Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr. 427/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 427/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-03-2016 în dosarul nr. 427/2016
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.427
Ședința publică din data de 08.03.2016
Curtea constituită din:
Președinte: P. V. A.
Judecător: C. E. R.
Grefier: R. C. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. F..
Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de inculpatul B. A. A. și partea responsabilă civilmente . împotriva sentinței penale nr.3/06.01.2016 pronunțate de Judecătoria L. Gară în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul inculpat B. A. A. personal și asistat juridic de apărător ales, avocat D. M. A. cu împuternicire avocațială nr.899/2016 atașată la fila nr.33 din dosar și apărător din oficiu, avocat U. F. cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr.773/26.02.2016 atașată la fila nr.32 din dosar, intimata parte civilă B. A. prin mandatar L. M.(legitimat cu CI, ., nr._), lipsind apelantul parte responsabilă civilmente ., reprezentat juridic de apărător ales, avocat R. M. cu împuternicire avocațială nr._/02.03.2016 atașată la fila nr.34 din dosar, intimatul parte civilă S. C. de Urgență „Sfântul P.” și intimatul persoană vătămată S. de B. C.” SF. L.”.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat depunerea la dosar a motivelor de apel din partea inculpatului și a părții responsabile civilmente precum și depunerea de concluzii scrise din partea părții civile B. A., după care,
Curtea, în temeiul art.91 alin.4 NCPP, constată încetată delegația apărătorului din oficiu al apelantului inculpat B. A. A., prin prezentarea apărătorului ales al acestuia.
Fiind întrebat de Curte, în conformitate cu disp. art.420 alin.4 Cod procedură penală, apelantul inculpat B. A. A. precizează că nu dorește să dea o nouă declarație în această fază procesuală și își menține declarațiile anterioare, la care nu are nimic de adăugat sau de modificat.
Apărătorul ales al apelantului inculpat, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere.
Reprezentantul Ministerului Public, nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri.
În baza art.100 alin.3 Cod procedură penală, Curtea, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul ales al apelantului inculpat și procedează la administrarea acesteia, prin depunerea la dosar a înscrisurilor prezentate.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul ales al apelantului inculpat, având cuvântul, critică hotărârea pronunțată de instanța de fond atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile.
Sub aspectul laturii penale, apreciază că instanța de fond a reținut în mod eronat o situație de fapt în baza căreia inculpatul ar fi efectuat o manevră bruscă de schimbare a benzii de circulație.
Inculpatul și-a asumat această culpă în producerea accidentului sub aspectul distanței insuficiente de frânare.
Apreciază că pedeapsa poate fi redusă sub cuantumul reținut de instanța de fond, cu precizarea că se poate renunța la aplicarea pedepsei.
Sub aspectul laturii civile, apreciază că instanța de fond trebuia să oblige inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile în limitele asigurării RCA atât cu privire la daunele morale cât și cu privire la dunele materiale, făcând referire inclusiv la cheltuielile solicitate de partea civilă S. C. de Urgență „Sfântul P.”.
Solicită a se verifica cuantumul sumelor de bani, întrucât sunt înscrisuri în decont de numai 4136 lei cu justificări adnotate de încă 146 lei.
Legea prevede că, deși prin raportare la articolul nr.313 din Legea nr.95/2006 cheltuielile ar trebui suportate de persoana care a pricinuit vătămările corporale, totuși art.49 lit. d din Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.14/2011 arată tipul de despăgubiri pe care ar trebui să le suporte asiguratorul, astfel că aceste cheltuieli ar trebui plătite de asiguratorul de răspundere civilă . în limitele poliției RCA.
Apărătorul ales al apelantei parte responsabilă civilmente ., având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de partea responsabilă civilmente în sensul diminuării daunelor materiale și morale.
Apreciază că instanța de fond a acordat în mod greșit despăgubiri materiale pe baza unei oferte de servicii stomatologice ce nu echivalează cu un document justificativ astfel cum prevede art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011.
Instanța de fond motivează că acest înscris ar fi încadrat în categoria înscrisurilor justificative și vede prejudiciul avut în vedere cu cheltuielile stomatologice ca fiind unul viitor, ori în opinia apărării prejudiciul nu este cert și nu dovedește că acele cheltuieli stomatologice au fost efectiv suportate de către partea vătămată, astfel că solicită înlăturarea acestei dispoziții.
În ceea ce privește cheltuielile morale, solicită diminuarea și acordarea acestora în baza jurisprudenței și practicii avute în vedere de instanțele din România, apreciind că nu se poate ajunge la o îmbogățire fără justă cauză cu atât mai mult cu cât trebuie avută în vedere situația economică a părții civile anterior momentului producerii evenimentului.
În ceea ce privește apelul inculpatului pe latură civilă, solicită respingerea acestuia, întrucât cheltuielile ce vizează decontul medical sunt în sarcina acestuia.
Apărătorul ales al apelantului inculpat, având cuvântul cu privire la apelul declarat de partea responsabilă civilmente ., solicită admiterea apelului în raport de dovezile depuse la dosar.
În replică cu privire la solicitarea părții responsabile civilmente de respingere a apelului declarat de inculpat, apreciază că disp .art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011 sunt foarte clare.
Mandatarul intimatei parte civilă B. A., având cuvântul, apreciază că instanța de fond a ținut cont la pronunțarea hotărârii de probele existente în dosar.
Astfel, victima a suferit peste 120 de zile de spitalizare, a fost mutilată, sluțită, aspecte ce reies din fotografiile din dosar și din expertizele efectuate.
În opinia sa, instanța de fond a ținut cont de daunele morale, fiind adevărat că situația sa materială s-a schimbat față de cea avută înainte de accident; astfel, sora sa își desfășura activitatea ca profesor înainte de accident, fiind nevoită să renunțe întrucât capacitatea sa de muncă a dispărut, la acest moment mergând în baston sau cadru.
De asemenea, victima nu mai poate să aibă relații intime cu soțul său datorită urmărilor accidentului, respectiv fractură triplă de bazin, iar instanța de fond a apreciat că suma de 25.000 de euro este suficientă, deși s-a solicitat mai mult.
În ceea ce privește cheltuielile materiale, acestea au fost colaterale, fiind în sumă de 120.000 lei justificate pe puncte.
Astfel, solicită respingerea apelului sub aspectul laturii civile.
Sub aspectul laturii penale, apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de fond nu este criticabilă, întrucât inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și și-a cerut scuze.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la apelurile declarate de inculpat și partea responsabilă civilmente, apreciază că latura penală a cauzei a fost corect soluționată, iar renunțarea la aplicarea pedepsei ar presupune o faptă în mod vădit lipsită de importanță, o atingere minimă adusă valorii sociale ocrotite de legea penală, ori urmăririle pe care le-a avut acest accident de circulație, respectiv 120 de zile de îngrijiri medicale au pus în primejdie viața persoanei vătămate și astfel fapta nu este lipsită de importanță.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, este adevărat că asiguratorul este cel care trebuie să suporte cheltuielile de spitalizare și raportat la Decizia nr.1/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un RIL nepublicată încă, asiguratorul este cel care trebuie să răspundă singur pentru pagubele produse într-un accident de circulație nu și inculpatul, astfel încât solicită admiterea apelului declarat de inculpat sub aspectul laturii civile și obligarea asiguratorului la plata despăgubirilor atât către partea civilă cât și către spital.
În ceea ce privește apelul declarat de asigurator, vis-a-vis de acele cheltuieli stomatologice viitoare, se acoperă și prejudiciile viitoare cu condiția să fie certe, iar în această cauză nu se neagă necesitatea efectuării acestor lucrări stomatologice, legătura de cauzalitate între accident și necesitatea de a face aceste cheltuieli medicale, astfel încât se pune întrebarea ce ar fi putut să depună ca probă partea civilă în plus față de ceea ce a făcut, pentru a dovedi că urmează și trebuie să facă cheltuieli medicale într-un cuantum precizat în oferta depusă de către medic.
În ceea ce privește daunele morale, raportat la suferințele prin care a trecut partea civilă, cuantumul sumei este modest luând în calcul practica națională, apreciind că se impune respingerea apelului declarat de asigurator ca nefondat.
Apărătorul ales al apelantei parte responsabilă civilmente ., având cuvântul în replică, solicită a se avea în vedere că pe acea ofertă medicală sunt adnotări făcute cu pixul de către avocatul părții civile și mai mult, nu există o părere avizată cu privire la necesitatea intervenției stomatologice în concordanță cu oferta.
Mandatarul intimatei parte civilă B. A., având cuvântul în replică, solicită a se avea în vedere că factura este emisă fără TVA, fiind adnotat cu pixul TVA-ul, însă instanța de fond a ținut cont doar de factura fără TVA.
În ceea ce privește motivarea necesității intervenției stomatologice, solicită a se avea în vedere că facturii îi sunt atașate anexe pe lucrări în care se justifică factura pe categorii de lucrări, pe etape și faze.
De asemenea, la dosar există fotografii din care reies fracturile și dantura, astfel că nu se poate invoca că nu este necesară această lucrare dentară.
Apărătorul ales al apelantului inculpat, având cuvântul în replică, solicită a se avea în vedere replica reprezentantului Ministerului Public cu privire la încadrarea în drept susținută în ședința din fața instanței de fond.
Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, regretă cele întâmplate și apreciază că nu este necesară supravegherea sa de către Serviciul de Probațiune.
CURTEA,
Prin sentința penala nr.3/06.01.2016 a JUDECĂTORIEI L.-GARA- JUDEȚUL CĂLĂRAȘI, s-a hotărât:
„În baza art. 396 alin. 1, 4 și 10 C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. stabilește pedeapsa de 4 luni închisoare în sarcina inculpatului B. A. -A. (fiul lui T. și N., născut la data de 03.06.1986 în mun.G., județul G., domiciliat în ., ., ., ., adresa la care doreste comunicarea actelor de procedură - comuna Chiajna, ., Rosim’s Business Center, județul I., studii superioare, programator, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP_) pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2 și 3 din Cod penal.
În baza art. 83 C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii de 4 luni stabilită în sarcina inculpatului B. A. -A., pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin.1 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul B. A. -A. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul I., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. 1 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul I..
În baza art. 404 alin. 3 C. proc. pen. atrage atenția inculpatului B. A. -A. asupra dispozițiilor art. 88 C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării ori neexecutării cu rea credință a măsurilor de supraveghere, precum și in cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere.
Admite în parte acțiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă B. A., domciliată în or.Motru, ., ., . împotriva inculpatului B. A. –A. și a părții responsabile civilmente (asigurător de raspundere civilă delictuală) ., cu sediul ales la SCA D. și Asociații, in mun București, ..8,. după cum urmează:
- În baza art.19 C.pr.pen, art.397 alin.1 C.pr.pen, raportat la art.1357 și urm C.civ., obligă pe inculpatul B. A. –A. la plata către partea civilă B. A. a sumelor de 36.368 lei cu titlu de daune materiale, echivalentul in lei la cursul BNR de la data plății a sumei de 25.000 euro cu titlu de daune morale, precum și dobânda legală aferentă sumelor anterior menționate, calculată de la data rămânerii defintive a prezentei sentințe și până la data achitării integrale a debitului.
-În baza art.19 C.pr.pen, art.397 alin.1 C.pr.pen, art.49-50 din Lg nr.136/1995 dispune ca partea responsabilă civilmente (asigurător de raspundere civilă delictuală) ., să achite nemijlocit părții civile B. A., in limitele contractului de asigurare, despăgubirile morale și materiale, inclusiv dobânda legală, stabilite mai sus.
Admite cererea de despăgubiri formulată de partea civilă S. C. de Urgență Sfântul P., cu sediul în mun București, .-342, sector 2 și obligă inculpatul B. A. –A. la plata către această parte civilă a sumei de 4.464,34 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea civilă B. A., precum și a dobânzii legale aferente acestei sume, calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data achitării integrale a debitului.
Ia act că persoana vătămată S. de B. C. Sfântul L., cu sediul în mun. București, ., sector 4 nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 274 alin.1 C.p.p obligă pe inculpatul B. A. –A. la plata sumei de 700 de lei, cheltuieli judiciare avansate de stat
Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoana vătămată B. A. (av. C. A.-M. – Baroul Călărași), in cuantum de 195 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului”.
S-a reținut ca prin rechizitoriul nr.1005/P/2014 al Parchetului de pe lângã Judecatoria L.-Garã, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ /30.06.2015, a fost trimis în judecată inculpatul B. A. -A. (fiul lui T. și N., născut la data de 03.06.1986 în mun.G., județul G., domiciliat în ., ., ., ., studii superioare, programator, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP_), pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2 și 3 din C.pen.
Inculpatul B. A.-A., în data de 14.06.2014, în timp ce conducea pe A2, din direcția București spre C. autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare_ , ca urmare a încălcării dispozițiilor art 48 din OUG 195/2002 R (în care se arată „conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță”), ale art. 51 din OUG 195/2002 R (în care se arată „conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are obligația de a păstra o distanță suficientă pentru evitarea coliziunii”) și ale art.54 din OUG 195/2002 R, în care se arată („conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule ... de trecere pe o altă bandă de circulație ....este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la traffic”) a intrat în coliziune cu autoturismul marca Opel Corsa cu numărul_, condus în mod regulamentar în același sens și pe aceeași bandă, în fața sa, de către numitul B. M., accident soldat cu vătămarea numitei B. A., pasageră în acest din urmă autovehicul, ce a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 100 – 120 zile de îngrijiri medicale.
În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului, schița locului accidentului, planșă fotografică cuprinzând principalele aspecte ale cercetării la fața locului, proces-verbal de verificare tehnică a vehiculelor implicate în accident, buletine de analiză toxicologică, declarația persoanei vătămate B. A., certificat medico-legal emis persoanei vătămate, acte medicale vizând perioadele de internare a persoanei vătămate și tratamentele aplicate în cadrul Spitalului C. de Urgență Sf.P. București și Spitalului de B. C., Sf.L., declarația martorei J. M., declarația inculpatului B. A. A., declarația martorului B. M., declarația martorului F. M., copia poliței de asigurare civilă RCA pentru autoturismul condus de inculpat, adresa nr._ emisă de S. C. de Urgență Sf. P. și înscrisuri atașate, adresa înaintată către S.C. Carpatica Asigurări S.A. ,fișa de cazier judiciar a inculpatului.
Prin încheierea din 17.09.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria L.-Gară, definitivă prin încheierea nr.106/22.10.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Călărași, s-au respins cererile și excepțiile formulate de inculpat, s-a constatat competența și legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.1005/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria L.-Gară privind pe inculpatul B. A.-A., trimis în judecată pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2 și 3 din C. penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Totodată s-a dispus începerea judecății.
În cursul cercetării judecătorești pe latură penală s-a făcut aplicarea art.374 alin.4 C.p.p. inculpatul declarând că recunoaște săvârșirea faptei, astfel cum a fost reținută în actul de sesizare și s-a administrat la solicitarea inculpatului proba cu înscrisuri în cricumstanțiere. Pe latură civilă s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauzã, instanța constată că situația de fapt a fost în mod corect reținută în actul de sesizare:
Într-adevăr, astfel cum reiese din coroborarea declarațiilor inculpatului B. A. A. cu depozițiile martorilor B. M., J. M., F. M., cu constatările din procesul-verbal de cercetare la fața locului, în data de 14.06.2014, în timp ce conducea pe A2, din direcția București spre C. autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare_ (in care se aflau ca pasageri martorul F. M., pe locul din dreapta față și mama inculpatului, pe bancheta din spate ), inculpatul B. A. A., ajuns în zona km 60 (in jururl orei 8,20) și conducând inițial autovehiculul pe banda II a sensului de mers, a efectuat brusc o manevră de trecere pe banda I (pentru a permite altui autovehicul ce venea pe banda II să treacă) și apoi a fost surprins de faptul că autoturismul Opel Corsa cu numărul de înmatriculare_, condus de martorul Băzavan M., ce se deplasa în același sens, pe banda I, în fața sa, la circa 60-70 m, a frânat, conducătorul acestuia acționând frâna de serviciu pentru a evita lovirea unui animal ce a pătruns pe carosabil (câine). Astfel deși inculpatul a observat stopurile din spate ale autovehciulul Opel aprinse (indicând acționarea frânei) și a redus viteza, datorită nepăstrării unei distanțe corespunzătoare fata de acesta și având în vedere ca în paralel cu autoturismul condus de el pe banda a doua se deplasa un alt autoturism (al cărui conducator de asemenea frânase pentru evitarea câinelui) nu a putut efectua nicio manevră de evitare, autoturismul condus de inculpat intrând în coliziune, lovind cu partea din față, spatele autoturismului Opel Corsa, ambele autoturisme oprindu-se pe banda I a sensului de deplasare.
Accidentul s-a soldat cu avarierea celor două autovehicule implicate in accident și cu vătămarea părții civile B. A., pasager pe locul din spate dreapta al autoturismului Opel Corsa și a martorului J. M. (care nu a înțeles să formuleze plângerea prealabilă împotriva inculpatului) ce ocupa locul din dreapta față al aceluiași autoturism condus de martorul B. M..
Prin urmare inculpatul ar fi putut evita accidentul dacă s-ar fi asigurat la momentul schimbării benzii că manevra este posibilă în condiții de siguranță, dacă ar fi adaptat viteza de deplasare la condițiile de trafic și dacă ar fi păstrat o distanță corespunzătoare fată de vehiculul care circula în fața sa.
Sub acest aspect instanța constată că deși inculpatul a ales să uzeze de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii (instanța atrâgându-i atenția asupra a ce presupune acest lucru și inculpatul personal exprimând o poziție fermă în sensul însușirii situației de fapt reținute în rechizitoriu, dar solicitând totodata să se tina cont de circumstanțele in care s-a produs accidentul), cu ocazia dezbaterilor și în concluziile scrise avocatul său a continuat sa susțină existența unei imposibilitati de evitare a accidentului din partea inculpatului.
Or, instanța constată că pătrunderea câinelui pe carosabil nu a avut valențele cazului fortuit prev.de art.31 C.p., față de imprejurările concrete ale cauzei (timp de zi, drum in aliniament) și în contextul în care ceilalți doi conducători auto participanți la trafic au reușit să evite impactul cu acesta. În mod similar inculpatul, dacă ar fi păstrat o distanță corespunzatoare fată de autovehiculul din fața sa, ar fi fost în măsură sa efectueze manevre corespunzătoare de evitare, însa spațiul insuficient de care a dispus (determinat de schimbarea brusca a benzii de mers, în conditiile unei viteze neadaptate) a făcut ca o astfel de manevra să nu mai fie realizabilă.
Prin urmare dacă ar fi respectat întocmai regulile de circulatie pe drumurile publice, inculpatul ar fi putut evita producerea accidentului, din această perspectivă conduita sa înscriindu-se în lanțul cauzal care a dus la producerea consecințelor reținute.
Imediat dupa accident partea civilă B. A. a fost transportată la S. L.-Gară, iar in cursul aceleiasi zile a fost transferată la S. C. de Urgență Sf P., diagnosticul la internarea în acest ultim spital menționat fiind: „Traumatism vertebro cervical. Fractură C2 (adontoidă). Fractură lamă laterală C7. Fractură ram ischio-pubian bilateral. Fractură apofiză stiloidă ulnară dreapta”.
La data de 24.06.2014 partea civila a fost transferată la S. Sf.L. București, unde a rămas internată până la data de 15.07.2014.
Potrivit certificatul medico-legal nr. 1086/09.10.2014 întocmit către SML Gorj, partea civila B. A. a prezentat leziunile traumatice care s-au putut produce la data de 14.06.2014, în condițiile unui accident rutier, pentru care a necesitat 100-120 zile de îngrijiri medicale, fără însă a-i pune viața în primejdie.
Având în vedere situația de fapt astfel reținută, instanța constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 și 3 din Codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, constituie elementul material al infracțiunii menționate acțiunea inculpatului de a produce un incident rutier, ca urmare a nerespectarii regulilor de circulatie pe drumurile publice privind adaptarea vitezei de deplasare la condițiile de trafic, păstrarea unei distanțe corespunzătoare fată de vehiculul care circula în fața sa și asigurarea la momentul schimbării benzii de mers (art.48, art.51 și art.54 din OUG nr.195/2002), împrejurări
ce constituie elemente circumstanțiale în continutul agravat al infracțiunii, prev. si ped de art.196 alin.3 C.p.. Fapta a avut ca rezultat producerea de leziuni persoanei vătămate ce au necesitat 100-120 zile de îngrijiri medicale. În acest mod s-a realizat urmarea periculoasã specifică infracțiunii prev de art.196 alin.2 și 3 raportate la art.194 alin.1 C.p., legatura de cauzalitate rezultând de asemenea din probele administrate.
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a savârșit fapta din culpă.
În consecință instanța va condamna pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite art. 196 alin. 2 și 3 din Codul penal.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei ce va fi aplicate inculpatului, instanța, ținând cont de consecințele grave ale faptei asupra sănătății persoanei vătămate, va avea în vedere pedeapsa inchisorii, iar nu cea alternativa a amenzii.
Astfel instanța va face aplicarea art.396 alin.10 Cpp, reducând cu o treime limitele de pedeapsă prev. de art. 196 alin.3 din N.Cod penal
La stabilirea, între limitele reduse, a pedepsei instanța va avea în vedere gravitatea faptelor săvârșite și periculozitatea faptuitorului, care se evaluează potrivit art. 74 C.p după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Astfel instanța va avea in vedere pe de parte imprejurarile comiterii faptei – faptul că că accdientul s-a produs în contextul pătrunderii unui animal pe carosabil, însa pe timp de zi, în conditii de vizibilitate buna și carosabil uscat, dar și urmarea produsa – accidentarea foarte grava a persoanei vatamate.
Pe de altă parte cu privire la persoana inculpatului instanța va reține lipsa antecedentelor penale, faptul că a recunoscut savârșirea faptei, a avut o conduită de colaborare cu organele judiciare, are studii superioare, are o pregatire profesionala și un loc de munca, este o persoană tânăra (are 29 de ani).
In consecința instanța va stabili în sarcina inculpatului B. A.-A. o pedeapsa de 4 luni închisoare
Totodată, apreciind în raport de elementele mai sus expuse ce caracterizează persoana inculpatului B. A.-A., conduita sa, ce constituie premise pentru reintegrarea sa socială, că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată și constatând îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art.83 Cp, instanța va amâna aplicarea pedepsei închisorii de 4 luni, pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul B. A.-A. va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul I. la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Cu privire la latura civilă a cauzei, prima instanță a reținut că partea civilă B. A. a solicitat despăgubiri compuse din 500.000 euro daune morale și 131.962 lei daune materiale, precum și o dobândă lunară de 5 %.
Din probatoriul administrat rezultă îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 1357 C.civ pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpatului, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu, vinovăția făptuitorului.
Prima instanță a admis în parte cererea de despăgubiri formulată de partea civilă B. A., cu privire la daunele materiale.
Instanța a reținut că din înscrisurile depuse de partea civilă la dosar rezultă că aceasta a efectuat cheltuieli cu tratamentul de recuperare (fizioterapie laser) recomandat conform scrisorii medicale nr._/26.08.2014 emisa de S. de Urgența Tg. J. și urmat timp de 10 zile la un cabinet medical din ambulatoriul de specialitate (in or. Tg J.), cheltuieli în cuantum total de 955 lei, conform chitanțelor de la filele 228-227, precum si cheltuieli de transport de la domiciliul (partea civila locuind in or.Motru) la cabinetul de specialitate în cuantum total de 200 lei potrivit biletelor de transport de la filele 229-231 (fiind reținute biletele care conincid cu data efectuării tratamentului).
Instanța a apreciat că s-a făcut dovada caracterului de prejudiciul viitor al sumei de 35.213 lei, reprezentând costul serviciilor stomatologice.
În ceea ce privește celelalte tipuri de daune materiale solicitate, detaliate in cererea de constituire de parte civilă de la filele 71-79 dosar U.P. (cheltuilei cu medicamente și dspozitive medicale, cheltuieli de spitalizare, cheltuieli colaterale, etc) instanța reține că partea civilă nu a făcut nicio dovadă, deși sarcina probei îi revenea conform art.2 rap la art.249 C.pr civ. În acest sens se reține că decontul de la fila 236 nu poartă ștampila instituției pretins emitente (S. Județean Urgență Târgu J.) și nu este însoțit de vreo factură/chitanță din care să rezulte că aceste cheltuieli au căzut in sarcina părții civile sau au fost suportate din fondul de asigurări de sănătate.
În ceea ce privește solicitarea de acordare a unor dobânzi, instanța a constatat că partea civilă B. A. este îndreptățită numai la plata dobânzii legale penalizatoare prev. de OG nr.13/2011 și numai de la data la care creanța devine certă, lichidă și exigibilă, respectiv data rămânrii defintive a prezentei hotărâri.
Referitor la daunele morale s-a reținut ca acestea vizeaza o compensare a suferințelor, crearea premiselor de obținere a unor mijloace care să înlocuiască într-o anumită masură facilitățile și oportunitățile de care se bucură in mod uzual o persoană sănătoasă, diminuarea sentimentului de frustrare aferent vătămarilor ce constituie consecințele accidentului, dar și decurgând din imposibilitatea de a participa la viața socială în aceleași condiții in care persoana vătămata o putea face anterior.
A reținut că 25.000 de euro in echivalent lei la cursul BNR de la data plății, reprezintă o sumă de natura a acoperi acel prejudiciul produs persoanei vătămate, care nu poate fi evaluat direct in bani și care are un caracater compensatoriu întrucât vizează lezarea unor valori de natura nepatrimonială.
Instanța a mai constat că partea civilă S. C. de Urgență Sfântul P., a solicitat despăgubiri în cuantum de 4.464,34 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea civilă B. A., precum și dobânda legale aferente acestei sume.
Având în vedere în primul rând că partea civilă B. A. a fost internată în această unitate spitalicească in intervalul 14.06.-24.06.2014 (conform F.O._/2014), în al doilea rând că s-a depus decont de cheltuieli (filele 57-58 dosar U.P.) și vâzând dispozițiile art.313, Titlul VIII din Lg nr.95/2006, art.49 pct.1 lit.d din O. CSA nr.14/2011 (ce exclude răspunderea asigurătorului RCA pentru cheltuielile care sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile in vigoare), art.1357, art.1373 și art.1382 C civ, instanța a admis cererea de despăgubiri formulată.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel, apelantul-inculpat B. A. A. si partea responsabila civilmente (asigurător de răspundere civilă delictuală) ., pentru motivele consemnate in partea introductiva a prezentei decizii.
Apelurile sunt nefondate.
În cursul cercetării judecătorești, la prima instanță, pe latură penală, s-a făcut aplicarea art.374 alin.4 C.p.p., inculpatul declarând că recunoaște săvârșirea faptei, astfel cum a fost reținută în actul de sesizare și s-a administrat la solicitarea inculpatului proba cu înscrisuri în circumstanțiere. Pe latură civilă s-a administrat proba cu înscrisuri.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, s-a facut aplicarea art.396 alin.10 Cpp, reducându-se cu o treime limitele de pedeapsă prev. de art. 196 alin.3 din N.Cod penal. Prima instanță, ținând cont de consecințele grave ale faptei asupra sănătății persoanei vătămate, in mod temeinic, a aplicat pedeapsa închisorii, in cuantum de 4 luni (iar nu cea alternativa a amenzii), amânând aplicarea pedepsei(iar nu renunțarea la aplicarea pedepsei), pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani.
S-au avut în vedere gravitatea faptelor săvârșite și periculozitatea faptuitorului, care se evaluează potrivit art. 74 C.p după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Astfel, prima instanță a avut in vedere, in mod temeinic, pe de parte împrejurările comiterii faptei, faptul că că accidentul s-a produs în contextul pătrunderii unui animal pe carosabil, însă pe timp de zi, în condiții de vizibilitate buna și carosabil uscat, dar și urmarea produsa, accidentarea foarte grava a persoanei vătămate. Cu privire la persoana inculpatului, se rețin, lipsa antecedentelor penale, faptul că a recunoscut săvârșirea faptei, a avut o conduită de colaborare cu organele judiciare, are studii superioare, are o pregătire profesionala, un loc de munca si este o persoană tânăra. Nu se justifica reținerea circumstanței atenuante, prev. de art.75 alin.2 lit. a cp, așa cum s-a solicitat, întrucât inculpatul nu a făcut dovada depunerii de eforturi pentru diminuarea prejudiciului produs părții civile B. A..
Partea civilă S. C. de Urgență Sfântul P., a solicitat despăgubiri în cuantum de 4.464,34 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea civilă B. A., precum și dobânda legale aferente acestei sume. Având în vedere că partea civilă B. A. a fost internată în această unitate spitalicească in intervalul 14.06.-24.06.2014, si s-a depus decontul de cheltuieli menționat de prima instanță, in mod legal si temeinic, prima instanța a admis in cuantumul solicitat, cererea de despăgubiri formulată de partea civilă S. C. de Urgență Sfântul P..
In baza dispozițiilor art.313, Titlul VIII din Lg nr.95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătății altei persoane, răspund potrivit legii și sunt obligate să suporte cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către casele de asigurări și constituie venituri ale fondului. Furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1), realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări cu care se află în relație contractuală documentele justificative care atestă cheltuielile efective realizate.
De asemenea, potrivit art.49 pct.1 lit.d din Ordinul CSA nr.14/2011, la stabilirea despăgubirilor in cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au in vedere, printre altele, eventualele cheltuieli prilejuite de accident — cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale, probate cu documente justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevăzute de reglementările in vigoare.
In raport de aceste dispoziții legale, prima instanță, in mod legal, a admis cererea de despăgubiri formulată de partea civilă S. C. de Urgență Sfântul P. și l-a obligat doar pe inculpat la plata către această parte civilă, a sumei de 4.464,34 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea civilă B. A., precum și a dobânzii legale.
Curtea nu poate avea in vedere Decizia RIL nr.1/2016, prin care s-a stabilit ca in cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are obligația de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracțiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare și prin dispozițiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă, întrucât nu a fost publicata in Monitorul Oficial.
In ceea ce privește cuantumul daunelor materiale si morale, Curtea are in vedere:
- natura și multitudinea leziunilor suferite de persoana vătămată (traumatism vertebro cervical. Fractură C2 adontoidă. Fractură lamă laterală C7. Fractură ram ischio-pubian bilateral. Fractură apofiză stiloidă ulnară dreapta Contuzie mentonieră. Deteriorarea lucrării protetice maxilare. Hematom renal)
- perioada spitalizării, tratamentele si procedurile medicale la care a fost supusa (imobilizare membre in aparat gipsat, cu recomandare la externare de repaus la nivelul patului, imobilizare in guler Philadeplhia,etc)
- faptul că a fost nevoită, datorita evoluției nefavorabile a leziunilor suferite ( a se vedea scrisoarea medicală nr._/26.08.2014 emisa de S. de Urgența Tg. J.) sa urmeze tratament, existând recomandarea repetării anuale a acestuia.
In aceste împrejurări, suma de 25.000 de euro in echivalent lei la cursul BNR de la data plății, daune morale, reprezintă un cuantum rezonabil, de natura a acoperi gravele suferințe, produse pe o perioada îndelungată persoanei vătămate, care are un caracter compensatoriu, neputând fi apreciata ca o îmbogățire fără justa cauza, cum a susținut asiguratorul si nefiind cuantificata in raport de veniturile anterioare ale persoanei vătămate.
De asemenea, prima instanță a reținut in mod temeinic faptul ca, conform fișei de externare emisă de S. C. de Urgență Sf. P. in baza F.O._ și certificatului medico-legal nr.6166/09.10.2014 emis de SML Gorj, una dintre consecințele accidentului a constat in deteriorarea lucrării protetice maxilare a părții civile. Conform scrisorii medicale emise de dr. stomatolog S. M. (filele 177-178 dosar) părții civile B. A. i s-a recomandat un plan de tratament în mai multe etape pentru refacerea lucrării protetice, iar in baza acestui plan de tratament recomandat s-a emis factura proforma nr.34/10.03.2015 de către ., aflată în copie la fila 176 dosar, conform căreia costul serviciilor stomatologice este de 35.213 lei (prima instanța, in mod temeinic, nu a ținut cont de înscrisul de la fila 224 dosar, care reprezintă aceeași factură proforma, pe care însă mandatarul părții civile a operat modificări, neînsușite prin semnare și ștampilare de emitentul facturii).
Susținerile asigurătorului, legate de lipsa certitudinii cu privire la acest prejudiciu, sunt infirmate de înscrisurile anterior menționate, care fac dovada justificata a caracterului de prejudiciul viitor si cert al sumei de 35.213 lei. Cumulând sumele de 955 lei – c/val tratament fizical, 200 lei- cheltuieli de transport la cabinetul medical la care s-a efectuat tratamentul, 35.213 lei –c/val refacere lucrare protetica maxilară, rezulta cuantumul, corect stabilit, al daunelor materiale la care este îndreptățită partea civilă B. A., de 36.368 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct. 1 lit. b CPP respinge ca nefondate apelurile declarate de apelantul-inculpat B. A. A. si partea responsabila civilmente (asigurător de răspundere civilă delictuală) ., împotriva sentinței penale nr.3/06.01.2016 a JUDECĂTORIEI L.-GARA- JUDEȚUL CĂLĂRAȘI.
În baza art. 275 al. 2 CPP obligă apelantul inculpat la 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 130 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 275 al. 2 CPP obligă apelantul partea responsabila civilmente (asigurător de răspundere civilă delictuală) ., la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.01.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
P. V.-A. C. E. R.
GREFIER,
R. C. D.
Red. V.A.P.
Dact.G.P.
7 ex.
Red. A.M.S. - Judecătoria L.-Gara- Județul Călărași
| ← Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 120/2016.... → |
|---|
