Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 170/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 170/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-02-2016 în dosarul nr. 170/2016
Dosar nr._
(_ )
RO M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 170/A
Ședința publică din data de 01.02.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C.-C. C.
JUDECĂTOR: M. N.
Grefier: E. V.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. M..
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelul declarat de către partea responsabilă civilmente F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII împotriva sentinței penale nr.239 din data de 16.11.2015, pronunțată de Judecătoria Urziceni, în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 18.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din prezenta decizie penală, Curtea stabilind data pronunțării la data de 01.02.2016 când, în aceeași compunere, a decis următoarele:
CURTEA,
P. sentința penală nr.165 din data de 21 septembrie 2015 pronunțată de judecătorul care a exercitat funcția de judecată la Judecătoria Urziceni a admis ,în baza art. 25 C.p.p. rap. la art. 397 C.p.p., art. 998, 999 din Codul Civil de la 1864, art. 25 ind. 1 din Legea 32/2000 și decizia nr. 3 din 15.06.2010 a ÎCCJ, Secțiile Unite, acțiunea civilă formulată de către partea civilă B. N. în nume propriu și în calitate de tutore al minorei Uluițeanu N.-E., născută la data de 22.03.1999.
A obligat partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii să plătească părții civile B. N. suma de 4000 de lei cu titlu de daune materiale.
A obligat partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii să plătească părții civile Uluițeanu N.-E., născută la data de 22.03.1999, suma de 2400 de lei pe an cu titlu de pensie de întreținere calculată din decembrie 2013 și până la majoratul minorei, defalcată în rate egale plătite lunar, precum și suma de_ de euro, în echivalentul în lei la cursul BNR din data plății, cu titlu de daune morale.
În baza art. 274 al. 1 C.p.p.a obligat pe inculpat la plata sumei de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În motivarea sentinței,judecătorul a reținut următoarele:
P. sentința penală nr. 165 din data de 21.09.2015 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Urziceni, rămasă definitivă prin neapelare, inculpatul P. G. A. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă,prev. de art.178 alin.2 și 5 Codul penal anterior cu aplicarea art.5 Cod penal la 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani.
S-a reținut prin această sentință că la data de 19.11.2010, în jurul orelor 20:10, inculpatul P. G.-A. a condus autoturismul marca Audi A6 cu numărul de înmatriculare_ pe DN 2, din direcția București - Urziceni, iar în interiorul comunei Movilita, jud. Ialomița, la km 42+705 m, pe fondul încălcării normelor rutiere, circulând cu o viteză neadaptată la apropierea de trecerea de pietoni, a impactat frontal doi pietoni aflați în traversarea șoselei, în imediata proximitate a marcajului pietonal, semnalizat corespunzător.
În urma accidentului rutier a rezultat decesul a două persoane Uluițeanu D. și Uluițeanu M.-D..
Ca urmare a efectuării analizelor în scopul determinării gradului de intoxicație etilică la momentul prelevării mostrelor biologice de la inculpatul P. G.-A., a reieșit un nivel al alcoolemiei de 0 g/l alcool pur în sânge - orele 22:05( buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 486/19.11.2010).Conform adresei nr._/02.12.2010, emisă de către Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Suceava - Biroul Resurse Umane, inculpatul P. G.-A., la momentul producerii accidentului rutier din data de 19.11.2010, avea calitatea/gradul profesional de subinspector de poliție și nu făcea parte din structurile poliției judiciare.
P. raportul de expertiză criminalistică nr. 410/ 21.11.2014, întocmit de către expertul criminalist C. L. din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice București s-a concluzionat că nu se poate stabili viteza autoturismului marca Audi A6 cu numărul de înmatriculare_ condus de către numitul P. G.-A. în momentele premergătoare producerii accidentului. Viteza probabilă a autovehiculului în momentul impactului cu pietonii a fost de cea 62 km/h. În raport de modul în care a avut loc contactul dintre pietoni și autovehicul și dispunerea mijloacelor materiale de probă reținute la locul accidentului, s-a apreciat că locul impactului, în planul transversal al drumului, s-a situat pe banda de lângă acostament, aferentă sensului de mers spre Urziceni, în dreptul urmei de târâre constatată la locul faptei. S-a estimat că locul impactului, în planul longitudinal al drumului, s-a situat în zona cuprinsă de marcajul pietonal până în imediata vecinătate a acestuia, adică până la maxim 2 m după marcaj, unde își are incipienta urma de târâre.
