Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr. 542/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 542/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 542/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

Decizia penală nr. 542/A

Ședința publică din data de 02.04.2015

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: I. C.

JUDECĂTOR: C. B.

GREFIER: S. R.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror E. I..

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI și inculpații R. C. și H. G. împotriva sentinței penale nr. 857 din 11.12.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții inculpați:

- R. C. personal și asistat de avocat din oficiu Caizer C., cu delegația nr._ din data de 04.03.2015, emisă de Baroul București și avocat ales V. I., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 2.04.2015, emisă de Baroul București și

- H. G. personal și asistat de avocat ales N. F., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 09.02.2015, emisă de Baroul București,

- iar pentru intimatul parte civilă B. V. R., a răspuns avocat ales M. N., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 4.03.2015, emisă de Baroul București.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul apelantului inculpat R. C. solicită audierea părții civile.

Apărătorul apelantului inculpat H. G. solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, în circumstanțiere.

Apărătorul intimatului parte civilă B. V. R. depune la dosarul cauzei note scrise însoțite de acte medicale din care rezultă starea medicale a părții civile, înscrisuri din care rezultă că partea vătămată suferă și in prezent de tulburări depresive astfel încât audierea acesteia nu est utilă cauzei și ar supune-o pe aceasta a traume inutile.

Reprezentantul Ministerului Public cu privire la probele solicitate, arată că se opune audierii părți vătămate întrucât aceasta și-a exprimat poziția in constituirea de parte civilă, fiind alegerea acesteia dacă dorește sau nu si fie prezentă la soluționarea prezentei cauzei. Cu privire la proba cu înscrisuri, in circumstanțiere, arată că nu se opune administrării acesteia pe latură civilă.

Apărătorul apelantului inculpat H. G. depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri din rezultă faptul că inculpatul a executat cele 60 de zile de muncă în folosul comunității la care a fost condamnat.

Curtea, după deliberare, in raport cu exigențele art. 100 alin.4 lit.b Cpp, respinge ca neutilă cauzei solicitarea de audiere a părții vătămate, pe de o parte, având in vedere împrejurările ce tind a fi dovedite, apreciind că acestea pot rezulta și din alte mijloace de probă, iar pe de altă parte, având in vedere poziția părții vătămate care a fost prezentată pe larg atât la urmărire penală cât și in fața instanței de fond prin concluziile scrise depuse la dosar.

Curtea încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către apărătorul apelantului inculpat H. G..

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelurilor.

Reprezentantul Ministerului Publicsolicită admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond si înlăturarea prevederilor art. 396 alin. 10 Cpp cu privire la inculpatul H. G., urmând a se constata nelegalitatea hotărârii instanței de fond pe acest aspect întrucât inculpatul inițial a arătat că nu recunoaște săvârșirea faptei, după disjungerea cauzei cu privire la el acesta a revenind și solicitând aplicarea prevederilor art. 396 alin. 10 Cpp. Totodată solicită a fi avută în vedere Decizia nr. 25/17.11.2014 a Înaltei Curți de casație si Justiție.

In aceste condiții, apreciază că in cauză a fost depășit momentul in care inculpatul ar fi putut să solicite aplicarea acestor dispoziții legale.

Totodată, solicită a se constata, din punct de vedere formal, faptul că instanța de fond a omis a pune in discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpați au fost trimiși in judecată in raport de dispozițiile noului cod penal, împrejurare față de care solicită înlăturarea acestei omisiuni.

Apărătorul apelantului inculpat R. C., pe apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestuia in condițiile in care acesta nu il vizează pe inculpatul R. C..

Pe apelul inculpatului solicită admiterea acestuia si diminuarea daunelor morale acordate in cauză, solicitând respingerea solicitării de acordare a acestor daune întrucât nu au fost dovedite.

Totodată, solicită a se avea in vedere înscrisurile medicale depuse la dosarul cauzei de către partea vătămată, înscrisuri emise in luna mai 2014, iar fapt a fost săvârșită în luna noiembrie 2013, împrejurare in care apreciază că în cauză nu s-a făcut dovada faptului că partea vătămată suferă de depresie in urma activității infracționale a inculpatului.

De asemenea, apreciază că in acest interval de timp depresia ar fi putut fi cauzată și de alți factori.

In subsidiar, solicită ca la individualizarea prejudiciului moral să fie avută în vedere si contribuția inculpatului la săvârșirea faptei.

Apărătorul apelantului inculpat H. G. pe apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București solicită, în baza art. 421 pct. 1 lit.b Cpp, respingerea acestuia ca nefundat, considerând că in mod greșit se apreciază că inculpatul nu ar mai fi putut beneficia de prevederile art. 390 alin. 10 Cpp in condițiile in care la acel moment nu se începuse cercetarea judecătorească. Totodată arată că in cauză nu este aplicabilă Decizia nr. 25/17.11.2014 a Înaltei Curți de casație si Justiție.

De asemenea, arată că instanța de fond a pus in discuție schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecată in conformitate cu noile prevederi legale.

Pe apelul inculpatului, in ceea ce privește latura penală a cauzei, solicită admiterea acestuia, desființarea hotărârii instanței de fond și rejudecând să fie redusă pedeapsa aplicată inculpatului, prin aplicarea unei pedepsei orientată spre minimul special prevăzut de lege, in raport de circumstanțele săvârșirii faptei, modalitatea de săvârșire a acesteia, timpul scurt de timp in care partea vătămată a fost lipsită de libertate, poziția părții vătămate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului.

Totodată solicită a se avea in vedere faptul că inculpatul in prezent are mai mulți angajați care depind de el.

De asemenea, solicită contopirea pedepselor și aplicarea art. 91 Cp privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Pe latură civilă solicită in baza art. 421 pct. 2 lit.a Cpp respingerea solicitării de acordare de daune morale, apreciind că acestea nu au fost dovedite.

In subsidiar, solicită reducerea acestora in raport de modalitatea de săvârșire a faptei și înscrisurile medicale depuse la dosar, nefiind dovedite traumele suferite de către partea vătămată.

Apărătorul intimatului parte civilă B. V. R. solicită admiterea apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București. Cu privire la apelul inculpatului H. G., pe latură penală solicită respingerea apelului acestuia in condițiile in care activitatea infracțională a acestuia s-a desfășurat pe o perioadă de 27 de zile, respectiv din 15 noiembrie până in 12 decembrie. Totodată solicită ca instanța se raporteze si la persoana inculpaților și modul in care aceștia au acționat.

Pe latură civilă solicită respingerea apelurilor în cauză existând o vătămare maximă a părții vătămate, aceasta in prezent fiind in evidența unui medic psihiatric. De asemenea, arată că prin actele depuse la dosar a făcut dovada suferințelor părții vătămate, cu cheltuieli de judecată in sumă de 4000 lei pentru care depune chitanță.

Reprezentantul Ministerului Public cu privire la chestiunea pentru care a fost invocată Decizia nr. 25/17.11.2014 a Înaltei Curți de casație si Justiție arată că aceasta nu a fost invocată cu privire la chestiunea de drept rezolvată prin această decizie ci pentru a fi avută in vedere o parte din motivarea acestei decizii.

Cu privire la apelul inculpatului Hassan G. solicită respingerea acestuia ca nefundat întrucât inculpatul a beneficiat de clemența instanței de fond. Cu privire la apelul inculpatului R. C. solicită respingerea acestuia, apreciind că instanța de fond in mod corect a obligat inculpați, in solidar, la plata despăgubirilor acordate, fiind evident faptul că activitatea infracțională a dus la cauzarea unui prejudiciu moral părții vătămate.

Apărătorul apelantului inculpat Hassan G. cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către apărătorul părții vătămate apreciază că acestea sunt prea mari.

Apărătorul apelantului inculpat R. C. cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către apărătorul părții vătămate apreciază că nu se impune acordarea acestora in condițiile in care acestea nu au fost solicitate cu ocazia dezbaterilor la instanța de fond.

Apelantul inculpat R. C., având ultimul cuvânt, arată că este pensionar si dorește să achite doar prejudiciu cauzat de el.

Apelantul inculpat H. G., având ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei, este medic, are 3 copii si lasă la aprecierea instanței.

CURTEA

Asupra prezentelor apeluri.

Prin sentința penală nr. 857 din 11 decembrie 2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sector 2 București, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 205 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. și art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamnă pe inculpatul H. G. (fiul lui Y. și F., născut la data de 24.05.1959, în Siria, domiciliat în București, Bulevardul Primăverii nr. 51, ., CNP_, stagiu militar satisfăcut, studii superioare, căsătorit, administrator la . SRL, necunoscut cu antecedente penale) la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 67 C.p. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, k, n (dreptul de comunica cu persoana vătămată B. V. R., coinculpatul R. C. sau cu membri de familie ai acestora și de a se apropia de aceștia) C.p., ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 207 alin. 1, 2 și 3 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., art. 5 C.p. și art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 38 C.p. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.p. contopește pedepsele stabilite și aplică inculpatului spre executare pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. 2 C.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, k, n (dreptul de comunica cu persoana vătămată B. V. R., coinculpatul R. C. sau cu membri de familie ai acestora și de a se apropia de aceștia) C.p., pe o perioadă de 5 ani începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 72 C.p. deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 13.12.2014 la 14.12.2013 și de la 16.12.2013 la 16.01.2014.

În temeiul art. 91 C.p. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei, pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 92 C.p.

În temeiul art. 93 alin. 1 C.p. pune în vedere inculpatului, ca pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;

-să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

-să comunice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b C.p. pune în vedere inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București sau organizat de acesta în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 C.p. obligă inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la una din următoarele instituții: Administrația Domeniului Public – Sector 1 sau Administrația Domeniului Public – Sector 2.

În temeiul art. 404 alin. 2 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 96 C.p. privind cazurile de revocare a suspendării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 241alin. 1 lit. b C.pr.pen. constată încetată de drept măsura preventiv a controlului judiciar luată cu privire la inculpat.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Admite în parte acțiunea civilă și în temeiul art. art. 19 și 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. art. 1349, 1357, 1381 și art. 1382 C.civ. obligă inculpații H. G. și R. C. (fiul lui V. și N., născut la data de 21.06.1952, în ., județul B., domiciliat în București, D. Zosimma nr. 42, sector 1, CNP_, cetățean român, stagiu militar satisfăcut, studii superioare, pensionar, căsătorit, necunoscut cu antecedente penale) la plata sumei de 20.000 Euro, în echivalentul în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății, cu titlu de despăgubiri cu titlu de daune morale către partea civilă B. V. R..

În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul de urmărire penală nr._/P/2013 din data de 10.01.2014 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților H. G., R. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin.1- 2 Cod penal 1969 și șantaj, prevăzută de art. 194 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._ din data de 10.01.2014.

În actul de sesizare a instanței s-au reținut următoarele:

În perioada 15.11._13 inculpații H. G. și R. C. au constrâns-o pe partea vătămată B. V. R., prin exercitarea de amenințări cu acte de violență, amenințări cu moartea și amenințări din care reieșea compromiterea pe viitor a activității profesionale a părții vătămate, în scopul de a o determina pe aceasta, în mod injust, să finalizeze lucrări de montare a ferestrelor termopan la un imobil și să îi remită inculpatului H. G. suma de 12.000 euro.

S-a mai reținut că în data de 15.11.2013, inculpații H. G. și R. C. au lipsit-o de libertate în mod ilegal pe partea vătămată B. V. R., în timp ce se aflau în incinta . SRL, imobil situat pe . Sector 2, București; cei doi inculpați i-au solicitat părții vătămate ca în schimbul eliberării să le remită autoturismul personal și să dea declarații prin care recunoștea că a primit diferite sume de bani de la inculpatul H. G. și declarații prin care se obliga să efectueze mai multe lucrări de montare tâmplărie PVC și geam termopan, cu titlu gratuit, activitate infracțională întreruptă de intervenția organelor de poliție apelate prin apelul de urgență 112.

S-a arătat că la data de 03.12.2013 organele de poliție din cadrul DGPMB- Serviciul Grupuri Infracționale Violente au fost sesizate de către partea vătămată B. V. R. cu privire la faptul că, pe fondul unor raporturi contractuale, începând cu luna octombrie 2013, inculpatul H. G. l-a amenințat cu acte de violență pentru a-l determina să-i monteze sticla aferentă unor ferestre termopan la un imobil deținut de acest inculpat în mun. București.

De asemenea, s-a arătat că partea vătămată B. V. R. a susținut următoarele: inculpatul H. G. i-a cerut sub amenințare să-i cedeze un autovehicul care să acopere valoarea lucrării nefinalizate; la începutul lunii noiembrie 2013 inculpatul H. G. l-a amenințat cu acte de violență pe partea vătămată B. V. R. în timp ce aceasta se afla împreună cu mama sa B. P.; actele de amenințare s-au concretizat în data de 15.11.2013 când inculpații H. G. și R. C. au mers la sediul societății comerciale . din localitatea Ciorogârla- aceasta trebuia să furnizeze sticla pentru geamul termopan- și prin acte de amenințare cu sesizarea unor fapte de natură penală ce pot constitui infracțiunea de evaziune fiscală au convins reprezentanții acestei societăți comerciale să renunțe la proiect; după actele de amenințare de la sediul . din localitatea Ciorogârla, inculpații H. G. și R. C. l-au forțat pe partea vătămată B. V. R. să meargă la sediul . SRL, societate comercială deținută de inculpatul H. G., unde cei doi inculpați l-au lipsit pe partea vătămată de libertate în mod nelegal în intervalul orar 15:00- 16:30; în timpul cât partea vătămată B. V. R. a fost lipsit de libertate de către inculpații H. G. și R. C., aceștia l-au constrâns prin amenințări cu acte de violență să le dea autoturismul personal; după ce a reușit să părăsească biroul în care era sechestrat, inculpatul H. G. l-a urmărit pe partea vătămată B. V. R. în curtea . SRL și a continuat să îl amenințe și să îl lipsească de libertate; după acest eveniment partea vătămată B. V. R. a fost contactat telefonic de inculpatul H. G. și amenințat cu acte de violență pentru a-l determina să remită suma de 12.000 euro necesară inculpatului H. G. pentru cumpărarea sticlei pentru geamurile termopan de la o altă societate comercială.

S-a mai arătat că aspectele consemnate în plângere au fost susținute de partea vătămată B. V. R. și în declarația din 12.12.2013, în cuprinsul căreia partea vătămată a arătat următoarele: în perioada noiembrie 2012- mai 2013, partea vătămată B. V. R., prin intermediul martorului Solh Mazen- de profesie inginer arhitect-, s-a angajat ca în schimbul unei sume de bani să monteze geamuri termopan la o clădire deținută de inculpatul H. G.; valoarea contractului dintre inculpatul H. G. și partea vătămată B. V. R. a fost de 40.000 euro din care inculpatul H. G. a remis părții vătămate B. V. R., în tranșe, suma de 34.000 euro; inculpatul H. G. și partea vătămată B. V. R. au încheiat contractul în calitate de persoane fizice deși ambii dețin societăți comerciale; pentru montarea sticlei necesare ferestrelor termopan partea vătămată B. V. R. a achitat . din localitatea Ciorogârla un avans de_ lei însă pentru ca această societate comercială să onoreze întreaga comandă era necesară o sumă suplimentară; cu toate că nu a achitat întreaga sumă de 40.000 euro, inculpatul H. G. a refuzat să îi mai remită parții vătămate B. V. R. sume suplimentare de bani situație în care aceasta s-a aflat în imposibilitatea de a procura sticla necesară ferestrelor termopan; inculpatul H. G. a motivat faptul că suma pe care trebuia să o restituie parții vătămate B. V. R. nu era oricum suficientă pentru finalizarea întregului proiect; pe fondul acestor neînțelegeri inculpatul H. G., la începutul lunii noiembrie 2013, a început să îl amenințe pe partea vătămată în scopul de a-l determina pe acesta să realizeze întreaga lucrare de montare a geamurilor termopan cu suma de 36.000 euro, sumă deja achitată de inculpat; aproximativ în jurul datei de 11-12 noiembrie 2013, partea vătămată a stabilit o întâlnire cu inculpatul H. G. la imobilul unde trebuia să monteze geamurile termopan; la această întâlnire partea vătămată B. V. R. a mers împreună cu mama sa, martora B. P.; la această întâlnire discuțiile dintre partea vătămată B. V. R. și inculpatul H. G. au degenerat, inculpatul H. G. amenințându-l pe partea vătămată cu moartea: ”Dacă există Dumnezeu pe pământ eu sunt Dumnezeul tău, iar dacă vrea Dumnezeu vei muri”- acest act de amenințare fiind confirmat de martora B. P., mama părții vătămate, f. 112, Vol. 1 dup-; inculpatul H. G. a deschis portiera autovehiculului în care se afla martora B. P. și i-a spus acesteia că în situația în care partea vătămată B. V. R. nu îi va monta geamurile termopan până într-o anumită zi nu se va mai întoarce acasă.

S-a precizat că și martorul Solh Mazen a confirmat faptul că inculpatul H. G. l-a amenințat cu bătaia pe partea vătămată B. V. R., înainte de momentul la care partea vătămată a fost sechestrată, scopul actelor de amenințare fiind acela ca partea vătămată B. V. R. că finalizeze lucrarea de instalare a ferestrelor termopan.

S-a arătat că din declarația părții vătămate B. V. R. mai rezultă următoarele: în data de 15.11.2013, în jurul orelor 12:00, inculpații H. G. și R. C. s-au întâlnit cu aceasta la imobilul aflat în construcție; cu această ocazie partea vătămată B. V. R. a aflat că inculpatul R. C. a fost polițist din cadrul IGP și cu ocazia întâlnirii a fost amenințat că, dat fiind această calitate a inculpatului R. C., va avea probleme în măsura în care nu finalizează lucrarea de montare a ferestrelor termopan la imobilul inculpatului; în aceeași zi partea vătămată B. V. R. a primit un e-mail de la . din localitatea Ciorogârla prin care a fost încunoștințat că prețul total al sticlei necesare finalizării întregului proiect a crescut de la suma de_ lei, stabilită inițial, la_ lei; modificarea prețului a fost justificată de faptul că în data de 14.12.2013, inculpații H. G. și R. C. au mers la sediul . din localitatea Ciorogârla și au purtat discuții cu reprezentanții acestei societăți comerciale- despre această împrejurare martorul Zbarnea P. C. declarând că inculpații H. G. și R. C. au venit la sediul . din localitatea Ciorogârla pentru a se interesa de prețul pe materiale pe care l-a plătit partea vătămată B. V. R. acestei societăți comerciale-; inculpatul H. G. i-a solicitat să meargă la sediul . din localitatea Ciorogârla și să solicite înapoierea avansului, iar lucrarea de construcții să fie finalizată din banii părții vătămate; partea vătămată B. V. R. și inculpații H. G. și R. C. au mers împreună cu autoturismul părții vătămate la sediul . din localitatea Ciorogârla; la această societate comercială inculpații au purtat discuții cu martora C. C.; în timpul discuțiilor inculpatul R. C., care conducea discuția și încerca să-l tempereze pe inculpatul H. G., l-a amenințat pe partea vătămată că îi va face probleme întrucât ”a lucrat la negru”; în aceste condiții partea vătămată B. V. R. a susținut că i-a spus inculpatului R. C. că facturile urmau a fi emise la momentul finalizării proiectului.

S-a mai arătat că prezența celor doi inculpați și a părții vătămate B. V. R. la sediul . din localitatea Ciorogârla a fost confirmată de martora C. C., aceasta declarând următoarele: relațiile dintre partea vătămată B. V. R. și inculpați era una încordată, partea vătămată B. V. R. era trasă la răspundere de către inculpatul H. G. și părea tensionată, pe de altă parte inculpatul R. C. i-a solicitat martorei C. C. să îi prezinte tablourile de tâmplărie, schițele măsurătorilor comandate de partea vătămată și livrate acesteia; inculpații se rețineau în manifestări datorită prezenței sale și prezenței altor colegi de birou ai acesteia.

De asemenea, s-a precizat că martorul S. C. a confirmat faptul că în cursul lunii noiembrie partea vătămată B. V. R. a venit la sediul . din localitatea Ciorogârla împreună cu inculpatul H. G. și cu o altă persoană pe care nu a putut-o identifica (inculpatul R. C.), arătând că inculpații H. G. și R. C. au cerut detalii cu privire la produsele societății comerciale; de asemenea inculpatul H. G. părea tensionat, iar partea vătămată B. V. R. era tăcută, iar inculpatul R. C. îi solicita inculpatului H. G. să se liniștească pentru a nu o speria pe martora C. C. și pentru a nu crea o stare de tensiune.

S-a arătat că, în continuare, starea de temere provocată de inculpații H. G. și R. C. la sediul . din localitatea Ciorogârla a fost confirmată de martorul M. N., acesta declarând următoarele: deși nu îi poate recunoaște din planșa fotografică pe cei doi inculpați, poate confirma faptul că în la sfârșitul anului 2013, partea vătămată B. V. R. a venit la sediul . din localitatea Ciorogârla însoțit de două persoane de sex bărbătesc care au cerut să poarte discuții legate de proiectul „G.” cu martora C. C.; în prezența inculpaților partea vătămată era timorat, iar cei doi inculpați erau nervoși; inculpatul R. C. îi cerea explicații martorei C. C. și conducea discuția cu aceasta; martora C. C. părea speriată de cei doi inculpați și încerca să-i ducă pe aceștia într-un alt birou; martorul a confirmat că a auzit pe cei doi inculpați discutând despre prețul sticlei folosit la geamurile termopan de la proiectul „Gassan”.

S-a mai arătat că inculpatul R. C. a susținut următoarele: știa că inculpatul H. G. și partea vătămată B. V. R. au avut o convenție în calitate de persoane fizice însă a solicitat înscrisuri care să ateste relația comercială dintre partea vătămată B. V. R. și . din localitatea Ciorogârla; în urma discuțiilor purtate de inculpați cu martora C. C. aceasta i-a spus părții vătămate că renunță la proiect și l-a îndrumat pe partea vătămată să îl contacteze pe martorul N. Luigi pentru a intra în posesia sumei de bani ce reprezenta avansul sticlei pentru ferestrele termopan; după aproximativ o oră de la aceste discuții purtate la sediul . din localitatea Ciorogârla, în zona D. din București, martorul N. Luigi i-a restituit părții vătămate B. V. R. avansul pentru sticla necesară ferestrelor termopan.

S-a precizat că potrivit declarației martorului N. Luigi, partea vătămată B. V. R. se afla în autovehicul împreună cu inculpații H. G. și R. C. și prezenta o stare de temere „părea disperată”, martorul N. Luigi declarând că cei doi inculpați doreau ca acest martor să intre în autovehiculul părții vătămate.

S-a arătat că potrivit declarațiilor părții vătămate, în timpul predării banilor inculpatul R. C. își juca rolul de ”polițist”, în sensul că nota numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care a venit martorului N. Luigi cu motivarea că va proceda la verificarea autovehiculului și va strânge probe pentru o eventuală acuzație de evaziune fiscală; de asemenea inculpatul R. C. îi cerea inculpatului H. G. să nu pună mâna pe bani în autovehiculul părții vătămate; suma de bani primită de partea vătămată B. V. R. de la martorul N. Luigi a rămas în posesia acesteia, inițial fiind pusă de inculpatul H. G. pe cotiera dintre scaunele din față ale autovehiculului părții vătămate, ulterior depozitată de partea vătămată în geanta de umăr; după primirea banilor de către partea vătămată B. V. R., inculpatul H. G. i-a cerut acesteia, pe un ton amenințător, să îl ducă pe el și pe inculpatul R. C. la sediul . SRL; în jurul orelor 15:00 cei doi inculpați și partea vătămată au ajuns la sediul . SRL din . București; ajunși la această locație inculpații H. G. și R. C. i-au solicitat părții vătămate să intre într-un birou, lucru care s-a și întâmplat pe fondul stării de temere în care se afla partea vătămată; în biroul inculpatului H. G., inculpații H. G. și R. C. l-au amenințat pe partea vătămată că nu va pleca din acea locație până ce nu le va da cele două autoturisme pe care le deține și până ce nu va da o declarație prin care să recunoască că are o datorie bănească la aceștia.

S-a mai arătat că, pentru a-i crea părții vătămate o stare de temere mai accentuată, inculpații au chemat în birou și alte persoane de origine arabă și i-au solicitat unei secretare să întocmească actele ce consfințeau predarea autoturismului; partea vătămată B. V. R. a susținut că în urma presiunilor psihice la care a fost supus și a faptului că cei doi inculpați au încercat să-l lovească, nu s-a mai putut controla și a urinat.

S-a precizat că faptul că partea vătămată B. V. R., la data de 15.11.2013, la sediul . SRL, s-a aflat într-o puternică stare de temere este confirmat de martorul Ș. I., acesta următoarele: urmare a rugăminților părții vătămate în data de 29.11.2013 a mers la sediul . SRL pentru a media conflictul dintre inculpatul H. G. și partea vătămată B. V. R.; cu această ocazie inculpatul H. G. i-a spus acestui martor că partea vătămată B. V. R. „a făcut pe el în momentul în care inculpatul s-a umflat la el”; partea vătămată B. V. R. nu mai vroia să mai meargă la sediul . SRL întrucât îi era teamă; acest martor a declarat că are cunoștință de neînțelegerile dintre partea vătămată B. V. R. și inculpatul H. G. legate de montarea tâmplăriei PVC și de asemenea a confirmat faptul că în momentul în care a mers la . SRL în biroul inculpatul H. G. se afla și inculpatul R. C., aspecte care au fost confirmate și de inculpatul R. C., prezența acestui inculpat era justificată de consilierea pe care acest inculpat i-o oferea inculpatului H. G..

S-a arătat că pe fondul amenințărilor partea vătămată B. V. R. a consemnat într-o declarație că recunoaște că a primit suma de_ euro și că este de acord să finalizeze întreaga lucrare în contul acestei sume de bani; inculpații H. G. și R. C. i-au cerut părții vătămate să treacă în acea declarație și mențiunea că cedează două autovehicule în favoarea inculpatului H. G., aspect ce nu s-a mai concretizat; tot conținutul declarației scrise de partea vătămată B. V. R. a fost dictat de către inculpatul R. C.; acest aspect susținut de partea vătămată este confirmat de inculpatul R. C. și este justificat și credibil prin prisma experienței dobândite de acest inculpat în perioada în care avea calitatea de organ de cercetare penală, precum și de împrejurarea că inculpatul H. G. nu cunoaște bine limba română.

S-a mai arătat că pe timpul cât partea vătămată B. V. R. a fost lipsit de libertate de către cei doi inculpați, aceasta a trimis un SMS martorului Solh Mazen prin care îi spunea că este sechestrat; partea vătămată B. V. R. a susținut că cei doi inculpați nu i-au permis să vorbească la telefon cu alte persoane.

S-a precizat că partea vătămată B. V. R. a fost ținută în biroul de la sediul . SRL în intervalul 15:00- 16:00; în jurul orei 16:00, într-un moment de neatenție a celor doi inculpați, partea vătămată B. V. R. a fugit în curtea societății comerciale și s-a urcat în autovehicul; partea vătămată B. V. R. a fost urmărită de inculpatul H. G., acesta neacceptând să îl elibereze pe partea vătămată; conform susținerilor părții vătămate, la indicațiile inculpatului H. G. șoferul acestuia C. C. a blocat ieșirea autoturismului părții vătămate din parcare folosind un auto marca VW Tuareg; în autovehicul partea vătămată B. V. R. a pornit camera video a telefonului mobil pentru a filma ce se petrece; partea vătămată B. V. R. a pornit motorul autoturismului cu intenția de a părăsi sediul societății însă inculpatul H. G. a intrat peste aceasta în habitaclul autovehiculului, a oprit motorul și a scos cheia din contact; înregistrarea video a fost trimisă imediat de către partea vătămată B. V. R. și martorei M. P.; de asemenea partea vătămată B. V. R. a apelat SNUAU 112 și a cerut intervenția organelor de poliție în acea zonă reclamând faptul că a fost sechestrat și forțat să semneze mai multe înscrisuri.

A fost prezentat conținutul înregistrării audio-video puse la dispoziție de partea vătămată B. V. R., fiind expuse discuțiile purtate între partea vătămată B. V. R. și inculpatul H. G..

S-a arătat că martorul C. C., șoferul inculpatului H. G., a susținut următoarele: a parcat auto marca VW Tuareg însă nu cu intenția de a bloca ieșirea din parcare a autovehiculului părții vătămate ci pentru faptul că nu mai erau alte locuri de parcare disponibile; nu cunoaște aspecte legate de momentul în care partea vătămată B. V. R. a fost urmărită în parcare de către inculpatul H. G., însă a sesizat că în curtea complexului se afla un echipaj de poliție; martorul C. C. a confirmat faptul că partea vătămată se ocupa de montarea unor ferestre termopan la un imobil ce aparținea inculpatului H. G..

S-a mai arătat că aspectele legate de sechestrarea părții vătămate de către cei doi inculpați au fost confirmate și de martorul Solh Mazen, care a declarat următoarele: în data de 15.11.2013, ora 16:05, a primit de la partea vătămată B. V. R. un SMS în care aceasta îi cerea să sune la poliție întrucât: „mă seiche stress mă fortează să”; după cinci minute partea vătămată B. V. R. l-a contactat pe martor ocazie cu care acesta a perceput faptul că partea vătămată era foarte agitată și panicată; martorul a susținut că partea vătămată i-a solicitat să vină la sediul . SRL, ulterior martorul a aflat de la partea vătămată B. V. R. și de la alte persoane că partea vătămată nu a fost lăsată să plece de la sediul . SRL; după venirea martorului la sediul . SRL conflictul a fost aplanat.

S-a precizat că aspectele legate de sechestrarea părții vătămate de către cei doi inculpați au fost confirmate și de martora P. A. M., persoană care a confirmat faptul că după ora 16:00 a reușit să ia legătura telefonic cu partea vătămată B. V. R. și acesta i-a transmis pe e-mail înregistrarea video din momentul în care se afla în autovehicul și era amenințat de inculpatul H. G.; martora P. A. M. confirmă actele de amenințare la care a fost supusă partea vătămată B. V. R. de către inculpatul H. G., această martoră aflând de aceste acte de amenințare de la partea vătămată.

De asemenea, s-a arătat că presiunea psihică la care a fost supusă partea vătămată B. V. R., la data de 15.11.2013, de către inculpații H. G. și R. C. este confirmată de martora R. D. E., angajată a . SRL, aceasta declarând următoarele: se afla în apropierea biroului în care se afla partea vătămată și cei doi inculpați astfel că a văzut cum cei doi inculpați au intrat în birou împreună cu partea vătămată și imediat discuția pe un ton foarte ridicat a degenerat „Șeful meu țipa adresându-se lui R., cerându-i să-i dea niște bani”, tot cu aceiași ocazie „H. G. i-a cerut lui R. tot țipând să semneze și să scrie o hârtie din care să rezulte că R. recunoaște o datorie pe care ar avea-o față de acesta”; martora a susținut că partea vătămată B. V. R. a părăsit biroul urmată fiind de ambii inculpați, aceștia au mers în parcare complexului; după un timp la fața locului și-a făcut apariția un echipaj de poliție întrucât partea vătămată B. V. R. a solicitat intervenția acestora.

S-a mai arătat că persoana care se afla lângă partea vătămată B. V. R. la momentul sosirii organelor de poliție a fost identificată în persoana martorului Sbahi M.Tarek, acesta declarând următoarele: în timp ce se deplasa spre ieșirea din complex inculpatul H. G. i-a solicitat să stea cu partea vătămată B. V. R. până când va veni martorul Solh Mazen; la acel moment inculpatul H. G. și cu partea vătămată B. V. R. se aflau la ieșirea din curtea complexului deținut de acest inculpat; cu această ocazie inculpatul H. G. i-a spus martorului că partea vătămată B. V. R. a sunat la poliție deși el este cel care nu îi restituie sume de bani. În acest timp inculpatul H. G. i-a dat un telefon părții vătămate pentru ca acesta să ia legătura cu martorul Solh Mazen; martorul a confirmat faptul că partea vătămată B. V. R. era foarte agitată și a refuzat să mai intre in clădirea unde se afla biroul inculpatului H. G. motivul fiind acela că îi este frică; acest martor a negat faptul că el ar fi avut intenția de a o lipsi de libertate pe partea vătămată.

S-a precizat că aspectele semnalate de partea vătămată legate de solicitarea intervenției organelor de poliție este confirmată de conținutul convorbirii telefonice dintre partea vătămată B. V. R. și operator, fiind expusă convorbirea din data de 15.11.2013, orele 16:10- 16:11, de la postul telefonic_ aparținând părții vătămate B. V.-R. cu operatorii Centrului Unic pentru Apeluri de Urgență 112 București.

S-a arătat că după ce partea vătămată B. V. R. a solicitat intervenția organelor de poliție, acesta a avut intenția să fugă însă în curtea . SRL se aflau mai multe persoane de origine arabă ce i-au format convingerea părții vătămate că nu va avea nici o șansă să se elibereze.

S-a mai arătat că după aproximativ cinci minute de la momentul solicitării intervenției organelor de poliție, în zona . SRL s-a făcut apariția un echipaj de poliție format din martorii Vîjă C. S. și P. C., ambii încadrați la Secția 9 Poliție București.

S-a precizat că, atunci când a aflat de intervenția organelor de poliție, inculpatul H. G. i-a dat părții vătămate cheia autovehiculului și i-a spus să plece; la momentul intervenției organelor de poliție partea vătămată B. V. R. se afla lângă gardul ce împrejmuiește . SRL, împreună cu martorul Sbahi M.Tarek, persoană pusă de inculpatul H. G. să o supravegheze pe partea vătămată B. V. R..

S-a arătat că, la vederea echipajului de poliție, partea vătămată B. V. R. s-a urcat în autovehiculul acestora și a confirmat că el este cel care a solicitat intervenția echipajului de poliție; martorul Vîjă C. S. a confirmat faptul că partea vătămată B. V. R. era speriat și a solicitat să părăsească zona împreună cu organele de poliție; de asemenea martorul Vîjă C. S. a confirmat faptul că imediat ce a sosit la fața locului partea vătămată B. V. R. i-a spus că a fost obligat să semneze niște acte cu care el nu era de acord; același martor a declarat că într-adevăr autovehiculul părții vătămate era blocat în parcare de către un auto marca VW Tuareg.

De asemenea, s-a arătat că și martorul P. C. a susținut că s-a deplasat împreună cu martorul Vîjă C. S. în curtea . SRL întrucât prin SNUAU 112 s-a reclamat faptul că o persoană este sechestrată la această adresă; la această adresă partea vătămată B. V. R. i-a spus martorului că inculpatul H. G. i-a cerut să semneze un înscris prin care recunoaște datoriile față de inculpat; martorul a declarat că partea vătămată B. V. R. nu mai dorea să rămână la sediul . SRL; acest martor a procedat la identificarea inculpatului H. G. și a confirmat că în biroul acestui inculpat se afla și inculpatul R. C..

S-a mai arătat că, potrivit declarației părții vătămate, în perioada de timp în care în curtea . SRL se afla echipajul de poliție, la sediul acestei societăți comerciale a venit și martorul Solh Mazen; la vederea acestui martor starea de panică a părții vătămate B. V. R. s-a diminuat, partea vătămată B. V. R. a reintrat, împreună cu martorul Solh Mazen, în biroul în care se aflau inculpații H. G. și R. C.; în acest birou partea vătămată a pus pe o masă suma de_ lei, sumă pe care i-a luat inculpatul H. G.; după predarea acestei sume de bani partea vătămată B. V. R. a plecat de la sediul . SRL împreună cu martorul Solh Mazen.

Cu privire la diminuarea stării de panică a părții vătămate în momentul apariției martorului Solh Mazen s-a precizat că este relevantă declarația martorului Vîjă C. S.: ”după venirea inginerului B. R. V. părea o persoană mult mai liniștită”.

S-a arătat că partea vătămată B. V. R. a susținut următoarele: după evenimentul din data de 15.11.2013 inculpatul H. G. a continuat să îl amenințe și să-i solicite suma de_ euro; de asemenea martorul Solh Mazen i-a spus părții vătămate că este supus unor presiuni din partea inculpatului H. G. pentru ca aceasta să-i restituie suma de_ euro; în data de 10.12.2013, la insistențele martorului Solh Mazen, partea vătămată B. V. R. s-a întâlnit cu inculpatul H. G. la o stație PECO Agip, din zona Muncii, Sector 3 București; și de această dată inculpatul H. G. i-a adresat părții vătămate injurii și amenințări pentru a-l determina să-i finalizeze lucrările de montare a ferestrelor termopan; la finalul discuțiilor inculpatul H. G. a amenințat-o pe partea vătămată B. V. R. că o va omorî dacă nu va finaliza lucrările.

Cu privire la aceste acte de amenințare a fost audiat martorul Solh Mazen care a confirmat faptul că inculpatul H. G. i-a spus părții vătămate să rezolve problema amiabil „dându-i de înțeles că în caz contrar nu ar dori să facă ceva pentru care să intre la pușcărie”.

S-a mai arătat că martorul Solh Mazen a declarat următoarele: la toate întâlnirile la care a participat împreună cu inculpatul H. G. și cu partea vătămată B. V. R., inculpatul a avut o atitudine intimidantă față de partea vătămată B. V. R., „pe care îl constrângea prin amenințări verbale să facă rost de bani pentru a-i da suma de 9000 euro, care din punctul meu de vedere este mai mare decât ar fi trebuit să-i dea înapoi”.

S-a precizat că în data de 12.12.2013, la aceiași stație PECO Agip, partea vătămată B. V. R. s-a întâlnit cu inculpații H. G. și R. C., aceștia erau însoțiți de martorul Solh Mazen.

S-a arătat că discuția dintre cele patru persoane a fost monitorizată de către organele de urmărire penală, cu acest prilej s-a organizat activitatea de prindere în flagrant a celor doi inculpați, partea vătămată B. V. R. susținând, pe lângă aspectele surprinse de mijloacele de înregistrare a convorbirii în mediul ambiental, următoarele: în continuare inculpatul R. C. a încercat să-l determine să-i remită inculpatului H. G. suma de 9000 euro; inculpatul R. C. vorbea pe un ton amenințător, sacadat, astfel încerca să convingă partea vătămată să remită suma de bani inculpatului H. G.; inculpații H. G. și R. C. i-au spus părții vătămate că suma de 9000 lei reprezintă prețul libertății; în momentul în care partea vătămată B. V. R. a scos suma de 2000 euro cu intenția de a o preda inculpatului H. G., inculpatul R. C. i-a spus părții vătămate să-i remită suma de bani martorului Solh Mazen; de asemenea inculpatul R. C. i-a atras atenția inculpatului H. G. să nu pună mâna pe bani; după aceste indicații inculpatul R. C. s-a ridicat de la masă și s-a îndreptat către ieșirea din Stația PECO amenajată.

S-a mai arătat că organele de cercetare și urmărire penală au procedat la prinderea în flagrant a inculpatului H. G. în timp ce acest inculpat avea asupra lui suma de 2000 euro, sumă de bani folosită pentru organizarea acțiunii de flagrant.

S-a precizat că inculpatul R. C. a recunoscut, în declarația din data de 07.01.2013, învinuirea ce i se aduce cu privire la comiterea infracțiunii de șantaj, dar cu privire la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal inculpatul a declarat că inculpatul H. G. a fost cel care nu a lăsat-o pe partea vătămată B. V. R. să părăsească biroul și a forțat-o prin acte de amenințare să consemneze declarația.

S-a arătat că inculpatul R. C. a susținut următoarele: inculpatul H. G. este un vechi prieten și în această calitate îl mai consiliază în diferite probleme; în această calitate inculpatul R. C. a luat cunoștință de litigiul dintre inculpatul H. G. și partea vătămată B. V. R.; inculpatul R. C. a declarat că a cunoscut că între partea vătămată B. V. R. și inculpatul H. G. a existat o convenție între persoane fizice și i-a explicat inculpatului H. G. că pentru soluționarea litigiului se poate adresa organelor de cercetare penală sau instanței de judecată; inculpatul H. G. a susținut că asemenea proceduri necesită timp și el nu are timp de pierdut cu asemenea proceduri; inculpatul R. C. a susținut că i-a cerut inculpatului H. G. date cu privire la existența unui înscris care să consfințească înțelegerea astfel că a aflat că cele două părți nu au încheiat un contract în formă fizică- un înscris; de asemenea inculpatul R. C. a aflat de la inculpatul H. G. că societatea care trebuia să livreze sticla pentru ferestrele termopan s-a închis; de la aceste premise inculpatul R. C. a încercat să îl sprijine, raliindu-se la mijloacele de presiune specifice, dincolo de cele legale, pe inculpatul H. G. în scopul soluționării problemei acestui din urmă inculpat, respectiv finalizarea de către partea vătămată B. V. R. a lucrărilor de montare a ferestrelor termopan; în acest sens, la data de 14.11.2013, cei doi inculpați au mers în localitatea Ciorogârla și au constatat că firma ce trebuia să livreze sticla pentru ferestrele termopan funcționează, la această societate comercială inculpații au identificat un anume C., reprezentant al ., de la această persoană cei doi inculpați au aflat că partea vătămată B. V. R. a dat un avans pentru furnizarea sticlei necesară ferestrelor termopan însă mai trebuia să achite o sumă suplimentară pentru tot proiectul situație în care inculpatul H. G. nu mai era de acord să îi mai dea bani părții vătămate; inculpatul R. C. a declarat că după discuția purtată de cei doi inculpați la ., în aceeași zi inculpatul H. G. l-a contactat telefonic pe partea vătămată B. V. R. și l-a amenințat că va recurge la acte de violență fizică în situația în care nu-i finalizează lucrările de montare a ferestrelor termopan; de asemenea inculpatul R. C. l-a sfătuit pe inculpatul H. G. să îl contacteze pe martorul Solh Mazen și prin intermediul acestuia să încerce să îl determine pe partea vătămată B. V. R. să finalizeze lucrările; în data de 15.11.2013 cei doi inculpați s-au întâlnit cu partea vătămată B. V. R. și cu martorul Solh Mazen în scopul de a merge la sediul . din localitatea Ciorogârla pentru ca partea vătămată B. V. R. să obțină sticla necesară ferestrelor termopan; martorul Solh Mazen nu a putut veni astfel că partea vătămată B. V. R. împreună cu cei doi inculpați s-au deplasat în localitatea Ciorogârla cu autovehiculul părții vătămate; conform declarației inculpatului R. C. „era pentru prima dată când am văzut-o pe partea vătămată”; la momentul întâlnirii partea vătămată B. V. R. i-a prezentat inculpatului H. G. un contract ce urma să fie semnat între aceștia, despre care inculpatul R. C. a afirmat că îi va aduce acestora numai „nenorocire” și că este inacceptabil; la societatea comercială din localitatea Ciorogârla inculpatul H. G. a avut o ieșire nervoasă la adresa martorei C. C. și a părții vătămate, le-a reproșat acestora faptul că el a plătit sume de bani și lucrările de montare a ferestrelor termopan nu sunt finalizate; această ieșire nervoasă a inculpatului H. G. a provocat o stare de disconfort martorei C. C. însă potrivit declarației inculpatului R. C., acesta a reușit să-l calmeze pe inculpatul H. G.; inculpatul R. C. i-a cerut martorei C. C. detalii cu privire la prețul materialelor deja livrate de . către partea vătămată B. V. R., pentru proiectul „G.”. În acest context inculpatul R. C. i-a spus martorei că inculpatul H. G. nu se află în posesia unor documente care să justifice tâmplăria montată, astfel că se poate vorbi de infracțiunea de evaziune fiscală, inculpatul H. G. putând recurge și la o asemenea acțiune; după ce inculpații și partea vătămată au revenit în București, conform declarațiilor inculpatului R. C., în urma și a unor discuții telefonice purtate de partea vătămată B. V. R. pe drum spre București, în zona sediului TVR inculpatul a primit de la reprezentantul societății comerciale din Ciorogârla (N. Luigi) suma de_ lei, sumă ce reprezenta avansul pentru livrarea sticlei necesară ferestrelor termopan; deși partea vătămată le-a spus celor doi inculpați că nu este de acord să le ducă pe .. București unde se afla biroul inculpatului H. G., acest inculpat a insistat și i-a solicitat părții vătămate să se conformeze cererii lui; pe drum spre București și în continuare către biroul inculpatului H. G., acest inculpat o amenința pe partea vătămată B. V. R., aceasta se afla într-o stare vădită de temere situație în care inculpatul R. C., ce se afla pe scaunul din față al autovehiculului, era atent ca partea să nu provoace un accident de circulație; la biroul inculpatului H. G. acesta i-a solicitat părții vătămate să dea o declarație prin care recunoaște că a primit sume de bani și că îi va ceda un autovehicul de transport; în aceste condiții, inculpatul R. C. i-a atras atenția inculpatului H. G. că mașina de transport ferestre termopan nu este a părții vătămate ci este înmatriculată pe o societate comercială, astfel că nu poate intra în posesia acestui bun; declarația a fost scrisă la solicitarea inculpatul H. G. însă inculpatul R. C. îi dicta părții vătămate conținutul declarației; consemnarea declarației s-a făcut de partea vătămată B. V. R. sub o stare de temere inculpatul R. C. a declarat că „la un moment dat am observat cum partea vătămată s-a scăpat pe el”; în biroul unde era scrisă declarația se aflau cei doi inculpați și partea vătămată; inculpatul R. C. a confirmat faptul că partea vătămată B. V. R. și-a manifestat intenția de a părăsi biroul însă nu a fost lăsată de inculpatul H. G., acest din urmă inculpat a afirmat că „nu va pleca de acolo sub nici o formă”, „La un moment dat pe fondul discuțiilor aprinse și a amenințărilor pe care i le adresa inculpatul H. G. părții vătămate, mi-am dat seama că starea de temere a părții vătămate nu va mai permite nici un dialog”, „Când am sesizat imposibilitatea de continuare a discuțiilor și intenția fermă a părții vătămate de a părăsi biroul i-am solicitat să lase partea vătămată să plece”, „La un moment dat partea vătămată a părăsit biroul fiind urmată îndeaproape de inculpatul H. G.. Nici la acest moment inculpatul H. G. nu accepta ideea ca partea vătămată B. V. R. să părăsească incinta”; inculpatul R. C. a declarat că nu mai cunoaște cum au decurs amenințările după ieșirea inculpatului H. G. și a părții vătămate din birou însă după aproximativ 10 minute a auzit că urmează să vină poliția; inculpatul R. C. a confirmat faptul că la solicitarea inculpatului H. G. a fost de față la discuția acestui din urmă inculpat cu martorul Ș. I., reprezentantul părții vătămate- „ inculpatul H. G. m-a chemat să-mi dau cu părerea la persoana dl. Ș. dacă este de încredere”; inculpatul R. C. a declarat că avea cunoștință de faptul că există posibilitatea să fie urmărit de organele de cercetare penală și să-i fie ascultate convorbirile telefonice; la 12.12.2013, inculpatul R. C. a declarat că a mers la stația PECO Agip, unde s-a organizat flagrantul, tot la solicitarea inculpatului H. G., însă nu știa că urmează ca partea vătămată B. V. R. să-i dea inculpatului H. G. sume de bani- „dacă aș fi știut acest aspect nu mai m-aș fi prezentat la întâlnire”.

S-a arătat că susținerea inculpatului este contrazisă dincolo de orice dubiu de convorbirea dintre inculpați și partea vătămată din data de 12.12.2013, înregistrată în mediul ambiental; astfel, în timpul acestei discuții inculpatul R. C. l-a întrebat pe partea vătămată ”B.. Sunt de acord. B., cât ai adus azi?”, iar partea vătămată răspunde ”Am 1000 de la frati-miu și 1000 de la..”.

S-a mai arătat, de asemenea, că inculpatul R. C. a susținut că a părăsit locul unde se predau banii pentru că „nu cunoșteam relațiile dintre partea vătămată B. V. R. și inculpatul H. G.”, însă și acest aspect este contrazis de discuțiile purtate la 12.12.2013 de partea vătămată și cei doi inculpați.

S-a precizat că inculpatul R. C. a recunoscut faptul că a conștientizat faptul că presiunile la care a fost supusă partea vătămată în prezența sa pot constitui infracțiunea de șantaj; și la faptele din 15.11.2013 inculpatul R. C. și-a dat seama că inculpatul H. G. a întrecut măsura însă „în măsura în care inculpatul H. G. ar fi recurs la acte de violență fizică aș fi intervenit”.

S-a arătat că inculpatul R. C. își asumă răspunderea penală în ceea ce privește infracțiunea de șantaj prin prisma faptului că s-a aflat împreună cu inculpatul H. G. când acesta a exercitat acte de amenințare asupra părții vătămate.

S-a mai arătat că inculpatul H. G. nu recunoscut comiterea faptelor pentru care este învinuit, poziție procesuală care este contrazisă de toate celelalte probe administrate în faza de urmărire penală.

Cu privire la amenințările telefonice ale părții vătămate de către inculpatul H. G. și legătura dintre acest inculpat și inculpatul R. C. s-a precizat că acestea rezultă și din convorbirile telefonice interceptate și din interceptările convorbirilor realizate în mediul ambiental- convorbiri înregistrate la 05.12.2013, ora 17:06:41 (discuție între inculpați din care se reține că cei doi inculpați acționează împreună pentru a obține de la partea vătămată B. V. R. sume de bani. Inculpatul R. C. folosește expresia „Să aducă treptat, cum vrea, nu ne interesează... 5000 de lei; de asemenea inculpatul R. C. îi oferă inculpatului H. G. o altă perspectivă de a acționa asupra părții vătămate, respectiv prin intermediul martorului Mazen: „Și acuma să vedem, rămâne la latitudinea lu’ domnu’ arhitect ca să-l găsească direct pe om, că ăla răspunde de toată...”), la 05.12.2013, ora 14:43:33 (discuție între cei doi inculpați din care se reține că cei doi inculpați insistă în a o determina pe partea vătămată să „să-și ia un angajament ca să dea restu’ de bani...”; de asemenea inculpatul R. C. pune la indoială loialitatea martorului Mazen față de inculpatul H. G. :” Da... Și pe arhitect îl cred, că nu... E de partea noastră, omu’, n-are nicio treabă.”), la 06.12.2013, orele 13:32:35, 14:13:00 (discuții între partea vătămată și inculpatul H. G. care, raportată la discuția anterioară în care inculpatul R. C. îi oferea inculpatului H. G. și alte posibilități de a-l amenința pe partea vătămată B. V. R. cu acte de violență, confirmă faptul că inculpatul H. G. a pus în practică sfaturile inculpatului R. C. și prin intermediul martorului Manzen, inculpatul H. G. a exercitat acte de amenințare asupra părții vătămate); la 06.12.2013, ora 12:28:58 (discuție între partea vătămată și inculpatul H. G.).

S-a arătat că în data de 12.12.2013 a avut loc acțiunea de prindere în flagrant a celor doi inculpați, din discuția înregistrată în mediul ambiental- expusă- rezultând că inculpații își continuă planul infracțional de șantajare a părții vătămate în scopul de a o determina pe aceasta să achite suma de 9000 euro.

S-a mai arătat că discuția din mediul ambiental relevă faptul că inculpatul R. C. nu renunță la ideea de a-l amenința pe partea vătămată B. V. R. cu efectuarea unor investigații referitoare la modul în care aceasta își desfășoară activitatea în relația cu . din localitatea Ciorogârla (”R., deci uite cum facem R.... convingerea mea, vreau să stau foarte liniștit, am să merg din nou cu proprietarul la fabrică și avem să solicităm să facă un document. Și solicităm în afară de vorbe scrise și documente fiscale. …. câți bani ai plătit acolo și cât a costat toată marfa care se află pe șantierul din șoseaua Nordului”; inculpatul R. C. conștientizează faptul că acțiunile sale determină o stare de temere părții vătămate- ”nu speriem pe nimeni”) și inculpatul H. G. îi prezintă părții vătămate faptul că dacă va plăti suma de bani solicitată nu va mai avea de suferit (”Acuma vorbesc cu tine ca frati-miu. Că fratele nu amenință pe fratele lui, da? Până joi mă rezolvi?”).

S-a precizat că, raportat la mijloacele de probă administrate, se constată că acestea confirmă comiterea infracțiunilor pentru care au fost cercetați inculpații H. G. și R. C.; din probele administrate rezultă că actele de șantaj a părții vătămate au fost realizate după un plan stabilit de inculpatul R. C., persoană chemată în ajutor de inculpatul H. G. în situația în care a observat că nu mai poate ajunge la o soluționare a neînțelegerilor cu partea vătămată.

S-a arătat că inculpatul R. C. este cel care inițiat verificările cu privire la sumele de bani achitate de partea vătămată B. V. R. la firma ce trebuia să livreze sticla pentru ferestrele termopan, tot acest inculpat a asistat, acceptat și complinit acțiunile de amenințare a părții vătămate și de lipsire de libertate a părții vătămate de către inculpatul H. G..

S-a mai arătat, de asemenea, că amenințarea părții vătămate de către inculpatul R. C. cu exercitarea unor plângeri ori expunerea către aceasta a perspectivei că lucrează la negru și comite infracțiunea de înșelăciune sau evaziune fiscală, astfel că umează a fi tras la răspundere penală, cu toate că acest inculpat cunoștea că între partea vătămată B. V. R. și inculpatul H. G. s-a încheiat o convenție între persoane fizice, cu consecința determinării părții vătămate de a finaliza lucrările de construcția la imobilul inculpatului H. G. sau restituirii unor sume de bani, se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care acest inculpat a fost pus sub învinuire.

S-a precizat că din ansamblul materialului probator administrat în cauză rezultă că inculpatul R. C., după ce a aflat că între partea vătămată B. V. R. și inculpatul H. G. nu există un înscris care să ateste sumele de bani primite de partea vătămată B. V. R. pentru finalizarea lucrărilor de instalare a ferestrelor termopan, a insistat ca inculpatul H. G. să intre în posesia unui asemenea înscris.

S-a arătat că redactarea unei declarații de către partea vătămată reprezenta garanția că aceasta își va executa obligațiile contractuale asumate față de inculpatul H. G..

S-a mai arătat că modul cum a înțeles inculpatul H. G. să determine partea vătămată B. V. R. să redacteze înscrisul, respectiv prin acțiunea de lipsire de libertate și acte de amenințare, a fost acceptat de inculpatul R. C., acest inculpat a conștientizat faptul că inculpatul H. G. nu va recurge la organele judiciare pentru ca acestea să soluționeze litigiul dintre inculpatul H. G. și partea vătămată B. V. R..

În ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina inculpatului H. G. s-a precizat că acestea au fost dovedite de probele administrate și care relevă dincolo de orice dubiu că acest inculpat, împreună cu inculpatul R. C. au exercitat acte de amenințare asupra părții vătămate pentru a o determina pe aceasta să finalizeze lucrările de montare a ferestrelor termopan.

De asemenea s-a arătat că acest inculpat a apelat la serviciile de consiliere oferite de inculpatul R. C., fiind ajutat astfel de acest din urmă inculpat să pună la punct o strategie de a realiza presiuni asupra părții vătămate și prin alte persoane; inculpatul H. G. remarcându-se printr-o agresivitate deosebită, toate probele administrate dovedind dincolo de orice dubiu că acest inculpat nu își putea stăpânii furia când se afla împreună cu partea vătămată B. V. R..

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații inculpat R. C. (f. 5-17, 52-58); declarații inculpat H. G. (f. 19, 34-42); declarații parte vătămată B. V. R. (f. 91-111); declarații martor B. P. (f. 112-114); declarații martor S. P.-C. (f. 115-116); declarații martor N. Luigi (f. 117-120, 169-170); declarații martor Ș. I. (f.121-124); declarații martor P. A. M. (125-128); declarații martor R. D.-E. (f. 129-131); declarații martor C. C. (f. 132-133, 167-168); declarații martor C. C. (f. 134-135); declarații martor Vâjă C.-S. (f. 136-138); declarații martor P. C. (f. 139-141); declarații martor Solh Mazen (f. 142-154); declarații martor Sbahi Tarek (f. 156-161); declarații martor E. A.-I. (f. 162); declarații martor S. C. (f. 163); declarații martor M. N. (f. 164-165); declarații martor M. I.-C. (f. 166); procese verbal de recunoaștere din planșă foto a inculpatului H. G. de către B. V. R. (f. 171-178); procese verbal de recunoaștere din planșă foto a inculpatului H. G. de către B. P. (f. 179-184); procese verbal de recunoaștere din planșă foto a inculpatului H. G. de către P. C. (f. 185-190); procese verbal de recunoaștere din planșă foto a inculpatului H. G. de către Vâjă C. S. (f. 195-200); procese verbal de recunoaștere din planșă foto a inculpatului H. G. de către S. C. (f. 201-206); procese verbal de recunoaștere din planșă foto a inculpatului H. G. de către N. Luigi (f. 207-214); procese verbal de recunoaștere din planșă foto a inculpatului R. C. de către P. C. (f. 191-194); procese verbal de recunoaștere din planșă foto a inculpatului R. C. de către C. C. (f. 215-226); copie chitanță (f. 240); procese verbale de efectuare percheziții domiciliare (f. 75-77, 79-81, 83-85; procese verbale de redare a convorbirilor telefonice (f. 91-96, 99-163); înscrisuri (f. 184-187).

Persoana vătămată B. V. R. a depus la dosar o cerere prin care a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 60.000 Euro, reprezentând prejudiciul moral pe care inculpații i l-au cauzat prin săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor (f. 174- 175). În declarația dată în formă autentică, persoana vătămată a precizat că despăgubirile civile menționate se constituie din daune materiale și morale, cauzate de faptele ilicite ale inculpaților, suferințele fizice și psihice îndurate afectându-i starea de sănătate, întrucât a fost în imposibilitate de a-și desfășura activitatea profesională, inclusiv capacitatea de a mai conduce autoturismul, precum și cea de a interacționa cu alte persoane. A mai menționat în respectiva declarație, că starea emoțională provocată de cei doi inculpați continuă și în prezent, fapt ce necesită un tratament ce îl pune în imposibilitatea de a se prezenta în fața instanței.

La termenul din 26.06.2014, inculpatul R. C. a arătat că solicită să fie judecat pe baza probelor administrate în timpul urmăririi penale, inculpatul H. G. precizând că nu solicită să fie judecat în conformitate cu dispozițiile art. 374 alin. 4 cod procedură penală.

Inculpatul R. C. a fost audiat, conform art. 375 alin. 1 cod procedură penală, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosar.

Cererea inculpatului a fost pusă în discuție și încuviințată de instanță, conform art. 375 cod procedură penală.

Prin sentința penală nr. 581/30.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București s-au dispus următoarele: „I. În temeiul art. 386 alin. 1 noul Cod procedura penala schimbă încadrarea juridică a faptelor, în privința inculpatului R. C., din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin. 1, 2 Cod penal 1969 și art. 194 alin. 1 Codul penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969 în infracțiunile prevăzute de art. 207 alin. 1, 2, 3 noul Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 noul Cod penal, art. 35 alin. 1 noul Cod penal, art. 205 alin. 1 noul Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 noul Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 noul Cod penal.

1. În temeiul art. 207 alin. 1, 2, 3 noul Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 noul Cod penal, art. 35 alin. 1 noul Cod penal, art. 396 alin. 10 noul Cod de procedură penală, art. 75 alin. 2 lit. b noul Cod penal, art. 36 alin. 1 noul Cod penal art. 79 alin. 3 noul Cod penal condamnă pe inculpatul R. C. (fiul lui V. și N., născut la data de 21.06.1952, în ., domiciliat în București, D. Zosimma nr. 42, sector 1, CNP_) la pedeapsa închisorii de 2 ani și 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată.

În temeiul art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 67 alin. 1 noul Cod penal interzice inculpatului, pe o perioadă de 5 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, k, n (dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. V. R., coinculpatul H. G. sau cu membri de familie ai acestora, de a se apropia de aceștia) noul Cod penal.

2. În temeiul art. 205 alin. 1 noul Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 noul Cod penal, art. 396 alin. 10 noul Cod de procedură penală, art. 75 alin. 2 lit. b noul Cod penal, art. 36 alin. 1 noul Cod penal art. 79 alin. 3 noul Cod penal condamnă pe inculpatul R. C. (fiul lui V. și N., născut la data de 21.06.1952, în com B., ., domiciliat în București, D. Zosimma nr. 42, sector 1, CNP_) la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b noul Cod penal contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul R. C. (fiul lui V. și N., născut la data de 21.06.1952, în ., domiciliat în București, D. Zosimma nr. 42, sector 1, CNP_) să execute pedeapsa închisorii de 3 ani.

În temeiul art. 45 alin. 2 noul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, conform art. 67 alin. 1 noul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, k, n (dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. V. R., coinculpatul H. G. sau cu membri de familie ai acestora, de a se apropia de aceștia) noul Cod penal.

În temeiul art. 72 alin. 1 noul Cod penal deduce, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive, de la 16.12.2013 până la 16.01.2014.

În temeiul art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 5 alin. 1 noul Cod penal raportat la art. 86¹ alin. 1 vechiul Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe o durata de 8 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86² alin. 1 vechiul Cod penal.

În temeiul art. 86³ alin. 1 vechiul Cod penal stabilește, în sarcina inculpatului, următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele stabilite de acest Serviciu;

- să anunțe, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 86³ alin. 1 vechiul Cod penal stabilește, în sarcina inculpatului, următoarele obligații:

- să nu intre în legătură cu coinculpatul H. G. și cu partea civilă B. V. R..

In temeiul art. 404 alin. 2 noul Cod procedura penala pune inculpatului in vedere dispozițiile art. 86⁴ vechiul Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 399 alin. 1 noul Cod procedura penala raportat la art. 241 alin. 1 lit. b noul Cod de procedură penală constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar cu privire la inculpatul R. C. (fiul lui V. și N., născut la data de 21.06.1952, în com B., ., domiciliat în București, D. Zosimma nr. 42, sector 1, CNP_) (dispoziție executorie, conform art. 399 alin. 4 noul Cod de procedură penală).

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 modificată dispune prelevarea de probe biologice, de la inculpat, la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

II. În temeiul art. 215 alin. 9 noul Cod procedură penală modifică măsura controlului judiciar instituită în sarcina inculpatului H. G. G. (fiul lui Y. și F., născut la data de 24.05.1959, în Siria, domiciliat în București, Bulevardul Primăverii nr. 51, ., sector 1, CNP_) prin încheierea dată în cauza de față la termenul din 06.02.2014 în sensul că impune inculpatului obligația ca, în temeiul art. 215 alin. 2 lit. a noul Cod de procedură penală, pe durata controlului judiciar, să nu depășească limita teritorială a României.

În temeiul art. 215 alin. 9 noul Cod procedură penală constată rămasă fără obiect modificarea măsurii controlului judiciar instituită în sarcina inculpatului R. C. (fiul lui V. și N., născut la data de 21.06.1952, în com B., ., domiciliat în București, D. Zosimma nr. 42, sector 1, CNP_), prin încheierea dată în cauza de față la termenul din 06.02.2014 în sensul impunerii obligației ca, în temeiul art. 215 alin. 2 lit. a noul Cod de procedură penală, pe durata controlului judiciar, să nu depășească limita teritorială a României.

III. În temeiul art. 46 alin. 1 noul Cod de procedură penală disjunge cauza (acțiunea penală) privindu-l pe coinculpatul H. G. (fiul lui Y. și F., născut la data de 24.05.1959, în Siria, domiciliat în București, Bulevardul Primăverii nr. 51, ., CNP_) și acțiunea civilă privindu-i pe inculpații R. C., H. G., partea civilă B. V. R..

În temeiul art. 274 alin. 1, 2 noul Cod procedură penală obligă pe inculpatul R. C.(fiul lui V. și N., născut la data de 21.06.1952, în com B., ., domiciliat în București, D. Zosimma nr. 42, sector 1, CNP_) la plata sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.”

După disjungere, cauza a fost înregistrată sub nr._ .

La termenul din data de 16.10.2014, inculpatul H. G. a formulat cerere de aplicare în cauză a prev. art. 396 alin. 10 C.pr.pen., arătând că recunoaște comiterea faptelor astfel cum a fost reținute în rechizitoriu, își însușește în întregime materialul probator administrat în cauză și nu dorește administrarea de noi probe în cauză în afara celor administrate anterior.

Instanța, având în vedere că în dosarul nr._, nu s-a dat citire actului de sesizare și nu s-a început cercetarea judecătorească, a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile soluționării cauzei în procedura prev. de art. 374 alin. 5 C.proc.pen. și în temeiul art. 475 C.pr.pen. a procedat la ascultarea inculpatului.

Sub aspectul laturii civile instanța, după ce a pus în discuția părților, a încuviințat și a dispus citarea martorilor S. D. și I. M., solicitați de partea civilă prin cererea depusă la dosar la data de 17.04.2014.

Martorii, deși au fost legal citați, nu s-au prezentat, astfel că nu au putut fi audiați.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține că situația de fapt descrisă în actul de sesizare corespunde pe deplin adevărului, din coroborarea declarațiilor inculpatului care a recunoscut în fața instanței de judecată săvârșirea faptelor reținute în sarcina lui, cu celelalte probe administrate în faza urmăririi penale rezultând în mod indubitabil că la în perioada 15.11._13, inculpatul H. G., împreună cu inculpatul R. C. și beneficiind de ajutorul nemijlocit acestui inculpat a constrâns-o pe partea vătămată B. V. R. prin exercitarea de amenințări cu acte de violență, amenințări cu moartea și amenințări din care reieșea compromiterea pe viitor a activității profesionale a părții vătămate, în scopul de a o determina pe aceasta, în mod injust, să finalizeze lucrările de montare a unor ferestre termopan și să îi remită inculpatului H. G. suma de 12.000 euro, reprezentând costul finalizării unor lucrări de montare tâmplărie PVC și geam termopan la o clădire a inculpatului H. G., iar în data de 15.11.2013, între orele 15.00 – 16.00, inculpatul H. G., împreună cu inculpatul R. C. au lipsit-o de libertate în mod ilegal pe partea vătămată B. V. R., în timp ce se aflau în incinta . SRL, cei doi inculpați solicitând părții vătămate ca în schimbul eliberării să le remită autoturismul personal și să dea declarații prin care recunoștea că a primit diferite sume de bani de la inculpatul H. G. și declarații prin care se obliga să efectueze mai multe lucrări de montare tâmplărie PVC și geam termopan, cu titlu gratuit.

Faptele astfel cum au fost reținute în sarcina inculpatului H. G. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de șantaj, în formă continuată, prev. de art. 194 alin. 1 din Codul penal de la 1969 cu aplic. art. 41 alin. 1 din Codul penal de la 1969 și lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 alin. 1 – alin. 2 din Codul penal de la 1969.

Având în vedere că inculpatul a comis cele două infracțiuni, înainte de fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța reține incidența disp. art. 33 lit. a din Codul penal de la 1969, privind concursul real de infracțiuni.

Din fișa de cazier judiciar depusă la dosar, instanța reține că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale. Sub aspectul profilului socio-moral, se reține că acesta este căsătorit, este absolvent de studii superioare, își câștigă mijloace existență în mod cinstit, fiind administrator la C.S. Antrepozite Frigorifice B.G.A.

Având în vedere că în cauză operează o succesiune de legi penale, sunt incidente disp. art. 5 C.p. privind aplicarea legii penale mai favorabile și, care, raportat la regimul sancționator al limitelor de pedeapsă, cu privire la faptele deduse judecății sunt cele din actualul cod penal.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului H. G. instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare și prevederile art. 396 alin. 10 C.pr.pen. privind reducerea cu 1/3 a limitelor pedepselor stabilită de lege pentru infracțiunea dedusă judecății, respectiv: împrejurările și modul de comitere al faptelor, gravitatea acestora, mijloacele folosite, starea de pericol creată, lipsa antecedentele penale ale inculpatului, atitudinea acestuia de recunoaștere a săvârșirii faptelor, precum și faptul că acesta este integrat în societate.

Împotriva sentinței au declarat apel P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI și inculpații R. C. și H. G..

În apelul său, reprezentantul Ministerului Public a solicitat înlăturarea prevederilor art. 396 alin. 10 Cpp cu privire la inculpatul H. G., urmând a se constata nelegalitatea hotărârii instanței de fond pe acest aspect întrucât inculpatul inițial a arătat că nu recunoaște săvârșirea faptei, după disjungerea cauzei cu privire la el acesta a revenind și solicitând aplicarea prevederilor art. 396 alin. 10 Cpp.

Apărătorul apelantului inculpat R. C. a solicitat diminuarea daunelor morale acordate in cauză, solicitând respingerea solicitării de acordare a acestor daune întrucât nu au fost dovedite.

De asemenea, apreciază că in acest interval de timp depresia ar fi putut fi cauzată și de alți factori.

In subsidiar, solicită ca la individualizarea prejudiciului moral să fie avută în vedere si contribuția inculpatului la săvârșirea faptei.

Apărătorul apelantului inculpat H. G. a solicitat admiterea acestuia, desființarea hotărârii instanței de fond și rejudecând să fie redusă pedeapsa aplicată inculpatului, prin aplicarea unei pedepsei orientată spre minimul special prevăzut de lege, in raport de circumstanțele săvârșirii faptei, modalitatea de săvârșire a acesteia, timpul scurt de timp in care partea vătămată a fost lipsită de libertate, poziția părții vătămate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului.

Totodată solicită a se avea in vedere faptul că inculpatul in prezent are mai mulți angajați care depind de el.

De asemenea, solicită contopirea pedepselor și aplicarea art. 91 Cp privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de susținerile apelanților și din oficiu, Curtea constată că apelurile sunt nefondate și le va respinge ca atare, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a analizat în mod judicios materialul probator administrat în cauză, soluționând în mod corect atât latura penală, cât și cea civilă a cauzei, inclusiv sub aspectul cuantumului daunelor materiale și morale.

Astfel, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, echivalente unui prejudiciu moral, instanțele trebuie să se raporteze la consecințele negative suferite de victimă atât pe plan fizic, cât și psihic, intensitatea cu care au fost percepute aceste consecințe, în măsura în care i-a fost afectată situația familială, socială, profesională.

Or, în condițiile în care partea civilă a fost lipsită de libertate o perioadă de timp considerabilă și i s-a insuflat temere prin amenințări repetate cu acte de violențe și cu moartea este evident că prin respectivul eveniment i-au fost lezate atât sănătatea, dar și stabilitatea emoțională, se justifică acordarea de daune morale în cuantumul stabilit de prima instanță.

F. de aceste considerente, criticile apelanților inculpați apare ca nefondată.

Cât privește individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de fond a evaluat și valorificat suficient în procesul individualizării sancțiunii elementele obiective și specifice cazului (modalitatea de săvârșire a faptei, atitudinea inculpaților de desconsiderare a normelor morale și implicit datele sale personale), aplicându-le în speță, o sancțiune temeinică în raport cu criteriile legale.

Curtea constată, totodată, că în mod corect instanța de fond a admis cererea inculpatului H. G. de a se judeca pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, având în vedere faptul că acesta a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa. Împrejurarea că aceasta nu s-a făcut la același termen de judecată ca și în cazul inculpatului R. C. nu poate ocaziona o altă concluzie, câtă vreme se constată că de la dispunerea disjungerii cauzei și până la judecarea pe fond a inculpatului H. G., nu s-au mai administrat probe, iar judecarea s-a făcut exclusiv pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Având în vedere cele expuse, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., Curtea va respinge, ca nefondate, apelurile formulate de apelantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI și apelanții-inculpați H. G. și R. C. împotriva sentinței penale nr. 857/11.12.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală în dosarul nr._ .

Potrivit art. 422 C.pr.pen. rap. la art. 72 C.pen., va deduce din durata pedepsei închisorii aplicate apelantului-inculpat H. G. de către prima instanță durata reținerii și arestării preventive de la data de 13.12.2013 până la data de 14.12.2013 și de la data de 16.12.2013 și până la data de 16.01.2014.

Conform art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării apelului formulat de apelantul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București rămân în sarcina statului.

În baza art. 276 alin. 1 și 4 C.pr.pen., va obliga pe fiecare apelant-inculpat la plata sumei de câte 1.000 de lei fiecare, către intimata-parte civilă, cu titlu de cheltuieli judicare reprezentând onorariul apărătorului ales.

În temeiul art. 275 alin. 2 și 4 C.pr.pen., va obliga pe fiecare apelant-inculpat la plata sumei de câte 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge, ca nefondate, apelurile formulate de apelantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI și apelanții-inculpați H. G. și R. C. împotriva sentinței penale nr. 857/11.12.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția Penală în dosarul nr._ .

Potrivit art. 422 C.pr.pen. rap. la art. 72 C.pen., deduce din durata pedepsei închisorii aplicate apelantului-inculpat H. G. de către prima instanță durata reținerii și arestării preventive de la data de 13.12.2013 până la data de 14.12.2013 și de la data de 16.12.2013 și până la data de 16.01.2014.

Conform art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltueilile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării apelului formulat de apelantul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București rămân în sarcina statului.

În baza art. 276 alin. 1 și 4 C.pr.pen., obligă pe fiecare apelant-inculpat la plata sumei de câte 1.000 de lei fiecare, către intimata-parte civilă, cu titlu de cheltuieli judicare reprezentând onorariul apărătorului ales.

În temeiul art. 275 alin. 2 și 4 C.pr.pen., obligă pe fiecare apelant-inculpat la plata sumei de câte 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.04.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR

I. C. C. B.

GREFIER,

R. S.

Red./Tehnored./I.C./2 ex/8.04.2015

Judecătoria Sector 2 București/Jud. M. Vârșescu

← Constituire grup infracţional organizat. Art.367 NCP. Decizia...		Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 507/2015.... →

Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr. 542/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr. 542/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI