Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 300/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 300/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-11-2012 în dosarul nr. 300/2012
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.300/A
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2012
Curtea compusă din:
Președinte: C.-V. G.
Judecător: D. P.
Grefier: I. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București este reprezentat prin procuror C. I..
Pe rol, se află judecarea apelului declarat de apelantul-inculpat D. M.-I. împotriva Sentinței penale nr.690/F/9.VIII.2012 a Tribunalului București – Secția I-a penală, din Dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, răspunde apelantul-inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv, și asistat juridic de apărător ales P. G., în baza împuternicirii avocațiale ., nr._/5.X.2012, astfel că încetează delegația nr._/2.X.2012 a apărătorului din oficiu M. C.-M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București, prin adresa nr.2.958D/II/2012 din data de 26.X.2012, a comunicat că, până în prezent, nu a fost înregistrat nici un denunț formulat de inculpatul D. M.-I..
Apelantul-inculpat, prin apărătorul ales, susține că, în mod greșit, adresa a fost trimisă la Serviciul Teritorial București, în loc de Biroul Teritorial București, care a efectuat urmărirea penală.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că nu există Biroul Teritorial București în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Curtea constată că adresa a fost trimisă procurorului care a efectuat urmărirea penală, indicat, de altfel, de apelantul-inculpat, la termenul anterior.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe de propus, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apelantul-inculpat, prin apărătorul ales, susține că pedeapsa de 5 ani închisoare este mult prea aspră, în raport atât cu circumstanțele sale personale, dovedite prin înscrisurile în circumstanțiere depuse la instanța de fond, respectiv este căsătorit și este tatăl unui minor, mama sa are o stare precară de sănătate, avea un loc de muncă, cât și cu atitudinea sa procesuală sinceră, astfel că solicită admiterea apelului, desființarea, în parte, a sentinței penale și, rejudecând în fond, reducerea cuantumului pedepsei închisorii.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se justifică reducerea cuantumului pedepsei închisorii, în raport cu circumstanțele reale, mai precis cantitatea mare de droguri traficată, cu perseverența infracțională a inculpatului, care, anterior, a mai fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de aceeași natură, precum și cu atitudinea procesuală oscilantă a inculpatului, care, abia după prezentarea materialului de urmărire penală, a recunoscut săvârșirea faptelor penale, așa încât, pentru aceste motive, pune concluzii de respingere, ca nefondat, a apelului.
Apelantul inculpat, personal, arată că regretă enorm comiterea faptelor penale, nu s-a gândit la consecințele asupra familiei sale și solicită să i se acorde o șansă, pentru a fi alături de copilul său, cu vârsta de 1 an și 5 luni.
CURTEA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.690/F/9.VIII.2012, din Dosarul nr._, Tribunalul București – Secția I-a penală:
în temeiul art.2, alin.1,din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal și art.320/1, alin.7, Cod procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul D. M.-I., zis „D.”, la pedeapsa principală de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, lit.a, teza a II-a și lit.b, Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale (fapta penală din data de 16/17.XII.2011),
în temeiul art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal și art.320/1, alin.7, Cod procedură penală, l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, lit.a, teza a II-a și lit.b, Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale (fapta penală din data de 10.V.2012),
în temeiul art.33, lit.a, Cod penal, raportat la art.34, lit.b, Cod penal, a contopit pedepsele închisorii, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, lit.a, teza a II-a și lit.b, Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale,
a făcut aplicarea art.71-art.64, lit.a, teza a II-a și lit.b, Cod penal,
în temeiul art.350, alin.1, Cod procedură penală, a menținut arestarea preventivă a inculpatului,
în temeiul art.88, alin.1, Cod penal, a dedus durata reținerii și arestării preventive de la data de 10.V.2012 la zi,
în temeiul art.17, alin.1 din Legea nr.143/2000, a confiscat cantitățile de 177,88 grame de cannabis și de 6 grame de cannabis, rămase în urma analizelor de laborator, depuse la I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O., conform dovezii ., nr._ din data de 24.V.2012,
în temeiul art.118, lit.b, Cod penal, a confiscat de la inculpat cântarul electronic, depus la Camera de corpuri delicte a I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O., conform dovezii ., nr._ din data de 24.V.2012,
a dispus restituirea către inculpat a telefonului mobil marca Samsung, model GT-E 1230, cu ._/04/_/1, conținând cartela S. Vodafone, cu seria_, a telefonului mobil marca Samsung, model GT-E 1050, cu ._/04/_/0, conținând cartela S. Orange, cu seria_4H2G7, a telefonului mobil marca Samsung, model GT-E 1050, cu ._/04/_/1, conținând cartela S. Vodafone, cu seria_, a telefonului mobil marca Nokia, model 500, cu ._/04/_/7, conținând cartela S. Connex, cu seria_, și a telefonului mobil marca Nokia, model N8, conținând cartela S. Orange, cu seria_, depuse la D.G.P.M.B.-S.C.J.S.E.O., conform dovezii ., nr._ din data de 24.V.2012.
în temeiul art.191, alin.1 și alin.2, Cod procedură penală, l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 4.500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Instanța de fond a reținut că, prin Rechizitoriul din data de 18.VII.2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, din Dosarul nr.2191/D/P/2011, s-a reținut, pe situația de fapt, că inculpatul, în noaptea de 16/17.XII.2011, i-a dat martorului L. R.-A. cantitatea de 405,08 grame cannabis, iar pe data de 10.V.2012, la percheziția domiciliară, efectuată în imobilul situat pe ., nr.11, ., ., București, unde inculpatul locuia fără forme legale, a fost găsită cantitatea totală de 186,38 grame cannabis, destinată vânzării.
A arătat că, la urmărirea penală, au fost administrate probe clare de vinovăție, și anume:
- pentru fapta penală din data de 16/17.XII.2011, au fost depuse procesele-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice dintre martorul L. R.-A. și inculpatul D. M.-I., care atestă sosirea martorului L. R.-A., din orașul Petroșani în municipiul București, pe data de 16/17.XII.2011, pentru când au stabilit o întâlnire, coroborate cu procesul-verbal de supraveghere din data de 17.XII.2011, întocmit de I.G.P.R. – B.C.C.O. București, conform căruia pe data de 17.XII.2011, în jurul orei 0,30, martorul L. R.-A. a coborât din autoturismul marca Dacia L. MCV, cu număr de înmatriculare_, a intrat în blocul în care locuia inculpatul, de unde s-a întors, după aproximativ 10 minute, ținând în mână o borsetă, de culoare negru, urcându-se la volanul autoturismului, procesul-verbal din data de 17.XII.2011, întocmit de I.G.P.R. – B.C.C.O.B. – Serviciul Antidrog, însoțit de declarațiile martorului-asistent C. S., potrivit cărora în autoturismul marca Dacia L. MCV, cu număr de înmatriculare_, condus de martorul L. R.-A., oprit, după ora 0,30, în traficul rutier, au fost găsite, pe bancheta din spate, o borsetă, în care se afla o pungă din plastic transparent, sigilată cu scotch, de culoare gri, conținând cantitatea de 197,64 grame cannabis, sub scaunul din dreapta față, o pungă din plastic, conținând cantitatea de 198,90 grame Cannabis, iar, în torpedo, o cutie din plastic, ce conținea cantitatea de 8,54 grame cannabis, coroborate cu raportul de constatare tehnico-științifică nr.145.169/20.XII.2011, întocmit de Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – Laboratorul Central de Analiză și Profil ale Drogurilor, prin care s-a stabilit că substanța ridicată din autoturismul inculpatului constă în cannabis, în cantitate totală de 405,08 grame, declarațiile martorului L. M., care se afla pe scaunul din dreapta față al autoturismului condus de martorul L. R.-A., declarațiile din data de 12.VI.2012 ale martorului L. R.-A., prin care a arătat că inculpatul D. M.-I., zis „D.”, i-a dat jumătate din cantitatea de droguri găsită în autoturismul său, pentru care urma să-i dea banii în tranșe, iar inculpatul s-a interesat de declarațiile pe care acesta le-a dat în fața organelor judiciare, Rechizitoriul din data de 9.I.2012 întocmit de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București, în Dosarul nr.2614/D/p/2011, prin care martorul L. R.-A. a fost trimis în judecată, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, ambele în stare de recidivă după executare, cu disjungerea cauzei, în vederea identificării inculpatului D. M.-I., zis „D.”, pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000,
- pentru data de 10.V.2012, există procesul-verbal din data de 10.V.2012, cu declarațiile martorilor-asistenți S. G. și S. A., privind efectuarea percheziției domiciliare în imobilul situat pe ., nr.11, ., București, unde inculpatul locuia fără forme legale, unde au fost găsite un cântar, care prezenta urme de cocaină și tetrahidrocannabinol, precum și cantitatea totală de 186,38 grame cannabis, astfel după cum s-a stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.2.157.287/16.V.2012, întocmit de Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – Laboratorul Central de Analiză și Profil ale Drogurilor,
la care se adaugă declarația de recunoaștere a inculpatului din data de 16.VII.2012, la prezentarea materialului de urmărire penală, conform căreia în noaptea de 16/17.XII.2011 i-a vândut cantitatea de 200 grame cannabis, cu suma de 5 euro gramul, martorului L. R.-A., care urma să-i plătească prețul, în sumă de 1.000 euro, în perioada următoare, iar, referitor la cantitatea de 186,38 grame cannabis găsită în locuința sa la data de 10.V.2012, a arătat că o deținea pentru vânzare și consum.
A arătat că, din aceste probe, rezultă că inculpatul desfășura o activitate de vânzare, nu și de consum, a drogurilor de risc. Astfel, martorul L. R.-A. a declarat că, în cursul anului 2003, împreună cu inculpatul au fost condamnați, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, în Dosarul nr.7025/2003 al Tribunalului Timișoara, iar, în perioada cuprinsă între vara anului 2010 și luna decembrie a anului 2012, când a fost prins în flagrant, a cumpărat cannabis, de aproximativ 5-6 ori, câte 200 grame de fiecare dată, de la inculpatul D. M.-I., care îi vindea gramul de cannabis cu suma 10 euro, însă suma de 2.000 euro nu o plătea în momentul în care primea cannabisul, ci, ulterior, în tranșe de câte 1.000 euro. De asemenea, împrejurarea că, la percheziția domiciliară efectuată în locuința inculpatului, au fost găsite o cantitate mare de cannabis, precum și un cântar electronic, prezentând urme de cannabis, dovedește faptul că drogul de risc era deținut pentru vânzare, cu atât mai mult cu cât inculpatul nu era angajat în muncă și nu avea surse licite de venituri. Implicarea inculpatului în vânzarea de cannabis, mai rezultă din comunicările telefonice purtate de acesta cu un consumator de stupefiante la data de 16.XI.2011, în care cannabisul era denumit codat „haine” sau „cămașă”, consumatorul de droguri fiind nemulțumit de faptul că inculpatul îi vânduse cannabis „foarte, foarte ud”.
La termenul de judecată din data de 7.VIII.2012, a admis cererea inculpatului de aplicare a dispozițiilor art.320/1, alin.1 și alin.7, Cod procedură penală, dispunând, în temeiul art.38, Cod procedură penală, disjungerea cauzei cu privire la inculpat și acordarea unui nou termen de judecată, pentru continuarea judecății față de inculpații P. T.-Ș., zis „P.”, V. R., S. F.-A. și V. M., zis „F.”.
La individualizarea judiciară a pedepselor închisorii, a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art.72, Cod penal, și anume limitele speciale ale pedepsei închisorii prevăzute de legea penală, reduse cu o treime, potrivit art.320/1, alin.7, Cod procedură penală, gravitatea infracțiunilor, care rezultă din împrejurările concrete de comitere, din numărul actelor materiale și din cantitățile mari de droguri traficate, persoana inculpatului, starea de recidivă postexecutorie, care, în același timp, este o recidivă specială, întrucât inculpatul a mai fost condamnat, prin Sentința penală nr.763/27.XI.2003 a Tribunalului Timișoara, la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, concursul de infracțiuni.
În ceea ce privește arestul preventiv, a avut în vedere numărul actelor materiale și starea de recidivă a inculpatului, care justifică menținerea inculpatului în stare de arest preventiv.
Referitor la telefoanele mobile ridicate de la inculpat, a dispus restituirea acestora, întrucât nu s-a demonstrat existența unei legături directe și indisolubile între faptele penale comise și bunurile respective.
În termen legal, inculpatul a declarat apel, nemotivat în scris.
În motivarea orală a apelului, apelantul-inculpat a susținut că pedeapsa de 5 ani închisoare este mult prea aspră, în raport atât cu circumstanțele sale personale, dovedite prin înscrisurile în circumstanțiere depuse la instanța de fond, respectiv este căsătorit și este tatăl unui minor, mama sa are o stare precară de sănătate, avea un loc de muncă, cât și cu atitudinea sa procesuală sinceră.
A solicitat admiterea apelului, desființarea, în parte, a sentinței penale și, rejudecând în fond, reducerea cuantumului pedepsei închisorii.
La solicitarea Curții, a fost comunicată declarația inculpatului dată în fața instanței de fond (fila 26, dosar de apel).
Apelantul-inculpat a solicitat efectuarea unei adrese către procurorul care a efectuat urmărirea penală, pentru a comunica stadiul procesului penal, în urma denunțului pe care l-a formulat, însă, prin adresa nr.2.958/II/26.X.2012, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București a comunicat faptul că inculpatul D. M.-I. nu a formulat nici un denunț (fila 32, dosar de apel).
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și sentința penală apelată, atât din punct de vedere al motivului de netemeinicie invocat, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 371, alin.2, Cod procedură penală, Curtea apreciază că apelul formulat de apelantul-inculpat nu este fondat.
Astfel, mai întâi, Curtea constată că instanța de fond a efectuat o corectă aplicare a dispozițiilor art.320/1, alin.1 și alin.7, Cod procedură penală.
În ceea ce privește operațiunea de individualizare judiciară a pedepselor închisorii, Curtea are în vedere limitele speciale ale pedepsei închisorii prevăzute de legea penală, reduse cu o treime, potrivit art.320/1, alin.7, Cod procedură penală, cuprinse între 2 ani închisoare și 10 ani închisoare, gradul ridicat de pericol social al faptelor penale comise, care rezultă din activitatea intensă de vânzare a unor mari cantități de droguri de risc desfășurată de inculpat, în a cărei locuință a mai fost găsit un cântar, cu urme de droguri de risc, persoana inculpatului, în vârstă de 33 de ani la data comiterii primei fapte penale, are 10 clase și a absolvit, în anul 2006, cursuri de calificare profesională, organizate de Patronatul Național Român, în meseriile de zidar, pietrar, tencuitor, după cum dovedesc certificatul de calificare profesională ., nr._, cu suplimentul descriptiv al certificatului, eliberate, pe data de 31.VIII.2006, de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării (filele 45-47, dosar de fond), este căsătorit din anul 2007 și are un minor în întreținere, conform certificatului de naștere ., nr._, eliberat, la data de 6.V.2011, de Primăria Sectorului V, București, pe numele D. A., născut pe data de 5.V.2011 (fila 33, dosar de fond), însă, cu toate acestea, nu are loc de muncă și nici vreo ocupație licită, în schimb este cunoscut cu antecedente penale, care atrag starea de agravare a răspunderii penale a recidivei după executare, care, în același timp, este o recidivă specială, considerată mult mai periculoasă, prin specializarea inculpatului în comiterea unei anumite infracțiuni, în raport cu pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată, tot pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prin Sentința penală nr.763/27.XI.2003 a Tribunalului Timișoara – Secția penală, din Dosarul nr.7025/2003, rămasă definitivă prin Decizia penală nr.6.569/8.XII.