Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei. Art.583 NCPP. Decizia nr. 402/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 402/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-07-2015 în dosarul nr. 402/2015

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 402/CO

Ședința publică din data de 20.07.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: A. P. M.

GREFIER: V.-V. S.

*********

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror B. E. Eliana.

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de condamnatul N. D. împotriva sentinței penale nr. 942/11.06.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul-condamnat N. D., personal, aflat în stare de detenție și asistat de avocat ales V. I., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015, aflată la dosarul instanței de fond la fila nr. 64.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestației formulate.

Apărătorul ales al contestatorului-inculpat N. D., în temeiul art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 2 lit. a Noul Cod de procedură penală, pune concluzii de admitere a contestației, desființarea sentinței penale atacate, în parte, cu privire la sporul aplicat în urma contopirii pedepselor descontopite. Apreciază faptul că prin contopirea făcută în baza art. 33-34 Vechiul Cod penal, respectiv pedepsele de 6 ani pentru trafic de droguri și 13 ani pentru finanțare la trafic internațional de droguri cu anularea suspendării sub supraveghere de 3 ani, sporul de 3 ani aplicat de instanța de fond este mult prea mare, în condițiile în care aplicarea sporului, conform dispozițiilor art. 33-34 Vechiul Cod penal sunt lăsate la latitudinea judecătorului, nefiind obligatorie ca în Noul Cod penal. În consecință, solicită admiterea contestației și înlăturarea sporului aplicat.

Reprezentantul Ministerului Public învederează faptul că sporul aplicat de instanța de fond, în conformitate cu dispozițiile art. 33-34 Vechiul Cod penal se impune a fi menținut, raportat la considerentele sentinței penale și la dispozițiile art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal care prevăd faptul că instanța poate aplica un spor de până la 5 ani. În consecință, solicită respingerea contestație și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.

Contestatorul-condamnat N. D., având ultimul cuvânt, învederează faptul că este de acord cu concluziile apărătorului său.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată că:

Prin sentința penală nr. 942/11.06.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:

,,În baza dispozițiilor art. 554 C.Pr.P.. rap. la art.583 C.Pr.P.., admite sesizarea formulată de judecătorului delegat din cadrul Biroului executări penale de la Tribunalul București - Secția I Penală privind pe condamnatul N. D. zis,,B.,, fiul lui I. și L., născut la data de 11.12.1975 în Municipiul D.,județul Hunedoara, CNP-_,în prezent deținut in Penitenciarul București Rahova.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 15 ani de închisoare aplicată condamnatului N. D. prin Sentința Penală nr.612/F/21.07.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală,în dosarul nr.31._, așa cum a fost modificată prin Decizia Penală nr.154/06.06.2013 a Curții de Apel București - Secția I Penală și prin Decizia Penală nr.1613/R/22.12.2014 a ICCJ,în pedepsele componente,prin înlăturarea sporului aplicat de 2 (doi) ani închisoare astfel:

- 6(șase) ani de închisoare pentru savârșirea infracțiunii prevăzute de art.2 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000(MO nr.163/06.03.2014) cu aplicarea art.35 al.1 C.P.. si art.5 C.P..(faptele din datele de 17.06.2010 si 06.07.2010)

- 13(treisprezece) ani de închisoare pentru savârșirea infracțiunii prevăzute de art.9 rap. la art.3 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000(MO nr.163/06.03.2014) cu aplic. art.5 C.P..(fapta din data de 19.09.2010)

- Pedeapsa complementară prevăzută de art.65 C.P.. privind interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 al.1 lit.a si b C.P.. pe o perioadă de 5 ani.

- Pedeapsa accesorie prevăzută de art.65 C.P.. privind interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 al.1 lit.a si b C.P..

In baza dispozițiilor art.97 al. 1 C.pen. anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani de închisoare conform art.86 ind.1 C.P.. din anul 1968, aplicată condamnatului N. D. prin Sentința Penală nr.99/11.02.2010 aplicată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ /3 /2006, definitivă prin Decizia Penală nr.3351/19.10.2012 a ICCJ pentru savirsirea infracțiunii prevăzute de art.2 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 C.P.,art.74 lit.a si c C.P.. rap. la art.76 lit.a C.pen. si art.80 C.pen. pe un termen de încercare de 6 ani,prevăzut de art.86 ind.2 C.P.. din anul 1968(fapta din datele de 02.09.2004 și 08.09.2004)

- Pedeapsa complementară prevăzută de art.65 C.pen. privind interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza II și b C.pen. pe o perioadă de 1 an.

- pedeapsa accesorie prevăzută de art.71 C.pen. privind interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza II și b C.pen.

Constată faptul că infracțiunea din datele de 02.09.2004 și 08.09.2004 pentru care condamnatul N. D. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani de închisoare prin Sentința Penală nr.99/11.02.2010 aplicată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ /3 /2006, definitivă prin Decizia Penală nr.3351 /19.10.2012 a ICCJ si respectiv infracțiunile din datele de 17.06.2010 ,06.07.2010 si din data de 19.09.2010 pentru care condamnatul N. D. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 15 ani închisoare prin Sentința Penală nr.612 /F /21.07.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală,în dosarul nr.31._, așa cum a fost modificată prin Decizia Penală nr.154/06.06.2013 a Curții de Apel București - Secția I Penală și prin Decizia Penală nr.1613 /R /22.12.2014 a ICCJ,sunt concurente conform art.33 al.1 lit.a C.P.. din anul 1968 cu aplic. art.5 C.P..

In baza dispozițiilor art.33 al.1 lit.a rap. la art.34 C.pen din anul 1968 si art.5 C.pen. contopește următoarele pedepse cu închisoarea:

- 6(șase) ani de închisoare pentru savârșirea infracțiunii prevăzute de art.2 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000(MO nr.163/06.03.2014) cu aplicarea art.35 al.1 C.P.. si art.5 C.P..(faptele din datele de 17.06.2010 si 06.07.2010)

- 13(treisprezece) ani de închisoare pentru savârșirea infracțiunii prevăzute de art.9 rap. la art.3 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000(MO nr.163/06.03.2014) cu aplic. art.5 C.P..(fapta din data de 19.09.2010)

- 3(trei) ani de închisoare pentru savirsirea infracțiunii prevăzute de art.2 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 C.P.,art.74 lit.a si c C.P.. rap. la art.76 lit.a C.pen. si art.80 C.pen. (fapta din datele de 02.09.2004 și 08.09.2004)

urmând ca condamnatul N. D. sa execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani de închisoare sporită cu 3 (trei) ani de închisoare,în final condamnatul N. D. va executa 16(șaisprezece) ani de închisoare.

- Condamnatul N. D. va executa pedeapsa complementară prevăzută de art.65 C.P.. privind interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 al.1 lit.a si b C.P.. pe o perioadă de 5 ani.

- Condamnatul N. D. va executa pedeapsa accesorie prevăzută de art.65 C.P.. privind interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 al.1 lit.a si b C.P..

In baza dispozițiilor art.88 C.pen. deduce din pedeapsa închisorii de 16 ani aplicată condamnatului N. D. prin prezenta hotărâre perioada executată astfel: reținerea de 24 de ore din data de 17.05.2006,perioada arestării preventive din perioada 23.12.2006 și până la data de 25.04.2007,menționata în Sentința Penală nr.99/2010 respectiv de la data de 10.10.2010 la data de 21.07.2011 si de la data de 24.02.2015 la zi,menționată în Sentința Penală nr.612/F/2011.

Menține celelalte dispoziții din Sentințele Penale nr.99/11.02.2010 a Tribunalului București - Secția I Penală și Sentința Penală nr.612/F/21.07.2011 a Tribunalului București - Secția I Penală.

Anulează MEPI nr.1236/22.12.2014 emis in baza Sentinței Penale nr.612 /F /21.07.2011 a Tribunalului București –Secția I Penală în dosarul nr._/3/2011 si dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii conform prezentei hotărâri.

In baza art.275 al.3 C.Pr.P.. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia din care onorariul parțial al avocatului din oficiu conform art.90 C.Pr.P.. în sumă de 50 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției”.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 23.04.2015 pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală a fost înregistrată sub nr._ sesizarea formulată de Judecătorul delegat cu executarea din cadrul Tribunalului București - Secția I Penală privind pe condamnatul N. D.,în prezent deținut în Penitenciarul București Rahova,prin care se solicită să se constate faptul că infracțiunile săvârșite de condamnatul N. D. sunt concurente și să se dispună anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani aplicată acestuia prin Sentința Penală nr.99/11.02.2010 a Tribunalului București - Secția I Penală.

În referatul judecătorului delegat s-a solicitat anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate condamnatului N. D. zis „B.” prin Sentința Penală nr. 99/11.februarie 2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul_/3/2006, definitivă prin Decizia nr. 3351/19 octombrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală în dosarul_/3/2006.

S-a arătat că potrivit adresei eliberate de Serviciul de Probațiune București nr. 7007/SP/C/08.04.2015 rezultă că N. D. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, în regim de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani, însă Serviciul de Probațiune se află în imposibilitate de a continua procesul de supraveghere deoarece conform sentinței penale nr. 612/21.07.2011 aceeași persoană a fost condamnată la o pedeapsă de 15 ani închisoare, fiind emis MEPÎ nr. 1236/22.12.2014.

Din referatul întocmit de Biroul executări penale al Tribunalului București a rezultat că sentința în baza căreia persoana a fost condamnată la o pedeapsă de 3 ani închisoare în regim de suspendare a executării sub supraveghere a rămas definitivă prin Decizia nr. 3351/19 octombrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală în dosarul_/3/2006, fiind emise formele de executare la data de 19.10.2012. Conform adresei nr. 96/07.01.2013, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a comunicat că inculpatul s-a prezentat la data de 26 noiembrie 2012 și a luat cunoștință de planul de supraveghere.

Ulterior, Sentința Penală nr. 612/21 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul_/3/2011, a rămas definitivă prin Decizia Penală nr. 1613/R/22 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, fiind emis MEPÎ nr. 1236/22.12.2014. Conform datelor comunicate de administrația locului de detenție, executarea pedepsei a început la data de 24.02.2015 și expiră la data de 14.05.2029, fiind scăzute 285 de zile.

S-a mai arătat că Sentința Penală nr. 612/21 iulie 2011pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul_/3/2011 a rămas definitivă prin Decizia Penală nr. 1613/R/22 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, deci după rămânerea definitivă a soluției de aplicare a pedepsei de 3 ani închisoare în regim de suspendare a executării sub supraveghere, așa încât s-a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 97 alin. 1 C.pen, conform cărora: „dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârșise o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, suspendarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară

În aceste condiții, judecătorul delegat a solicitat:

1.descontopirea pedepsei rezultante de 15 ani închisoare aplicată prin Sentința Penală nr. 612/21.07.2011 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul_/3/2011, definitivă prin Decizia Penală nr. 1613/R/22 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală în pedepsele componente care vor fi repuse în individualitatea lor;

2. anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicate prin Sentința Penală nr. 99/11.februarie 2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul_/3/2006, definitivă prin Decizia nr. 3351/19 octombrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală;

3. constatarea existenței concursului de infracțiuni între infracțiunile pentru care a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și infracțiunea pentru care a fost aplicată pedeapsa de 3 an închisoare,

4. contopirea pedepselor concurente și stabilirea unei singure pedepse pentru săvârșirea infracțiunilor care au făcut obiectul dosarelor nr._/3/2006 al și nr._/3/2011 ale Tribunalului București, Secția I Penală.

De asemenea, s-a solicitat și anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în executarea Sentinței Penale nr. nr. 612/21.07.2011 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul_/3/2011, definitivă prin Decizia Penală nr. 1613/R/22 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală și emiterea unui nou mandat, cu menționarea perioadelor ce se vor deduce din pedeapsa rezultantă în urma contopirii, respectiv reținerea de 24 de ore din data de 17 mai 2006 și arestarea preventivă de la 23.12.2006 la 25.04.2007 (s.pen 99/11.02.2010), de la 10.10.2010 la 21.07.2011 și de la 24.02.2015 la zi (s.pen. 612/F/21 iulie 2011)

La solicitare au fost atașate următoarele înscrisuri: adresa Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București(fila 7),Încheierea din data de 21.01.2010 a Tribunalului București - Secția I Penală în dosarul nr._/3/2006(filele 8-12) Sentința Penală nr.99/11.02.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._/3/2006(filele 13-28) cu referat,minuta Deciziei Penale nr.315/A/20.10.2011 a C.- Secția I Penală(fila 29-31),minuta Deciziei Penale nr.3351/19.10.2012 a ICCJ în dosarul nr._/3/2006(filele 32-34),Sentința Penală nr.612/F/21.07.2011 a Tribunalului București - Secția I Penală în dosarul nr._/3/2011(filele 35-39) cu referat, minuta Deciziei Penale nr.154/06.06.2013 a C. - Secția I Penală în dosarul nr._/3/2011(fila 40-41),încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 25.02.2015(fila 42),,minuta Deciziei Penale nr.1613/22.12.2014 a ICCJ în dosarul nr._/3/2011*(filele 43-46).

Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că potrivit art.585 al.1 lit.a C.Pr.P.. pedeapsa pronunțată poate fi modificată dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată pe baza unei alte hotărâri definitive existența concursului de infracțiuni.

Tribunalul, având în vedere actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale în materie, în baza dispozițiilor art. 554 C.Pr.P.. rap. la art.583 C.Pr.P..,a admis sesizarea formulată de judecătorului delegat din cadrul Biroului executări penale de la Tribunalul București - Secția I Penală privind pe condamnatul N. D..

Astfel, a constatat faptul că infracțiunea din datele de 02.09.2004 și 08.09.2004 pentru care condamnatul N. D. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani de închisoare prin Sentința Penală nr.99/11.02.2010 aplicată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ /3 /2006, definitivă prin Decizia Penală nr.3351 /19.10.2012 a ICCJ si respectiv infracțiunile din datele de 17.06.2010 ,06.07.2010 si din data de 19.09.2010 pentru care condamnatul N. D. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 15 ani închisoare prin Sentința Penală nr. 612 /F /21.07.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală,în dosarul nr.31._, așa cum a fost modificată prin Decizia Penală nr.154/06.06.2013 a Curții de Apel București - Secția I Penală și prin Decizia Penală nr.1613 /R /22.12.2014 a ICCJ, au fost săvârșite înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele si sunt concurente conform art.33 al.1 lit.a C.P.. din anul 1968 cu aplic. art.5 C.P..

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație, în termen legal, contestatorul N. D., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 24.06.2015 sub nr._ (_ ).

În motivarea contestației, acesta a solicitat desființarea în parte a sentinței penale atacate, formulând critici doar cu privire la sporul aplicat în urma contopirii pedepselor, apreciind că sporul de 3 ani aplicat este prea mare, având în vedere și caracterul facultativ al acestuia, față de dispozițiile art. 33-art. 34 Cod penal din 1968.

Examinând sentința contestată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea va respinge contestația ca nefondată pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr. 99/11.02.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._/3/2006, definitivă prin Decizia nr. 3351/19.10.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, contestatorul din prezenta cauză a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1968 (acte materiale comise la datele de 02.09.2004 și 08.09.2004).

Ulterior, prin sentința penală nr. 612/21.07. 2011 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul_/3/2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/R/22.12. 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatorul din prezenta cauză a fost condamnat:

- La o pedeapsă de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 alin. 1,2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal (acte materiale comise în perioada iunie - septembrie 2010);

- La o pedeapsă de 13 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 rap. la art. 3 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 (faptă comisă în septembrie-octombrie 2010).

Pedepsele aplicate au fost contopite, în baza art. 38 alin. 1 – art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, stabilindu-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de 2 ani închisoare, astfel încât pedeapsa finală fiind de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b Cod penal.

În acest context, se constată că, într-adevăr, contestatorul din prezenta cauză a săvârșit faptele menționate înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind îndeplinite exigențele art. 33 Cod penal din 1968.

În ceea ce privește sporul de 3 ani închisoare aplicat în urma contopirii pedepselor stabilite prin cele două sentințe penale definitive, se constată că acesta este compus din sporul de 2 ani închisoare, aplicat prin sentința nr. 612/21.07. 2011 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul_/3/2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/R/22.12. 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și un spor facultativ de 1 an închisoare aplicat în temeiul dispozițiilor art. 33 rap. la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1968, a căror aplicabilitate a reținut-o prima instanță în cauză, ca lege penală mai favorabilă în ceea ce privește contopirea pedepselor definitive.

Astfel, sporul de 2 ani închisoare nu putea fi înlăturat, întrucât intrase în puterea lucrului judecat, fiind aplicat printr-o sentință penală definitivă, iar cel de 1 an închisoare a fost adăugat ca urmare a intrării în procedeul contopirii a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată contestatorului prin sentința penală nr. 99/11.02.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._/3/2006, definitivă prin decizia nr. 3351/19.10.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cazul sporului de 1 an închisoare, acordarea acestuia este întemeiată, însă - într-adevăr - prima instanță nu și-a îndeplinit obligația de a motiva aplicarea sporului. Astfel, reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 33 rap. la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1968, aplicarea unui spor era facultativă, așa încât era necesară motivarea acordării acestuia.

Pe de altă parte, lipsa motivării cu privire la acest aspect poate fi complinită de către instanța de control judiciar.

În acest sens, Curtea amintește că în Decizia de îndrumare a fostului Tribunal Suprem nr. 5 din 27 martie 1961, referitoare la unele probleme privind contopirea pedepselor, s-a reținut că sporul de pedeapsă se aplică atunci când se constată de către instanță că cea mai gravă dintre pedepsele pronunțate nu este suficientă pentru reeducarea infractorului, ținându-se seama, bineînțeles, și de pericolul social pe care-l prezintă însăși pluralitatea infracțiunilor săvârșite, precum și de cuantumul pedepselor ce urmează a fi absorbite. Aceste condiții sunt întrunite în cauză, sporul aplicat fiind pe deplin justificat, întrucât în procedeul contopirii a mai intrat o pedeapsă de 3 ani închisoare, aplicată definitiv pentru același gen de fapte, prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind traficul ilicit de droguri, iar pericolul social pe care-l prezintă însăși pluralitatea infracțiunilor săvârșite fiind unul considerabil, așa încât aplicarea unui spor este necesară, o orientare spre sistemul absorbției putând crea impresia impunității.

Față de cele expuse, Curtea - constatând că sentința atacată este legală și temeinică - în baza art. 4251 alin.7 pct.1 lit.b C.pr.pen., va respinge ca nefondată contestația formulată de către contestatorul N. D. împotriva sentinței penale nr. nr. 942/11.06.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ .

În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 425 1 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de către contestatorul N. D..

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.07.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. P. M. V.-V. S.

Red.jud.A.P.M

Dact.A.P.M-22.07.2015/ 2 ex

T.B—jud.G.T.Z.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei. Art.583 NCPP. Decizia nr. 402/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI