcut dovada achitării contravalorii excursiei printr-o chitanță).

În același timp, deși, par a fi neverosimile susținerile inculpaților cu privire la modalitatea în care a fost încheiat și executat contractului de publicitate din data de 10.10.2006 dintre firma inculpatului O. R. I. (.) și ., totuși acesta nu face dovada existenței legăturii dintre primirea sumelor de bani de către inculpat (care este major de altfel) și modalitatea în care au fost îndeplinite atribuțiilor de serviciu de către inculpatul O. I. G., cu atât mai mult cu cât primirea unor eventuale foloase de către inculpatul O. R. I. poate fi explicată atât prin prisma legăturii de prietenie existentă între inculpați cât și prin faptul că inculpatul N. C. risipea cu foarte multă ușurință banii societății.

În acest context, în lipsa unor probe certe, indiciile care rezultă din probele indirecte de la dosar nu sunt suficiente pentru a răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpații N. C., O. I. G. și implicit O. R. I., astfel încât, în mod corect a apreciat instanța de fond că în temeiul principiului in dubio pro reo aceste dubii nu pot decât să profite inculpaților.

Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 5 Cod procedură penală, se regăsește în materia probațiunii. În măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să-l achite.

Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt. Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură sa reflecte realitatea obiectivă. Numai așa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă, respectiv fapta supusa judecății este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

În cauză au fost administrate probe în sprijinul învinuirii așa cum s-a arătat anterior și totuși există îndoială cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor de dare de mită, luare de mită și respectiv de complicitate la luare de mită, iar această îndoială este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție, împrejurare față de care Curtea apreciază că în mod corect a dispus instanța de fond achitarea inculpaților în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. de la 1968 rap la art. 10 alin. 1 lit. d C.p.p. de la 1968.

Prin urmare, în mod judicios a dispus instanța de fond și achitarea inculpaților S. G. și M. D. O. în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. de la 1968 rap la art. 10 alin. 1 lit. d C.p.p. de la 1968, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, declarațiile acestora nevizând împrejurări esențiale pentru stabilirea vinovăției inculpaților O. I. G. și respectiv O. R. I. cu privire la comiterea infracțiunilor de luare de mită și respectiv de complicitate la luare de mită.

Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. va respinge, ca nefondat, apelul formulat de P. de pe lângă ÎCCJ – DNA împotriva sentinței penale nr. 617/02.08.2013 a Tribunalului București – Secția I Penală, în ceea ce privește soluția de achitare a inculpaților N. C. (art. 255 C.pen.1969 rap. la art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b și art. 41 al. 2 C.pen.1969 – 4 acte materiale – pct. 6 din rechizitoriu), O. R. I. (art. 26 C.pen.1969 rap. la art. 254 al. 2 C.pen.1969 rap. la art. 7 al. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen.1969 – 2 acte materiale – pct. 6 din rechizitoriu ), S. G. (260 al. 1 C.pen.1969) și M. D. O. (art. 260 al. 1 C.pen. 1969).

Va ridica măsura asiguratorie instituită prin ordonanța nr. 29/P/2009 din data de 27.11.2009 a procurorului din cadrul PÎCCJ - DNA asupra imobilelor aparținând inculpatului O. R. I. până la concurența sumei de 43.620,76 lei.

În baza art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea prezentului apel au rămas în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge, ca nefondat, apelul formulat de P. de pe lângă ÎCCJ – DNA împotriva sentinței penale nr. 617/02.08.2013 a Tribunalului București – Secția I Penală, în ceea ce privește soluția de achitare a inculpaților N. C. (art. 255 C.pen.1969 rap. la art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b și art. 41 al. 2 C.pen.1969 – 4 acte materiale – pct. 6 din rechizitoriu), O. R. I. (art. 26 C.pen.1969 rap. la art. 254 al. 2 C.pen.1969 rap. la art. 7 al. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen.1969 – 2 acte materiale – pct. 6 din rechizitoriu ), S. G. (260 al. 1 C.pen.1969) și M. D. O. (art. 260 al. 1 C.pen. 1969).

Ridică măsura asiguratorie instituită prin ordonanța nr. 29/P/2009 din data de 27.11.2009 a procurorului din cadrul PÎCCJ - DNA asupra imobilelor aparținând inculpatului O. R. I. până la concurența sumei de 43.620,76 lei.

În baza art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea prezentului apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07 decembrie 2015.

Președinte, Judecător,

C. S. C. C. D.

Grefier,

D. P.

Red.C.S./ 08.02.2016

Tehnored.V.D./7 ex./02.02.2016

T.B.S1 - jud.T.V.M.

← Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr....		Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 1254/2015. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Delapidarea. Art.295 NCP. Decizia nr. 1790/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1743/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Revocare măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 620/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 611/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI