Furtul calificat (art. 209 C.p.). Decizia nr. 443/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 443/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 10529/211/2012*
ROMANIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.443/A/2015
Ședința publică din 24 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. V. A.
JUDECĂTOR: I. M.
GREFIER: L. C.
P. de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR: S. D.
S-a luat spre examinare – în vederea pronunțării - apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria C. N., împotriva sentinței penale nr.1402/02.12.2014, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. N., privind pe inculpatul R. G., trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit 23.04.2012 în dosarul nr. 3298/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C.-N., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. i C.pen. cu aplic. art. 37 lit.b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 martie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința penală nr. 1.402 pronunțată la data de 02 decembrie 2014 de Judecătoria C.-Npaoca, în temeiul art. 396 alin. 5 Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului R. G., fiul lui M. și R., născut la data de 19.10.1982, in C.-N., domiciliat în ., jud. C., recidivist, fără ocupație, fără loc de muncă, CNP_ cu privire la infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit la data de 23.04.2012 în dosarul nr. 3298/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C.-N., respectiv de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i din Codul penal 1969, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal 1969.
În temeiul art. 397 alin. 1 Codul de procedură penală raportat la art. 25 din Codul de procedură penală s-a respins acțiunea civilă promovată de persoana vătămată .>
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu av. O. M. T., în sumă de 200 lei, s-a avansat din FMJ.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit la data de 23.04.2012 în dosarul nr. 3298/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C.-N. s-a dispus trimiterea in judecată în stare de libertate a inculpatului R. G. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. i C.pen. cu aplic. art. 37 lit.b C.pen., în fapt reținându-se că în perioada 02.04.2009 – 06.04.2009, prin înlăturarea lacătelor ce asigurau ușa de acces a unei barăci aparținând .-N. situată pe .-4, a sustras o mașină de găurit marca Bosch, un polizor unghiular marca Bosch, 2 reductoare acetilenă, 2 reductoare oxigen, 2 becuri sudură și un cuțit tăietor oxiacetilenă.
În actul de sesizare s-a reținut în fapt că în perioada 02-06.04.2009, prin înlăturarea lacătelor care asigurau ușa de acces a unei barăci aparținând S.C. „T.” S.A C.-N., situată pe .-4 din municipiul C.-N., a sustras o mașină de găurit marca „Bosch”, un polizor unghiular marca „Bosch”, două reductoare acetilenă, două reductoare oxigen, două becuri sudură și un cuțit tăietor oxiacetilenă.
Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces – verbal de consemnare a plângerii sau a denunțului oral – f.4, proces – verbal cercetare la fața locului – f.5, planșă foto – f.7-14, declarație martor B. P. – f. 15, 16, 26, declarație martor asistent L. V. – f. 27, adresă constituire parte civilă S.C. „T.” S.A C.-N. – fila 18, inventar – f.19, 20, facturi achiziționare bunuri sustrase – f.21-25, plic cu urme papilare ridicate de la fața locului – f.29, Raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 14.05.2009 – f. 32-38, declarații învinuit R. G. – f.45, 47.
Dosarul a fost înregistrat la data de 26.04.2012 pe rolul Judecătoriei C.-N. sub numărul de dosar_, primul termen de judecată fiind fixat la data de 17.05.2012.
În urma readministrării probatoriului adunat în cursul urmăririi penale, prin sentința penală nr. 762/2012 a Judecătoriei C.-N. inculpatul R. G. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani 3 luni închisoare cu executare în regim de detenție, fiind admisă și acțiunea civilă exercitată în cauză de . aceasta s-a reținut că „Săvârșirea de către inculpat a infracțiunii reținute în sarcina sa rezultă, fără putință de tăgadă, din constatările și concluziile raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._/ 14.05. 2009 – din care rezultă că o urmă papilară descoperită la fața locului (pe o chiuvetă care a fost găsită mișcată în interiorul barăcii) a fost creată de degetul inelar de la mâna stângă a inculpatului (f.38 dup), care se coroborează cu declarațiile martorilor B. P. și L. V. V., cu specificul infracțional care reiese din examinarea fișei de cazier judiciar (f.21,22 dos inst.) și cu împrejurarea că inculpatul nu a fost în măsură să ofere vreo explicație prin care să elucideze prezența urmelor sale papilare la locul faptei.”
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat recurs inculpatul R. G., iar prin decizia penală nr. 1065/R/2013 a Curții de Apel C. a fost admisă calea de atac declarată, sentința penală nr. 762/2012 a Judecătoriei C.-N. fiind casată în întregime și dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de fond. Pentru aceasta s-a reținut „Conform încheierilor de ședință din datele de 17 mai 2012, 04 octombrie 2012, 29 noiembrie 2012, 07 martie 2013 și 6 iunie 2013 inculpatul a lipsit de la toate termenele de judecată. Instanța fondului a făcut toate demersurile necesare și legale pentru a afla dacă inculpatul este reținut sau arestat, ori figurează ca încarcerat în vreuna din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor - vezi fila 19, 23, 24, 36, 37, 39 - de fiecare dată răspunsul fiind negativ.
Cu toate acestea la data de 08 martie 2013 inculpatul recurent a fost arestat de IPJ C. în vederea executării unei alte pedepse, aspect care nu a fost adus la cunoștința judecătorului fondului. Se constată astfel, că la termenul de judecată din data de 06 iunie 2013 a fost lipsă de procedură cu inculpatul aflat în stare de deținere.
Conform art. 314 Codul de procedură penală judecata nu poate avea loc decât în prezența inculpatului, când acesta se află în stare de deținere, iar aducerea inculpatului arestat la judecată este obligatorie.
Nerespectarea textului legal menționat atrage, conform art. 197 alin.2 Codul de procedură penală, nulitatea absolută a hotărârii pronunțate”.
Pentru aceste considerente a fost admis recursul declarat de către inculpatul R. G., constatându-se incidența motivului de casare prev. de art. 3859 pct. 5 Codul de procedură penală.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub numărul_, primul termen de judecată fiind fixat la data de 20.01.2014, la termenul din data de 17.03.2014 dispunându-se trimiterea acestuia în procedura de cameră preliminară.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 22.04.2014, rămasă definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
În rejudecare, în faza de judecată, înainte de citirea actului de sesizare, inculpatul R. G. a precizat că nu recunoaște săvârșirea faptei care face obiectul prezentului dosar penal, motiv pentru care nu dorește ca judecarea cauzei să se facă conform procedurii simplificate. În probațiune a fost încuviințată audierea martorilor propuși prin rechizitoriu și a celor propuși de inculpat în dovedirea tezei probatorii conform căreia la data comiterii faptei ar fi fost plecat în străinătate.
Au fost audiați martorii L. V. V. (f.44) și B. P. (f.48), instanța revenind asupra martorilor propuși a fi audiați de către inculpat ca urmare a neprezentării acestuia și a lipsei oricărei informații cu privire la domiciliul acestora.
La dosar au fost depuse situația juridică (f.3, 31), fișa de cazier judiciar (f.6-7, 37-38), copii după hotărâri judecătorești (f.11-14), pozițiilor persoanelor vătămate și situația juridică (f.165).
Examinând actele și lucrările dosarului și având în vedere, potrivit art. 5 și art. 349 alin. 1 Codul de procedură penală, întregul material probator administrat în cauză, instanța a reținut că în data de 06.04.2009 martorul B. P. a sesizat faptul că s-a pătruns în incinta societății comercial . pe .-4 din C.-N., de unde s-au sustras mai multe bunuri, între care o mașină de găurit marca Bosch, un polizor unghiular marca Bosch, două reductoare acetilenă, două reductoare oxigen, două becuri sudură și un cuțit tăietor oxiacetilenă, prejudiciul fiind aproximat la suma de 2.700 lei. Acesta a sesizat organele de conducere ale societății, precum și organele de cercetare penală și a precizat împrejurările în care a constatat săvârșirea faptei (f.15, 16, 26 dosarul de urmărire penală, f.45 dosarul_ și f.48 dosarul nr._/211/2012*)
Procedându-se la efectuarea cercetării la fața locului, în prezența martorilor asistenți L. V. și B. P., s-au fixat și ridicat două urme papilare din interiorul barăcii nr. 2, una dintre incintele în cadrul cărora s-a pătruns. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 14.05.2009 (f.32 dosarul de urmărire penală), s-a constatat că urma papilară prezentată la fila 13 și pusă la dispoziție a fost creată de degetul inelar de la mâna stângă a numitului R. G..
Audiat fiind cu privire la fapta imputată, inculpatul R. G. a declarat că nu a pătruns în barăcile aparținând . a sustras bunurile imputate și nu își explică cum au ajuns la fața locului amprentele sale (f.45, 47 dosarul de urmărire penală, f.32 dosarul nr._ ).
Fiindu-le prezentate fotografiile numitului R. G., martorii B. P. și L. V. au precizat că nu recunosc persoana indicată, însă au arătat că acesta nu a lucrat la . nu au intrat anterior în contact cu acesta.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța nu a putut reține dincolo de orice dubiu vinovăția inculpatului cu privire la săvârșirea faptei care face obiectul prezentului dosar penal. Astfel, singura probă care îl incriminează pe inculpat este reprezentantă de Raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 14.05.2009 (f.32 dosarul de urmărire penală), în cadrul căruia s-a constatat că urma papilară prezentată la fila 13 și pusă la dispoziție a fost creată de degetul inelar de la mâna stângă a numitului R. G..
Într-adevăr, cu ocazia cercetării la fața locului au fost fixate și ridicate două urme papilare de pe suprafața unei chiuvete care nu era în funcțiune și despre care se presupune a fi fost mutată de către persoana/persoanele care au pătruns în incinta barăcii nr. 2 aparținând . care una nu a prezentat suficiente elemente dactiloscopice generale și individuale pentru identificarea persoanei care a creat-o. Având însă în vedere declarația martorului B. P. (f.48 dosarul instanței) care arată că „toți aveau acces la acea chiuvetă pe care o mai mutam de încoace încolo, putând fi deplasată deoarece nu era montată”, raportată la faptul că aceste concluzii ale raportului de constatare tehnico-științifică nu au fost coroborate cu niciun alt mijloc de probă care să susțină vinovăția lui R. G. în comiterea faptelor imputate (nu există alte probe care să susțină prezența inculpatului la locul comiterii faptei sau modul de valorificare ulterioară a bunurilor), apreciem că nu a fost dovedit dincolo de orice dubiu faptul că acestea au fost create în momentul săvârșirii infracțiunii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel P. DE PE L. JUDECĂTORIA C.-N., solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în regim de detenție.
În motivarea apelului s-a arătat că hotărârea instanței de fond prin care s-a dispus achitarea inculpatului se bazează pe o interpretare eronată a materialului probator, considerând că există dubii cu privire la vinovăția acestuia, câtă vreme inculpatul se face vinovat de comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Apelul declarat în cauză este fondat.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt și o încadrare juridică corespunzătoare.
Vinovăția inculpatului rezultă fără putință de tăgadă din concluziile raportului de constatare științifică dactiloscopică aflat la dosar, prin care s-a constatat că urma papilară descoperită la fața locului a fost creată de degetul inelar de la mâna stângă a inculpatului, care conține nu mai puțin de 12 elemente coincidente.
Susținerea instanței de fond că aceste concluzii științifice nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă și că există un dubiu în ce privește comiterea faptei de către inculpat, nu poate fi reținută.
Astfel, concluziile raportului de constatare științifică se coroborează cu plângerea părții vătămate, procesul-verbal de ridicare a urmelor papilare de la fața locului și declarațiile martorilor B. P. și L. V. V..
Apoi, reținerea instanței de fond în sensul că nu există alte probe care să susțină prezența inculpatului la locul comiterii faptei și că mai multe persoane aveau acces în incinta societății comerciale, este lipsită de temei, în condițiile existenței urmei papilare a inculpatului la locul faptei și nu explică existența acesteia pe chiuveta aflată la locul faptei nu poate fi justificată prin accesul altei persoane în spațiu.
Curtea mai reține că procesul-verbal de ridicare a urmelor papilare de la locul faptei și concluziile raportului de constatare tehnico-științifică efectuat în cauză nu au fost contestate de inculpat, iar acesta nu a fost în măsură să explice, să justifice prezența urmelor papilare la locul faptei.
În fine, din examinarea fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta este recidivist, în condițiile art. 37 lit. b V. Cod penal, fiind condamnat anterior de mai multe ori pentru fapte similare.
Sub aspectul laturii civile, Curtea reține că partea civilă S.C. T. S.A. C.-N. a suferit un prejudiciu de 2.700 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de inculpat (o mașină de găurit Bosch, un polizor unghiular marca Bosch, 2 reductoare acetilenă, 2 reductoare oxigen, 2 becuri sudură și un cuțit tăietor oxiacetilenă).
Se mai reține că legea penală mai favorabilă este noul cod penal având în vedere limitele mai reduse de pedeapsă, infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i cu aplicarea art. 37 lit. b V. Cod penal, regăsindu-se în dispozițiile art. 229 alin. 1 lit. d C.penal, cu aplicarea art. 41 C.penal.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.penală, Curtea va admite apelul parchetului, va desființa în întregime hotărârea atacată și pronunțând o nouă hotărâre, va condamna pe inculpatul R. G. la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 229 alin. 1 lit. d C.penal, cu aplicarea art. 5, 41 și art. 43 alin. 5 C.penal.
În latura civilă, în temeiul art. 397 C.pr.penală, raportat la art. 1357 C.civil, Curtea va admite acțiunea civilă și va obliga inculpatul să plătească părții civile exercitată de partea civilă S.C. T. S.A. C.-N. 2.700 lei daune materiale.
În temeiul art. 274 și art. 275 alin. 2 C.pr.penală, inculpatul R. G. va fi obligat să plătească 1.200 lei statului cu titlu de cheltuieli judiciare la instanța de fond, cheltuielile judiciare din apel rămânând în sarcina statului.
fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C.-N. împotriva sentinței penale nr. 1.402/2014 pronunțată la 02 decembrie 2014 de Judecătoria C.-N. pe care o desființează în întregime și pronunțând o nouă hotărâre:
Condamnă pe inculpatul R. G. la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev.de art.229 alin.1 lit.d C.penal cu aplicarea art.5, art.41 și art.43 alin.5 C.penal.
Admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă S.C. T. S.A. C.-N. și obligă inculpatul să plătească acesteia 2.700 lei cu titlu de daune materiale.
Obligă inculpatul să plătească 1.200 lei statului cu titlu de cheltuieli judiciare la fond.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 martie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
V. V. A. I. M. L. C.
Red.V.V.A/17.04.2015.
Dact.H.C./17.04.2015/2 ex.
Jud.fond: M. D. A.
| ← Furt (art.228 NCP). Decizia nr. 344/2015. Curtea de Apel CLUJ | Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 347/2015.... → |
|---|
