Braconaj -. Legea 407/2006. Decizia nr. 1213/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1213/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 1213/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 1213 / A

Ședința publică din data de 24 septembrie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: I. C.

JUDECĂTOR: C. B.

GREFIER: R. S.

Ministerul Public este reprezentat de procuror I. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de partea civilă N. T. și partea civilă ASOCIAȚIA VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI U. BUCUREȘTI împotriva sentinței penale nr. 35/08.04.2015, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:

-apelanta-parte civilă A.V.P.S. U. BUCUREȘTI și apelanta-parte civilă N. T., prin apărătorul ales, avocat S. C.,

-intimatul-inculpatG. S., personal, în stare de libertate, și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat N. D. Floretin, cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 16.09.2015 emisă de Baroul București - S. de Asistență Judiciară,

-intimatul-inculpatG. V. G., personal, în stare de libertate, și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat B. C., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 16.09.2015, emisă de Baroul București - S. de Asistență Judiciară,

-intimatul-inculpatG. M. F., personal, în stare de libertate, și asistat de apărătorul desmenat din oficiu, avocat G. M., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 16.09.2015, emisă de Baroul București - S. de Asistență Judiciară,

-intimatul-inculpatG. M. C., personal, în stare de libertate, și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat N. D. Floretin, cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 16.09.2015, emisă de Baroul București - S. de Asistență Judiciară, și apărătorul ales, avocat M. Floretina, cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 23.09.2015 emisă de Baroul București,

-intimatul-inculpatB. G. A., personal, în stare de libertate, și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat B. C., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 16.09.2015 emisă de Baroul București, și apărătorul ales, avocat L. S., cu împuternicirea avocațială nr. 108 din data de 24.09.2015 emisă de Baroul București,

-intimatul-inculpatG. O. M., personal, în stare de libertate, și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat A. D., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 16.09.2015 emisă de Baroul București - S. de Asistență Judiciară, și apărătorul ales, avocatMușat Floretina, cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 23.09.2015 emisă de Baroul București, și

-intimatul-inculpatC. S. C., personal, în stare de libertate, și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat G. M., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 16.09.2015 emisă de Baroul București - S. de Asistență Judiciară, și apărător ales, avocat L. S., cu împuternicirea avocațială nr. 108 din data de 24.09.2015 emisă de Baroul București,

lipsă fiindintimata-parte civilă S. ORĂȘENESC V., intimatele-părți responsabile civilmente C. I. și C. F. și S. DE PROBAȚIUNE TELEORMAN.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul părților civile A.V.P.S. U. București și N. T. precizează că în cauză s-au efectuat cercetări și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere și ultraj, împrejurare față de care solicită refacerea probatoriului, prin depunerea celor două plângeri inițial depuse, și administrarea probei testimoniale, urmând a fi audiați mai mulți martori.

La interpelarea instanței, arată că la acest moment nu este in măsură să indice numele martorilor și adresele de domiciliu ale acestora.

Apărătorii intimaților-inculpați, având pe rând cuvântul, arată că nu au probe de solicitat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, cu privire la solicitarea de depunere a celor două plângeri, privind săvârșirea infracțiunilor de distrugere și ultraj, apreciază că acestea nu sunt utile cauzei, pe de o parte, în raport de încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpații sunt trimiși in judecată, o eventuală schimbare de încadrare juridică putând fi pusă în discuție și în lipsa acestor plângeri, iar pe de altă parte, instanța, la acest moment, nu poate extinde cercetările din prezenta cauză și cu privire la săvârșirea altor două infracțiuni.

Apărătorii intimaților-inculpați, având pe rând cuvântul, solicită respingerea probelor solicitate.

Curtea, după deliberare, în baza art. 100 alin. 4 lit. a C.pr.pen. cu referire la art. 371 C.pr.pen., respinge, ca nerelevantă, solicitarea de probatorii formulată de către apărătorul părților civile A.V.P.S. U. București și N. T. ,pentru următoarele considerente:

Pe de o parte, judecata se mărginește la persoana și la fapta arătată in actul de sesizare, or, în ceea ce privește infracțiunea de distrugere, constată că prin actul de sesizare a instanței nu a existat sesizare și cu privire la această infracțiune. De altfel, referitor la plângerile la care s-a făcut referire, urmează a se verifica existența lor în dosarul de urmărire penală, respectiv filele 20-22.

Pe de altă parte, raportat la exigențele ce guvernează desfășurarea procesului penal, legiuitorul a reglementat procedura camerei preliminare, ca procedură distinctă, prealabilă judecății fondului și în care se formulează toate cererile și excepțiile.

Ca atare, se constată că o asemenea cerere nu a făcut obiectul cenzurii prin încheierea de ședință din data de 19.08.2014, respectiv nu a fost formulată o astfel de cerere, considerent în raport de care încheierea dată de către Judecătorul de cameră preliminară a rămas definitivă și, ca atare, s-a dispus începerea judecății.

Curtea,în baza art. 420 alin. 4 rap. la art. 83 lit. a C.pr.pen., aduce la cunoștință intimaților-inculpați faptele care formează obiectul cauzei, precum și că au dreptul de a nu da nicio declarație, atrăgându-le atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.

Intimatul-inculpat G. S.,având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.

Intimatul-inculpat G. V. G., având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.

Intimatul-inculpat G. M. F.,având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.

Intimatul-inculpat C. M. C., având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.

Intimatul-inculpat B. Geoirgian A., având cuvântul, arată că dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.

Intimatul-inculpat G. O. M., având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.

Intimatul-inculpat C. S. C., având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.

Curtea, nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și, în baza art. 420 alin. 6 C.pr.pen., acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Apărătorul părților civile A.V.P.S. U. București și N. T., având cuvântul, solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, din infracțiunea de loviri sau alte violențe în infracțiunea de ultraj. Totodată, arată că anexa la Legea nr. 407/2006 nu se referă la cadavrele cinegetice, iar prin gonirea vânatului s-a ajuns la pierderea valorii vânatului gonit. Mai solicită confiscarea autoturismului folosit la săvârșirea faptelor.

Apărătorul intimatului-inculpat G. S., având cuvântul, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate, pedeapsa aplicată fiind corect individualizată.

Apărătorul intimatului-inculpat G. V. G., având cuvântul, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate, apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală, daunele solicitate nefiind dovedite.

Apărătorul intimatului-inculpat G. M. F., având cuvântul, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate, apreciind că în cauză nu se impune schimbarea încadrări juridice a faptelor pentru care inculpați au fost trimiși în judecată. Referitor la latura civilă, precizează că aceasta a fost corect soluționată.

Apărătorul intimaților-inculpați G. M. C. și G. O. M., având cuvântul, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate, apreciind că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, cauza fiind soluționată în baza procedurii simplificate.

Apărătorul intimaților-inculpați B. G. A. și C. S. C., având cuvântul, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, neimpunându-se schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că asupra inculpaților nu a fost găsit vânat, astfel încât nu se impune acordarea de despăgubiri.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, apreciază că încadrarea juridică este corectă.

Pe latură civilă, solicită a se constata faptul că asupra inculpaților nu a fost găsit vânat care să fi fost împușcat.

Intimatul-inculpat G. S., având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.

Intimatul-inculpat G. V. G., având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.

Intimatul-inculpat G. M. F., având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.

Intimatul-inculpat C. M. C., având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.

Intimatul-inculpat B. Geoirgian A., având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.

Intimatul-inculpat G. O. M., având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.

Intimatul-inculpat C. S. C., având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.

Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:

Sentința penală apelată

Prin sentința penală nr. 35/08.04.2015 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:

În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria V., astfel:

1). Pentru inculpatul G. S.: din infracțiunile prevăzute art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 și art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 5 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 41 alin. 1 C.pen., în infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 și art. 180 alin. 2 C.pen. 1969 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969 și art. 37 lit. b C.pen. 1969, ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.pen. 1969;

2). Pentru inculpatul G. V. G.: din infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 și art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 5 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., în infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 și art. 180 alin. 2 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969, ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.pen. 1969;

3). Pentru inculpatul G. M. C.: din infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 și art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 5 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., în infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 și art. 180 alin. 2 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969, ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.pen. 1969;

4). Pentru inculpatul G. M. F.: din infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 5 C.pen., în infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969;

5). Pentru inculpatul B. G. A.: din infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 5 C.pen., în infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969;

6). Pentru inculpatul G. O. M.: din infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 5 C.pen., în infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969;

7). Pentru inculpatul minor C. S. C.: din infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 5 C.pen., în infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 75 lit. a C.pen. 1969 și art. 99 C.pen. 1969.

1). În baza art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen. și art. 75 lit. a și c C.pen. 1969 și art. 37 lit. b C.pen. 1969 rap. la art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul G. S., la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru infracțiunea de braconaj.

În baza art. 180 alin. 2 C.pen. 1969 cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen. și art. 75 lit. a și c C.pen. 1969 și art. 37 lit. b C.pen. 1969 rap. la art. 5 C.pen., a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b C.pen. 1969, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen. 1969, în condițiile art. 71 C.pen. 1969.

În baza art. 86¹ C.pen. 1969, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Potrivit art. 86³ C.pen. 1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la S. de Probațiune competent, la datele fixate de acesta; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86⁴ și 86⁵C.pen. 1969.

Potrivit art. 71 alin. 5 C.pen. 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

2). A fost condamnat inculpatul G. V. G. la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru infracțiunea de braconaj, în baza art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969 și rap. la art. 5 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.pr.pen.

În baza art. 180 alin. 2 C.pen. 1969 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969 și art. 5 C.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b C.pen. 1969, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen. 1969, în condițiile art. 71 C.pen. 1969.

În baza art. 86¹ și 86²C.pen 1969., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 9 luni.

S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86⁴ și 86⁵C.pen. 1969.

Potrivit art. 71 alin. 5 C.pen. 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

3). A fost condamnat inculpatul G. M. C. la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru infracțiunea de braconaj, în baza art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969 rap. la art. 5 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.pr.pen.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b C.pen. 1969, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen. 1969, în condițiile art. 71 C.pen. 1969.

În baza art. 86¹ și 86²C.pen. 1969, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 9 luni.

Potrivit art. 86³ C.pen. 1969, pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la S. de Probațiune competent, la datele fixate de acesta; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86⁴ și 86⁵C.pen. 1969.

Potrivit art. 71 alin. 5 C.pen. 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

4)., 5). și 6). În baza art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 75 lit. a și c C.pen. 1969 și art. 5 C.pen. cu referire la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., au fost condamnați inculpații G. M. F., B. G. A. și G. O. M. la câte 6 luni închisoare fiecare, pentru infracțiunea de braconaj.

S-au interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen. 1969, în condițiile art. 71 C.pen. 1969.

În baza art. 86¹ și 86²C.pen. 1969, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

Potrivit art. 86³ C.pen. 1969, pe durata termenului de încercare, toți cei trei inculpați trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la S. de Probațiune competent, la datele fixate de acesta; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

S-au pus în vedere celor 3 inculpați dispozițiile art. 86⁴ și 86⁵C.pen. 1969.

Potrivit art. 71 alin. 5 C.pen. 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

7). În baza art. 99 și art. 101 lit. a C.pen. 1969, s-a aplicat inculpatului minor C. S. C. măsura educativă a mustrării, pentru infracțiunea de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 75 lit. a C.pen. 1969.

În baza art. 397 C.pr.pen. și art. 1349 C.civ., s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă N. T. și au fost obligați inculpații G. S., G. V. G. și G. M. C., în solidar, să îi plătească părții civile suma de 584,27 de lei, cu titlu de despăgubiri civile.

S-a respins cererea părții civile N. T. privitoare la daunele morale, ca neîntemeiată.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă A.V.P. S. U. București.

În baza art. 404 alin. 4 lit. d C.pr.pen. rap. la art. 112 lit. b C.pen. cu referire la art. 46 din Legea nr. 407/2006, au fost confiscați 7 câini ogari care au servit la săvârșirea faptei.

Potrivit art. 404 alin. 4 lit. f C.pr.pen., s-a dispus restituirea către V. A. I. a autoturismului marca Toyota Hilux Surf cu nr. de înmatriculare PP-0347-. acestuia.

În baza art. 274 alin. 2 C.pr.pen., a fost obligat fiecare inculpat să plătească câte 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, inculpatul minor C. S. C., în solidar cu părțile responsabile civilmente C. I. și C. F..

În motivarea în fapt și în drept a acestei sentințe, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V., au fost trimiși în judecată inculpații G. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de braconaj și lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 și art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 5 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 41 alin. 1 C.pen., G. V. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de braconaj și lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 și art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 5 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., G. M. F., pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006, G. M. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de braconaj și lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 și art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 5 C.pen., ambele cu aplicare art. 38 alin. 1 C.pen., B. G. A., pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006, G. O. M., pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006, și C. S. C., pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 cu aplic. art. 113 C.pen.

În actul de sesizare s-au reținut, în fapt, următoarele: în data de 27.12.2013, în jurul orei 11.00, inculpații s-au deplasat în extravilanul comunelor Cosmești și Talpa, județul Teleorman, cu autoturismul marca Toyota Hilux cu nr. de înmatriculare PP-0347-. G. M. F., la vânat de iepuri, având asupra lor 7 câini rasa ogar. În apropierea pădurii Boiereasca, inculpații G. S., G. V. G., B. G. A., G. O. M. și C. S. C. au coborât din autoturism, încercând să prindă iepuri, iar inculpații G. M. F. și G. M. C. s-au deplasat cu autoturismul spre pădurea din apropiere, unde urmau să se întâlnească cu ceilalți inculpați.

Inculpații G. S., G. V. G., B. G. A., G. O. M. și C. S. C. au fost observați de martorii G. V. și M. S., care l-au anunțat pe paznicul de vânătoare, respectiv partea civilă N. T..

Cei 5 inculpați au urmărit un iepure, pe care însă l-au scăpat, apoi s-au întâlnit la autoturism cu ceilalți 2 inculpați și s-au deplasat împreună în direcția pădurii Lacul Bețivului, fiind urmăriți de cei 2 martori.

Între timp, partea civilă s-a deplasat singură cu autoturismul marca Mitsubishi Pajero cu nr. de înmatriculare_, în direcția indicată de cei 2 martori. Partea civilă a anunțat și paznicul de vânătoare de la fondul vecin, C. N., cerându-i ajutorul, iar când a ajuns la autoturismul inculpaților, inculpații G. O. M. și B. G. A. au fugit în pădure, însoțiți de mai mulți câini ogari.

Partea civilă a verificat autoturismul inculpaților, constatând că nu aveau vânat și le-a solicitat inculpaților G. S., G. V. G., G. M. F., G. M. C. și C. S. C. să aștepte până la sosirea paznicului de vânătoare C. N..

Cei 5 inculpați au vrut să plece, moment în care partea civilă a executat un foc de avertisment în plan vertical, cu arma din dotare, care i-a fost smulsă de inculpatul G. V. G., apoi partea civilă a fost trântită la pământ de către inculpatul G. S., fiind lovită apoi cu pumnii și picioarele de acești 2 inculpați și de către inculpatul G. M. C..

În acest timp, inculpatul G. M. F. se afla în autoturism, ulterior cei 7 inculpații plecând de la fața locului, unde au ajuns la scurt timp martorii C. N., M. N., G. C. și B. P., care au găsit-o pe partea civilă prezentând urme de violență, iar autoturismul său având două roți dezumflate.

Imediat au chemat ajutor, partea civilă fiind transportată cu ambulanța la S. V. pentru acordarea îngrijirilor medicale, pentru care a necesitat un număr de 13-14 zile, conform certificatului medico-legal nr. 1/C5/31.01.2014 emis de S.M.L. Teleorman.

Inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor, respectiv faptul că au desfășurat activități specifice vânătorii, fără a prinde însă vreun iepure.

Deplasate la fața locului, în data de 28.12.2014, organele de poliție au descoperit autoturismul marca Mitsubishi Pajero cu nr. de înmatriculare_, cu roțile desumflate, iar în apropiere au fost descoperite urme de pneuri ale altui autovehicul de teren, o căciulă culoare neagră, iar la o distanță de aproximativ 100 de metri, arma de vânătoare a părții civile N. T..

Situația de fapt mai sus menționată s-a susținut cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice realizate, declarațiile martorilor, procesele-verbale de identificare a inculpaților, declarațiile inculpaților, foaia de observație clinică de la S. V. cu privire la partea civilă N. T., raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică și certificatul medico-legal nr. 1/C5/31.01.2014 emis de S.M.L. Teleorman.

În data de 19.08.2014, instanța a constatat legală sesizarea cu rechizitoriul, administrarea probelor și efectuarea actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.

La primul termen de judecată din data de 08.10.2014, N. T. a depus cerere de constituire parte civilă, însoțită de un set de acte doveditoare pentru Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi U. București, a cărei introducere în cauză a solicitat-o, arătând că are de recuperat un prejudiciu. Partea civilă N. T. a mai arătat că își menține plângerea împotriva inculpaților G. S., G. V. G. și G. M. C..

În data de 06.11.2014, V. A. I. a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a solicitat restituirea autoturismului marca Toyotra Hilux Surf cu nr. de înmatriculare PP-0347-. proprietatea sa și nu a cunoscut faptul că inculpatul G. F., căruia i-l împrumutase, îl va folosi la săvârșirea vreunei infracțiuni.

Audiați în fața instanței, la termenul de judecată din data de 25.02.2015, inculpații au recunoscut faptele și au fost de acord să achite despăgubirile solicitate de părțile civile, fiind de acord și cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, solicitând, totodată, aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen.

Având în vedere actele dosarului, prima instanță a reținut următoarele.

Faptele inculpaților G. S., G. V. G., G. M. C., G. M. F., B. G. A., G. O. M. și C. S. C. care, în data de 27.12.2013, s-au deplasat pe fondul de vânătoare nr. 30 C., situat pe raza comunelor Cosmești și Talpa, județul Teleorman, cu autoturismul marca Toyota Hilux cu nr. de înmatriculare PP-0347-. câini rasa ogar, unde au desfășurat activități specifice vânătorii, în scopul capturării iepurilor de câmp, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Lega nr. 407/2006.

Faptele inculpaților G. V. G., G. S. și G. M. C. care, în data de 27.12.2013, după ce au vânat iepuri pe fondul de vânătoare nr. 30 C., fiind surprinși de paznicul de vânătoare, partea civilă N. T., după ce acesta a executat un foc de avertisment în plan vertical pentru ca inculpații să rămână pe loc, aceștia l-au imobilizat, i-au luat arma și i-au aplicat mai multe lovituri, provocându-i acestuia leziuni care au necesitat 13-14 zile de îngrijiri medicale, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 5 C.pen.

Având în vedere . noului Cod penal, prima instanță a constatat că prevederile acestuia sunt mai favorabile inculpaților pentru infracțiunile săvârșite pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, fiind aplicabil art. 5 C.pen.

La aplicarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.pen.

Sub aspectul laturii civile,prima instanță a dispus obligarea inculpaților G. S., G. V. G. și G. M. C., în solidar, la plata către partea civilă N. T. a sumei de 584,27 de lei, cu titlu de despăgubiri civile, având în vedere că partea civilă a dovedit, cu înscrisurile depuse la dosar, că a cheltuit suma de bani solicitată. Totodată, prima instanță nu a putut aprecia niciun prejudiciu moral suferit de către partea civilă N. T..

De asemenea, prima instanță a apreciat că în patrimoniul părții civile A.V.P.S. U. București nu s-a produs niciun prejudiciu material pe care aceasta l-ar fi putut dovedi, iar inculpații nu au fost trimiși în judecată pentru infracțiunea de distrugere. În ceea ce privește infracțiunea de braconaj, aceștia nu au cauzat părții civile niciun prejudiciu, deoarece au desfășurat doar activități specifice vânătorii, fără a prinde vreun iepure sau alt vânat.

Împotriva acestei sentințe penale, în data de 28.04.2015, în termenul legal de 10 zile de la comunicarea minutei sentinței, părțile civile N. T. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi U. București au declarat apel pe care l-au motivat în scris (motivele de apel aflate la filele 2-5 din prezentul dosar).

Apelurile au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală în data de 26.06.2015 sub nr. unic de dosar_ (nr. în format vechi_ ).

Motivele de apel

Partea civilă N. T. a criticat sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei acesteia, atât în ceea ce privește latura penală, cât și latura civilă a cauzei.

În motivarea în fapt a apelului, s-au precizat următoarele:

- 1. Procedura nu a fost respectată de către P., camera preliminară și nici de către instanța de fond, prin aceasta aducându-se lezări intereselor persoanelor vătămate;

- 2. Nu au fost cercetate toate faptele săvârșite, sens în care s-a solicitat să se aibă în vedere cererea introdusă în camera preliminară referitoare la manipularea armei letale;

- 3. Nu s-a primit răspunsul plângerii prealabile, urmând ca, în funcție de soluționarea acesteia, să curgă termenul legal de constatare calculat de la data comunicării;

- 4. Încadrarea juridică a fost eronată, P. cercetând inițial ultrajul;

- 5. În privința sancțiunilor aplicate, s-a apreciat că acestea nu țin cont de următoarele aspecte: atragerea minorului în grupul infracțional, modul în care infracțiunile au fost premeditate (achiziționarea, creșterea și pregătirea câinilor ogari pentru capturarea vânatului, precum și prepararea mașinii de teren), constituirea unui grup ce, în mod evident, a fost organizat și dotat;

- 6. Referitor la respingerea cererii de confiscare a autoturismului de teren, s-a menționat că Legea nr. 407/2006 prevede în mod expres confiscarea mijloacelor de transport ce au servit la comiterea faptelor de braconaj, iar proprietarul autoturismului poate cere daune pentru pierderea bunului său;

- 7. Referitor la daunele morale, s-a apreciat că, având în vedere vătămarea corporală ce a necesitat zile de spitalizare, a existat un impact negativ ce s-a răsfrânt asupra părții civile căreia i s-a știrbit autoritatea, precum și asupra întregii sale familii.

În consecință, partea civilă a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

În drept, au fost invocate prevederile art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen.

Partea civilă Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi U. București a criticat sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei acesteia, atât în ceea ce privește latura penală, cât și latura civilă a cauzei.

În motivarea în fapt a apelului, s-au precizat următoarele:

- 1. Procedura nu a fost respectată de către P., camera preliminară și nici de către instanța de fond, prin aceasta aducându-se lezări intereselor persoanelor vătămate;

- 2. Nu au fost cercetate toate faptele săvârșite, sens în care s-a solicitat să se aibă în vedere cererea introdusă în camera preliminară referitoare la manipularea armei letale;

- 3. Nu s-a primit răspunsul plângerii prealabile referitoare la distrugere, urmând ca, în funcție de soluționarea acesteia, să curgă termenul legal de constestare calculat de la data comunicării;

- 4. Încadrarea juridică a fost eronată, P. cercetând inițial ultrajul;

- 7. Referitor la daunele materiale, s-a apreciat că nu se poate reține că, în contextul în care pe terenurile de vânătoare gestionate de A.V.P.S. U. se practică braconajul, acesta nu produce daune; A.V.P.S. nu a mai putut exercita acțiuni legale de vânătoare, acțiuni din care urmau să rezulte sume de bani; în același timp, Legea nr. 407/2006 nu face referire la tariful de despăgubire raportat la cadavrele cinegetice; pentru gestionar, respectiv A.V.P.S. U., simpla tulburare a liniștii prin acțiunile de braconaj duce la gonirea vânatului în afara fondului cinegetic, partea civilă pierzând astfel valoarea vânatului gonit din fondul administrat.

În consecință, partea civilă a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

În drept, au fost invocate prevederile art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen.

Curtea, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, atât prin prisma motivelor invocate de către apelantele-părți civile, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 C.pr.pen. și art. 420 alin. 10 C.pr.pen., apreciază că apelul formulat de partea civilă N. T. este întemeiat, iar apelul formulat de partea civilă Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi U. București este nefondat, pentru următoarele considerente:

Situația de fapt

Referitor la situația de fapt, Curtea constată că, pe de o parte a fost descrisă în mod amplu în considerentele sentinței penale apelate, iar pe de altă parte, că, la judecata în primă instanță, la termenul din 25.02.2015, toți intimații-inculpați au adoptat o atitudine procesuală constantă de recunoaștere a comiterii faptelor pentru care au fost cercetați, astfel că s-au prevalat de dispozițiile art. 374 alin. 4 și art. 375 rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen. privind procedura recunoașterii învinuirii, recunoscând faptele în modalitatea în care acestea au fost reținute în rechizitoriu, fiind de acord cu mijloacele de probă administrate în timpul urmării penale, nesolicitând administrarea altor mijloace de probă, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere.

Totodată, Curtea, efectuând propriul examen analitic asupra situației de fapt, prin raportare la ansamblul mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, constată că situația de fapt a fost în mod corect reținută de către prima instanță, motiv pentru care își însușește pe deplin argumentația expusă de către prima instanță, apreciind, așadar, că mijloacele de probă administrate dovedesc, dincolo de orice dubiu rezonabil, împrejurarea că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost cercetați.

Mijloacele de probă

1. Mijloacele de probă administrate în timpul urmăririi penale

Curtea reține că în această fază procesuală au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto anexate, declarațiile părții civile N. T., depozițiile martorilor B. P., C. N., G. V., M. S., M. Nicilae și G. C., foaia de observație clinică de la S. Drașului V. cu privire la partea civilă N. T., certificatul medico-legal nr. 1/C5/31.01.2014 emis de S.M.L. Teleorman, și raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică, mijloace de probă ce se coroborează cu depozițiile date de intimații-inculpați prin care aceștia au recunoscut săvârșirea faptelor.

2. Mijloacele de probă administrate în cursul judecării cauzei de către instanța de apel

Din acest punct de vedere, Curtea constată că în cursul judecării cauzei în apel nu s-a solicitat administrarea niciunui mijloc de probă.

În drept

Curtea constată că faptele reținute în sarcina intimaților-inculpați întrunesc, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. c din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., iar în ceea ce îi privește pe intimații-inculpați G. S., G. V. G. și G. M. C., și a infracțiunii de lovire sau alte violențe, porevăzută de art. 180 alin. 2 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. (respectiv art. 193 alin. 2 C.pen.).

Analiza motivelor de apel

Apelul formulat de partea civilă N. T.

Motivul de apel referitor la împrejurarea că procedura nu a fost respectată de către P., camera preliminară și nici de către instanța de fond, prin aceasta aducându-se lezări intereselor persoanelor vătămate

Pe de o parte, Curtea constată că partea civilă nu a argumentat în niciun fel modalitatea concretă în raport de care a pretins că în fazele procesuale anterioare prezentei căi de atac i-ar fi fost încălcate drepturile procesuale. Implicit, partea civilă nu a demonstrat producerea vreunei vătămări procesuale.

Pe de altă parte, analizând actele și lucrările dosarului din fazele de urmărire penală, cameră preliminară și cercetare judecătorească în primă instanță, Curtea nu a remarcat nicio încălcare a vreunui drept procesual al părților civile, neobservând nicio cauză de nulitate absolută sau relativă a vreunui act procesual-penal îndeplinit în cauză.

Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat.

Motivul de apel referitor la împrejurarea că nu au fost cercetate toate faptele săvârșite, sens în care s-a solicitat să se aibă în vedere cererea introdusă în camera preliminară referitoare la manipularea armei letale

Curtea constată că aspectele anterior menționate trebuiau a fi învederate de către partea civilă în faza de cercetare judecătorească în primă instanță, iar nu, fie pentru prima dată, fie reluate în calea de atac a apelului. Din acest punct de vedere, Curtea remarcă faptul că imposibilitatea formulării, pentru prima dată în apel, a unor împrejurări privind neefectuarea de către organele de cercetare penală de cercetări privind toate faptele menționate în plângerea formulată este explicabilă și din perspectiva faptului că actualul Cod de procedură penală nu mai prevede instituția juridică a extinderii procesului penal pentru alte fapte, care era reglementată în art. 336 din Legea nr. 29/1968 privind Codul de procedură penală.

Totodată, Curtea constată că aceste aspecte nu se pot circumscrie niciunei cauze de nulitate absolută sau relativă dintre cele prevăzute de art. 281 - art. 282 C.pr.pen., pentru a putea fi astfel eventual analizate din această perspectivă.

Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat.

Motivul de apel referitor la faptul că nu s-a primit răspunsul plângerii prealabile referitoare la distrugere, urmând ca, în funcție de soluționarea acesteia, să curgă termenul legal de constestare calculat de la data comunicării

În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de apel, Curtea constată că prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 emis în data de 25.06.2014 de P. de pe lângă Judecătoria V., s-a dispus, la punctul 2 al actului de sesizare a instanței, în baza art. 315 alin. 1 lit. b, art. 327 lit. b și art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de distrugere prevăzută de art. 253 alin. 1 C.pen., cu privire la inculpații G. S., G. V. G., G. M. C., G. M. F., B. G. A., G. O. M. și C. S. C..

Astfel, cu privire la infracțiunea de distrugere, respectiv tăierea anvelopelor autoturismului marca Mitsubishi Pajero cu nr. de înmatriculare_, din dotarea părții civile N. T., deși urmărirea penală a fost completă, procurorul a constatat că în cauză nu există probe certe de vinovăție în sensul că cei 7 inculpați ar fi săvârșit această faptă.

Așadar, Curtea constată că în cauză au fost efectuate cercetări sub aspectul infracțiunii de distrugere reclamată de către partea civilă N. T..

Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat.

Motivul de apel referitor la încadrarea juridică a uneia dintre faptele reținute în sarcina inculpaților G. S., G. V. G. și G. M. C., ca fiind ultraj, iar nu lovire sau alte violențe

Curtea constată că partea civilă N. T. a solicitat, în baza art. 386 C.pr.pen., schimbarea încadrării juridice a unei dintre faptele reținute în sarcina inculpaților G. S., G. V. G. și G. M. C., din infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, în infracțiunea de ultraj prevăzută art. 239 alin. 2 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal.

Se mai reține că prima instanță a dispus condamnarea inculpaților G. S., G. V. G. și G. M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. 2 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal.

Din acest punct de vedere, Curtea apreciază că cererea de schimbare a încadrării juridice este nefondată, pentru următoarele argumente.

Potrivit art. 239 alin. 2 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, lovirea sau orice acte de violență, săvârșite împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercițiul funcțiunii, constituie infracțiunea de ultraj.

Raportând prevederile legale sus-menționate în cauză, Curtea remarcă faptul că partea civilă N. T. - paznic de vânătoare, angajat al Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi U. București - nu are calitatea de subiect pasiv (secundar) calificat, circumstanțiat, prevăzută de lege în cazul infracțiunii de ultraj.

Astfel, din ansamblul probatoriu administrat în faza de urmărire penală, respectiv fișa postului părții civile N. T., adresa nr._/20.01.2014 emisă de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și adresa nr. 129/17.01.2014 emisă de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică Teleorman - Ocolul Silvic A. (aflate la filele 99-100, 103-14 și 108 din dosarul de urmărire penală nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V.) reiese că partea civilă este angajat ca paznic de vânătoare, având, printre atribuții, și pe aceea de a încheia procese-verbale privind constatarea neregulilor din cuprinsul fondului cinegetic, pe care le aduce imediat la cunoștința conducerii A.V.P.S. U. București sau, după caz, sesizează organele Ministerului Administrației și Internelor.

În același timp, Curtea remarcă faptul că partea civilă A.V.P.S. U. București este persoană juridică neguvernamentală și de drept privat, înregistrată în Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Având în vedere aspectele anterior învederate, rezultă, în mod neechivoc, faptul că, deși are dreptul de a întocmi procese-verbale de contravenție, partea civilă N. T. nu este funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, întrucât este angajat în cadrul unei persoane juridice de drept privat.

Astfel, rezultă, în mod indubitabil, împrejurarea că funcția de paznic de vânătoare pe care o îndeplinește partea civilă N. T. nu reprezintă o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, deoarece nu îi conferă acestuia competența de a emite acte, de a da dispoziții obligatorii și de a lua măsurile necesare pentru respectarea lor. Mai mult decât atât, funcțiile avute în vedere de textul de lege care incriminează infracțiunea de ultraj sunt specifice autorităților publice care, potrivit art. 1 alin. 4 din Constituție, reprezintă sistemul bazat pe separația puterilor în stat.

În consecință, rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că în cauză nu sunt întrunite cerințele esențiale atașate elementului material al laturii obiective a infracțiunii de ultraj constând în îndeplinirea unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat.

Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat.

Motivul de apel referitor la pedepsele aplicate de către prima instanță tuturor intimaților-inculpați

Curtea constată, având în vedere circumstanțele reale ale faptelor, că toți inculpații au comis infracțiunea de braconaj, iar inculpații G. S., G. V. G. și G. M. C. au exercitat acte de violență fizică, aplicându-i mai multe lovituri paznicului de vânătoare, partea civilă N. T., care îi surprinsese pe fondul de vânătoare în timp ce aceștia se aflau la vânat de iepuri, provocându-i părții civile leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 13-14 zile de îngrijire medicală.

Totodată, referitor la circumstanțele personale ale inculpaților, Curtea constată că, pe de o parte, aceștia au adoptat o atitudine procesuală constant sinceră, solicitând judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, iar pe de altă parte, din fișele de cazier judiciar ale acestora reiese că li s-au aplicat sancțiuni administrative pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat care era prevăzută de art. 209 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, iar, în plus, inculpatul G. S. a fost condamnat de mai multe ori pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu care erau prevăzute de art. 192 și 209 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal; din acest ultim punct de vedere, se constată că, în antecedente, inculpații nu au comis infracțiuni cu violență, pentru a se putea aprecia asupra unei eventuale perseverențe infracționale și al determinării unui profil criminogen relativ la un asemenea gen de fapte penale; ceilalți inculpați nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.

În consecință, având în vedere aspectele de natură, deopotrivă, faptică și criminologică, anterior prezentate, Curtea constată că în cauză nu se impune, pentru niciunul dintre cei 7 inculpați, majorarea cunatumului pedepelor aplicate acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de braconaj și lovire sau alte violențe.

Prin urmare, Curtea apreciază că pedepsele principale de câte 6 luni închisoare și, respectiv, 1 an închisoare, 9 luni închisoare și 6 luni închisoare aplicate inculpaților, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege - de 2 luni închisoare și, respectiv, 4 luni închisoare - corespund, întru-totul, gradului de pericol social concret prezentat de inculpați.

Așadar, Curtea apreciază că Judecătoria a dat deplină eficiență ansamblului criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. 1 C.pen.

Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat.

Motivul de apel referitor la respingerea cererii de confiscare a autoturismului marca Toyota Hilux cu nr. de înmatriculare PP-0347-.>
Din ansamblul probatoriu al cauzei nu rezultă faptul că V. A. I., proprietarul autoturismului marca Toyota Hilux Surf cu nr. de înmatriculare PP-0347-. s-au deplasat pe fondul de vânătoare, ar fi cunoscut faptul că acesta urma să fie folosit de către inculpați la săvârșirea vreunei infracțiuni.
Astfel, Curtea apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art. 112 alin. 1 lit. b C.pen. cu referire la art. 46 alin. 1 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (corespunzător art. 118 alin. 1 lit. b din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal) pentru a seputea lua față de V. A. I. măsura de siguranță a confiscării speciale a autoturismului al cărui proprietar este.
În consecință, Curtea constată că în mod corect a dispus prima instanță restituirea autoturismului sus-menționat către proprietarul său.
Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat.
7. Motivul de apel referitor la respingerea de către prima instanță a cererii de acordare a despăgubirilor civile pentru daune morale
Prin cererea formulată în faza de cercetare judecătorească în primă instanță (aflată la filele 80-82 din dosarul nr._ al Judecătoriei V.), N. T. s-a constituit parte civilă în procesul penal inclusiv cu suma de 5.000 de lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale, pentru compensarea suferințelor provocate de agresiunile fizice la care a fost supus de către inculpații G. S., G. V. G. și G. M. C., precum și a faptului că a fost spitalizat și că prin faptele inculpaților i s-a știrbit autoritatea.
Din ansamblul probatoriu administrat în faza de urmărire penală, constând în depozițiile părții civile Negreilă T. și declarațiile inculpaților coroborate cu certificatul medico-legal nr. 1/C/5/31.01.2014 emis de S. de Medicină Legală Teleorman și actele medicale eliberate de S. Orășenesc V. (aflate la filele 32-33 și 77-90 din dosarul nr. urmărire penală nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V.), rezultă faptul că, în urma agresiunilor fizice care au fost exercitate asupra sa de către 3 dintre cei 7 inculpați, partea civilă N. T. a suferit leziuni traumatice - constând în traumatism cranio-cerebral minor, traumatism cranio-facial, traumatism toraco-abdominal, contuzie umăr stâng, echimoză periorbitală dreapta - care au necesitat pentru vindecare 13-14 zile de îngrijire medicală.
Având în vedere aspectele faptice anterior prezentate, Curtea apreciază că partea civilă N. T. a suferit în mod cert un prejudiciu de natură morală, . la care a fost expus cauzându-i suferințe fizice și psihice, obiectivate în leziunile tramatice și numărul de zile de îngrijire medicală necesare vindecării.
Totodată, referitor la cuantumul daunelor morale solicitate de către partea civilă - 5.000 de lei - reprezintă o satisfacție justă și proporțională în raport de prejudiciul moral cauzat de către cei 3 inculpați.
Așadar, constatând că în cauză sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile prevăzute de art. 1357 și urm. C.civ. privind răspunderea civilă delictuală, Curtea urmează a admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă N. T. și, în consecință, a dispune obligarea, în solidar, a celor 3 inculpați - condamnați în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe - la plata sumei de 5.000 de lei către partea civilă, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale.
Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este întemeiat, urmând ca apelul să fie admis și să se dispună în consecință, în sensul celor ce preced.
1. Apelul formulat de partea civilă ASOCIAȚIA VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI U. BUCUREȘTI
1, 2, 3, 4, 5 și 6. Motivele de apel învederate la punctele 1 - 6
Curtea constată că motivele enunțate la punctele 1 - 6 ale apelului formulat de partea civilă N. T. sunt identice cu motivele invocate de către partea civilă A.V.P.S. U. București la punctele 1 - 6 ale apelului formulat.
În consecință, Curtea apreciază că nu se impune efectuarea unor precizări suplimentare, explicațiile anterior expuse fiind aplicabile mutatis mutandis.
În ceea ce privește infracțiunea de distrugere reclamată de către partea civilă A.V.P.S. U. București, Curtea constată că, într-adevăr, în rechizitoriu nu s-a dispus nicio soluție cu privire la aceasta, însă, așa cum s-a precizat în considerentele ce preced, această lacună nu poate fi invocată direct în calea de atac a apelului, având în vedere că în actualul Cod de procedură penală nu mai există posibilitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte.
Prin urmare, Curtea constată că aceste motive de apel sunt nefondate.
1. Motivul de apel referitor la respingerea de către prima instanță a cererii de acordare a despăgubirilor civile pentru daune materiale
Prin cererea formulată în faza de cercetare judecătorească în primă instanță (aflată la filele 98-100 din dosarul nr._ al Judecătoriei V.), A.V.P.S. U. București s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele de 4.620 de lei și 1.500 de lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale, pentru imposibilitatea organizării de partide de vânătoare pe acea suprafață de teren și, respectiv, pentru înlocuirea armei de vânătoare pe care paznicul de vânătoare o avea asupra sa.
Referitor la suma de 4.620 de lei, Curtea constată că, pe de o parte, din niciun mijloc de probă administrat în cauză nu rezultă faptul că, urmare a infracțiunii de braconaj comise de către cei 7 inculpați, partea civilă A.V.P.S. U. București s-ar fi aflat în imposibilitatea organizării de partide de vânătoare pe acea suprafață de teren, prin pretinsa alungare de către inculpați a iepurilor de pe fondul cinegetic respectiv, iar pe de altă parte, în lipsa unui prejudiciu obiectivabil în materialitatea sa, calculele efectuate de către partea civilă conform tabelelor din anexa la Legea nr. 407/2006 nu pot fi raportate la situația concretă din prezenta cauză, find simple calcule matematice fără suport faptic. În consecință, Curtea constată că prejudiciul invocat de către partea civilă nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1357 C.civ., în sensul că nu este cert din punct de vedere al existenței sale.
În ceea ce privește suma de 1.500 de lei, Curtea constată că în cauză, în faza de urmărire penală, nu au fost efectuate cercetări referitor la pretinsa săvârșire a unei infracțiuni relative la distrugerea armei de vânătoare ce se afla în posesia paznicului de vânătoare, nedispunându-se, așadar, nicio soluție cu privire la acest aspect. În consecință, Curtea constată că prejudiciul invocat de către partea civilă nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1357 C.civ., în sensul că nu există niciun prejudiciu privit în materialitatea sa.
Așadar, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă A.V.P.S. U. București.
Prin urmare, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat.
Pentru aceste motive, Curtea constată că sentința penală este netemeinică, exclusiv sub aspectul respingerii de către prima instanță a acțiunii civile formulate de partea civilă N. T. prin care acesta a solicitat despăgubiri civile pentru daunele morale suferite.
Analiza celorlalte dispoziții ale sentinței penale apelate
În acest sens, Curtea are în vedere nu numai împrejurarea că prezenta cale de atac a apelului este integral devolutivă atât în fapt, cât și în drept, potrivit art. 417 alin. 2 C.pr.pen., ceea ce impune ca instanța de control judiciar să analizeze toate dispozițiile luate de prima instanță în soluționarea cauzei, dar și faptul că instanța de control judiciar trebuie să respecte prevederile art. 424 alin. 1 C.pr.pen. referitoare, cu precădere, la expunerea temeiurilor de fapt și de drept incidente cu privire la toate aspectele analizate în cauză.
Astfel, Curtea constată că în mod corect a aplicat prima instanță prevederile art. 112 alin. 1 lit. b C.pen. rap. la art. 46 alin. 1 din Legea nr. 407/2006, luând față de inculpați măsura de siguranță a confiscării speciale a celor 7 câini rasa ogar, având în vedere că aceștia au fost folosiți la săvârșirea infracțiunii de braconaj.
Având în vedere soluția pronunțată de către prima instanță sub aspectul laturii penale, de condamnare a tuturor inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost cercetați, Curtea reține că în mod corect prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 1 și 2 C.pr.pen., în sensul obligării inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat ocazionate de soluționarea cauzei în timpul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească în primă instanță.
Prin urmare, Curtea va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în sensul celor anterior precizate.
Soluția ce va fi pronunțată de către instanța de control judiciar
În consecință, în raport de ansamblul motivelor de fapt și al temeiurilor de drept expuse pe parcursul prezentelor considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., va admite apelul formulat de apelanta-parte civilă N. T. împotriva sentinței penale apelate.
Va desființa, în parte, sentința penală apelată și, pe fond, rejudecând:
În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 1357 și urm. C.civ., va admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă N. T. și, în consecință, va obliga, în solidar, pe inculpații G. S., G. V. G. și G. M. C. la plata către partea civilă a sumei de 5.000 de lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-parte civilă ASOCIAȚIA VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI U. BUCUREȘTI împotriva sentinței penale apelate.
Potrivit art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării apelului formulat de apelanta-parte civilă N. T. vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga pe apelanta-parte civilă Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi U. București la plata sumei de 1.700 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1.560 de lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații-inculpați G. S., G. V. G. și G. M. F. în cuantum de câte 520 de lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., admite apelul formulat de apelanta-parte civilă N. T. împotriva sentinței penale nr. 35/08.04.2015, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._ .
Desființează, în parte, sentința penală apelată și, pe fond, rejudecând:
În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 1357 și urm. C.civ., admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă N. T. și, în consecință, obligă, în solidar, pe inculpații G. S., G. V. G. și G. M. C. la plata către partea civilă a sumei de 5.000 de lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-parte civilă ASOCIAȚIA VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI U. BUCUREȘTI împotriva sentinței penale nr. 35/08.04.2015, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._ .
Potrivit art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării apelului formulat de apelanta-parte civilă N. T. rămân în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă pe apelanta-parte civilă Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi U. București la plata sumei de 1.700 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1.560 de lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații-inculpați G. S., G. V. G. și G. M. F. în cuantum de câte 520 de lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.09.2015.
Președinte, Judecător,
I. C. C. B.
Grefier,
R. S.
Red. Jud. C.B.
Tehnored. Jud. C.B. / Gref. R.S.
30.09.2015 / 2 ex.
Judecătoria V.
Dosar nr._
Judecător Fond: I. T.

← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr....		Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 860/2015. Curtea... →

Braconaj -. Legea 407/2006. Decizia nr. 1213/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Braconaj -. Legea 407/2006. Decizia nr. 1213/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI