Infracţiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008). Decizia nr. 767/2015. Curtea de Apel CLUJ

Comentarii

0

Decizia nr. 767/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 828/33/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.767/A/2015

Ședința publică din 29 mai 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E. B., judecător

JUDECĂTOR: C. I.

GREFIER: E. C. B.

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror: C. O. T.

S-a luat spre examinare – urmare a admiterii contestației în anulare - apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Z. împotriva sentinței penale nr. 74 din 21 martie 2014 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._, privind pe inculpatul S. L., trimis în judecată pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori și complicitate la furt de arbori prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 108 alin. 1 lit. a,c, alin. 2 lit. a, alin. 3 din Legea 46/2008, art. 26 Cod penal raportat la art. 110 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a din Legea 46/2008, art. 289 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 22 mai 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 74 din data de 21 martie 2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Z., în baza art. 5 Cod penal și art. 386 Cod procedură penală, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile, s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor:

1. în ce îl privește pe inculpatul S. L. din infracțiunile de complicitate la tăiere ilegală de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, c, alin.2 lit. a, alin.3 din Legea 46/2008, complicitate la furt de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit. a, alin. 2 lit. a din Legea 46/2008, fals intelectual prev. de art. 289 alin.1 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969, în următoarele infracțiuni:

- complicitate la tăiere ilegală de arbori în formă continuată prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, alin.2 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal

- complicitate la furt de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit. b, alin.2 lit. d din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal

- fals intelectual prev. de art. 289 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 cod penal,

totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal

2 . în ce îl privește pe inculpatul T. M. din infracțiunile de tăiere ilegală de arbori prev. de art. 108 alin.1 lit. a și c, alin.2 lit. a și alin. 3 din Legea 46/2008 și furt de arbori prev. de art.110 alin.1 lit. a, alin.2 lit. a din Legea 46/2008, cu aplicare art. 33 lit. a Cod penal 1969, în următoarele infracțiuni:

- tăiere ilegală de arbori în formă continuată prev. de art.108 alin.1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicare art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal,

- furt de arbori prev. de art. 110 alin.1 lit. b din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal

totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal

I. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin.1 lit. b Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul S. L., fiul lui G. și V., născut la data de 29.11.1969, în mun. Z., jud. S., CNP_, domiciliat în mun. Z., ., jud. S., cetățean român, căsătorit, stagiu militar satisfăcut, studii 12 clase, de profesie pădurar, loc de muncă Ocolul Silvic Z., fără antecedente penale, sub aspectul comiterii infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin.1 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul S. L. sub aspectul comiterii infracțiunilor de complicitate la tăiere ilegală de arbori în formă continuată prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, alin.2 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal și complicitate la furt de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit. b, alin.2 lit. d din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal

2. În baza art.108 alin.1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicare art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal și a prevederilor art. 396 alin.10 teza I rap la art. 375 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul T. M. V., fiul lui O. și F., născut la data de 31.03.1971 în ., CNP_, domiciliat în ., jud. S., cetățean român, necăsătorit, stagiu militar satisfăcut, studii 11 clase, agricultor, fără antecedente penale la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori în formă continuată (7 acte materiale).

În baza art.110 alin.1 lit. b din Legea 46/2008 cu aplicare art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal și a prevederilor art. 396 alin.10 teza I rap. la art. 375 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul T. M. V. la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt de arbori.

În baza art.33 lit. a) raportat la art.34 alin.1 lit. b) Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentință, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare pe care a sporit-o cu 2 luni, în final aplică pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.

În baza art.81 alin.1 și 2 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 alin.1 Cod penal 1969.

În baza art. 25 și art.397 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art. 23 alin. 3 Cod procedură penală și la prev. art. 1349 Cod civil, s-au admis acțiunile civile formulate de către părțile civile: L. S., S. I., S. L., L. E., L. M., P. L. și a fost obligat inculpatul T. M. V. la plata de despăgubiri către părțile civile astfel:

- suma de 577.32 lei către partea civilă L. S. domiciliat în ., jud. S., CNP_

- suma de 384,33 lei către partea civilă S. I., domiciliat în com. Treznea, ., jud. S., CNP_

- suma de 512.71 lei către partea civilă S. L., domiciliat în com. Treznea, ., jud. S., CNP_

- suma de 1 559,98 lei către partea civilă L. E., domiciliat în mun. Z., ., .. 3, ., CNP_

- suma de 388,43 lei către partea civilă L. M., domiciliată în mun. Z., ., nr. 14, ., CNP_

- suma de 108,78 lei către partea civilă P. L., domiciliată în com. Treznea, ., jud. S., CNP_.

În baza art. 404 alin.2 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului T. M. V. asupra dispozițiilor art.83 și 84 Cod penal 1969 privind revocarea beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau neplata obligațiilor civile, în cursul termenului de încercare.

În temeiul art. 404 alin.4 lit. f Cod procedură penală restituite către Ocolul Silvic Z. exemplarul 2 original al avizelor de însoțire cu nr._ din data de 23.11.2010,_ din data de 26.11.2010,_ din data de 03.12.2010, la dosarul cauzei fiind păstrate copii certificate de pe aceste înscrisuri.

În temeiul art. 272 și art. 274 Cod procedură penală s-a dispus avansarea sumei de 300 lei din fondul Ministerului Justiției către Baroul S. reprezentând onorariul apărătorul din oficiu av. G. Doinița, care a asigurat asistența juridică a inculpatului T. M. V. în faza de judecată, cheltuieli ce au rămas în sarcina statului.

În baza art.274 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul T. M. V. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 275 alin.3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție instanța fondului a reținut următoarele:

La data de 03.12.2010 inculpatul T. M. V. a tăiat de pe picior din pădurea cunoscută sub denumirea Poienile Boznii, pădure proprietate privată a locuitorilor din com. Treznea, ., 5 arborii de esență gorun, fiind ajutat la fasonarea și încărcarea acestora pe căruță de către martorul Șimon A. C.. Cei doi au fost surprinși în pădure în timp ce tăiau lemne de către martorii M. C. C. și P. M., care le-au cerut să descarce lemnele și au anunțat organele abilitate. Inculpatul T. M. a spus celor doi că se află în pădure cu acordul pădurarului, dar s-a conformat, a descărcat lemnele avute pe căruță și a plecat împreună cu martorul Șimon A. C..

În aceeași zi s-au deplasat la fața locului organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Postului de Poliție Treznea care, potrivit procesului verbal de constatare din data de 03.12.2010 (f. 12) au identificat în pădurea particulară din zona „Poienile Boznii" o stivă de material lemnos, lemnele nefiind marcate corespunzător de organele silvice, iar după ce au procedat la măsurarea lemnelor au constatat că provin de la un număr de 5 arbori de esență gorun ale căror cioate au fost măsurate, rezultând următoarele dimensiuni ale diametrelor: o bucată de 26 cm, o bucată de 30 cm, două bucăți de 32 cm fiecare și o bucată de 40 cm.

La data de 09.12.2010, inculpatul T. Marinei V. a indicat organelor de poliție locul de unde a tăiat cei 5 arbori de esență gorun, respectiv din pădurea cunoscută sub denumirea „Pădurile Boznii". Cu ocazia identificării cioatelor, diametrele acestora au fost măsurate, constatându-se că dimensiunile erau identice cu cele ale celor 5 arbori tăiați și fasonați la data de 03.12.2010, așa cum rezultă din procesul verbal de constatare din data de (09.10.2011 -f. 13). Din adresa nr. 191 / 12.01.2011 a Ocolului Silvic Z. rezultă că valoarea celor cinci arbori de esență gorun tăiați de inculpatul T. M. la data de 03.12.2010 au un volum de 3.406 mc și o valoare de 519,26 lei ( fără TVA).

Din declarațiile date ulterior de inculpatul T. M., care se coroborează cu declarațiile martorului Șimon A. C., declarațiilor martorilor: M. Ș., Șimon D., C. M., Sirnoc Patrițiu, C. V. și Simoc C. (f. 58-69), procesul verbal de măsurare la cioată din data de 10.03.2011 (f. 52) și procesele verbale de constatare din data de 10.12.2010 și 13.12.2010 (f. 55-56), rezultă că anterior date de 03.12.2010 inculpatul T. M. a mai tăiat lemne nemarcate de pe picior din pădurea proprietate privată Poienile Boznii în alte 6 rânduri, de fiecare dată fiind însoțit de martorul S. A. C. care îl ajuta la încărcat.

Astfel în perioada noiembrie – decembrie 2010 inculpatul T. M. a tăiat de pe picior un număr de 43 de arbori nemarcați din Pădurea Poienile Boznii, materialul lemnos provenit din tăierea acestor arborii a fost vândut pe raza localităților Românași și Păușa martorilor: M. Ș., Șimon D., C. M., Sirnoc Patrițiu, C. V. și Simoc C., cărora le-a spus că are acte pe lemne, fără a le arăta vreun înscris. Inculpatul transporta lemnele cu căruța, efectuând câte două transporturi pe zi, pentru o căruță de lemne primind suma de 300 lei din care suma de 25-30 lei o da martorului Șimon A. C. pentru ajutorul acordat la încărcatul și descărcatul lemnelor. La data de 10.03.2011 inculpatul T. M. a indicat cele 43 de cioate provenite de la arborii tăiați de acesta, au fost identificați proprietarii parcelelor din care au fost tăiați arborii, specia acestora și au fost efectuate măsurători (f.52). Potrivit adresei 2257/05.05.2011 a Ocolului Silvic Z. ( 54) s-a stabilit, în funcție de măsurătorile la cioată, volumul de material lemnos sustras și valoarea acestuia (fără TVA), pentru fiecare persoană vătămată în parte: L. S. – 9 arbori, cu un volum de 3.38 mc și o valoare de 577,32 lei, S. I. 6 arbori cu un volum de 3.15 mc și o valoare de 384,33 lei, P. P. 7 arbori cu un volum de 3.76 mc și o valoare de 459,44 lei, S. L. 9 arbori cu un volum de 3.58 mc și o valoare de 512,71 lei, L. E. 8 arbori cu un volum de 6.18 mc și o valoare de 1.100,54 lei, L. M. 5 arbori cu un volum de 2.78 mc și o valoare de 388,43 lei și P. L. 2 arbori cu n volum de 0.82 mc și o valoare de 108,78 lei. Prejudiciul total produs prin tăierea celor 43 arbori de esență cer și gorun, nemarcați cu un volum total de 23,65 mc este de 3531,55 lei (fără TVA), fiind nerecuperat.

Inculpatul T. M. V. a predat organelor de poliție, în copie, trei avize de însoțire material lemnos: avizul nr._/23.11.2010, avizul nr._/26.11.2010 și avizul nr._/03.12.2010 (filele 90, 91, 92) susținând că aceste avize i-au fost date de către inculpatul S. L. - pădurar în cadrul Ocolului Silvic Z., care i-a spus să meargă să taie lemne nemarcate din pădurea Poienile Boznii și să efectueze câte două transporturi pe un aviz, inculpatul S. L. venind de fiecare dată în pădure și arătându-i care lemne să le taie. Pentru fiecare căruță de lemne inculpatul T. M. susține că îi dădea inculpatului S. L. suma de 150 lei, între aceștia existând o înțelegere prealabilă în acest sens.

Potrivit adresei Ocolului Silvic Z. nr. 717/16.02.2011 (f. 85-86), avizele nr._/23.11.2010, nr._/26.11.2010 și nr._/03.12.2010 au fost atribuite inculpatului S. L. prin blocul de avize ridicat la data de 04.10.2010 și predat la data de 03.01.2011, aceste avize nu puteau fi folosite pentru eliberarea de material lemnos din pădurea situată în UP VI, u.a. 114 situată în locul numit „Poienile Boznii", deoarece această parcelă nu intră în gestiunea pădurarului S. L., de altfel această pădure nu este în paza sau administrarea Ocolului Silvic Z.. Din conținutul aceluiași înscris reiese faptul că nu se cunoaște dacă pentru aceste avize au fost emise facturi sau chitanțe. Au fost ridicate de la Ocolul Silvic Z. și depuse la dosarul cauzei ( f. 87-89) cele trei avize de însoțire, exemplarul 2, în original.

Analizând modul de completare a avizului de însoțire primar nr._ din data de 23.11.2010 și avizului_ din data de 26.11.2010 se constată că acestea apar a fi emise de către Ocolul Silvic Z. către destinatar B. I. din loc. Treznea, cu punct de descărcare loc. Românași, nr. 103, respectiv 151, pe avize mai fiind trecut punctul de încărcare UP VI ua 72 (pădurea Măgura Treznii –f. 202), persoana care expediază – S. L. și mijlocul de transport –căruță. Potrivit declarațiilor martorilor B. I. - tatăl (f. 49) și B. I. – fiul (f. 50, 265) rezultă că aceștia dețin pădure în locul numit Măgura Treznii, că în iarna anului 2009-2010 au fost rupte de vânt și zăpadă lemne din pădurea proprietate privată a acestora, acestea au fost marcate în toamna anului 2010, că au dat voie pădurarului S. L. să ducă 3-4 lemne de cer din cele rupte, martorii susțin că nu știu momentul în care au fost duse lemnele și nici nu au avut cunoștință de emiterea celor două avize, dar au fost încunoștințați de către pădurarul S. L. că acesta a dus lemnele respective în toamna anului 2010.

În ce privește avizul de însoțire primar materiale lemnoase nr._ din data de 3.12. 2010 acesta apare ca emis de către Ocolul Silvic Z. către destinatar B. T. cu domiciliul în loc Treznea, cu punct de descărcare loc. Românași nr. 28, pe aviz este trecut și punctul de încărcare UP VI, Ua 116 ( pădurea Dosul Păușii f. 202), persoana care expediază – S. L., mijloc de transport căruță. Martorul B. T. confirmă faptul că în toamna anului 2010 i-au fost marcați 33 arbori din pădurea proprietate privată situată în locul Dosul Păușii, i-a promis pădurarului S. L. că îi dă o căruță de lemne din cele marcate, nu știe când a dus pădurarul lemnele, nici când a fost emis avizul, dar în toamna anului următor, când a mers în pădure, erau duse din pădure lemnele promise pădurarului (f. 51, 266).

Inculpatul S. L. declară că proprietarii de pădure B. I. și B. T. i-au permis să ducă lemne din pădurile acestora, situate în locul Măgura Treznii, respectiv Dosul Păușii, recunoaște de asemenea că a completat cele trei avize și că în baza lor a dat lemne inculpatului T. M., dar că lemnele erau marcate și că au fost efectiv tăiate la data înscrisă în aviz și din parcelele de pădure înscrise în aviz, aflate în aria sa de competență.

In schimb inculpatul T. M. și martorul Șimon A. declară că nu au dus niciodată lemne din pădurile Dosul Păușii și Măgura Treznii, înscrise în avize, și că au tăiat și transportat lemne în baza acelor avize din pădurea Poienile Boznii. Declarațiile celor doi sunt contrazise de declarațiile martorilor A. I., Mărgăraș D. I., Mărgăraș I. și P. A., care susțin faptul că în toamna anului 2010 l-au văzut pe inculpatul T. M. care era împreună cu martorul Șimon A. în pădurea Măgura Treznii, respectiv Dosul Păușii unde tăiau și încărcau lemne în căruță, de față fiind și pădurarul S. L., declarațiile acestor martori fiind concordante cu declarațiile inculpatului S. L..

Coroborând toate aceste probe instanța reține că proprietarilor de pădure B. I. și B. T. le-au fost marcate, pentru consum propriu, lemne din pădurea proprietate privată a acestora situată în Măgura Treznii, respectiv Dosul Păușii, păduri ce se aflau în aria de competență a inculpatului S. L., că acești proprietari au dispus de materialul lemnos la care aveau dreptul, în sensul că au dat dreptul pădurarului S. L. să ducă din lemnele marcate, inculpatul S. L. a dat acest material lemnos inculpatului T. M. care s-a deplasat în pădurile respective, a tăiat și transportat lemnele indicate de inculpatul S. L., fiindu-i emise pentru aceasta cele trei avize de însoțire a mărfii de către pădurar.

În actul de sesizare se reține că avizele de însoțire sunt completate în fals întrucât în realitate lemnele nu au fost destinate persoanelor consemnate în cuprinsul lor, respectiv martorii B. T. și B. I.. În ce privește modul de completare a avizului primar de însoțire a materialului lemnos, în cazul tăierii de material lemnos pentru consum propriu, potrivit art.3 alin.3 și art. 4 alin.11 lit..a din HG 996/2008 pe aviz, la rubrica emitent și destinatar este trecută aceeași persoană, proprietarul pădurii. În condițiile în care așa cum rezultă din probe lemnele au fost marcate pentru consumul propriu al proprietarilor, în mod corect a fost completat numele proprietarului la rubrica destinatar, în același timp se observă că nu a fost completat ca și punct de descărcare adresa de domiciliu a proprietarilor, ci o altă adresă, de pe raza localității Românași, avizele reflectând o situație reală de fapt. Astfel din declarațiile martorilor B. și B. dar și ale martorilor M. Ș., Șimon D., C. M., Sirnoc Patrițiu, C. V. și Simoc C. rezultă într-adevăr că lemnele nu au fost duse la locuințele proprietarilor, dar inculpatul T. M. în perioada respectivă a vândut lemne mai multor persoane de pe raza comunei Românași.

Se constată totuși că avizele de însoțire a mărfii nu au fost completate cu respectarea întrutotul a prevederilor legale- art. 4 din HG 996/2008, și anume la expeditor a fost înscris Ocolul Silvic Z. în loc de proprietarul pădurii, de asemenea nu este prevăzută ora emiterii avizului, însă aceste aspecte nu pot conduce la concluzia că avizul de însoțire reflectă o situație de fapt neconformă cu realitatea, mai mult nu se poate stabili cu certitudine dacă aceste nelegalități în completarea actului se datorează neglijenței sau intenției inculpatului.

Avizul de însoțire primar așa cum este definit în art.2 lit. e din HG 996/2008 este documentul care atestă proveniența materialului lemnos pe perioada transportului, iar din acest punct de vedere cele trei avize, în care este trecut în mod corect locul de recoltare, APV-ul și proprietarul, reflectă situații de fapt conforme cu realitatea, așa cum am arătat anterior, probele administrate în cauză nu confirmă susținerile inculpatului T. M. cum că nu a fost niciodată după lemne în pădurile indicate în cele trei avize de însoțire a mărfii deținute de el, ci contrariul.

În ce privește înțelegerea prealabilă dintre inculpatul S. L. și inculpatul T. M. cu privire la tăierea de lemne nemarcate din pădurea Poienile Boznii și prezența inculpatului S. L. în pădurea respectivă la momentul tăierii lemnelor, pentru a preda inculpatului T. M. avizul de însoțire a mărfii și a primi suma de bani aferentă transporturilor efectuate, instanța reține că singurele probe în susținerea acestei stări de fapt sunt declarațiile inculpatului T. M. și ale martorului Șimon A., între declarațiile acestora există însă contradicții, iar pe parcursul procesului penal fiecare dintre ei și-a modificat în mai multe rânduri declarațiile, astfel:

Inculpatul T. M. în declarația olografă din data de 03.12.2010 (f. 18) arată că a tăiat arbori din locul indicat de pădurarul S. L., fără ca pădurarul să vină în pădure să îi arate, la data de 17.12.2010 (f. 19) inculpatul declară că a fost de mai multe ori în pădurea Poienile Boznii, de fiecare dată a fost de față și inculpatul S. L. care, în prezența martorului Șimon A., i-a arătat arborii nemarcați pe care trebuia să îi taie, aștepta până inculpatul T. tăia arborii, apoi îi emitea aviz, după masa se întâlneau din nou în pădure, inculpatul S. L. îi arăta arborii care să îi taie, spunându-i să ducă lemnele cu același aviz emis pentru primul transport din acea zi. De asemenea cu prilejul confruntării cu inculpatul S. L., din data de 17.03.2011, inculpatul T. M. susține că pădurarul a stat lângă el de fiecare dată până a tăiat și încărcat lemnele (f. 43). În declarația din data de 06.05.2011 (f. 22) inculpatul revine cu precizarea că îi înmâna, acolo, în pădure, pădurarului S. L. banii după ce vindea lemnele, de față era și S. A., dar nu știe dacă acesta a văzut acest lucru, cel puțin o dată a văzut când i-a dat banii pădurarului. În declarația de învinuit din data de 26.05.2011 (f. 25) T. M. își nuanțează declarația susține în continuare că pădurarul venea de fiecare dată în pădure, cu un gip roșu, dar acesta rămânea la mașină unde se deplasa T. pentru a-i elibera aviz și pentru a-i da pădurarului 150 lei pentru transportul anterior, în acest timp S. A. rămânea în pădure fără să vadă tranzacția dintre cei doi. În fața instanței de judecată inculpatul declară că pădurarul S. L. i-a arătat lemnele prima dată, apoi i-a spus să taie de unde vrea el, foia pe lemne o primea lângă mașina cu care venea inculpatul S., de față era și S. care nu venea lângă ei, ci stătea la o distanță de 10- 20 de metri. ( f.251).

Martorul Șimon A. C. inițial la data de 3.12.2010 declară că nu l-a întrebat pe T. dacă pădurarul știe că au mers să taie lemne din pădure (f. 45), la data de 10.12.2010 arată că au fost de mai multe ori în pădure cu știința pădurarului, fără a spune care pădurar (f. 45). În declarația din data de 18.03.2011 martorul arată că anterior datei de 03.12.2010 a fost în pădure cu T. și în timp ce tăiau lemne a venit o persoană cu un gip rosu, nu știe cine este acea persoană, T. a mers la el și au discutat 15 minute fără a vedea să își înmâneze ceva, inculpatul T. nu i-a arătat niciodată vreun act pe lemne. (f. 47-48). În faza de judecată martorul iți schimbă radical declarația, arată că pădurarul S. L. l-a trimis pe T. în pădure și i-a arătat de unde să taie lemne, martorul fiind de față când i-a indicat lemnele, T. îi da pădurarului bani, iar pădurarul îi da foaie, la fiecare din transporturi i-a dat aviz, martorul a văzut avizele și a citit ce scria pe ele, de această dată martorul susține că îl cunoștea pe inculpatul S. L. și știa ce calitate are (f. 283) . Se constată că martorul și-a schimbat declarațiile în funcție de declarațiile inculpatului T. M., cu toate acestea se poate observa că între declarațiile acestora sunt numeroase contradicții.

Declarațiile celor doi cu referire la participația inculpatului S. L. nu sunt susținute de nici o altă probă din dosar. Deși cei doi susțin că în data de 03.12.2010 când au fost surprinși în pădurea Poienile Boznii, inculpatul T. M. l-a sunat pe pădurarul S. L. să îl întrebe ce să facă, nici această împrejurare nu este susținută de martorii M. C. și P. M. prezenți la fața locului (309-310, 311-3129).

De asemenea instanța a considerat că raportat la starea de fapt reținută, declarațiile inculpatului T. M. și ale martorului Șimon A., cu privire la participația inculpatului S. L. pot fi apreciate ca interesate, întrucât prin aceasta ei își justifică tăierea de arbori despre care cunoșteau că nu sunt marcați. În declarația din data de 26.05.2011 (f. 27) inculpatul T. M. arată că este de acord să despăgubească persoanele vătămate dar împreună cu pădurarul, consideră de altfel că toată paguba ar trebui plătită de pădurar, deoarece el, deși a văzut lemnele că nu sunt marcate, le-a tăiat la indicația pădurarului, nu tăia lemne din acel loc dacă pădurarul nu îi spunea.

Având în vedere că inculpatul T. M. și martorul Șimon A. și-au schimbat de mai multe ori în mod nejustificat declarațiile pe parcursul procesului penal, declarațiile acestora sunt interesate, între declarațiile lor sunt numeroase contradicții, iar aceste declarații nu sunt susținute de nici o altă probă din dosarul cauzei, în condițiile în care sunt singurele probe cu privire la participația inculpatului S. L., instanța a apreciat că declarațiile celor doi nu sunt suficiente pentru a proba dincolo de orice îndoială faptele reținute în sarcina inculpatului S. L. în actul de sesizare, instanța apreciind că faptele nu sunt dovedite.

Faptele inculpatului T. M. V. care, împreună cu martorul Șimon A. C., în perioada noiembrie-decembrie 2010, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale a tăiat și a sustras un număr de 43 arbori din specia gorun și cer, nemarcați cu ciocanul silvic, din pădurea proprietate privată aparținând persoanelor vătămate L. S., S. I. P. P., S. L., L. E., L. M. și P. L., în total un volum de 23,65 mc cu valoarea de 3531,55 lei, săvârșind un număr de 7 acte materiale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere ilegal de arbori în formă continuată și furt de arbori în formă continuată.

Inculpatul S. L. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual prev. de art.289 alin.1 Cod penal pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. S-a reținut în rechizitoriu faptul că inculpatul în calitate de pădurar în cadrul Ocolului Silvic Z. a emis 3 avize de însoțire în conținutul cărora a consemnat aspecte nereale.

În ce privește întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 289 alin.1 Cod penal 1969, din coroborarea probelor administrate în cauză cu prilejul stabilirii stării de fapt, instanța a reținut că cele trei avize de însoțire a mărfii nu redau fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, întrucât în acestea în mod real a fost consemnată proveniența materialului lemnos prin completarea parcelei și a APV- ului (avizul de însoțire a mărfii se întocmește cu scopul atestării provenienței legale a materialului lemnos pe durata transportului – art. 2 lit. e din HG 996/2008), în realitate lemnele au fost marcate pentru consumul propriu al proprietarilor de pădure și în mod real avizele, așa cum au fost completate, evidențiază acest aspect, la destinatar a fost consemnat numele proprietarului (conform art. 3 alin.11 lit. a din HG 996/2008), din avize rezultă și împrejurarea, conformă cu realitatea, că materialul lemnos nu a fost transportat la locuința proprietarilor de pădure, ci la diferite adrese de pe raza localității Românași, unde de altfel a fost dovedit cu martori că în perioada respectivă inculpatul T. M. a transportat cu căruța material lemnos. În condițiile date, instanța a constatat că fapta inculpatului S. L. de a completa avizele de însoțire a mărfii nr._/23.11.2010, nr._/26.11.2010 și nr._/03.12.2010 nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, întrucât nu este îndeplinită condiția ca faptele și împrejurările atestate în aceste înscrisuri să nu corespundă adevărului.

Același inculpat a fost trimis în judecată și pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la tăiere ilegală de arbori și complicitate la furt de arbori prevăzute de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, c, alin.2 lit. a, alin.3 din Legea 46/2008 și art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit. a, alin. 2 lit. a din Legea 46/2008, reținându-se de către procuror că acesta a ajutat pe inculpatul T. M. să taie de pe picior un număr de 43 de arbori nemarcați și să sustragă materialul lemnos astfel rezultat, emițând în acest scop în calitate de pădurar în cadrul Ocolului Silvic Z. un număr de 3 avize de însoțire în conținutul cărora a consemnat aspecte nereale, avize pe care le-a înmânat inculpatului T. M., întărindu-i acestuia rezoluția infracțională; de asemenea s-a reținut în cuprinsul rechizitoriului că inculpatul S. L. a indicat inculpatului T. M. locul din care să taie lemne nemarcate. Fapta reținută în actul de sesizare se încadrează, potrivit reglementărilor legale în vigoare la data comiterii faptelor, în prevederile art. 26 Cod penal 1969 rap la art. 108 alin.1 lit. a, alin.2 lit. a și art. 115 din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969 (pedeapsa prevăzută 6 luni – 9 ani închisoare sau amenda) și art. 26 Cod penal 1969 rap la art. 110 alin.1 lit. a, alin.2 lit. a, art. 115 din Legea 46/2008 (pedeapsa de 6 luni – 8 ani închisoare sau amenda). În plus față de calitatea inculpatului S. L. – de personal silvic, se impunea reținerea și a incidenței prevederilor art. 115 din Legea 46/2008.

Ca urmare a succesiunii de legi penale în timp, în temeiul art. 5 Cod penal și art. 386 Cod procedură penală, s-a schimbat schimba încadrarea juridică în infracțiunea de complicitate la tăiere ilegală de arbori în formă continuată prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, alin.2 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal și complicitate la furt de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit. b, alin.2 lit. d din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Așa cum s-a reținut anterior nu rezultă din probele administrate în cauză că inculpatul S. L. a întocmit în fals cele trei avize de însoțire a mărfii. De asemenea, așa cum s-a analizat pe larg de către instanță la stabilirea stării de fapt, nu rezultă dincolo de orice îndoială faptul că între inculpatul S. L. și T. M. a existat o înțelegere prealabilă cu privire la tăierea și sustragerea de lemne nemarcate din pădurea Poienile Boznii și nici că inculpatul S. L. s-a întâlnit cu inculpatul T. M. în acea pădure pentru a-i indica arborii care să îi taie sau pentru a-i înmâna vize de însoțire a mărfii întocmite în fals. Instanța apreciază că declarațiile inculpatului T. M. și ale martorului Șimon A. - făptuitor, în condițiile în care aceștia sunt persoane direct interesate, și-a schimbat în numeroase rânduri declarațiile cu privire la aspectele legate de participarea inculpatului S. L., în plus legat de aceste aspecte există multiple contradicții între declarațiile celor doi, nu sunt probe suficiente pentru a forma convingerea instanței, dincolo de orice îndoială, cu privire la participarea inculpatului S. L. la comiterea faptelor inculpatului T. M. de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori, nefiind în măsură a răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul S. L.. Instanța, în virtutea rolului activ, a administrat în cursul cercetării judecătorești un probatoriu suplimentar celui administrat în faza de urmărire penală, pentru stabilirea adevărului în cauză și formarea convingerii cu privire la starea reală de fapt, fără ca prin ansamblul probator administrat în cauză să poată înlătura dubiul cu privire la existența înțelegerii prealabile a celor doi inculpați și a ajutorului acordat de inculpatul S. L. inculpatului T. M. la comiterea infracțiunilor reținute în sarcina acestuia din urmă. Potrivit art. 4 alin. 2 C.p.p., după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului.

Având în vedere toate considerentele de fapt și de drept expuse anterior, instanța a reținut că nu este dovedită existența vreunei fapte de participare și ajutor din partea inculpatului S. L. la comiterea infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori, săvârșite de inculpatul T. M.. În consecință, în baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin.1 lit. a Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului S. L..

Împotriva acestei sentințe a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Z. solicitând condamnarea inculpatului S. L. pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.26 C.pen.din 1969 rap.la art.108 alin.1 lit.a alin.2 lit.d din Legea nr.46/2008 cu aplic.art.41 alin.2 C.pen.din 1969, art.26 C.pen.rap.la art.110 alin.1 lit.a, alin.2 lit.d din Lege anr.46/2008 cu aplic.art.41 alin.2 din 1969 și prev.de art.289 alin.1 C.pen.din 1969, în esență reținându-se ca stare de fapt că în toamna anului 2011 inculpatul T. M. V. împreună cu S. A. C. și cu ajutorul inculpatului S. L. a tăiat de pe picior un număr de 43 de arbori nemarcați din pădurea Poienile Pozni a căror valoare a fost de 3532,11 lei. Materialul lemnos rezultat din tăierea arborilor a fost sustras și valorificat, sumele de bani obținute fiind împărțite între cei trei, în total fiind săvârșite un număr de 7 acte materiale. S-a reținut de asemenea că, inculpatul S. L. i-a spus inculpatului T. M. V. că poate să taie lemne din pădurea Poienile Pozni și pentru a da o notă de legalitate acțiunii acestuia, a eliberat în fals un număr de 3 avize de însoțire pe care i le-a înmânat inculpatului T. M. V..

Pentru soluționarea apelului a fost fixat termenul de judecată la data de 25 iunie 2014, dată la care inculpatul S. L. a fost prezent personal fiind asistat de doi apărători aleși, inculpatul T. M. asistat de apărător din oficiu precum și partea civilă L. E., lipsă fiind partea vătămată Ocolul S. Z. și părțile civile L. S., S. I., S. L., L. M. și P. L..

Prin decizia penală nr.615/A din 25 iunie 2014 pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Z. împotriva sentinței penale nr.74 din 21 martie 2014 a Judecătoriei Z., pe care a desființat-o în latură penală și judecând cauza în aceste limite:

A fost condamnat inculpatul S. L., fiul lui G. și V., născut la data de 29.11.1969, în mun. Z., jud. S., CNP_, domiciliat în mun. Z., ., jud. S., cetățean român, căsătorit, stagiu militar satisfăcut, studii 12 clase, de profesie pădurar, loc de muncă Ocolul Silvic Z., fără antecedente penale:

- pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual prev. de art.289 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal la pedeapsa de 8 luni închisoare (în prezent art.321 NCP);

- pentru comiterea complicității la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori în formă continuată prev. de art.26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, alin.2 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- pentru complicitate la infracțiunea de furt de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit.b, alin.2 lit.d din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.33, 34 C.pen. din 1969 a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să o execute pe cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art.81, 82 V.C.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani.

A atras atenția inculpatului asupra nerespectării art.83 V.C.pen.

A desființat avizele de însoțire a mărfii nr._/23.11.2010, nr._/26.11.2010 și_/03.12.2010 ca fiind false.

A fost obligat inculpatul T. M. V. în solidar cu inculpatul S. L. la plata de despăgubiri către părțile civile astfel:

- suma de 577.32 lei către partea civilă L. S. domiciliat în com. Treznea, ., jud. S., CNP_

- suma de 384,33 lei către partea civilă S. I., domiciliat în ., jud. S., CNP_

- suma de 512.71 lei către partea civilă S. L., domiciliat în com. Treznea, ., jud. S., CNP_

- suma de 1 559,98 lei către partea civilă L. E., domiciliat în mun. Z., ., .. 3, ., CNP_

- suma de 388,43 lei către partea civilă L. M., domiciliată în mun. Z., ., nr. 14, .. 3, ., CNP_.

- suma de 108,78 lei către partea civilă P. L., domiciliată în ., jud. S., CNP_.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

S-a stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 300 lei onorariu avocațial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului T. M., av.N. C. și suma de 150 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului S. L., av.M. V., sume ce se vor plăti din FMJ.

A fost obligat inculpatul S. L. la 300 lei cheltuieli judiciare la judecata în fond a cauzei, în favoarea statului.

Cheltuielile judiciare în apelul Parchetului au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei decizii inculpatul S. L. a formulat contestație în anulare.

Prin decizia penală nr. 1152/A/12.12.2014, Curtea de Apel Cluj a admis contestația în anulare promovată de contestatorul S. L., a desființat decizia penală nr. 615 din 25 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj si a fixat termen pentru rejudecarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Z. împotriva sentinței penale nr.74 din 21 martie 2014 a Judecătoriei Z..

În motivarea acestei decizii Curtea a reținut că potrivit art.426 lit.h Cod procedură penală, împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă.

De asemenea, în conformitate cu art.420 alin.4 Cod procedură penală, instanța de apel procedează la ascultarea inculpatului, când aceasta este posibilă potrivit regulilor de la judecata în fond. Potrivit art.374 alin.2 Cod procedură penală, în cadrul judecății în primă instanță, președintele explică inculpatului în ce constă învinuirea, îl înștiințează pe acesta cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și alte drepturi pe care le are pe parcursul procesului, după aducerea la cunoștință a învinuirii.

Cu toate că inculpatul S. L. a fost prezent în fața instanței de apel, acestuia nu i s-a adus la cunoștință că are posibilitatea de a da declarații și nu s-a procedat la audierea sa, cu atât mai mult cu cât instanța de fond pronunțase o hotărâre de achitare, sens în care Curtea a apreciat că este incident cazul de contestație în anulare prev. de art.426 lit. h Cod procedură penală.

În acord cu dispozițiile legale interne, este și Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în cazurile M. c/a României, F. c/a României și altele în care constatându-se încălcate dispozițiile art.6 alin.1 CEDO, s-a precizat că atunci când o instanță de apel este în situația de a cunoaște o cauză în fapt și în drept și de a studia întreaga problemă a vinovăției sau nevinovăției, ea nu poate, pentru motive de echitate a procedurii, să decidă aceste chestiuni fără evaluarea directă a declarațiilor prezentate în persoană, fie de către inculpatul care nu a comis fapta presupusă a constitui infracțiune, fie de către martorii audiați pe parcursul procedurii.

În consecință, pentru a asigura inculpatului dreptul la un proces echitabil în conformitate cu art.6 alin.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și în vederea respectării dispozițiilor legale care guvernează judecarea apelului conform art.420 Cod procedură penală, fiind incident cazul de contestație în anulare mai sus menționat, în baza art.432 Cod procedură penală, Curtea de Apel Cluj a admis contestația în anulare.

În susținerea apelului, parchetul a solicitat admiterea căii de atac promovate și desființarea hotărârii atacate, cu privire la soluția de achitare a inculpatului S. L., iar în rejudecare, solicită condamnarea acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual prev. de art.289 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal; complicitate la infracțiunea de furt de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit.b, alin.2 lit.d din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal; complicității la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori în formă continuată prev. de art.26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, alin.2 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal. Solicită aplicarea dispozițiilor legale privitoare la concursul de infracțiuni, în baza art.33, 34 C.pen. din 1969, sens în care solicită contopirea pedepselor aplicate inculpatului. Ca modalitate de executare, solicită suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare, potrivit art.81, 82 C.pen. din 1969.

Arată că probele administrate în cauză, cu referire la declarațiile date de T. M. și S. A., de martorii B. I. și B. T. pe numele cărora au fost emise de către inculpatul S. L. avizele de însoțire fără ca aceștia să cunoască împrejurarea emiterii actelor, precum și din declarațiile martorilor M. C., P. M. - cei care au surprins în flagrant delict pe T. și S. la tăieri de arbori în Poienile Boznii. Ca atare, apreciază că poziția de nerecunoaștere a faptelor venită din partea inculpatului S. este nesusținută de probe, sens în care se solicită condamnarea acestuia.

Examinând cauza din perspectiva motivelor de apel invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin.2 Cod procedură penală, Curtea arată următoarele:

Având în vedere faptul că, prima instanță a dispus achitarea inculpatului S. L., în rejudecarea căii de atac promovate Curtea a procedat la readministrarea probelor de la urmărire penală și de la fond, constând în audierea inculpatului și a tuturor martorilor propuși de apărare sau apreciați de instanța de control judiciar ca fiind necesari pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele.

Astfel, urmare acestor probe Curtea a constatat că vinovăția inculpatului S. L. a fost dovedită, sens în care criticile aduse în apelul parchetului sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Declarațiile constante date în cauză de martorii T. M. (inițial în calitate de inculpat) și S. A. sunt incriminatoare la adresa inculpatului S. L., depozițiile acestora relevând faptul că, înțelegerile privind tăierea arborilor au survenit în data de 23 noiembrie 2010, că inculpatul S. L. a însoțit pe T. M. în pădurea din Poienile Boznii și i-a indicat efectiv arborii și zona de pădure de unde să taie și că respectivii arbori nu erau marcați. De asemenea, din aceleași declarații rezultă că, pentru a justifica transportul materialului lemnos din pădure, inculpatul S. L. a completat și înmânat lui T. M. un număr de 3 avize de însoțire a mărfii, indicându-i inclusiv traseul pe care să efectueze transportul, respectiv să folosească o rută pe care să nu fie depistat de sătenii care dețineau pădure în acel loc.

Mai reținem că, așa cum a arătat în declarațiile sale, imediat după descoperirea tăierilor în pădure în data de 3 decembrie 2010, T. M. l-a contactat telefonic pe inculpatul S. L. care i-a cerut să se întâlnească și să poarte o discuție despre cele întâmplate, iar la întâlnirea respectivă același inculpat i-a cerut să scoată bateria de la telefon pentru a nu putea fi interceptați, după care l-a solicitat să își asume întreaga faptă ca fiind singur comisă, să nu facă referire la implicarea sa și la emiterea avizelor, acte pe care i le-a cerut să i le restituie pentru a nu fi găsite de poliție. Potrivit acelorași declarații, inculpatul S. L. i-a promis lui T. că va achita el întreaga sumă ce va fi imputată pentru tăierile de arbori.

Faptul că, declarațiile date de T. și S. au fost, pe parcursul audierilor, modificate prin relevarea unor date și împrejurări suplimentare, sau au adus lămuriri care nu au fost deplin concordante cu afirmații anterioare, nu este de natură să ducă la concluzia că aceste depoziții sunt contradictorii sau nesincere, iar ceea ce constant a fost susținut de martori este esențial, anume că inculpatul S. L. a participat la săvârșirea faptelor, prin indicarea locului și a arborilor de tăiat, precum și prin emiterea actelor necesare a asigura „protecția” transporturilor. De altfel, în cadrul proceselor succesive de audiere, este firesc ca persoanele audiate să arate împrejurări noi sau suplimentare față de cele anterior susținute, să precizeze unele chestiuni de fapt, acest aspect putând fi determinat de întrebările adresate de organele de anchetă sau instanța de judecată, raportat la datele ce rezultă din actele cauzei pe parcursul administrării probelor. O astfel de modificare a declarațiilor nu constituie însă o împrejurare care să justifice aprecierea ca nesinceră a poziției exprimate, atât timp cât cele ce țin de esența declarațiilor sunt constant menținute, iar declarațiile se coroborează cu alte probe ale cauzei.

În acest sens, Curtea constată că, ambii martori au indicat încă de la primul moment al audierii participarea la fapte a inculpatului S. L., poziție ce a fost constantă și menținută inclusiv la audierile ce au avut loc în fața instanței de control judiciar în procedura de rejudecare a apelului.

Pe de altă parte, nu se poate susține că declarațiile celor doi, T. și S., care au incriminat pe inculpatul S. L., ar putea fi apreciate ca interesate, așa cum a reținut prima instanță, deoarece nu există nici un indiciu că între ei ar exista o stare de dușmănie, iar participarea sau nu la fapte a inculpatului S. nu avea nici un efect asupra vinovăției celorlalți participanți sau a cuantumului pedepsei aplicate.

Argumentul adus de prima instanță potrivit căruia declarațiile sunt interesate deoarece prin aducerea inculpatului S. L. ca participant la fapte, T. M. își justifica tăierile de arbori, este lipsit de relevanță, deoarece T. a recunoscut din primul moment săvârșirea infracțiunilor, chiar a dat detalii suplimentare privind activitatea ilicită anterioară, necunoscută la debutul anchetei organelor judiciare, și și-a asumat tăierea ilegală de arbori nemarcați precum și însușirea lor. Ca atare, T. M. nu avea nevoie de nicio justificare, iar reținerea unei astfel de raționament pentru înlăturarea probei rezultate din mărturiile acestuia este nemotivat.

Având în vedere cele arătate, Curtea constată că cele reținute de instanța fondului privind nesinceritatea declarațiilor date de T. și S., existența unor contradicții în cele susținute precum și caracterul interesat, reprezintă rezultatul unei analize eronate.

De altfel, aceste declarații se coroborează și cu alte probe administrate în cauză, întărind astfel convingerea instanței că cele relatate sunt reale și conduc la stabilirea vinovăției inculpatului S. L..

În susținerea nevinovăției sale, inculpatul S. L. a arătat că este adevărat că a permis lui T. M. să taie și să transporte lemne din pădure, însă el i-a indicat locurile Măgura și Dosul Păușii, unde dețin pădure martorii B. T. și B. I. cu care anterior s-a înțeles că-i vor da lemne și astfel a și completat avizele pe numele lor, tocmai având în vedere aceste înțelegeri. Ca atare, cele consemnate în avize sunt reale nicidecum false așa cum s-a arătat în rechizitoriu. A mai arătat că împrejurarea că T., ajutat de S. A., a tăiat arbori din Poienile Boznii nu ar fi fost urmare înțelegerii dintre inculpat și T., și, pe de altă parte, chiar dacă T. a negat că ar fi tăiat lemne din Măgura și Dosul Păușii, martorii Mărgăraș I., Mărgăraș D. și A. I. au relatat instanței că în respectivele locuri l-au văzut pe T. în pădure, fiind susținută apărarea inculpatului prin aceste declarații.

Susținerile inculpatului S. L. sunt infirmate însă de probele cauzei după cum vom arăta în cele ce urmează:

Din declarațiile martorilor B. T. și B. I.- tatăl, rezultă că, într-adevăr, au convenit cu inculpatul S. L. să-i dea acestuia niște lemne din pădurile lor, discuții ce au avut loc în primăvara, respectiv, toamna anului 2010. Cu toate acestea, acești martori au arătat că nu cunosc nimic despre emiterea avizelor reținute în cauză ca false și nu au fost înștiințați de inculpat despre emiterea lor. Mai mult, din declarația martorului B. I. – fiul (fila 50 dup) rezultă că, după ce a convenit în aprilie-mai 2010 cu inculpatul S. L. să-i dea acestuia o căruță de lemne, în cursul lunii septembrie 2010 a mers în pădure și a constatat că lemnele au fost duse. Așadar, cel puțin în privința acestui martor, cele două avize emise de inculpatul S. L., datând noiembrie 2010, nu atestă împrejurări reale, fiind dovedit că lemnele promise fuseseră deja ridicate din pădure la data la care inculpatul a completat actele. În ce privește celălalt martor, B. T., acesta a arătat că nu a mai fost în pădure după discuția cu inculpatul S. L. și nu cunoaște dacă lemnele cerute au fost efectiv luate din pădure.

D. urmare, Curtea constată că, cele relatate de T. M. și susținute și de martorul S. A., respectiv emiterea avizelor de către inculpatul S. L. în noiembrie-decembrie 2010 pentru a asigura transportul lemnelor din pădurea Poienile Boznii și a crea o aparență de legalitate, sunt reale și vin să întărească probele testimoniale. Reținem că inculpatul S. L. nu a contestat nici un moment data emiterii avizelor, că acesta a susținut că ele au fost emise la datele înscrise pe ele – 23, 26 noiembrie și 3 decembrie 2010. Or, în condițiile în care, materialul lemnos promis de martorul B. I. fusese ridicat de inculpat încă din luna septembrie 2010, așa cum acest martor a declarat, este evident că avizele întocmite în noiembrie 2010 pe numele lui B. I. erau false și prin aceste acte inculpatul a urmărit acoperirea infracțiunilor de tăieri ilegale și furt de arbori convenite cu T. M..

De altfel, aferent emiterii avizelor, inculpatul S. L. era obligat să emită facturi și chitanțe, care să ateste taxarea exploatării, or astfel de acte nu au fost identificate în evidențele Ocolului Silvic Z. așa cum această instituție a comunicat la dosarul cauzei, împrejurare ce vine și ea să confirme că emiterea actelor s-a făcut de inculpat în fals și numai cu scopul de a acoperi/justifica eventuala depistare a lui T. în trafic, în timp ce transporta materialul lemnos tăiat ilegal către beneficiari.

Faptul că inculpatul S. L. a indicat celor doi să taie lemne din Poienile Boznii și nu din alte locuri, este confirmat și prin probele indirecte rezultate din depozițiile martorilor M. C. C. și P. M. (filele 72-76 dup), declarații menținute și în fața instanței de control judiciar, aceștia fiind cei care au prins pe T. și S. la tăieri de arbori în pădure în data de 03.12.2010, în Poienile Boznii, și care au aflat de la T. că tăierea are loc cu încuviințarea pădurarului. Or, în condițiile în care, singurul pădurar cu care T. a convenit să taie lemne a fost inculpatul S. L., este evident că referirea la pădurar l-a vizat pe acesta.

În ce privește împrejurarea că martorii Mărgăraș D. și Mărgăraș I., tată și fiu, audiați pentru prima oară în fața instanței de fond, au arătat că în cursul lunii noiembrie 2010 T. se afla la tăiat de lemne în locul Măgura, nu are semnificația acordată de prima instanță, în sensul că se confirmă susținerile inculpatului S. L. privind locația unde ar fi indicat acestuia să taie lemne și nici nu vin în sprijinul nevinovăției sale. Dincolo de faptul că atât T. cât și S. au negat că ar fi fost la tăiat de lemne în acel loc, cele arătate de martorii Mărgăraș se referă la o singură situație și nu exclude tăierile petrecute în Poienile Boznii și nici realele înțelegeri dintre T. M. și inculpatul S. L.. Este însă de observat că acești martori nu au fost invocați de inculpat în apărarea sa în cursul urmăririi penale, ei fiind audiați, așa cum s-a arătat, abia în fața instanței de fond. Acest aspect determină Curtea să privească cele declarate cu circumspecție, atât timp cât, relatările constante ale martorilor T. și S. infirmă cele susținute, deși o eventuală tăiere din locul Măgura nu ar fi avut pentru ei nicio semnificație penală, deci dacă ar fi fost reală o astfel de tăiere, ar fi fost cu ușurință recunoscută de cei doi.

În continuarea analizei probatoriului, Curtea arată că martorul P. A. (filele 288-289 dos fond) nu a susținut niciun moment că ar fi văzut pe T. la tăieri de arbori în locul Măgura (sau Cornul Măgurii) așa cum a reținut eronat prima instanță în considerentele sentinței atacate. Acest martor a arătat atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de control judiciar în rejudecare, că a fost în pădure odată cu martorul Mărgăraș I., însă nu s-a întâlnit cu alte persoane în pădure și, deși a văzut niște persoane la o distanță de 50-60 metri, nu știe cine erau aceste persoane (fila 288 dos fond, fila 148 dos apel).

La fel, tot eronat s-a reținut de prima instanță că martorul A. I. ar fi relatat că a văzut pe T. tăind arbori în locul Dosul Păușii. În realitate, acest martor a arătat că a fost solicitat de inculpatul S. L. să se ducă în pădurea din Dosul Păușii și să furnizeze lui T. niște carburant pentru drujbă, iar întâlnirea cu T. a avut loc pe drumul dinspre Treznea, așa cum i-a indicat inculpatul. Martorul a arătat că nu a văzut lemne tăiate și nici pe T. tăind lemne (fila 267 dos fond).

Despre această întâlnire cu martorul A. I. și mai ales despre locul întâlnirii, T. M. a arătat că ea a fost stabilită de inculpatul S. L., care i-a indicat exact unde va veni martorul A. pentru a-i da carburant, respectiv la podul de pe drumul ce duce spre Treznea, locul fiind ales de inculpat tocmai pentru ca acest martor să nu constate că tăierile se fac în Poienile Boznii. T. a mai arătat că a fost nevoit să meargă 2 km pentru a se întâlni cu acest martor, distanță ce este confirmată prin depoziția dată de A. care a arătat că Poienile Boznii se află cam la 2 km de locul unde s-a întâlnit cu T. la solicitarea lui S. L..

Așadar, cele arătate de T. M. se confirmă în amănunt cu cele susținute de martorul A., venind în sprijinul dovedirii înțelegerii ilicite dintre T. și inculpat, și nicidecum nu susțin eventuala nevinovăție a acestuia din urmă așa cum greșit a reținut prima instanță.

Mai mult, însăși împrejurarea că T., aflat la tăieri de arbori în pădure, când s-a aflat în impas, l-a solicitat spre a fi ajutat tot pe inculpatul S. L., iar acesta a făcut demersuri în a-l ajuta la finalizarea tăierilor, întărește susținerea acuzării și a poziției sincere adoptate de T. M..

Dacă T. M. s-ar fi aflat la tăieri de arbori în alt loc decât cel convenit cu inculpatul S. L., nu ar fi fost firesc ca acesta să-l solicite chiar pe pădurar să îl ajute la finalizarea tăierilor, riscând să fie depistat de acesta în alte locuri decât cele convenite. La fel de nefiresc și ca atare neverosimil ar fi ca T. să realizeze tăieri de arbori, nemarcați, din Poienile Boznii, deci în condiții ilicite, când avea la dispoziție posibilitatea să taie legal arbori marcați în locurile Măgura și Dosul Păușii, așa cum a afirmat inculpatul S. L.. Practic, prin recunoașterea nu doar a tăierii din 03.12.2010 când a fost prins în flagrant de martorii M. C. C. și P. M., ci și a altor tăieri anterioare, T. M. s-a expus la reținerea în sarcina a infracțiunii săvârșite în mod repetat. Or, dacă adevărata înțelegere dintre el și inculpatul S. L. ar fi fost alta, respectiv cea arătată de pădurar, T. ar fi avut tot interesul să declare că toate celelalte tăieri s-au petrecut în condiții legale și să confirme cele declarate de inculpatul S.. Rezultă așadar cu puterea evidenței, că T. M., ajutat de S. A., a tăiat arbori doar din Poienile Boznii, că acești arbori erau nemarcați și că a acționat de acest fel la înțelegere cu inculpatul S. L., fiind dovedită complicitatea inculpatului la infracțiunile de tăieri ilegale de arbori și furt de arbori.

Tot la fel de evident rezultă din probele cauzei faptul că, urmare a acestor înțelegeri ilicite, inculpatul S. L. a emis avizele nr._/23.11.2010, nr._/26.11.2010 și nr._/03.12.2010, atestând în conținutul lor împrejurări nereale, respectiv că lemnele ce vor fi transportate provin din tăieri din locurile Măgura și Dosul Păușii, că au ca beneficiari pe B. I. și B. T., cunoscând că, în realitate, tăierile le va face T. M., în Poienile Boznii, iar arborii ce urmau a fi tăiați nu erau marcați.

Odată stabilite și lămurite aceste împrejurări, Curtea constată că a fost dovedită și existența infracțiunii de fals, așa cum ea a fost reținută în actul de inculpare, și ea constă în consemnarea de către inculpatul S. L. în conținutul celor trei avize, cu știință, de împrejurări nereale vizând atât locul unde tăierile de arbori vor avea loc cât și beneficiarii avizelor, scopul emiterii actelor fiind acela de a conferi transportului de lemne o aparență de legalitate în cazul în care T. ar fi fost oprit la un eventual control de organele de poliție. Având în vedere cele arătate, Curtea constată că actele depuse la dosar în apărarea inculpatului, respectiv expertiza extrajudiciară privitor la modalitatea de completare a avizelor, este total lipsită de relevanță. Aceasta deoarece ceea ce s-a analizat în cadrul expertizei, anume dacă inculpatul a completat corect rubricatura avizelor, potrivit normativelor în vigoare, nu este contestat în cauză și nu are legătură cu latura obiectivă a infracțiunii reținute, respectiv că, cele conținute/consemnate în avize sunt contrare realității și au caracter fals prin prisma celor mai sus arătate.

Ca atare, Curtea va reține că inculpatul S. L. nu a completat avizele cu numele martorilor B. T. și B. I. deoarece nu a avut de ales - așa cum s-a susținut în apărare - și că nu putea trece numele lui T. M., ci a consemnat nereal tocmai pentru a acoperi situația ilicită în care a convenit ca tăierile să aibă loc.

Împrejurările susținute în apărare de inculpat privind numărul contradictoriu de avize emise de inculpat - după cum ar fi arătat martorii T. și S., sau cu privire la sumele de bani primite, plătite pentru lemnele tăiate, nu au nicio relevanță pentru existența infracțiunilor și reținerea formei de vinovăție.

La fel criticile privind modul în care urmărire penală s-a desfășurat, apreciată de apărare ca dubioasă, sunt nefondate, inculpatului S. L. fiindu-i aduse la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale, învinuirile, iar declarațiile date de acesta în urmărire penală, chiar și atunci când a fost neasistat juridic, au fost menținute în exact același conținut și după angajarea apărătorilor, până la judecarea definitivă a cauzei. Așadar, alegațiile aduse în apărare privitor la eventuala încălcare a drepturilor inculpatului sunt goale de orice conținut și total nedovedite.

Pentru toate considerentele mai sus arătate, Curtea va conchide că în cauză a fost stabilită și dovedită fără echivoc vinovăția inculpatului S. L. în săvârșirea faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată. Complicitatea inculpatului S. L. la infracțiunile de tăieri ilegale de arbori și furt de arbori a constat în faptul că i-a întărit autorului T. M. hotărârea de a comite infracțiunile, acțiune care se circumscrie formei de participare a complicității. Ajutorul acordat inculpatului T. constă atât în indicarea locului și a arborilor ce urmau a fi tăiați, cât și în întocmirea în fals a avizelor primare de însoțire, pentru transporturile de material lemnos din lunile noiembrie și decembrie.

În privința infracțiunii de fals intelectual Curtea reține că inculpatul S. L. a redactat avizele de însoțire - înscrisuri fictive în calitatea sa de funcționar, în exercițiul atribuțiilor de serviciu.

Astfel, Curtea reține că fapta inculpatului S. L., pădurar în cadrul OS Z., de a întocmi în perioada 23.11._10, în exercițiul atribuțiilor de serviciu și prin nesocotirea acestora, un număr de 3 avize de însoțire pentru transportul de material lemnos, consemnând cu prilejul realizării înscrisurilor date contrare realității cu privire la locația tăierii materialului lemnos și destinatar, îndeplinește conținutul infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 alin 1 Cod penal din 1969.

Fapta inculpatului S. L. care, în cursul lunii noiembrie 2010 a convenit cu martorul T. M. V. să îl ajute pe acesta în repetate rânduri la tăierea ilegală a unui număr de 43 de arbori nemarcați, în valoare de 3.532,11 lei și sustragerea de material lemnos din pădurea Poienile Boznii, prin indicarea locului de unde arborii să fie tăiați, a traseului de transport și prin emiterea unui număr de 3 avize necesare justificării transportului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori în formă continuată prev. de art.26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, alin.2 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal și complicitate la infracțiunea de furt de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit.b, alin.2 lit. d din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Așa fiind, soluția de achitare a inculpatului S. L. pronunțată de Judecătoria Z. apare ca netemeinică, urmând a fi desființată în întregime în ce-l privește pe inculpatul S..

Pentru motivele ce preced se va admite ca fondat în baza art. 421 alin 2 lit a Cod procedură penală apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Z. va desființa sentința atacată în întregime în ce-l privește pe inculpatul S. L. și judecând cauza în aceste limite:

Va condamna pe inculpatul S. L., fiul lui G. și V., născut la data de 29.11.1969, în mun. Z., jud. S., CNP_, domiciliat în mun. Z., ., jud. S.:

- 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual prev. de art.289 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- 2 ani închisoare pentru comiterea complicității la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori în formă continuată prev. de art.26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, alin.2 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- 2 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de furt de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit.b, alin.2 lit.d din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În baza art.33, 34 C.pen. din 1969 va contopi pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să o execute pe cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art.81, 82 C.pen. din 1969 va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani.

Va atrage atenția inculpatului asupra nerespectării art.83 C.pen. din 1969.

La individualizarea pedepsei aplicate și a modalității de executare Curtea a avut în vedere infracțiunile deduse judecății sub aspectul limitelor de pedeapsă, legea penală mai favorabilă ca fiind vechiul cod penal raportat la modalitatea de executare aleasă, modalitatea de comitere a faptelor și urmările acestora, calitatea specială a inculpatului S. L., aceea de pădurar, conduita procesuală a acestuia, anume că a negat săvârșirea faptelor deși probele administrare au dovedit contrariul, precum și faptul că acesta se află la prima sa incidență cu legea penală.

Potrivit art. 25 alin. 3 Cod procedură penală va desființa avizele de însoțire a mărfii nr._/23.11.2010, nr._/26.11.2010 și_/03.12.2010 ca fiind false.

Va obliga pe inculpatul S. L. la plata de despăgubiri către părțile civile astfel:

- suma de 384,33 lei către partea civilă S. I., domiciliat în ., jud. S., CNP_

- suma de 512.71 lei către partea civilă S. L., domiciliat în com. Treznea, ., jud. S., CNP_

- suma de 1 559,98 lei către partea civilă L. E., domiciliat în mun. Z., ., ., CNP_

- suma de 388,43 lei către partea civilă L. M., domiciliată în mun. Z., ., nr. 14, .. 3, ., CNP_.

- suma de 108,78 lei către partea civilă P. L., domiciliată în ., jud. S., CNP_.

În temeiul art. 25 alin. 6 Cod procedură penală va lăsa nesoluționată acțiunea civilă promovată de partea civilă L. S. și necontinuată de moștenitorii acestuia.

Va obliga pe inculpatul S. L. la 300 lei cheltuieli judiciare la judecata în fond a cauzei, în favoarea statului.

Văzând și prevederile art. 275 alin.3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Z. împotriva sentinței penale nr.74 din 21 martie 2014 a Judecătoriei Z., pe care o desființează în întregime cu privire la inculpatul S. L. și judecând cauza în aceste limite:

Condamnă pe inculpatul S. L., fiul lui G. și V., născut la data de 29.11.1969, în mun. Z., jud. S., CNP_, domiciliat în mun. Z., ., jud. S.:

- 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual prev. de art.289 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- 2 ani închisoare pentru comiterea complicității la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori în formă continuată prev. de art.26 Cod penal 1969 rap. la art. 108 alin.1 lit. a, alin.2 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- 2 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de furt de arbori prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art.110 alin.1 lit.b, alin.2 lit.d din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În baza art.33, 34 C.pen. din 1969 contopește pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să o execute pe cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art.81, 82 C.pen. din 1969 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani.

Atrage atenția inculpatului asupra nerespectării art.83 C.pen. din 1969.

Desființează avizele de însoțire a mărfii nr._/23.11.2010, nr._/26.11.2010 și_/03.12.2010 ca fiind false.

Obligă pe inculpatul S. L. la plata de despăgubiri către părțile civile astfel:

- suma de 384,33 lei către partea civilă S. I., domiciliat în ., jud. S., CNP_

- suma de 512.71 lei către partea civilă S. L., domiciliat în com. Treznea, ., jud. S., CNP_

- suma de 1 559,98 lei către partea civilă L. E., domiciliat în mun. Z., ., .. 3, ., CNP_

- suma de 388,43 lei către partea civilă L. M., domiciliată în mun. Z., ., nr. 14, .. 3, ., CNP_.

- suma de 108,78 lei către partea civilă P. L., domiciliată în com. Treznea, ., jud. S., CNP_.

În temeiul art. 25 alin. 6 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă promovată de partea civilă L. S. și necontinuată de moștenitorii acestuia.

Obligă pe inculpatul S. L. la 300 lei cheltuieli judiciare la judecata în fond a cauzei, în favoarea statului.

Cheltuielile judiciare în apelul Parchetului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2015.

PREȘEDINTEJUDECĂTOR

E. BOTEZANCLAUDIA I.

GREFIER

E. C. B.

Red. E.B./M.N.

4 ex./07.07.2015

Jud.fond.-D. E. M.

← Ultrajul (art. 239 C.p.). Decizia nr. 714/2015. Curtea de Apel...		Verificare măsuri preventive (art.205 NCPP). Încheierea nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 716/2015. Curtea de Apel CLUJ Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 701/2015. Curtea de Apel CLUJ Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Decizia nr. 771/2015. Curtea de Apel CLUJ Ultrajul (art. 239 C.p.). Decizia nr. 714/2015. Curtea de Apel CLUJ