Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 473/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 473/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 473/2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.473/A
Ședința publică din 24.03.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – B. F. V.
JUDECĂTOR – V. I. V.
GREFIER – S. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror N. N..
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de P. de pe lângă Judecătoria Sector 2 București împotriva sentinței penale nr. 867/16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 2 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă intimatul inculpat S. G., pentru care a răspuns apărător din oficiu I. A., în substituire pentru avocat S. E., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului declarat de P..
Reprezentantul Ministerului Public arată că instanța de fond în mod greșit a dedus prevenția prin încheierea de înlăturare a omisiunii vădite, încheiere care și ea la rândul ei este greșită, indicându-se o altă perioadă dedusă decât cea corectă. Solicită admiterea apelului declarat de P., desființarea în parte a hotărârii atacate și deducerea corectă a reținerii și a arestului preventiv de la 28.02.2014 la 18.04.2014.
Apărătorul din oficiu al intimatului inculpat S. G. solicită admiterea apelului declarat de P. și deducerea corectă a prevenției.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată că:
Prin sentința penală nr.867 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București la data de 16.12.2014 în baza art. 485 alin. 1 lit. a C. proc. pen., s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției, încheiat între P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și inculpatul S. G..
În baza art. 228 alin. 1 – 229 alin. 2 lit. b C. pen., a fost condamnat inculpatul S. G. la o pedeapsă de 2 ani și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 67 alin. 1 C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C. pen., pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, potrivit art. 68 alin 1 lit. b C. pen.
În baza art. 32 C. pen. raportat la art. 228 alin. 1 – 229 alin. 2 lit. b C. pen., a fost condamnat inculpatul S. G. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat.
În baza art. 67 alin. 1 C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C. pen., pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, potrivit art. 68 alin 1 lit. b C. pen.
În baza art. 38 alin. 1 și 39 alin. 1 lit. b C. pen., s-a aplicat inculpatului S. G. pedeapsa cea mai grea, de 2 și 4 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 8 luni închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă, urmând ca inculpatului să i se aplice în final o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C. pen., pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, potrivit art. 68 alin 1 lit. b C. pen.
În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe o perioadă de 4 ani, ce constituie termen de supraveghere potrivit art. 92 alin. 1 C. pen.
În baza art. 93 alin. 1 C. pen., s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul I., la datele fixate de către această instituție.
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa.
- să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile.
- să comunice schimbarea locului de muncă.
- să comunie informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 94 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c, e C. pen., au fost comunicate Serviciului de Probațiune I..
În baza art. 93 alin. 2 lit. d C. pen., s-a impus inculpatului obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței, pe perioada termenului de supraveghere.
În baza art. 93 alin. 3 C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Fundației pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare sau al Administrației Domeniului Public Sector 2 București sau al Primăriei Orașului B., județul I..
În baza art. 404 alin. 2 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 96 C. pen. și asupra necesității unei bune conduite viitoare.
În baza art. 486 alin. 2 C. proc. pen., au fost lăsate nesoluționate acțiunile civile.
În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la 1200 de lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 de lei, s-a virat din fondurile Ministerului Justiției .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, a înaintat spre soluționare, acordul de recunoaștere și vinovăție încheiat între P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și inculpatul S. G. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1- 229 alin. 2 lit. b Cod pen, și tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 32 Cod pen. raportat la art. 228 alin. 1 -229 alin. 2 lit. b Cod pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod pen.
Activitățile de cercetare efectuate de către organele de cercetare penală s-au materializat în acordul de vinovăție încheiat cu inculpatul S. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1- 229 alin. 2 lit. b Cod pen. și tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 Cod pen. raportat la art. 228 alin. 1 -229 alin. 2 lit. b Cod pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod pen., acesta fiind de acord să fie condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru un termen de supraveghere calculat potrivit dispozițiilor art. 92 Cod pen.
În concret, activitățile infracționale ale inculpatului au constat în aceea că, la data de 12.02.2014 a sustras un portmoneu din geanta de mână aflată în interiorul unui laborator al Institutului Clinic Fundeni, acesta aparținând persoanei vătămate N. M. M. care își desfășura activitatea în unitatea spitalicească, iar la data de 27.02.2014, în jurului orelor 15.00, același inculpat a încercat să sustragă bunuri dintr-o geantă de mână care se afla în interiorul unui laborator al Instituttului Clinic Fundeni, fiind surprins de către persoana vătămată G. A. care își desfășura activitatea în unitatea spitalicească.
În cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției s-a precizat că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces-verbal de prindere în flagrant, proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, proces-verbal de recunoaștere din planșe foto, proces-verbal de efectuare a percheziției corporale și planșe fotografice, înscrisuri-ordonanță scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative, referat cu propunere de trimitere în judecată, adrese Spital Clinic Fundeni, copie declarația P. C. V., declarație persoană vătămată G. A., declarație martor P. A., declarație persoană vătămată N. M. M., declarații inculpat .
În ceea ce privește cuantumul și felul pedepsei propusă a fi aplicată inculpatului, precum și modalitatea de executare a acesteia, în cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției s-au stabilit următoarele: aplicarea unei pedepse de 2 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1- 229 alin. 2 lit. b Cod pen și a unei pedepse de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 Cod pen. raportat la art. 228 alin 1-229 alin. 2 lit b Cod pen.. De asemenea, având în vedere că cele două fapte sunt concurente, s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, calculată potrivit prevederilor art. 39 alin. 1 lit. b Cod pen privitoare la calculul pedepselor în cazul concursului de infracțiuni. Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei rezulante, s-a dat eficiență prevederlor art. 91 Cod pen. referitoare la suspendarea sub supraveghere, pe un termen calculat potrivit art. 92 Cod pen. Cu privire la toate acestea s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat.
Totodată, a fost înaintat instanței dosarul de urmărire penală nr. 2820/P/2014.
Prin sentința penală nr. 389/18.04.2014, Judecătoria Sectorului 2 București a soluționat cauza penală având ca obiect acord de recunoaștere a vinovăției în dosarul nr. 2820/P/2014, privind pe inculpat, în temeiul art. 396 alin. 6 Cod proc. pen. raportat . la art. 17 alin. 2 și 16 alin. 1 lit. g Cod proc. pen. dispunând încetarea procesului penal cu privire la inculpatul S. G. relativ la săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 228 alin. 1 -229 alin. 2 lit.b Cod pen și art. 32 Cod pen. raportat la art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b Cod pen., ca urmare a împăcării părților, punerea de îndată în libertate a acestuia și obligând inculpatul și persoanele vătămate la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 500 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că persoanele vătămate doreau împăcarea cu inculpatul, acestea neexprimându-și manifestarea de voință în acest sens mai devreme deoarece nu au fost citate la P. în cursul urmăririi penale. Astfel, instanța a considerat că încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției nu poate constitui un obstacol pentru împăcarea părților, câtă vreme acest drept este garantat atât inculpatului cât și persoanelor vătămate, iar acestea pot dispune de drept până la citirea actului de sesizare al instanței, în cauză nefiind depășit acel moment. Având în vedere că neluarea în seamă a manifestării de voință în sensul împăcării atât a inculpatului cât și a persoanelor vătămate ar însemna perpetuarea încălcării drepturilor acestora de a se împăca încă din timpul urmăririi penale, instanța a considerat că, în raport de soluția ce urma să o pronunțe cu privire la împăcare și a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 485 Cod proc. pen, acordul de vinovăție a rămas fără obiect.
Împotriva acestei sentințe P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și părțile civile G. A. F. și N. M. M. au declarat apel. În motivare, P. a criticat sentința pentru greșita soluție de încetare a procesului penal ca urmare a împăcării părților, întrucât în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției nu se putea dispune o asemenea soluție. Astfel, s-a arătat că instanța trebuia să pronunțe fie admiterea acordului, fie respingerea acestuia, conform art. 485 Cod proc. pen. În consecință, s-a solicitat desființarea sentinței, rejudecarea cauzei și condamnarea inculpatului astfel cum a fost stabilit prin acordul de recunoaștere a vinovăției.
De asemenea, părțile civile au criticat sentința sub aspectul obligării acestora la plata cheltuielilor de judecată, acesta înțelegând să se împace cu inculpatul, dar nu să și suporte cheltuielile judiciare impuse de poziția procesuală avută.
La data de 08.09.2014, Curtea de Apel București- Secția I Penală, prin decizia penală nr. 942/A, a admis apelurile declarate, a desființat în întregime sentința penală atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Judecătoria Sectorului 2 București. Pentru a dispune astfel, curtea a reținut că instanța de fond a fost sesizată cu acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între P. și inculpat, potrivit art. 485 Cod proc.pen., instanța putând pronunța una dintre soluțiile prev. la alin. 1 lit. a și b ale acestui articol și nu alte soluții la care se referă art. 396 Cod proc. pen. Soluțiile avute în vedere de art. 485 Cod proc. pen. se dispun prin verificarea cerințelor legale din art. 480-482 Cod proc. pen., iar nu ca urmare a manifestării de voință a părților, diferită de cea care a stat la baza încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției. Dacă s-ar admite posibilitatea pronunțării altor soluții, s-ar ajunge ca această instituție procesual penală să fie golită de conținut și ca instanța să pronunțe soluții dincolo de limitele învestirii, potrivit art. 371 Cod proc. pen. Prin urmare, instanța de apel a considerat că, luând act de împăcarea părților și dispunând încetarea procesului penal, instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală, impunându-se rejudecarea cauzei pentru respectarea tuturor drepturilor procesuale ale părților și asigurarea unui proces echitabil.
În urma soluției pronunțate în apel, dosarul nr._ a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 2 București, fiind primit la data de 22.09.2014.
La data de 27.11.2014, în urma solicitării de către instanță a acoperirii omisiunilor acordului de recunoaștere a vinovăției privitoare la pedepsele accesorii, complementare și măsurile de supraveghere propuse a fi respectate pe durata termenului de supraveghere, în conformitate cu prevederile art. 484 Cod proc. pen., P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București a înaintat la dosar un exemplar al referatului prin care a fost avizată completarea acordului și acordul încheiat cu inculpatul S. G..
Potrivit actului de completare al acordului, semnat și acceptat de către inculpat,capitolul V privitor la felul și cuantumul, precum și forma de executare a pedepsei cu privire la care se încheie acordul se completează cu mențiunile: În baza art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod pen. urmează ca inculpatului să i se interzică, ca pedepasa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani; În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod pen. urmează ca inculpatului să i se interzică, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale; În baza art. 91 Cod pen. urmează să se dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și se stabilește un termen de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod pen. ; În baza art. 93 alin. 1 Cod pen. inculpatul va trebui să respecte, pe durata termenului de supraveghere următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta, b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, c) să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, d) să comunice schimbarea locului de muncă, e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de exitență; În baza art. 94 alin. 1 Cod pen. pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c)-e) Cod pen. se vor comunica Serviciului de Porbațiune București; În baza art. 93 alin. 2 lit. d) Cod pen. inculpatul va trebui să execute următoarea obligație: să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței; În baza art. 91 alin. 4 Cod pen. atrage atenția inculpatului asupra necesității unei bune conduite viitoare și asupra dispozițiilor art. 96 Cod pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori obligațiile care îi revin pe durata termenului de supraveghere: În baza art. 93 alin. 3 Cod pen. pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile în cadrul Primăriei Orașului B., Jud. I., conform protocolului încheiat de Serviciul de Probațiune cu acesastă instituție.
Analizând separat acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și completat la data de 21.11.2014 în ceea ce îl privește pe inculpatul S. G., precum și materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, instanța a constatat următoarele:
În fapt, l-a data de 12.02.2014 inculpatul S. G. a sustras un portmoneu din geanta de mână aparținând persoanei vătămate N. M. M. și aflată în interiorul unui laborator al Institutului Clinic Fundeni, unde persoana vătămată își desfășura activitatea. De asemenea, la data de 27.02.2014, același inculpat a încercat să sustragă bunuri dintr-o geantă de mână care se afla în interiorul unui vestiar al aceluiași Institut Clinic Fundeni, fiind însă surprins de persoana vătămată G. A. care își desfășura activitatea în unitatea spitalicească. Fiind solicitat de către persoana vătămată G. A., agentul de pază Tutu C. l-a identificat și reținut pe inculpat, potrivit declarației martorului P. A., în urma controlului corporal efectuat găsind asupra inculpatului un card RATB pe numele persoanei vătămate N. M. M. și un tester pentru glicemie. Aceste aspecte au rezultat și din procesul verbal de efectuare a percheziției corporale coroborat cu declarația persoanei vătămate G. A., procesul verbal de depistare și procesul verbal de cercetare la fața locului. Inculpatul a fost recunoscut ca fiind cel care a încercat sustragerea bunurilor din geanta persoanei vătămate G. A., astfel cum a reieșit din procesele verbale de recunoaștere după planșa fotografică.
