Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 346/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 346/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 346/2013
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.346/R
Ședința publică de la 19.02.2013
Curtea constituită din:
P. - I. C.
JUDECATOR - A. M.
JUDECATOR - D. L.
GREFIER - D. P.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror N. N..
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpatul GARGAVU F. și de partea vătămata S. G. împotriva sentinței penale nr.399/04.12.2012 pronunțată de Judecatoria Calarasi, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: recurentul parte vătămată S. G., lipsind recurentul inculpat GARGAVU F..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Recurentul parte vătămată S. G. având cuvântul, arată că a formulat recurs pentru că în mod greșit a fost obligat la cheltuieli de judecata.
Arata nu el a provocat incidentul ci a încercat a-l aplana, a avut numai calitatea de martor.
Precizează că nu avea pentru ce să se împace cu GARGAVU F. pentru că acesta nu i-a făcut nimic.
Solicită să nu fie obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de inculpat, ca neîntemeiat.
Consideră că instanța de fond a fapta comisă prezintă pericolul social al unei infracțiuni fiind comisă în stare de recidivă post executorie, astfel apreciază că pedeapsa aplicata este judicios individualizată.
Privind recursul formulat de parte vătămată S. G. în raport de faptul că a intervenit împăcarea cu inculpatul în mod corect instanța dispus obligarea părții la plata de cheltuieli judiciare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele.
Prin sentința penală 399 din data de 04.12.2012 în baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. h Cod procedură penală, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G. F., la plângerea prealabilă a părții vătămate S. G. pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 Cod penal, ca urmare a împăcării părților.
În baza art. 2 pct. 1 din Lg. 61/1991 R cu aplicarea art. 37 lit. b C. penal și art. 13 C. penal a condamnat pe inculpatul G. F. la 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal și art. 3 Protocolul 1 CEDO, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a, cu excepția dreptului de a participa la alegerile legislative și lit. b din Codul penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 118 lit.b Cod procedură penală s-a dispus confiscarea în folosul statului de la inculpat a unei lame de cuter, aflată la Camera de Corpuri delicte a IPJ Călărași conform dovezii . nr._.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 2 Cod procedură penală a fost obligată partea vătămată S. G. la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În considerentele sentinței se arată că la data de 16.03.2010 numitul S. G. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în ziua de 15.03.2010 a fost tăiat pe frunte și pe obrazul stâng de către inculpatul G. F..
Incidentul a avut loc în barul Mini A. situat pe Bulevardul Republicii din Mun. Călărași, iar tăierea părții vătămate s-a produs ca urmare a faptului că aceasta s-a interpus între inculpat și numitul P. I., care era de fapt ținta atacului.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut că în seara zilei de 15.03.2010 se afla în stare de ebrietate și a intrat în barul Mini A. cu intenția de a mai consuma băuturi alcoolice.
Între persoanele aflate în bar a izbucnit un conflict, inculpatul fiind și el implicat iar la un moment dat a scos o lamă de cutter vrând să lovească cu ea.
Între el și celelalte persoane a intervenit partea vătămată care a intenționat să îl apuce de mână, însă din greșeală 1-a tăiat pe față.
Partea vătămată S. G. a declarat ca inculpatul se afla în stare de ebrietate și ținea în mâna dreaptă o lamă de cutter și striga că vrea să taie cu aceasta pe toți clienții din bar.
In momentul în care a încercat sa îl lovească pe numitul P. I. s-a pus în fața acestuia, fiind tăiat pe frunte și pe obrazul stâng, acesta nu a depus la dosar certificat medico-legal și nu s-a constituit parte civilă în cauză, însă a solicitat să fie sancționat inculpatul potrivit legilor în vigoare.
Martorul P. I. a arătat că 1-a văzut pe inculpat că ținea în mâna dreaptă o lamă de cutter și amenința că taie pe cei din bar cu ea.
În momentul în care a ajuns în dreptul lui partea vătămată a încercat să îi îndepărteze mâna în care avea lama, însă a fost tăiat cu lama pe funte și obrazul stâng, după care G. F. a fugit.
Conform fișei de cazier judiciar, inculpatul G. F. a suferit numeroase condamnări pentru infracțiuni prev. de art. 197 al 2 Cpen, art. 200 al 2 Cpen rap la art. 201 al 2 C.pen, art. 189 al 2 Cpen, art. 20 rap. la art. 174 Cpen și două condamnări pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de Legea nr. 61/1991 republicată.
Prin sentința penală nr. 1943/01.10.2007 a Judecătoriei Slobozia s-a dispus contopirea pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 8/2007 și sentința penală nr. 83/2000 urmând să execute 2 ani închisoare. La data de 21.02.2007 a fost arestat, fiind liberat la 01.07.2008, având un rest de 234 zile. În raport de această condamnare inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie.
Prin sentința penală nr.17/13.01.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași, în baza art.11 alin. 1 pct. 2 lit. b Cpp corob. cu art.10 alin. 1 lit. h C.p.p. s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpat, cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. 1 C.pen.
În baza art. 334 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din infracțiunea prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea nr.61/1991 rep., cu aplic. art. 37 lit. b C.p. si art. 13 C.p și infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 33 C.p., în infracțiunea prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată.
În baza art. 2 pct. 1 din legea nr.61/1991 rep. corob. cu art. 63 alin. 3 C.p. s-a dispus condamnarea inculpatului la plata amenzii penale de 500 de lei .
În baza art. 63 indice 1 C.p. s-a atras atenția inculpatului asupra faptului că în cazul în care, se sustrage cu rea credință de la plata amenzii, instanța poate dispune înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii (cu executare efectivă) în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.
În baza art. 118 lit. b C.p. s-a dispus confiscarea în favoarea statului de la inculpat a lamei de cutter aflată în camera de corpuri delicte a I.P.J. Călărasi, conform dovezii . nr._.
În baza art. 191 C.p.p. a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Călărași, recurs admis prin decizia penală nr.781/R a Curții de Apel București ca urmare a constatării incidenței cazului de casare prev. de art. 385 indice 9 pct. 9 C.proc.pen., în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Totodată s-a reținut că instanța de fond în mod greșit și nelegal a dispus schimbarea încadrării juridice, cu mențiunea că instanța este obligată să constate starea de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b C. p.pen.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 27.06.2012 sub numărul_ .
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma recomandărilor instanței de control judiciar și a art. 230 C.proc.pen., în cel de-al doilea ciclu procesual instanța a apreciat că în speță nu se impune schimbarea încadrării juridice întrucât nu s-a constatat apariția unor împrejurări și elemente de fapt noi, de natură să determine incidența unui alt text de lege incriminator în cauză, inculpatul fiind trimis în judecată pentru două infracțiuni distincte.
La individualizarea pedepsei ce a fost pronunța împotriva inculpatului G. F. instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, modul și împrejurările comiterii faptei, gradul concret de pericol social, urmările faptei, circumstanțele personale ( în vârstă de 55 ani, studii 10 clase, atitudinea avută după săvârșirea faptei, constând în recunoașterea faptei, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, recidivist postexecutoriu, cu numeroase condamnări, așa cum s-a reținut în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, considerente în raport de care, instanța a apreciat că prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea având ca modalitate de executare detenția, inculpatul se poate reeduca.
Reținând în ansamblu criteriile de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal și raportând circumstanțele reale la cele personale ale inculpatului, s-a apreciat că pedeapsa închisorii de 6 luni își poate realiza scopul educativ preventiv, păstrându-se în același timp și fermitatea actului de justiție, prin aplicarea dispozițiilor art. 71 Cod penal.
Sentința a fost recurată de partea vătămată S. G., care a criticat-o sub aspectul greșitei obligării la plata cheltuielilor judiciare dar și de inculpatul G. F., acesta din urma nedetaliind motivele de recurs.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, atât prin prisma motivelor invocate de recurenți, cât și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit disp. art.3856 alin.3 C.p.p., Curtea apreciază că recursul formulat de către inculpatul G. F. este întemeiat pentru următoarele considerente:
Curtea constată că instanța de fond a reținut corect situația de fapt a fost în mod corect stabilită de instanța de fond.
Astfel, din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale ( plângerea și declarațiile părții vătămate S. G., declarațiile martorului P. I., proces verbal de efectuare a controlului corporal și planșa foto) dar și declarațiile părții vătămate S. G., ale inculpatului G. F. și ale martorului P. I. date în faza de cercetare judecătorească, a rezultat că la data de 15.03.2010, inculpatul G. F., în timp ce se afla în barul Mini A. din Călărași, a tăiat pe frunte și pe obraz pe partea vătămată S. G. cu o lamă de cutter pe care o avea asupra sa.
În ceea ce privește pe inculpatul G. F., s-a stabilit în mod corect că a săvârșit fata în condițiile recidivei postexecutorii, prev. de art. 37 lit. b C.p.
Astfel, potrivit fișei de cazier a inculpatului se constată că acesta fost condamnat anterior la pedeapsa de 2 ani închisoare, stabilită prin sentința penală nr.1943/01.10.2007 a Judecătoriei Slobozia, pedeapsa fiind considerată executată la data de 20.02.2009, astfel încât acesta a săvârșit fapta din prezenta cauză, (din data de 15.03.2011), după perioada executării acesteia.
În fața instanței de fond, partea vătămată S. G. s-a împăcat cu inculpatul G. F., pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe, astfel încât în mod corect instanța dispus, în temeiul art.11 pct.2 lit. b rap. la art. 10 lit. h C.p.p., încetarea procesului penal, infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 C.p., fiind dintre cele pentru care, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar potrivit art. 132 C.p., împăcare părților înlătură răspunderea penală.
Față de această dispoziție, apare ca legală și temeinică obligarea și a părții vătămate la plata cheltuielilor judiciare către stat, fiind în conformitate cu prevederile art. 192 pct.2 lit. b C.p.p. Neindicarea de către instanța de fond a temeiului complet în baza căruia a obligat partea vătămată la plata cheltuielilor judiciare către stat nu este de natură să absolve partea vătămată de la plata cheltuielilor judiciare, atât timp cât această este obligatorie, potrivit normei procedurale mai sus amintite. Așadar, constatând că recursul formulat de partea vătămată este neîntemeiat, Curtea va dispune, în temeiul art. 38515 oct. 1 lit. b C.p.p, respingerea căii de atac.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de recurs va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptelor săvârșite, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea.
Având în vedere limitele speciale ale pedepsei pentru infracțiunea dedusă judecății, modalitatea de săvârșire a faptei dar și persoana recurentului – inculpat, care este recidivist, dar și gravitatea scăzută a faptei săvârșite, acesta purtând asupra sa o lamă de cutter, instanța de recurs consideră că pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 pct. 1 din Legea nr.61/1992 rep., de 6 luni închisoare, este excesivă, nefiind proporțională cu gradul de pericol social pe care aceasta îl denotă.
Curtea consideră că, în ceea ce-l privește pe recurentul inculpat G. F., este suficientă și în conformitate cu scopul principal al pedepsei, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, o pedeapsă cu amenda penală, în cuantum de 500 de lei.
În concluzie, constatând că, recursul recurentului inculpa G. F. este întemeiat, în temeiul art. 38515 pct.2 lit. d C.p.p., va admite recursul declarat și va casa în parte sentința penală nr.399/04.12.2012 a Judecătoriei Călărași și rejudecând în fond:
În baza art. 2 pct. 1 din Legea nr.61/1991, cu aplic. art. 37 lit. b C.p., art. 13 C.p. și art. 63 C.p., va condamna pe inculpatul G. F. la pedeapsa de 500 de lei amendă penală.
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.631 C.p., potrivit cărora dacă cel condamnat se sustrage cu rea credință de la plata amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, ținând seama de partea de amendă care a fost achitată.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În temeiul art. 192 al.2 C.p.p., va obliga recurenta parte vătămată S. G. la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate în soluționarea recursului acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea vătămată S. G. împotriva sentinței penale nr.399/04.12.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași.
Admite recursul formulat de inculpatul G. F..
Casează în parte sentința penală nr.399 din data de 04.12.2012 a Judecătoriei Călărași și rejudecând:
În baza art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, art.13 Cod penal și art.63 Cod penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa de 500 lei amendă penală.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.631 Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Obligă partea vătămată la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. C. A. M. D. L.
GREFIER,
D. P.
Red.I.C.
Dact.EA-2ex/04.03.2013
J.Călărași – jud.M.S.
| ← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 329/2014. Curtea de... | Trafic de minori. Legea 678/2001, art. 13. Decizia nr. 39/2013.... → |
|---|
