Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 402/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 402/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-08-2015 în dosarul nr. 402/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 402/C
Ședința publică din data de 14 august 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: T. A.
GREFIER: S. I.-F.
MINISTERUL PUBLIC - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București a fost reprezentat de procuror L. F..
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de condamnatul B. L. M. împotriva sentinței penale nr. 1152/24.11.2014 pronunțată de Tribunalul G. - Secția Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsitcontestatorul-condamnatB. L. M., pentru care a răspuns apărător desemnat din oficiu substituent, avocat Silbermann R., în baza delegației de substituire nr. 325/10.08.2015 aflată la fila 12 din dosarul cauzei, în substituirea apărătorului desemnat din oficiu titular, avocat D. Nuți, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă nr._/30.07.2015 aflată la fila 13 din dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că a fost depusă la dosarul cauzei către Administrația Națională a Penitenciarelor – Penitenciarul Giurigiu o adresă prin care se învederează că numitul B. L. M. nu își însușește contestația formulată, la adresă fiind atașată și o cerere de judecare a cauzei în lipsă conform art. 364 alin. 4 Cod procedură penală formulată de contestator.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra contestației.
Apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului-condamnat B. LEONADRO M., având cuvântul, având în vedere cererea formulată de către condamnat prin care neagă formularea prezentei contestații, solicită a se lua act de această cerere și respingerea contestației formulate ca inadmisibilă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației față de cererea formulată de către condamnat.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1152/24.11.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul cu numărul de mai sus, a fost respinsă ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul B. L. M. privind aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr.818/18.10.2011 a Tribunalului București Secția I penală, definitivă prin nerecurare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 07.02.2014, pe rolul Tribunalului G., sub nr._, a fost înregistrată contestația condamnatului B. L. M., contestație prin care acesta solicita aplicarea legii penale mai favorabile, în sensul reducerii pedepsei de 9 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.818 din 18.10.2011 a Tribunalului București secția I a penală, definitivă prin nerecurare, întrucât este mai mare decât maximul prevăzut de Legea nr.143/2000 modificată.
În cauză a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 818/07.11.2011 de Tribunalului București secția I a penală .
La dosarul cauzei s-au depus în copie următoarele acte: mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.818/07.11.2011 emis de Tribunalului București secția I a penală, fișa de evaluare a condamnatului întocmită de comisie și sentința penală nr.818 din 18.10.2011 a Tribunalului București secția I a penală.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului a reținut că prin sentința penală nr.818 din 18.10.2011 a Tribunalului București secția I a penală, definitivă prin nerecurare (prin care s-a dedus arestarea preventivă a contestatorului), sentință ce a modificat sentința penală de condamnare nr.88/17.01.2011 a Tribunalului București secția I a penală, prin care, în baza art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a Cod penal, art.3201 alin.7 Cpp, art.74 al.2 Cod penal, art.80 Cod penal și art.76 al.1 lit.b Cod penal, inculpatul B. L. M. zis „M. U.” a fost condamnat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc. În baza art.65 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.460/11.04.2008 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.1389 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa din prezenta, în final, urmând să execute 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art.71 Cod penal, i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II- a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale. În baza art.350 al.1 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului B. L. M.. În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B. L. M., reținerea și arestarea preventivă din data de 14.09.2010 la zi și perioada executată conform sentinței penale nr.460/2008 de la 08.01.2008 la 11.04.2008.
Infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a Cod penal, art.3201 alin.7 Cod procedură penală, art.74 al.2 Cod penal, art.80 Cod penal și art.76 al.1 lit.b Cod penal, este incriminată în prezent de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a Cod penal, art.3201 alin.7 Cod procedură penală, art.74 al.2 Cod penal, art.80 Cod penal și art.76 al.1 lit.b Cod penal, așa cum a fost modificată la data de 01.02.2014 și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani.
Potrivit art.6 alin.1 Noul Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Potrivit art.4 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, însă, pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
Raportând aceste dispoziții la speța de față, tribunalul a reținut că în ceea ce privește pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 al.2 Cod penal, art. 80 Cod penal și art. 76 al.1 lit. b Cod penal, aceasta nu se situează peste limita maximă ce este de 12 ani așa cum a fost stabilită în urma modificării din data de 01.02.2014 a Legii nr. 143/2000.
Pe de altă parte însă, tribunalul a reținut și faptul că infracțiunea pentru care a fost condamnat contestatorul B. L. M., a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie (art.37 lit.a Cod penal 1969), reglementată în Noul Cod Penal de art.43 alin.1, dispoziție ce statuează că în cazul recidivei postcondamnatorii pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta, situație în care, dacă s-ar face aplicarea acestor dispoziții, pedeapsa pe care ar urma să o execute contestatorul ar fi mai mare decât cea pe care o execută în prezent.
De altfel, tribunalul a avut în vedere totodată și decizia nr.14/14.06.2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ce a stabilit că în aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, conform art.6 din Noul Cod penal, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă, nu se va lua în considerare cauza specială de reducere a pedepsei prevăzută de art.3201 Cod procedură penală anterior, reținută condamnatului și valorificată în pedeapsa concretă.
Pentru considerentele arătate, tribunalul, în baza art. 595 Cod de Procedură Penală a respins ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul B. L. M., privind aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr.818 din 18.10.2011 a Tribunalului București secția I a penală, definitivă prin nerecurare.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul.
Contestația este nefondată.
Analizând actele cauzei, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a constatat că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului este mai mică decât maximul special prevăzut de legea penală nouă, astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art.6 Cod penal. În mod egal, adăugarea la această pedeapsă în baza art.83 din vechiul Cod penal a unei alte pedepse care la rândul său se încadrează în limitele speciale prevăzute de actualul cod este corectă, nejustificându-se nici sub acest aspect aplicarea art. 6 Cod penal.
Pentru aceste motive contestația formulată apare ca nefondată și va fi respinsă ca atare, urmând ca petentul condamnat să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare datorate statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul B. L. M. împotriva sentinței penale nr.1152/24.11.2014 pronunțată de Tribunalul G. Secția Penală în dosarul nr._ .
Obligă contestatorul la 600 lei cheltuieli judiciare stat, din care suma de 130 de lei va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 august 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. A. S. I.-F.
Red.A.T./2 ex.-07.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 1054/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 131/2015.... → |
|---|