Din declarațiile date de către inculpat în faza de urmărire penală a reieșit că acesta a negat în primă fază comiterea ambelor fapte, specificând că în data de 27.02.2014 a pătruns din greșală în laboratorul Institutului Clinic Fundeni, fiind în căutarea unei toalete, unde a fost suprins de persoana vătămată G. A. și nu a sustras nimic din incinta institutului. În ceea ce privește cardul RATB aparținând celeilalte persoane vătămate, inculpatul a precizat că l-a găsit cu aproximativ o săptămână în urmă în zona Rahova, la data de 12.02.2014 când persoana vătămată N. M. M. a constatat lipsa bunurilor din geanta personală inculpatul fiind la locuința personală din B., jud. I.. Ulterior, inculpatul a revenit asupra celor declarate, arătând că acesta a fost în data de 12.02.2014 la Institutul Clinic Fundeni din incinta căruia a sustras un portmoneu conținând mai multe acte dintr-o geantă lăsată nesupravegheată într-un laborator. Inculpatul a arătat că după ce a luat banii și cardul RATB din portmoneul sustras l-a aruncat pe acesta și restul de acte în zona Unirii. De asemenea, în data de 27.02.2014, în aceeași locație, inculpatul a pătruns într-un laborator de unde a intrat într-o altă cameră în care se făcea accesul în laborator. Acolo, inculpatul a găsit o geantă ce avea fermoarul deschis și în care s-a uitat, însă nu a luat nimic fiind surprins de persoana vătămată G. A. căreia i-a spus că era în căutarea unei toalete.
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în faza urmăririi, respectiv: proces-verbal de prindere în flagrant, proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, proces-verbal de recunoaștere din planșe foto, proces-verbal de efectuare a percheziției corporale și planșe fotografice, înscrisuri- ordonanță scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative, referat cu propunere de trimitere în judecată, adrese Spital Clinic Fundeni, fișă cazier judiciar, declarație persoană vătămată G. A., declarație martor P. A., declarație persoană vătămatăNăstasă M. M., declarații inculpat .
Având în vedere ansamblul probelor administrate în cauză, a reieșit cu certitudine săvârșirea de către inculpatul S. G. a infracțiunilor de furt calificat și tentativă la furt calificat.
În drept, fapta inculpatului S. G. care, în data de 12.02.2014, a pătruns în incinta Instututului Clinic Fundeni de unde a sustras un portmoneu din geanta persoanei vătămate N. M. M. care își desfășura activitatea în unitatea spitalicească și care și-a lăsat geanta nesupraveghetă într-un laborator, spațiu nedeschis publicului, întrunește sub aspect subiectiv și obiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1- 229 alin. 2 lit. b C.pen.
De asemenea, fapta aceluiași inculpat care, în data de 27.02.2014, în jurul orelor 15.00, a pătruns în incinta Institutului Clinic Fundeni, unde a încercat să sustragă bunuri dintr-o geantă de mână aflată într-o cameră ținând de un laborator nedeschis accesului publicului, geantă aparținând persoanei vătămate G. A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat, faptă prevăzută de art. 32 Cod pen. raportat la art. 228 alin. 1- 229 alin. 2 lit. b Cod pen.
Din punct de vedere al laturii obiective, acțiunea inculpatului de luarea a portmoneului conținând mai multe acte și bani la data de 12.02.2014 realizează elementul material al infracțiunii de furt, inculpatul însușindu-și fără drept un bun mobil aparținând altei persoane. De asemenea, acțiunea inculpatului din data de 27.02.2014 reprezentată de încercarea de a sustrage din geanta persoanei vătămate G. A. mai multe bunuri, dar fiind întrerupt de către aceasta din urmă a plecat fără a lua nimic, realizează elementul material al infracțiunii de furt în formă tentată. Având în vedere însă că inculpatul a comis ambele fapte prin pătrunderea într-un laborator unde își desfășurau activitatea ambele persoane vătămate în calitate de asistente medicale, laborator aflat în incinta Institutului Clinic Fundeni, s-a reținut că acestea au fost săvârșite prin violarea sediului profesional, înțeles astfel cum este definit de art. 255 alin. 1 Cod pen., aspect de natură a atrage calificarea faptelor ca întrunind elementul material al infracțiunii de furt calificat, respectiv tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 229 alin. 2 lit. b Cod pen.