În situația în care viteza autoturismului marca Audi A6 cu numărul de înmatriculare_ condus de către numitul P. G.-A. era adaptată la apropierea de trecerea pentru pietoni, acest lucru ar fi permis prevenirea producerii accidentului în situația în care au traversat pe marcajul pietonal și evitarea lovirii pietonilor în situația în care aceștia ar fi traversat după marcajul pietonal, în imediata vecinătate a acestuia( până la cel mult 2 m după marcaj).
În ceea ce privește victimele, întrucât nu se poate stabili cu exactitate locul în care au traversat( pe marcajul pietonal sau după marcaj, în imediata vecinătate a acestuia), expertul a concluzionat că nu se poate pronunța în ceea ce privește posibilitățile acestora de prevenire a accidentului.
Deplasarea autoturismului marca Audi A6 cu numărul de înmatriculare_, cu o viteză neadaptată la apropierea de trecerea de pietoni, a generat o stare de pericol. Întrucât nu se poate stabili cu exactitate locul în care au traversat pietonii, expertul a arătat că nu poate preciza dacă modul în care au traversat victimele a contribuit la starea de pericol care a condus la producerea accidentului.
Deplasarea pe timp de noapte cu lumina farurilor autoturismului comutate pe faza de întâlnire, în condiții de iluminat public stradal aflat parțial în funcțiune, permitea conducătorului auto să sesizeze pietonii când se afla la o distanță de 20 m de aceștia. întrucât accidentul a avut loc în zona unei treceri de pietoni, la apropierea de aceasta, pentru conducătorul auto a existat o stare de pericol potențial generată de existența trecerii de pietoni, iar numitul P. G.-A. trebuia să-și mărească atenția deoarece exista posibilitatea angajării unor pietoni, inclusiv a victimelor în traversare pe marcajul pietonal.
În condițiile în care viteza autoturismului ar fi fost adaptată la apropierea de trecerea de pietoni, numitul P. G.-A. ar fi putut opri autovehiculul până la limita marcajului pietonal. Cauza producerii accidentului a reprezentat-o deplasarea autoturismului marca Audi A6 cu numărul de înmatriculare_, cu o viteză neadaptată la apropierea de trecerea de pietoni, fără ca expertul să se poată pronunța dacă și modul în care au traversat victimele a avut legătură de cauzalitate cu producerea accidentului( f. 59-66 dup).
Analizând latura civilă a cauzei, judecătorul a reținut că martora P. N., audiată în cauză, a declarat că ,,până în prezent partea civilă a făcut toate pomenile pentru fiică și nepot cerute de tradiția creștină și obiceiul locului, iar partea civilă mai are trei pomeni de făcut pentru care vor fi chemați acasă oameni pentru a fi ospătați cu mâncare, băutură, se vor împărți farfurii urmând ca la pomana de 7 ani să se împartă îmbrăcăminte și pat separat pentru fiecare decedat. O astfel de pomană fără îmbrăcămintea și paturile care vor fi cumpărate poate costa în jur de 10 milioane lei vechi…Știu că partea civilă va face sigur aceste pomeni și va respecta întrutotul tradițiile de mai sus deoarece este foarte credincioasă și a suferit foarte mult în urma pierderii fetei și a nepotului. De asemenea, minora N.-E., a suferit foarte mult, nu a putut să-și vadă mama moartă, i-a venit rău și a durat mult până să-și revină. F. a fost ținută la o vecină și i s-a spus ulterior că mama și frățiorul ei au murit într-un accident de circulație.”
În declarația dată în cauză la data de 17.08.2015, partea civilă B. N., a declarat că suma de 4000 de lei pe care o solicită reprezintă contravaloarea parastaselor pe care urmează să le mai facă pentru cei doi decedați.
S-a luat în considerare că prejudiciul, pentru a fi susceptibil de evaluare, trebuie să fie mai întâi cert. Este de asemenea cert, prejudiciul viitor, care, deși nu s-a produs încă, este sigur că se va produce în viitor, el fiind astfel, susceptibil de evaluare. S-a decis în practica judecătorească că ,,prejudiciul viitor este de asemenea supus reparării, dacă existentă siguranța producerii sale precum și elementele îndestulătoare pentru a-i determina întinderea”.
Din declarația martorei audiate în fața a rezultat că partea civilă B. N. respectă cu sfințenie tradițiile creștine legate de pomenirea celor 2 decedați existând certitudinea că aceasta va face cele trei pomeni mai sus arătate, pomeni la care se vor împărți bunurile indicate de martoră conform obiceiului locului, rezultând astfel că valoarea acestor pomeni se va ridica la suma de 4000 de lei solicitată în cauză.
Așa cum rezultă din declarația părții civile B. N. autentificată sub nr. 1189 din 17.08.2011 de BNP C. E. N.(f. 104 dup) coroborată cu declarația aceleași părți civile dată în fața instanței, declarațiile inculpatului și chitanțele depuse în cauză, instanța a constatat că partea civilă B. N. a primit de la inculpat diverse sume de bani reprezentând contravaloarea parastaselor deja efectuate, înmormântări, cruce și o rentă lunară de 200 de lei pentru minora Uluițeanu N.-E.. Rămânând fără serviciu, din decembrie 2013 și până în prezent inculpatul nu a mai plătit pentru minoră renta de întreținere solicitată de partea civilă.
Judecătorul a mai reținut că nu există criterii legale pentru determinarea daunelor morale suferite ca urmare a pierderii unei persoane dragi și apropiate, traumele create în această situație fiind incomensurabile. Practica judiciară a statuat că daunele morale nu reprezintă o reparare a prejudiciului, ci ele au rolul de a compensa respectivul prejudiciu. Astfel, daunele morale acordate urmăresc să asigure părții civile o alinare în condiții de viață mai confortabile, să permită acesteia ca, la un moment dat, să poată realiza un transfer de afectivitate. Față de aceste criterii generale și ținând cont de gradul de rudenie al părții civile minore cu defuncții, gradul de afecțiune existent între aceștia, vârsta defuncților și a părții civile minore, suferințele morale încercate de aceasta a apreciat că părții civile minore i se cuvin daune morale în cuantum de_ de euro.
Minora Uluițeanu N.-E., născută la data de 22.03.1999 a rămas fără întreținerea acordată de către mama ei de la o vârstă fragedă astfel că suma de 200 de lei lunar este rezonabilă pentru a acoperi cheltuielile necesare traiului zilnic și după caz a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională de care a fost privată prin pierderea mamei. Din sentința civilă nr. 788 pronunțată de Judecătoria Urziceni la 19.05.2011 prin care minorei i s-a numit tutore în persoana bunicii sale B. N., rezultă că și tatăl minorei este decedat la 04.04.2009, iar minora beneficiază de alocație lunară de plasament.
Potrivit art. 25 ind. 1 din Legea 32/2000, F. de Protecție a Victimelor Străzii se constituie în scopul:
a) de a furniza informații persoanelor vătămate prin accidente de vehicule, în calitate de centru de informare (CEDAM);
b) de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de vehicule, dacă:
- vehiculul, respectiv tramvaiul, care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare;
- în termen de 3 luni de la data la care a adresat o cerere de despăgubire, persoana rezidentă în România care a suferit un prejudiciu ca urmare a unui accident de circulație produs pe teritoriul unui stat situat în limitele teritoriale de acoperire, cu excepția României, sau pe teritoriul unui stat terț al cărui birou național a aderat la sistemul Carte V., de un vehicul care are locul obișnuit de staționare într-un stat membru al Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană, nu a primit un răspuns motivat de la societatea de asigurare a vehiculului vinovat de producerea accidentului sau de la reprezentantul de despăgubiri al acesteia ori dacă societatea de asigurare respectivă nu și-a desemnat un reprezentant de despăgubire pe teritoriul României sau dacă în termen de două luni de la data producerii accidentului societatea de asigurare nu poate fi identificată. F. îndeplinește aceste atribuții în calitate de organism de compensare.
(11) Asigurătorii menționați la alin. (1) au obligația să desemneze în fiecare stat aparținând Spațiului Economic European și în Confederația Elvețiană un reprezentant însărcinat cu regularizarea daunelor provocate de vehicule supuse obligației de asigurare în România rezidenților în aceste state, cu condiția ca accidentul să se producă pe teritoriul unui alt stat decât statul de reședință al persoanei vătămate.
(12) F. are legitimare procesuală activă în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relație juridică cu el, pentru obligațiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de Fond.
(13) Actul prin care se constată și se individualizează obligația de plată a unui asigurător la Fond constituie, potrivit legii, titlu de creanță.
(14) La data scadenței, titlul de creanță devine titlu executoriu, în baza căruia F. va declanșa procedura silită de recuperare a creanțelor, conform dispozițiilor Codului de procedură civilă.
(15) În vederea recuperării sumelor cheltuite, F. are drept de regres împotriva entității care a determinat prejudiciul.
La acordarea despăgubirilor,judecătorul a avut în vedere și decizia nr. 3 din 15.06.2010 a ÎCCJ,în conformitate cu care în procesul penal, F. de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate.
Împotriva acestei sentințe,în termen legal,a declarat apel partea responsabilă civilmente Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul soluționării laturii civile arătând,în esență,că nu s-a ținut seama de culpa concurentă a victimei la stabilirea despăgubirilor și s-a solicitat reconsiderarea cuantumului daunelor morale acordate părții civile minoră precum, înlăturarea obligării de la plata sumei de 4000 lei reprezentând cheltuieli viitoare precum și de la plata rentelor lunare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate prin prisma criticilor invocate precum și din oficiu,sub toate aspectele de fapt și de drept,potrivit art.417 alin.2 Cod procedură penală,Curtea constată că apelul este nefundat și îl va respinge,în condițiile art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală,în considerarea următoarelor argumente:
Soluționând latura civilă a cauzei,judecătorul fondului a constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
Cu privire la existența faptei ilicite,s-a reținut că intimatul inculpat P. A.,la data de 19.11.2010,în . o viteză neadaptată la apropierea de trecerea de pietoni,a accidentat mortal două persoane (mama,în vârstă de 28 ani și copilul de 7 ani) aflate în traversarea șoselei,în imediata proximitate a marcajului pietonal,semnalizat corespunzător.
Cu privire la existența vinovăției s-a reținut că aceasta,ca și culpă,aparține exclusiv inculpatului,întrucât,circulând cu viteză neadaptată, a generat apariția stării de pericol context în care accidentul nu a putut fi prevenit nici în situația în care victimele ar fi traversat pe marcajul pietonal nici în situația în care ar fi traversat după marcajul pietonal ,în imediata vecinătate a acestuia.
Curtea reține astfel că expertiza tehnică criminalistică nr.410 din 21.11.2014 efectuată de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București,în ce privește locul impactului, este în mod obiectiv fundamentată pe mijloacele materiale de probă existente la locul accidentului și stabilește culpa exclusivă a inculpatului,concluzie reținută prin rechizitoriu și însușită de inculpat prin recunoașterea vinovăției,conform art.374 alin.4 Cod procedură penală.
P. urmare,contrar criticilor formulate de apelanta parte responsabilă civilmente,la stabilirea cuantumului despăgubirilor,în mod corect,s-a luat în considerare culpa exclusivă a inculpatului.
La stabilirea cuantumului daunelor materiale reprezentând în fapt contravaloarea slujbelor de pomenire a celor două victime conform tradiției creștinești judecătorul fondului a avut în vedere practica constantă a acordării acestor cheltuieli și s-a bazat pe declarația martorei P. N. iar Curtea reține că suma de 4000 lei acordată nu este excesivă și ca atare nu trebuie diminuată.
În ce privește cuantumul daunelor morale,Curtea constată că este proporțional cu trauma afectivă încercată de partea civilă,minoră în vârstă de 11 ani, care și-a pierdut prematur mama și fratele mai mic și de natură să compenseze suferințele acesteia.
Totodată,așa cum rezultă din declarațiile tutorelui părții civile minoră,declarațiile date de inculpat și înscrisul autentificat depus la dosar(fila 175 fond) suma de 200 de lei, lunar, a fost consimțită ca și prestație periodică datorată până la majoratul minorei rămase, ca urmare a faptei culpabile a inculpatului,fără întreținere astfel că nici această critică nu poate fi primită.
De altfel,apelanta parte responsabilă civilmente,are,potrivit legii,calea regresului împotriva inculpatului responsabil în baza răspunderii civile delictuale,pentru sumele plătite.(art.5/1 alin.11 din Legea 32/2000 privind activitatea și supravegherea intermediarilor în asigurări și reasigurări)
Cum în cauză nu s-au identificat aspecte de natură a conduce la reformarea sentinței atacate în limitele impuse de devoluția declanșată de apelanta parte responsabilă civilmente,Curtea,va respinge ca nefundat apelul.
Văzând și art.275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.421 alin.1 pct.1 lit.b).Cod procedură penală respinge,ca nefondat,apelul declarat de partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii împotriva sentinței penale nr.239 din data de 16.11.2015 pronunțată de Judecătoria Urziceni București.
În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe apelantă la plata sumei de 500 lei,cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat în cuantum de 260 lei precum și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru partea vătămată minoră,în cuantum de 195 lei,se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 1 februarie 2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C.-C. C. M. N.
GREFIER,
E. V.
| ← Abandonul de familie. Art.378 NCP. Decizia nr. 59/2016. Curtea... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 504/2013. Curtea de... → |
|---|