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, a cărei executare a început pe data de 5.VI.2003, așa încât, cu toată buna caracterizare din partea Asociației de proprietari a Blocului L39, ., de pe ., nr.11, Sectorul III, București (fila 31, dosar de fond), este exclusă reținerea în favoarea sa a unei bune conduite anterioară în societate, atitudinea procesuală oscilantă, recunoscând comiterea infracțiunilor abia la prezentarea materialului de urmărire penală, fără a putea fi trecută cu vederea împrejurarea că, anterior, a fost condamnat împreună cu același inculpat L. R.-A., martor în această cauză, ale cărui declarații au fost atent urmărite de inculpat, starea de agravare a răspunderii penale a concursului de infracțiuni. Având în vedere adresa nr.2.958/II/26.X.2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București, potrivit căreia inculpatul D. M.-I. nu a formulat nici un denunț (fila 32, dosar de apel), Curtea nu poate reține dispozițiile art.19 din Legea nr.682/2002, după cum a solicitat apelantul-inculpat.
Având în vedere toate aceste elemente de natură a caracteriza atât faptele penale, de o gravitate sporită, cât și persoana inculpatului, fără ocupație sau loc de muncă, recidivist postexecutoriu, care, după împlinirea termenului de executare a pedepsei închisorii aplicată anterior, a continuat aceeași activitate infracțională, aducătoare de venituri importante, obținute, fără efort, într-o perioadă scurtă de timp, Curtea apreciază că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru prima faptă penală, precum și pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru cea de-a doua faptă penală, cu stabilirea unei pedepse rezultante de 5 ani închisoare, prin urmare fără aplicarea vreunui spor, este în măsură să asigure îndeplinirea scopurilor educativ și, mai ales, punitiv ale pedepsei închisorii, apreciind că puniția devine prioritară, în raport cu persistența infracțională a inculpatului.
În consecință, Curtea, în temeiul art.379, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat D. M.-I. împotriva Sentinței penale nr.690/9.VIII.2012 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr. _, iar, în temeiul art.383, alin.1/1, Cod procedură penală, raportat la art.300/2, Cod procedură penală, art.160/b, alin.1 și alin.3, Cod procedură penală, va menține starea de arest preventiv a apelantului-inculpat, apoi, în temeiul art.383, alin.2, Cod procedură penală, va deduce reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 10.V.2012 la zi, urmând ca, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, să-l oblige pe apelantul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în timp ce onorariul parțial al apărătorului din oficiu, în sumă de 50 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.379, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat D. M.-I. împotriva Sentinței penale nr.690/9.VIII.2012 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr. _ .
În temeiul art.383, alin.1/1, Cod procedură penală, raportat la art.300/2, Cod procedură penală, art.160/b, alin.1 și alin.3, Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a apelantului-inculpat.
În temeiul art.383, alin.2, Cod procedură penală, deduce reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 10.V.2012 la zi.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe apelantul-inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parțial al apărătorului din oficiu, în sumă de 50 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror, iar de la comunicare pentru apelantul-inculpat.
Pronunțată în ședința publică din data de 5.XI.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C.-V. G. D. P.
GREFIER,
I. P.
Red. și dact.: jud.D.P.
Trib. București – Secția I-a penală: L.-S. Târțău.
2 ex.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 389/2013.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1578/2013.... → |
|---|