În ceea ce privește urmarea imediată a infracțiunilor comise, trebuie făcută o distincție între cele două fapte reținute în sarcina inculpatului. Astfel, în ceea ce privește prima faptă, cea din data de 12.02.2014, s-a reținut că urmarea imediată și concretă este reprezentată de prejudiciul patrimonial cauzat persoanei vătămate N. M. M., aceasta fiind deposedată de bunurile personale, portmoneu conținând acte și bani. Însă cu privire la cea de-a doua faptă, s-a reținut că aceasta nu a fost consumată, nefiind produsă vreo pagubă de natură materială în dauna persoanei vătămate G. A.. Cu toate acestea, acțiunile inculpatului au adus atingere și valorii sociale reprezentate de inviolabilitatea sediului profesional în care persoane fizice își desfășoară activitatea în mod regulat, aceasta fiind ocrotită penal.
Privitor la raportul de cauzalitate dintre fapte și urmările produse s-a constatat că acesta rezultă în cazul ambelor fapte din ansamblul materialului probatoriu administrat în faza de urmărire penală, precum și din materialitatea faptei de pătrundere fără drept în laboratoarele Institutului Clinic Fundeni, creându-se astfel atât un prejudiciu material cât și o stare de pericol asupra unor valori sociale ocrotite de lege.
Din punct de vedere al laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit ambele fapte cu intenție directă, prevăzând și urmărind producerea rezultatului. Astfel, inculpatul a prevăzut, prin acțiunile întreprinse, deposedarea persoanelor vătămate, scop pe care l-a urmărit prin comiterea faptei. Deși, în ceea ce privește cea de-a doua faptă, acțiunea inculpatului a fost întreruptă, acesta neatingându-și scopul urmărit, acest aspect nu este de natură a înlătura existența intenției și a scopului special avut în vedere la momentul pătrunderii în laborator și inspectării genții persoanei vătămate.
Întrucât faptele reținute în sarcina inculpatului au fost comise înainte ca acesta să fi fost condamnat pentru vreuna dintre ele s-a constatat incidența art. 38 alin. 1 Cod pen., acestea fiind concurente.
Având în vedere că din probele administrate în cursul urmăririi penale au rezultat suficiente date cu privire la existența faptelor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și a vinovăției inculpatului, instanța a verificat dacă acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul S. G. și completat ulterior întrunește condițiile prevăzute de art. 480-482 Cod proc. pen. În acest sens s-a constatat că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului este mai mic de 7 ani închisoare, în cazul tentativei la furt calificat, respectiv, până la 7 ani închisoare în cazul infracțiunii consumate de furt calificat. De asemenea, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține toate mențiunile prevăzute de art. 482 Cod proc.pen., iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistat de către avocat ales P. I., cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de urmărire penală .
Privitor la felul, cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei stabilite prin acordul completat, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani, prev. de art. 91 Cod pen., pe un termen de supraveghere stabilit conform art. 92 Cod pen. și aplicarea unor măsuri de supraveghere, prev. de art. 93 alin. alit. a)-e), alin. 2 lit. d) și alin. 3, instanța a apreciat că atât cuantumul pedepsei cât și modalitatea de executare a acesteia sunt suficiente pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.
Ulterior, prin încheierea din data de 17.12.2014, Judecătoria Sectorului 2 București a pronunțat o încheiere de înlăturare a omisiunii vădite, prin care a completat sentința nr. 867/16.12.2014 cu mențiunea „constată că inculpatul S. G. a fost reținut și arestat preventiv în cauză, de la 28.02.2012 la 18.04.2014”.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 24.02.2015sub nr._ (_ ).
P. a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate sub aspectul deducerii măsurilor preventive dincolo de limitele permise de disp. art.485 C.p.p. și art.278 C.p.p.
S-a arătat că prin încheierea din 17.12.2014, instanța s-a sesizat din oficiu cu privire la înlăturarea omisiunii vădite, reținute prin minuta sentinței penale nr.867/16.12.2014, unde nu s-a indicat mențiunea cu privire la perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului S. G.. Astfel, în temeiul ar 278 C.p.p. instanța a dispus să se constate că inculpatul S. G. a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la 28.02.2012 la 18.04.2014.
P. a învederat că îndreptarea erorii materiale este mijlocul prin care este corectată eroarea materială dintr-un act procesual sau procedural. Eroarea materială este greșeala evident strecurată cu ocazia redactării unui act procedural, de pildă tehnoredactarea greșită a unor date, nume, mențiunii, nu greșeli de judecată. Poate fi îndreptată de instanța de judecată care a întocmit actul procedural la cererea celui interesat sau din oficiu. Nu pot fi considerate erori materiale modificarea pedepsei sau a sporului de pedeapsă, modificarea modalități de plată a despăgubirilor.
Conform practicii judiciare indicarea corectă în minută, precum și în considerentele hotărârii, a datei de la care se deduce din durata pedepsei pronunțate timpul arestării preventive și menționarea în dispozitivul hotărârii a aceleași zile și luni, dar a altui an decât în minută, nu constituie motiv de casare și o evidentă eroare materială, ce se îndreaptă de instanța de judecată care a pronunțat hotărârea.
Omisiunea deducerii reținerii sau arestului preventiv din hotărâre instanței, nu constituie eroare materială evidentă, ci numai acele greșeli scriptice, făcute în înscrierea numelui sau prenumelui unei persoane, a unei sume de bani, a unor date calendaristice la care se referă actul procedural și a datei întocmirii actului, evidența erorii traducându-se în lipsa oricărui dubiu cu privire la aceasta, certitudinea acesteia fiind manifestă, nemaiputându-se deliberarea, reaprecierea ori exprimarea unei convingerii (I.C.C.J. Secția Penală, decizia nr. 1916/25 mai 2009, în B.J. 2009, p.854).
Potrivit art.484 al.2 C.p.p., instanța se pronunță asupra acordului de recunoaștere a vinovăției prin sentință, în urma unei proceduri necontradictorii, în ședință publică, după ascultarea procurorului, a inculpatului și avocatului acestuia, precum și a părții civile, dacă este prezentă. Deci inclusiv asupra constatării că inculpatul S. G. a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la 28.02.2012 la 18.04.2014, motiv pentru care înlăturarea omisiunii vădite prin încheiere o consideră nelegală.
În plus prin încheierea din 17.12.2014, prin care instanța s-a sesizat din oficiu cu privire la înlăturarea omisiunii vădite, nu s-a menționat care au fost susținerile reprezentantului Ministerului Public cu privire la chestiunea pusă în discuție, în condițiile în care acesta a participat la ședința din camera preliminară.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. 2 C.p.p., Curtea apreciază apelul declarat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Astfel, apelul declarat de parchet nu vizează decât modalitatea prin care prima instanță a constatat perioada în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză. Celelalte dispoziții ale hotărârii nu au fost contestate și de altfel nici nu existau motive în acest sens, atâta timp cât acordul de vinovăție a fost însușit atât de parchet cât și de inculpat.
Analizând aspectul criticat, Curtea constată că prima instanță a constatat perioada în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză prin intermediul unei încheieri de înlăturare a omisiunii vădite, pronunțată ulterior hotărârii pe fondul cauzei.
Instanța de apel reține că deducerea arestului preventiv nu este o măsură care să poată face obiectul procedurii înlăturării omisiunilor vădite, aspect care rezultă cu claritate din dispozițiile art. 279 C.proc.pen.
Se mai poate observa că, deși a pronunțat încheierea la o zi după pronunțarea sentinței completate (17.12.2014), după redactarea in extenso a sentinței penale nr.867/16.12.2014, la 13.02.2015, în cuprinsul acestei hotărâri nu a mai fost inclusă dispoziția care a făcut obiectul completării, aspect de neînțeles, pentru că în acest mod a nu s-a produs chiar efectul principal al încheierii, acela de înlăturare a omisiunii.
Mai mult, prima instanță a constatat în mod eronat și durata de timp pe parcursul căreia inculpatul s-a aflat reținut și arestat în cauză, acesta nefiind de la 28.02.2012 la 18.04.2014, ci de la 28.02.2014 la 18.04.2014.
Față de cele reținute, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen., Curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București.
Va desființa în totalitate încheierea de îndreptare a erorilor materiale din data de 17.12.2014 și va dispune completarea sentinței penale nr. 867/16.12.2014 după cum urmează:
Va constata că inculpatul S. G. a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la 28.02.2014 la 18.04.2014.
Va menține toate dispozițiile sentinței apelate.
În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare aferente prezentului apel vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen. admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București împotriva sentinței penale nr. 867/16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 2 București.
Desființează în totalitate încheierea de îndreptare a erorilor materiale din data de 17.12.2014 și dispune completarea sentinței penale nr. 867/16.12.2014 după cum urmează:
Constată că inculpatul S. G. a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la 28.02.2014 la 18.04.2014.
Menține toate dispozițiile sentinței apelate.
În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare aferente prezentului apel vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.03.2015.
PREȘEDINTE. JUDECĂTOR,
B. F. V. V. I. V.
GREFIER,
S. N.
Red.jud.V.I.V.
Dact.EA-23.04.2015/4 ex
J.S.2 B..- jud.B.C.
| ← Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 444/2015.... → |
|---|
