Verificare măsuri preventive (art.207 NCPP). Încheierea nr. 236/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Încheierea nr. 236/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 1262/33/2014/a21

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 8428

ÎNCHEIEREA PENALĂ nr. 236/2015

Ședința Camerei de Consiliu din data de 29 aprilie 2015

Instanța este constituită din:

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: I. – C. M.

GREFIER: N. N.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C. - reprezentant prin procuror: A. M. T.

Pe rol fiind verificarea, în procedura camerei preliminare, a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații B. B. - I. C., D. D., O. A. și B. C. - G., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției, în dosar nr. 353/P/2013, precum și a cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar, formulată de către inculpatul O. A., ce face obiectul dosarul nr._ 4/a22, conexat la prezentul dosar.

La apelul nominal, se prezintă inculpatul B. B. – I. C., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, d-na avocat O. P. I., din cadrul Baroului C., în substituirea avocatului titular, d-na avocat Vomir Bizo D., cu delegație de substituire depusă la dosar la acest termen de judecată, f. 12, inculpatul D. D., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, d-l avocat M. G., din cadrul Baroului C., inculpatul O. A., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, d-nul avocat T. B., cu împuternicire avocațială depusă la dosar la acest termen de judecată, f. 27 și inculpatul B. C. G., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorii aleși, d-l avocat C. L. A. și d-l avocat S. M. A., ambii din cadrul Baroului C., în substituirea avocatului titular, d-l avocat G. M., cu delegații de substituire depuse la dosar la acest termen de judecată, f. 14 - 15.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referat al cauzei după care, nemaifiind cereri de formulat, excepții de ridicat, judecătorul de cameră preliminară pune în discuția părților prezente legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații B. B. - I. C., D. D., O. A. și B. C. – G..

Reprezentanta Ministerului Public, în temeiul dispozițiilor art. 348 C.proc.pen. raportat la art. 207 C.proc.pen., art. 223 alin. 2 C.proc.pen. și art. 223 alin. 1 lit. b C.proc.pen., solicită menținerea măsurii arestării preventive luate față de cei patru inculpați, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă în continuare.

Se opinează de către reprezentanta Ministerului Public că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 223 alin. 2 C.proc.pen. și art. 223 alin. 1 lit. b C.proc.pen., respectiv din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor, iar privarea de libertate a acestora este necesară în continuare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, stare de pericol care rezultă din ansamblul împrejurărilor concrete ce caracterizează faptele comise, calitate și funcțiile deținute de unii inculpați, modalitatea concretă în care aceștia au acționat și valorile sociale lezate.

Pentru considerentele expuse, reprezentanta Ministerului Public solicită menținerea stării de asrest preventiv a inculpaților B. B. - I. C., D. D., O. A. și B. C. – G..

Apărătorul ales al inculpatului B. B. – I. C., d-na avocat O. P. I. opinează că nu se impune menținerea măsurii arestării preventive luate față de inculpatul ce îl reprezintă și, prin urmare, solicită, în principal, încetarea de drept a măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, revocarea măsurii arestului preventiv, în condițiile în care instanța superioară nu și-a motivat opinia în sensul menținerii inculpaților în stare de arest preventiv.

Raportat la atitudinea și conduita inculpatului B. B. – I. C. pe parcursul procesului penal, apărătorul său ales arată că acesta s-a prevalat de dreptul la tăcere și nu a propus nici o probă care să împieteze buna desfășurare a procesului penal.

Fiindu-i acordat cuvântul, apărătorul inculpatului D. D., d-l avocat M. G. solicită, în principal, revocarea măsurii arestării preventive luate față de inculpatul ce îl reprezintă și, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar întrucât, temeiurile avute în vedere la luarea măsuri arestării preventive, iar ulterior la prelungirea acesteia au încetat și, în plus, nu există temeiuri noi care să justifice menținerea ei.

Imperativul necesității nu mai este atins, având în vedere momentul procesual, respectiv cel al camerei preliminare, cel mai static și mai lipsit de activitate judiciară, iar probele ce ar putea fi afectate de lăsarea inculpatului în liberate, au fost administrate.

Mai mult, inculpatul nu se mai află în funcția deținută anterior astfel că, riscul de a comite noi infracțiuni din această poziție este inexistent.

De asemenea, apărătorul ales al inculpatului D. D. arată că în tot acest interval de timp în care inculpații s-au aflat în arest preventiv, Ministerul Public nu a efectuat nici un fel de acte de urmărire penală, percheziții informatice, care să justifice menținerea inculpaților în arest, situație față se opinează că măsura arestării preventive a fost prelumgită și menținută nejustificat.

În ceea ce privește criteriul proporționalității, apărătorul ales al inculpatului D. D. opinează că măsura arestării preventive luate față de inculpatul ce îl reprezintă nu poate fi considerată proporțională cu infracțiunile care ar putea fi probate.

Având cuvântul, apărătorul ales al inculpatului O. A., d-nul avocat T. B., în ceea ce privește verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luate față de inculpatul ce îl reprezintă, în temeiul dispozițiilor art. 348 raportat la art. 207 și art. 242 alin. 2 C.proc.pen. solicită să se aibă în vedere faza procesuală a dosarului, respectiv faza camerei preliminare, interval de timp în care nu se derulează activități de natură a se verifica temeinicia acuzațiilor aduse inculpaților, astfel că, menținerea măsurii apare ca disproporționată și inutilă pentru asigurarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 și 2 C.proc.pen.

În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică despre care a făcut vorbire reprezentanta Ministerului Public, aprătăorul ales al inculpatului O. A. apreciază că argumentele aduse sunt de ordin general, fără a se indica, în concret, indiciile care ar justifica menținerea măsurii.

Referitor la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, ce face obiectul dosarului nr._ 4/a22, conexat la prezenta cauză, apărătorul ales al inculpatului O. A. arată că își menține în integralitate argumentele expuse în scris, considerând că obligațiile impuse de măsura controlului judiciar sunt în măsura să asigure buna desfășurare a procesului penal.

De asemenea, apărătorul ales al inculpatului O. A. depune la dosar o . articole din mass – media din care rezultă situația în care se află municipiul Rădăuți, respectiv un oraș fără primar și cu un consiliu local dizolvat în instanță.

Pentru motivele expuse, solicită admiterea cererii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar.

Apărătorul ales al inculpatului B. C. G., d-l avocat C. L. A. depune la dosar și solicită, în principal, revocarea măsurii arestului preventiv, motivat de faptul că temeiurile care au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice o astfel de măsură iar, în subsidiar, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 2 C.proc.pen., înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar.

Apărătorul ales al inculpatului B. C. G., d-l avocat C. L. A. apreciază că după cele 9 luni petrecute de către inculpat în arest preventiv nu mai există nici un motiv care să justifice menținerea măsurii arestării preventive față de acesta, având în vedere și condițiile generale de luare a măsurilor preventive și, în special, condițiile care ar trebui să caracterizeze măsura arestării preventive, respectiv caracterul excepțional al acesteia, astfel cum rezultă din art. 9 alin. C.proc.pen.

În susținerea poziției procesuale, apărătorul ales al inculpatului B. C. G. arată că inculpaților li se încalcă dreptul la apărare și la un proces echitabil prin faptul că instanța superioară nu a motivat nici una dintre hotărârile prin care au fost admise contestațiile declarate de către Ministerul Public și prin care a fost menținută măsura arestării preventive.

Dispozițiilor art. 5 paragraf 1 lit. c din CEDO coroborat cu art. 5 paragraf 2 din CEDO prevăd că inculpatul sau orice persoană acuzată în materie penală are dreptul de a lua la cunoștință, de îndată, de temeiurile și motivele care stau la baza arestării preventive. Or, în aceste condiții, inculpații se află în imposiiblitate de a-și exercita dreptul la apărare în ceea ce privește măsurile preventive dispuse în prezenta cauză.

Prin urmare, menținea măsurii arestării preventive față de inculpatul B. C. G. apare ca fiind excesivă și lasă impresia unei forme anticipate de executare a unei posibile pedepse privative de libertate.

Reprezentanta Ministerului Public, cu privire la solicitarea apărătorului ales al inculpatului D. D. de revocare a măsurii arestării preventive, apreciază cererea ca inadmisibilă, în condițiile în care Codul de procedură penală prevede, în mod imperativ, obligativitatea formulării acesteia în scris.

Inculpatul B. B. I. C., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de către apărătorul său ales.

Inculpatul D. D., având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile formulate de către apărătorul său ales și subliniază că prin menținerea nemotivată a măsurii arestului preventiv față de acesta de către instanța de control judiciar, i se încalcă dreptul la apărare și la un proces echitabil.

Mai mult, se arată de către inculpat că temeiul de drept avut în vedere la luarea măsurii și starea de fapt reținută în cuprinsul mandatului de arestare nu se mai regăsesc în rechizitoriu.

Motivele invocate de către Ministerul Public pentru prelungirea măsurii arestării preventive sunt apreciate de către inculpat ca fiind false, întrucât deși acesta din urma a invocat necesitatea prelungirii măsurii pentru efectuarea unor percheziții informatice, care, în măsura în care s-ar fi efectuat, se impunea ca, potrivit art. 168 alin. 11 C.proc.pen., acesta să fie prezent, iar concluziile la care s-ar fi ajuns ca urmare a efectuării perchizițiilor să îi fie comunicate pentru a putea fi contestate.

Cu privire la rechizitoriu, inculpatul arată că în cuprinsul acestuia există numeroase erori vizibile și cu toate că acesta are un număr de 26 de volume nu conturează o stare de fapt reală.

Inculpatul O. A., având ultimul cuvânt, achisează la concluziilor apărătorului său ales.

Inculpatul B. C. - G., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor apărătorului său ales.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Deliberând cu privire la verificarea, în procedura camerei preliminare, a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații B. B.-I. C., D. D., O. A., B. C.-G. trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.- Secția de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013 judecătorul de cameră preliminară va reține următoarele:

Inculpatul O. A. prin apărătorul ales a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai ușoară respectiv cea a controlului judiciar , cu motivarea în esență că o măsură preventivă mai ușoară este suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art.202 alin.1C.p.p., raportat la împrejurările concrete ale cauzei, la conduita procesuală a inculpatului și prin prisma jurisprudenței CEDO . Se mai arată că deși succesiv începând cu luna noiembrie 2014, judecătorii de cameră preliminară ai ÎCCJ au menținut măsura arestării preventive a celor patru inculpați până în prezent acestora nu li s-a comunicat motivarea acelor încheieri pentru a se evalua situația lor juridică . Această cerere face obiectul dosarului nr._ 4/a 22, dosar care a fost conexat la termenul de azi 29.04.2015 la prezentul dosar.

Prin Încheierea penală nr. 621 / 10.10.2014 a Curții de Apel C. în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 207 C.pr.pen. s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive față de inculpațiiB. B. – I. C., O. A. și B. C. G., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 10.10.2014 și până în data de 08.11.2014.

În baza art.348 C.pr.pen. rap. la art.207 C.pr.pen., rap. la art.211 și art.214 C.pr.pen. s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de următorii inculpați :

1) P. D. M., iar în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemată, avându-se în vedere și starea de sănătate a acesteia;

- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013.

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. i s-a atras atenția inculpatei că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.

2) V. I. Zorica, iar în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organenele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemată;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către către Poliția mun.Rădăuți, județul Suceava.

3) P. C. M., iar în baza art.215 alin.1 lit. a,b, c, respectiv alin.2 lit.a, j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. i s-a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către către Poliția mun.Rădăuți, județul Suceava.

4) Tîcșă V., iar în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organenele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția orașului Milisăuț, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemată;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către Poliția orașului Milisăuț, jud. Suceava.

5) S. A. A.În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

S-a dispus comunicarea dispozitivului încheieri inculpatei, Poliției Municipiului Rădăuți, Poliția orașului Milisăuț, jud. Suceava, Inspectoratului General de Poliție de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Direcției Generale de Pașapoarte, Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor - Municipiului Rădăuți.

În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație inculpatul O. A., care i-a fost respinsă prin Încheierea penală nr. 2932 a ÎCCJ din data de 04.11.2014.

Prin Încheierea penală nr .683/2014 a Camerei de Consiliu din data de 7 noiembrie 2014 a Curții de Apel C. în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 215 C.pr.pen. C.p.p. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților :B. B.-I. C., D. D., O. A., B. C.-G., cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 7 noiembrie 2014, până la data de 6 decembrie 2014.

În baza art. 221 alin. (1) C.p.p., s-a impus inculpaților obligarea de a nu părăsi imobilul în care locuiesc sau cel stabilit prin prezenta încheiere, respectiv pentru inculpatul B. B.-I. C. cel situat în mun. Rădăuți, ., ., jud. Suceava, pentru inculpatul D. D. cel situat în Suceava ..5, ., ., pentru inculpatul O. A. cel situat în mun. Rădăuți, ..49, județul Suceava și pentru inculpatul B. C.-G. cel situat în mun. Rădăuți, ..12, județul Suceava.

În baza art. 221 al.1 și 2 lit. a și b C.p.p. s-a dispus ca pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu inculpații B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G. să respecte următoarele obligații:

a)Să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori sunt chemați;

b)Să nu comunice inculpații între ei, să nu comunice cu nici cu ceilalți inculpați, părțile civile, părțile vătămate sau martorii menționați în rechizitoriu, iar inculpatul O. A. suplimentar să nu comunice nici cu personalul angajat al Primăriei mun. Rădăuți. și nici cu membrii Consiliului local al mun. Rădăuți.

În baza art.221 al. 4 C.p.p. s-a atras atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor sau a măsurii care le revin, măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive.

Inculpații, cu respectarea art. 221 al.6 și 7 C.p.p., pot proceda potrivit dispozițiilor acestor texte de lege procedural penale.

Au fost desemnate organele de poliție de la adresele de domiciliu stabilite prin prezenta încheiere unde inculpații B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G., urmează să execute măsura arestului la domiciliu, să supravegheze executarea măsurii dispuse prin prezenta încheiere.

În baza art. 207 C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G., dacă nu sunt arestați în altă cauză.

Au fost respinse celelalte cereri formulate de către inculpați, adică de revocarea măsurii arestării preventive ( toți inculpații) respectiv de înlocuire a măsurii arestării cu măsura preventivă a controlului judiciar ( inculpații O. A. și B. C.-G.).

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație D. –ST C., care a fost admisă prin Încheierea penală nr. 2958 a ÎCCJ din data de 08.11.2014 și a fost menținută măsura arestării preventive a celor patru inculpați începând cu data de 09.11.2014 până la data de 08.12.2014.

Prin Încheierea penală nr 740 a Camerei de Consiliu din data de 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel C. în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 215 C.pr.pen. C.p.p. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților :B. B.-I. C., D. D., O. A., B. C.-G., cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a încheierii.

a)Să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori sunt chemați;

Inculpații, cu respectarea art. 221 al.6 și 7 C.p.p., pot proceda potrivit dispozițiilor acestor texte de lege procedural penale.

În baza art. 207 C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G., dacă nu sunt arestați în altă cauză.

Au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de către inculpații B. B.-I. C., D. D. și B. C.-G. , respectiv de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulatăde inculpatul O. A. .

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație D. –ST C., care a fost admisă prin Încheierea penală nr.3104 a ÎCCJ din data de 05.12.2014 și a fost menținută măsura arestării preventive a celor patru inculpați începând cu data de 09.12.2014 până la data de 07.01.2015

Prin Încheierea penală nr 740 a Camerei de Consiliu din data de 18 decembrie 2014 a Curții de Apel C. în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 215 C.pr.pen. C.p.p. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților:B. B.-I. C., D. D., O. A., B. C.-G., cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a incheierii.

a)Să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori sunt chemați;

Inculpații, cu respectarea art. 221 al.6 și 7 C.p.p., pot proceda potrivit dispozițiilor acestor texte de lege procedural penale.

În baza art. 207 C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G., dacă nu sunt arestați în altă cauză.

A fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de către inculpatul O. A. .

Prin aceeași încheiere în baza art.348 C.pr.pen. rap. la art.207alin.7 C.pr.pen., rap. la art.215 indice 1 C.pr.pen. s-a dispus menținerea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 18 decembrie 2014, față de următorii inculpați :

1) P. D. M., fiica lui A. si E., ns. la data de 26.12.1967 în mun. Rădăuți, jud. Suceava, domiciliată în mun. Rădăuți, ., ., CNP_,

În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. atrage atenția inculpatei că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.

2) V. I. Zorica, fiica lui P. V. și V., ns. la data de 14.04.1973 în Baia M., jud. Maramureș, domiciliată în Mun. Rădăuți, ., jud. Suceava, CNP_.

În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către către Poliția mun.Rădăuți, județul Suceava.

3) P. C. M., fiul lui C. și A., ns. la data de 02.11.1976 în Rădăuți, jud. Suceava, domicilait în Mun. Rădăuți, ..42, ., ., CNP_.

În baza art.215 alin.1 lit. a,b, c, respectiv alin.2 lit.a, j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către către Poliția mun.Rădăuți, județul Suceava.

4) Tîcșă V., fiica lui V. și T., ns. la 29.10.1961 în ., domiciliată în ., CNP_.

În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliția orașului Milisăuț, jud. Suceava.

5) S. A. A., fiica lui E. și F. ns. la data de 21.08.1988 în Mun. Rădăuți, domiciliată în ., jud. Suceava, CNP_.

În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Dispune comunicarea dispozitivului încheieri inculpatei, Poliției Municipiului Rădăuți, Poliția orașului Milisăuț, jud. Suceava, Inspectoratului General de Poliție de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Direcției Generale de Pașapoarte, Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor - Municipiului Rădăuți.

În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație D. –ST C., care a fost admisă prin Încheierea penală nr.3185 a ÎCCJ din data de 30.12.2014 și a fost menținută măsura arestării preventive a celor patru inculpați începând cu data de 08.01.2015 până la data de 06.02.2015.

Prin încheierea penală nr. 34 din data de 22 ianuarie2015 a Curții de Apel C. în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 215 C.pr.pen. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților

B. B.-I. C., fiul lui M. și L.-E., născut la data de 14.10.1968 în orașul Siret, județul Suceava, domiciliat în mun. Rădăuți, ., județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_8,
D. D., fiul lui I. și A., născut la data de 08.03.1960 în . Mălini, județul Suceava, domiciliat în mun. Suceava, .. 5, ., ., posesor al CI . nr._, CNP_,
O. A., fiul lui A. și Paraschieva, născut la data de 23.01.1960 în ., domiciliat în mun.Rădăuți, ..49, județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_,
B. C.-G., fiul lui V. și I., născut la data de 18.02.1972 în mun. Rădăuți, județul Suceava, domiciliat în Mun. Rădăuți, ..12, județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_8,

cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

În baza art. 221 alin. (1) C.p.p., s-a impus inculpaților obligarea de a nu părăsi imobilul în care locuiesc sau cel stabilit prin prezenta încheiere, respectiv pentru inculpatul B. B.-I. C. cel situat în mun. Rădăuți, ., ., jud. Suceava, pentru inculpatul D. D. cel situat în Suceava ..5, ., pentru inculpatul O. A. cel situat în mun. Rădăuți, ..49, județul Suceava și pentru inculpatul B. C.-G. cel situat în mun. Rădăuți, ..12, județul Suceava.

În baza art. 221 al.1 și 2 lit. a și b C.p.p. dispune ca pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu inculpații B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G. să respecte următoarele obligații:

a)Să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori sunt chemați;

b)Să nu comunice inculpații între ei, să nu comunice cu ceilalți inculpați, nici cu părțile civile, părțile vătămate sau martorii menționați în rechizitoriu, iar inculpatul O. A. suplimentar să nu comunice nici cu personalul angajat al Primăriei mun. Rădăuți. și nici cu membrii Consiliului local al mun. Rădăuți.

Inculpații, cu respectarea art. 221 al.6 și 7 C.p.p., pot proceda potrivit dispozițiilor acestor texte de lege procedural penale.

În baza art. 207 C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G., dacă nu sunt arestați în altă cauză.

S-a respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de inculpatul O. A. .

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație D. –ST C., care a fost admisă prin Încheierea penală nr. 170 a ÎCCJ din data de 04.02.2015 și a fost menținută măsura arestării preventive a celor patru inculpați începând cu data de 07.02.2015 până la data de 08.03.2015.

Prin încheierea penală nr. 129 din data de 02 martie 2015 a Curții de Apel C. în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 215 C.pr.pen. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților

1.B. B.-I. C., fiul lui M. și L.-E., născut la data de 14.10.1968 în orașul Siret, județul Suceava, domiciliat în mun. Rădăuți, ., județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_8,

2.D. D., fiul lui I. și A., născut la data de 08.03.1960 în . Mălini, județul Suceava, domiciliat în mun. Suceava, .. 5, ., ., posesor al CI . nr._, CNP_,

3.O. A., fiul lui A. și Paraschieva, născut la data de 23.01.1960 în ., domiciliat în mun.Rădăuți, ..49, județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_,

4.B. C.-G., fiul lui V. și I., născut la data de 18.02.1972 în mun. Rădăuți, județul Suceava, domiciliat în Mun. Rădăuți, ..12, județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_8,

cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

În baza art. 221 alin. (1) C.p.p., s-a impus inculpaților obligarea de a nu părăsi imobilul în care locuiesc sau cel stabilit prin prezenta încheiere, respectiv pentru inculpatul B. B.-I. C. cel situat în mun. Rădăuți, ., ., pentru inculpatul D. D. cel situat în Suceava ..5, ., pentru inculpatul O. A. cel situat în mun. Rădăuți, ..49, județul Suceava și pentru inculpatul B. C.-G. cel situat în mun. Rădăuți, ..12, județul Suceava.

a)Să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori sunt chemați;

Inculpații, cu respectarea art. 221 al.6 și 7 C.p.p., pot proceda potrivit dispozițiilor acestor texte de lege procedural penale.

În baza art. 207 C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G., dacă nu sunt arestați în altă cauză.

S-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de inculpatul O. A. .

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație D. –ST C., care a fost admisă prin Încheierea penală nr.308 a ÎCCJ din data de 07.03.2015 și a fost menținută măsura arestării preventive a celor patru inculpați începând cu data de 08.03.2015 până la data de 07.04.2015 inclusiv.

Prin Încheierea penală nr. 179/01.04.2015 a Curții de Apel C. în baza art.348 C.pr.pen. rap. la art.207 C.pr.pen. ,art.214 și art.215 C.pr.pen. și 215 indice 1 C.p.p s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri, față de următorii inculpați:

1.B. B.-I. C.,, fiul lui M. și L.-E., născut la data de 14.10.1968 în orașul Siret, județul Suceava, domiciliat în mun. Rădăuți, ., județul Suceava cu reședința indicată în cursul procedurii camerei preliminare în mun. Rădăuți, ., ., județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_8.

În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuia să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.

2.D. D., fiul lui I. și A., născut la data de 08.03.1960 în ., domiciliat în mun. Suceava, .. 5, ., posesor al CI . nr._, CNP_,

În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuia să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția mun.Suceava, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat .

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.3 C.pr.pen C.pr.pen. i s-a atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar pe cau’iune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliția mun. Suceava județului Suceava.

3.B. C.-G., fiul lui V. și I., născut la data de 18.02.1972 în mun. Rădăuți, județul Suceava, domiciliat în Mun. Rădăuți, ..12, județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_8,

În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art. 207 C.p.p. dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților B. B.-I. C., D. D. și B. C.-G., dacă nu sunt arestați în altă cauză.

În baza art.348 C.pr.pen și art. 242 alin.10, 11 C.p.p rap. la art. 216 modificat prin OUG 82 /2014 admite cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune formulată de inculpatul O. A., fiul lui A. și Paraschieva, născut la data de 23.01.1960 în ., domiciliat în mun.Rădăuți, ..49, județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_, și în consecință dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune pe o durată de 60 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

În baza art.216 C.p.p. rap. la art. 215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar pe cauțiune inculpatul O. A. trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat

- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

În baza art. 216 rap. la art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar pe cauțiune se va realiza de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.

În baza art. 243 alin.11 C.p.p. dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului O. A. dacă nu este arestat în altă cauză.

Respinge celelalte cereri formulate de către inculpații O. A. și B. C.-G. ,adică de revocarea măsurii arestării preventive, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar formulată de către inculpatul O. A., respectiv cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu formulate de inculpații B. B. I.- C., D. D., O. A. și B. C.-G..

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație D. –ST C. care a fost admisă prin Încheierea penală nr.453 a ÎCCJ din data de 07.04.2015 și a fost menținută măsura arestării preventive a celor patru inculpați începând cu data de 08.04.2015 până la data de 07.05.2015 inclusiv.

Din cuprinsul dosarului de urmărire penală rezultă că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă ÎCCJ- D. Secția de combaterea corupției din 3 octombrie 2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

1. B. B.-I. C., judecător în cadrul Judecătoriei Rădăuți, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (în formă continuată), prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal, cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, cu aplic. art. 35 din Noul Cod penal (69 acte materiale); abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal, cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal; complicitate la șantaj, prev. de art. 48 rap. la art. 207 alin. 1 și 3 din Noul Cod penal cu referire la art. 13¹ din Legea nr. 78/2000; complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.p. rap. la 289 alin. 1 din Noul Cod penal cu referire la art. 7 din Legea nr. 78/2000 rap.; trafic de influență (3 infracțiuni dintre care una continuată)¸prev. de art. 291 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal; luare de mită prev. de art. 289 alin. 1din Noul Cod penal rap la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.; abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit¸prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal

2.D. D., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava ( șef secție al Secției de urmărire penală, la momentul săvârșirii faptelor), județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la șantaj, prev. de art. 48 rap. la art. 207 alin. 1 și 3 din Noul Cod penal cu referire la art. 13¹ din Legea nr. 78/2000; trafic de influență¸prev. de art. 291 alin. 1 C.p rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000; favorizarea făptuitorului (6 infracțiuni, între care o infracțiune în formă continuată),prev.de art. 269 alin. 1 C.p.; instigare la compromiterea intereselor justiției, prev. de art. 47 C.p. rap. la art. 277 alin. 1 și 2 C.p.; instigare la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. și ped. de art. 47 C.p. rap.la art 297 alin.1 C.p. cu ref.la art. 13² din Legea nr. 78/2000 ; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite prev.și ped.de art. 12 li.b din Legea 78/2000și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prev. și ped. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p..

3. O. A.,primar al Primăriei Municipiul Rădăuți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la șantaj, prev. de art. 48 rap. la art. 207 alin. 1 și 3 din Noul Cod penal, rap. la art. 13¹ din Legea nr. 78/2000; abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. și ped. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 NCP cu aplic.art. 5 alin.1 NCP; șantaj, prev. de art. 207 alin. 1 și 3 din Noul Cod penal, rap. la art. 13¹ din Legea nr. 78/2000, cu aplic.art.35 alin.1 C.p. (3 acte materiale);

4. B. C.-G., administrator în cadrul S.C.NIKODEMUS-B. SRL, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 48 din Noul Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, cu aplic. art. 35 din Noul Cod penal (69 acte materiale); complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 din Noul Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal; șantaj, prev. de art. 207 alin. 1 și 3 din Noul Cod penal, rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000; dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal; spălare de bani, prev. și ped. de art. 29 alin.1 lit.a din Legea 656/2002, cu aplic.art. 5 alin.1 noul Cod Penal (2 infracțiuni);

5. P. D. M., judecător în cadrul Judecătoriei Rădăuți, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la șantaj prev. de art. 48 rap. la art. 207 alin. 1 și 3 din Noul Cod penal cu referire la art. 13¹ din Legea nr. 78/2000; luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 din Noul Cod penal rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000;

6. V. I. ZORICA, avocat în cadrul Baroului Suceava, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 din Noul Cod penal rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal; uz de fals (2 infracțiuni aflate în concurs real), prev. și ped. de art. 323 C.p., cu aplic.art. 5 alin.1 C.p.;

7. P. C. M., ofițer de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației ( șeful Punctului Poliției de Frontieră Siret, la momentul săvârșirii faptelor), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 C.p.; instigare la compromitere a intereselor justiției prev. de art. 47 C.p. rap. la art. 277 alin. 1 C.p.;

8.O. I., primar al comunei M., județul Suceava, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la abuz în serviciu care a avut ca urmare obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art.48 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal; fals intelectual (2 infracțiuni aflate în concurs real), prev. și ped. de art. 289 alin.1 vechiul Cod Penal, cu aplic.art.5 alin.1 din noul Cod Penal, art.321 alin.1 noul Cod Penal;

9. ȚÎCȘĂ V. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal 1968 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.; cumpărare de influență art. 292 alin. 1 C.p rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; complicitate la cumpărare de influență prev. de art. 48 C.p. rap la art. 292 alin. 1 C.p rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

10.S. A. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

11. P. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: complicitate la cumpărare de influență în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 292 alin. 1 C.p. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.;

12. C. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: cumpărare de influență în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.;

13.S.C. NIKODEMUS „B.” EXIM S.R.L., cu sediul în municipiul Rădăuți, . nr.131 A, județul Suceava, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: spălare de bani, prev. și ped. de art. 29 alin.1 lit.a din Legea 656/2002, cu aplic. art. 5 alin.1 noul Cod Penal;

În cuprinsul rechizitoriului Parchetului de pe lângă ÎCCJ- D. din 3 octombrie 2014 s-a reținut ca și stare de fapt că în data de 08.07.2008, un număr de șapte persoane vătămate, dintre care șase domiciliate pe raza municipiului Rădăuți, au sesizat P. de pe lângă Curtea de Apel Suceava, printr-o plângere penală formulată, în principal, împotriva inculpatului B. C. G., iar, în subsidiar, și împotriva unor notari și judecători de pe raza județului Suceava sau a altor persoane apreciate ca și complici ai inculpatului B. C. G..

În cuprinsul acestei plângeri, înregistrată la P. de pe lângă Curtea de Apel Suceava sub numărul 167/P/2008, persoanele vătămate au precizat faptul că, atât acestea, cât și alte 30 de persoane au fost victime ale infracțiunii de înșelăciune, săvârșite în cursul anilor 2004-2005, de către inculpatul B. C. G., care, utilizând documente falsificate, și bucurându-se de sprijinul inculpatului B. B.-I. C., judecător în cadrul Judecătoriei Rădăuți și a numitei B. C., notar care-și desfășura activitatea pe raza municipiului Rădăuți, a intrat în posesia unei mari suprafețe de teren aflată în proximitatea municipiului Rădăuți pe care, ulterior a vândut-o, obținând un profit semnificativ, unei firme austriece, care a dezvoltat ulterior pe suprafața respectivă o fabrică de prelucrare a materialului lemnos.

În urma verificărilor efectuate, prin ordonanța din 05.02.2009, P. de pe lângă Curtea de Apel Suceava a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Direcției Naționale Anticorupție – Structura centrală - Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, unde a fost înregistrată sub numărul 24/P/2009. Declinarea competenței a avut în vedere faptul că, în cauză, existau indicii temeinice privind săvârșirea de către mai multe persoane, printre care judecători și notari de pe raza municipiului Rădăuți, a infracțiunilor de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și divulgarea de date care nu sunt destinate publicității în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos injust, infracțiuni prevăzute, la momentul respectiv, de art.13/2 din Legea 78/2000, respectiv art.25 și 26 C.p. rap.la art.13/2 din Legea 78/2000, art.12 lit.b C.p. și art.17 lit.c,e,g din Legea 78/2000.

În data de 19.11.2013, prin dispoziția procurorului șef adjunct al D. s-a dispus redistribuirea dosarului 24/P/2009, de la procurori din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, la procurori din cadrul Secției de combatere a corupției. Momentul a coincis și cu demararea unei anchete efective, iar rezultatul verificărilor, al probelor administrate, a relevat existența unei activități infracționale intense, desfășurate de inculpatul B. C. G., care a debutat în cursul anului 2005 și s-a prelungit până în anul 2014 și în care au fost implicați diverși funcționari ai statului.

Documentarea acestei activități infracționale a pus în evidență participația penală, alături de a altor funcționari, a judecătorului B. B.-I. C., care a avut rolul de a da o aparență de legalitate și de a-l sprijini pe inculpatul B. C. G. în obținerea unor surse ilicite de venituri în urma tranzacțiilor imobiliare ilegale de amploare demarate începând cu anul 2005, precum și participația penală a procurorului șef de secție D. D., care a avut rolul de a asigura protecția pe mai departe a inculpatului B. C. G. în cazul unor eventuale anchete desfășurate de organele statului cu privire la modul în care a obținut aceste venituri. Ambii magistrați și-au pus în valoare, de-a lungul acestei perioade, atât prerogativele funcției lor, cât și relațiile profesionale și interumane, fiind motivați de dorința participării într-un fel sau altul, la beneficiile obținute ilegal de către inculpatul B. C. G., prin protejarea surselor ilegale de venit și a situației infracționale existente.

Trebuie subliniat faptul că apetența infracțională a celor doi magistrați nu s-a grefat exclusiv pe o presupusă slăbiciune sau o relație de prietenie, pe care ar fi avut-o cu inculpatul B. C. G., întrucât, pe parcursul instrumentării cauzei, s-a constatat și s-au administrat probe, în acest sens, că în mod individual și ori de câte ori se ivea ocazia, cei doi săvârșeau infracțiuni de corupție sau infracțiuni în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu în raport cu justițiabilii, motivați într-un final de obținerea unor avantaje ilicite.

Având în vedere amploarea tranzacțiilor și numărul mare de persoane implicate, ancheta a fost concentrată pe una dintre cele două direcții infracționale abordate de către inculpatul B. C. G. cu ocazia achiziționării terenurilor susmenționate, astfel încât s-a verificat legalitatea modului de dobândire a unei suprafețe de circa 42 hectare, mod de dobândire care a implicat și complicitatea unor magistrați, urmând ca pentru suprafața de alte aproximativ 90 de hectare (unde s-a bucurat de complicitatea, în principal, a unor notari) cercetările să fie disjunse și să fie continuate în cadrul unui dosar penal separat.

HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER este un holding austriac specializat, având ca domeniu principal de activitate industria de prelucrare a lemnului, care a deschis o primă fabrică de cherestea în România în anul 2003 pe raza localității S., județul A..

În anul 2004, firma austriacă și-a manifestat interesul pentru o investiție de peste_ euro pe raza județului Suceava, având același profil de activitate.

Numitul B. C. G. a beneficiat, din partea investitorului susmenționat, de informații privind aria în care cel dintâi urma să-și dezvolte capacitățile industriale și să construiască un centru administrativ, respectiv, . în proximitatea municipiului Rădăuți. Sarcina numitului B. C. G. a fost de a achiziționa circa 130 ha de teren de la diverși proprietari care dețineau această suprafață sub formă de parcele, urmând apoi a le revinde la prețuri extrem de profitabile investitorului austriac. Întrucât valoarea terenurilor era, anterior campaniei de achiziții, foarte mică, pentru a nu ridica prețul de vânzare B. C. G. a procedat la cumpărarea, de la diverși săteni, de terenuri, fie în mod direct, fie prin intermediari, lansând zvonuri că pe suprafața respectivă urma să fie înființată o herghelie. Terenurile vizate spre a fi achiziționate erau și sunt supuse regimului de publicitate reală imobiliară, respectiv regimul de Carte funciară, situație specifică nordului Bucovinei.

Având în vedere aceste reglementări, B. C. G. a întâmpinat greutăți pentru un număr de 79 parcele (având o suprafață totală de 41,59 ha), al căror drept de proprietate nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială (unele dintre ele aflându-se chiar în centrul ariei vizate de investitorul străin și constituind mici „insule”), întrucât nu se dezbătuse succesiunea și existau mai mulți proprietari în coindiviziune, iar succesorii nu și-au înscris respectivul drept de proprietate în Cartea funciară.

Numitul B. C. G. a fost presat de investitorul austriac să rezolve această situație sub sancțiunea pierderii, inclusiv de către acesta a unor sume semnificative de bani. În acest context, B. C. G. a apelat la judecătorul B. B.-I.-C., din cadrul Judecătoriei Rădăuți, căruia i-a solicitat, iar acesta din urmă a acceptat să emită în datele de:

- 22.03.2005 - un număr de 21 de hotărâri judecătorești;

- 23.05.2005 - un număr de 25 hotărâri judecătorești;

- 30.09.2005 - un număr de 12 hotărâri judecătorești;

- 18.10.2005 - un număr de 11 hotărâri judecătorești.

Cele 69 de hotărâri judecătorești au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, după un plan bine elaborat, pus la cale de către judecătorul B. B.-I.-C. împreună cu numitul B. C. G.. Astfel, în complicitate cu funcționari de la registratura judecătoriei, cei doi au eludat procedura repartizării aleatorii a dosarelor, astfel că:

- la data de 04.03.2005, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată având ca obiect constatare vânzare-cumpărare, formulată de reclamantul B. C. G., în contradictoriu cu un număr de 28 de pârâți, constituindu-se dosarul nr. 1179/C/2005, repartizat judecătorului B. B.-I.-C. care a fixat drept termen data de 04.04.2005, a preschimbat termenul de judecată pentru 22.03.2005, dată la care a dispus disjungerea cererii, a formulat 21 de dosare separate și tot la același termen a emis 21 de sentințe civile, prin care a hotărât admiterea acțiunilor formulate de reclamantul B. C. G., constatând că acesta a dobândit prin cumpărare de la pârâți dreptul de proprietate a unor suprafețe de teren dispunând, totodată, intabularea dreptului de proprietate al reclamantului în Cartea funciară;

- la data de 26.04.2005, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată având ca obiect executare antecontract de vânzare-cumpărare, formulată de reclamantul B. C. G., prin mandatar, în contradictoriu cu un număr de 25 de pârâți, constituindu-se dosarul nr. 2207/2005, repartizat judecătorului B. B.-I.-C. care a fixat drept termen 23.05.2005, dată la care a dispus disjungerea cererii, a formulat 25 de dosare separate și tot la același termen a emis 25 de sentințe civile, prin care a hotărât admiterea acțiunilor formulate de reclamantul B. C. G., constatând că acesta a dobândit prin cumpărare de la pârâți dreptul de proprietate a unor suprafețe de teren dispunând, totodată, intabularea dreptului de proprietate al reclamantului în Cartea funciară;

- la data de 21.09.2005, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată având ca obiect constatare vânzare-cumpărare, formulată de reclamantul B. C. G., în contradictoriu cu un număr de 12 pârâți, constituindu-se dosarul nr. 4810/2005, repartizat judecătorului B. B.-I.-C. care a fixat drept termen 30.09.2005, dată la care a dispus completarea acțiunii, prilej cu care s-au introdus în plus în cauză un număr de 12 pârâți, a dispus disjungerea cererii, a formulat 24 de dosare separate și tot la aceeași termen a emis 12 de sentințe civile, prin care a hotărât admiterea acțiunilor formulate de reclamantul B. C. G., constatând că acesta a dobândit prin cumpărare de la pârâți dreptul de proprietate a unor suprafețe de teren dispunând, totodată, intabularea dreptului de proprietate a reclamantului în Cartea funciară, iar în 18.10.2005, a emis restul de 11 sentințe civile, prin care a hotărât admiterea acțiunilor formulate de reclamantul B. C. G., constatând că acesta a dobândit prin cumpărare de la pârâți dreptul de proprietate ale unor suprafețe de teren dispunând, totodată, intabularea dreptului de proprietate al reclamantului în Cartea funciară.

Inculpatul B. C. G. a falsificat majoritatea antecontractelor de vânzare-cumpărare prin falsificarea semnăturii promitentului vânzător, prin inserarea unui preț arbitrar, astfel încât s-a ajuns la situații aberante ca persoane care decedaseră cu mult timp anterior, să apară în contractele respective, ulterior intervenirii decesului, drept vânzători. Au existat, de asemenea, situații în care persoanele care figurau drept „vânzători” nu au deținut niciodată și nu au vândut nici un teren, sau situații în care au existat înțelegeri verbale între vânzători și inculpat sau interpuși ai acestuia, fiind falsificate ulterior, de către inculpat antecontracte iar în cuprinsul acestora era stipulată o suprafață mai mică sau mai mare, după caz, decât cea pentru care existase o înțelegere verbală. Modul de operare al inculpatului a fost de a identifica, cu complicitatea unor funcționari de la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, a suprafețelor de teren, a situațiilor parcelare a terenurilor vizate și, în raport de necesitățile inculpatului, acesta a falsificat, ulterior aceste convenții, formulare tipizate, în care a introdus, pentru identificare, vecinătățile și suprafețele pe care le viza.

Aceste convenții erau nule absolute, însă, pentru a le da valoare juridică, a apelat la inculpatul B. B.-I.-C., judecător la Judecătoria Rădăuți.

La rândul său, inculpatul B. B.-I.-C. beneficiind de complicitatea, cel puțin morală, a altor magistrați, colegi de-ai acestuia, a direcționat acțiunile introduse de către inculpatul B. C. G. spre completul său, cu sprijinul, grefierului șef și al grefierului desemnat cu implementarea dosarelor în sistemul electronic de repartizare aleatorie.

Acest lucru a fost posibil, pe de o parte, ca urmare a faptului că inculpatul B. B.-I.-C. cunoștea, având în vedere natura instanței, încărcătura fiecărui judecător, iar, pe de altă parte, printr-o calificare juridică dată, alta decât cea urmărită și declarată, acțiunilor introduse, astfel încât repartizare către un anumit judecător sau altul să fie predictibilă.

Elaborarea infracțională minuțioasă a constat și în înțelegerea ca inculpatul B. C. G. să formuleze doar trei acțiuni, cu mai multe capete de cerere, toate repartizate inculpatului B. B.-I.-C., în decursul anului 2005, iar acesta din urmă, după disjungerea acțiunilor, să păstreze dosarele disjunse și să emite, în același fel, un număr de 69 de hotărâri judecătorești, care să țină loc de titlu de proprietate.

Preocuparea infracțională a inculpatului B. B.-I.-C. a fost concentrată pe patru mari obiective: repartizarea, prin mijloace frauduloase, a acțiunilor introduse de către inculpatul B. C. G.;soluționarea acțiunilor, cu nerespectarea principiului contradictorialității (astfel încât persoanele chemate în judecată nu au știut niciodată că au fost chemate în judecată, în calitate de pârâți, și că s-a pronunțat o hotărâre opozabilă acestora cu privire la terenurile pe care le-au deținut sau nu); emiterea, pe cale de consecință, a unor hotărâri ilegale dar în beneficiul inculpatului B. C. G.; crearea unei aparențe de legalitate prin simularea comunicării hotărârilor judecătorești pronunțate pârâților, cu sprijinul grefierei acestuia V. F. și, în acest fel, evitarea atacării la o instanță superioară a hotărârilor pronunțate.

În pronunțarea hotărârilor inculpatul B. B.-I.-C. a invocat dispozițiile art.1179 vechiul Cod Civil, fără a verifica capacitatea părților de a contracta, consimțământul părților, obiectul determinat sau licit, ori cauza licită.

De asemenea, inculpatul B. B. I. C. a încălcat cu știință prevederile art.28 din Legea 7/1996 (în vigoare la data pronunțării hotărârilor) care prevedeau că titularul unui drept de proprietate, care vrea să dispună de bunul deținut, este obligat să-și înscrie respectivul drept de proprietate în Cartea funciară.

Astfel, inculpatul nu a solicitat extras de Carte funciară, nu a solicitat plan de situație al terenului, pentru pronunțarea acestor hotărâri, și a atestat în fals, că la momentul judecării cauzei, părțile au fost prezente. Mai mult, pentru a îi exonera pe inculpatul B. C. G. de plata taxelor judiciare, deși judecătorul de serviciu a calificat acțiunile inițiale ca „acțiuni în realizare” (acțiuni în executare antecontract), inculpatul le-a dat o nouă calificare juridică, apreciindu-le ca fiind „acțiuni în constatare”.

O modalitate cu totul deosebită de a eluda posibilitatea ca pârâții să ia la cunoștință de conținutul hotărârilor și, implicit să uzeze de dreptul de a ataca aceste hotărâri, într-o cale ordinară de atac, a constituit-o așa-zisa procedură de comunicare a hotărârilor. Astfel, grefiera inculpatului B. B.-I.-C. a falsificat mai multe procese verbale, din care rezultă că, în calitate de agent procedural, s-a deplasat la domiciliile pârâților, pe care nu i-a găsit la domiciliu, afișând hotărârea pe ușa imobilelor. Însăși procedura de citare a fost viciată cu consimțământul inculpatului B. B. I. C., care i-a citat pe pârâți la alte domicilii decât cele reale și a constat în cadrul încheierilor, că procedura a fost corect îndeplinită întrucât citația a fost afișată la ușa primăriei sau la ușa domiciliului, deși pârâții nu au avut niciodată domiciliul pe raza primăriei, la ușa căreia s-a afișat citația sau pe . verbal de îndeplinire a procedurii de citare. Exemplificative, dar nu singulare, sunt cazurile numiților P. R. C., CUCIUROVSCHI C..

Hotărârile susmenționate au fost emise de către judecătorul B. B.-I.-C. cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare după cum urmează:

I. La data de 04.03.2005, la Judecătoria Rădăuți a fost înregistrat dosarul nr. 1179/C/2005, având ca obiect „constatare vânzare-cumpărare”, acțiunea fiind formulată de reclamantul B. C. G. în contradictoriu cu pârâții M. E. V., CLCIUC D., M. D., H. I., H. N., CALCIUC R. G., CALCIUC M.,H. M., HUCIURVSCHI C., C. Ș., U. O., C. G., C. G., P. ASPAZIA, V. E., C. I., KZEEK MIROSLAV, A. REVECA, F. I., B. V., ZOARĂ S., P. OLIMPIE S., REUS A., C. ARETA, REUS G., SENCULEȚ G., HALUS O. și P. G..

Prin acțiunea formulată, numitul B. C. G. a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contracte autentice de vânzare-cumpărare încheiate cu pârâții menționați anterior, invocând faptul că a încheiat cu aceștia, direct sau prin mandatarii lor, antecontracte de vânzare-cumpărare prin care pârâții și-au asumat obligația de a-i vinde suprafețe de teren. Dosarul a fost repartizat judecătorului B. B. I. C., care a stabilit un prim termen de judecată la data de 04.04.2005. Ca urmare a solicitării de preschimbare a termenului de judecată formulată de B. C. G., judecătorul B. B. I. C. a preschimbat termenul pentru data de 22.03.2005, dată la care a dispus disjungerea capetelor de cerere urmând a fi constituit câte un dosar pentru fiecare din pârâți.

Cererea de preschimbare a termenului formulată de inculpatul B. C. G. nu are dată certă, care trebuia să fie atribuită de către C. Registratură (volumul 14, fila 10)

La aceeași dată, magistratul a pronunțat un număr de 21 sentințe civile, prin care a hotărât admiterea acțiunilor formulate de reclamantul B. C. G., constatând că acesta a dobândit prin cumpărare de la pârâți dreptul de proprietate a unor suprafețe de teren dispunând, totodată, intabularea dreptului de proprietate al acestuia în cartea funciară, după cum urmează:

1. Dosar nr. 1179/22.03.2005, reclamantul B. C. G. i-a chemat în judecată pe pârâții M. E. VIRGINA, CALCIUC D. și M. D., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 3.500 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți la locul numit „P.”, . canal, SEREDEAC A., canal, B. P.. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că pârâții au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu numitul H. I. prin care și-au asumat obligația de a-i vinde terenul susmenționat, dar, ulterior, nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice. Reclamantul B. C. G. a încheiat o convenție prin care s-a subrogat în drepturile acestuia. Instanța de judecată a apreciat că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar o asemenea convenție este și cea nedatată, încheiată între pârâți și HUȚULEAN I., materializată prin înscrisul sub semnătură privată intitulat, antecontract de vânzare-cumpărare, prin care pârâții și-au asumat obligația de a vinde terenul în litigiu cu prețul de 14.000.000 lei vechi. Întrucât obligația asumată nu a fost îndeplinită în mod voluntar de către pârâți, instanța a apreciat că este abilitată să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, conform art. 1073 Cod civil. Instanța a hotărât admiterea acțiunii formulate de B. C. G. și a dispus intabularea dreptului de proprietate al acestuia în cartea funciară invocând faptul că „dreptul de a solicita pronunțarea unei asemenea hotărâri a fost dobândit de către reclamant în urma convenții încheiate la data de 01.02.2005, cu numitul H. I. (intitulată impropriu convenție de vânzare-cumpărare) prin care s-a subrogat în drepturile dobândite de acesta prin încheierea antecontractului cu pârâții”. La pronunțarea hotărârii instanța a avut în vedere și faptul că pârâții sunt proprietarii terenului în litigiu, în calitate de moștenitori ai defunctului M. P. M., căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului conform titlului de proprietate nr. 2445 din 21.03.1997.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul arătat.

2. Dosar nr. 1480/23.03.2005, reclamantul B. C. G. i-a chemat în judecată pe pârâții H. I. și H. N. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 9.100 m.p. teren, identic cu p.f. 2841/5 din C.F. 3022 Rădăuți. Reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu pârâtul prin care acesta și-a asumat obligația de a-i vinde terenul susmenționat, dar, ulterior, nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 856 din 22.03.2005, instanța a apreciat că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, terenul în litigiu la prețul de 20.000.000 lei vechi, a admis acțiunea formulată de B. C. G. și a dispus intabularea dreptului său de proprietate în cartea funciară.

Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extrasul de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia.

3. Dosar nr. 1481/22.03.2005, reclamantul B. C. G. i-a chemat în judecată pe pârâții CALCIUC R. G. și CALCIUC M. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 10.000 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți la locul numit „După deal”, .> În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat faptul că a încheiat două antecontracte de vânzare-cumpărare cu pârâții prin care aceștia și-au asumat obligația de a-i vinde terenul susmenționat, dar, ulterior, nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice. Instanța a hotărât admiterea acțiunii invocând faptul că pârâții sunt proprietarii terenurilor în litigiu în baza testamentului autentificat cu nr. 1938 din 08.05.1998 prin care defunctul CALCIUC P. (cel în favoarea căruia s-a reconstituit, inițial, dreptului de proprietate conform titlului nr. 798/05.11.1993), i-a instituit pe pârâții legatari cu aceste terenuri.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

4. Dosar nr. 1482 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâtul H. M. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 7.400 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat trei antecontracte de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

În cuprinsul sentinței civile nr. 858 din 22.03.2005, instanța a apreciat faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți la data de 14.02.2005, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 75.000.000 lei vechi. Instanța a hotărât admiterea acțiunii formulate de reclamantul B. C. G. și a dispus intabularea dreptului de proprietate al acestuia în cartea funciară, motivând faptul că pentru terenul din litigiu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate defunctului H. M., conform adeverinței de proprietate nr. 1024 din 08.02.2005, eliberată de Comisia municipală Rădăuți de aplicare a Legii nr. 18/1991, iar conform certificatului de moștenitor nr. 384 din 15.07.1996, pârâtul H. M. este unicul moștenito al acestuia.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

5. Dosar nr. 1483 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâtul CUCIUROVSCHI C. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 3.000 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, tarlaua 33, . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat trei antecontracte de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 859 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 3842 din 04.06.2003, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 12.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

6. Dosar nr. 1484 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâtul C. Ș. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 5.000 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, tarlaua „P.”, . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 860 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 76 din 10.05.1993, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, la data de 10.12.2001, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 18.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

7. Dosar nr. 1485 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâta U. O. (în calitate de moștenitoare a defunctului U. I.) și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 4.200 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, locul numit „P. între „Ș. „uri”, . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat trei antecontracte de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 861 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 760 din 05.11.1993, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 14.000.000 lei vechi.

Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

8. Dosar nr. 1486 din 22.06.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâtul C. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 1.700 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, la locul numit „Temnic”, ..900 m.p., teren situat în extravilanul municipiului Rădăuți la locul numit „După Dealuri”, . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 862 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 1015 din 25.08.1994, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, la data de 24.12.2003, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 18.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

9. Dosar nr. 1487 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâta C. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 5.400 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, tarlaua „După Deal”, . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat trei antecontracte de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 863 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 355 din 14.07.1993 prin care le-a fost reconstituit dreptul de proprietate numiților C. IPOLI, C. G., P. G., C. M. și P. O. A., conform actului de partaj voluntar, autentificat cu nr. 396 din 19.01.1996, acest teren i-a revenit în proprietatea, exclusivă, lui C. IPOLIT, iar singura moștenitoarea acestuia este pârâta C. G.. În conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 35.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat, din materialul probator administrat în cauză.

10. Dosar nr. 1488 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâta P. ASPAZIA și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 6.400 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, în două parcele distincte, fiecare de câte 3.200 m.p.. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat trei antecontracte de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 864 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 27 din 10.02.1993, iar în baza certificatului de moștenitor nr. 201 din 15.09.1999, pârâta a devenit uncia proprietară a parcelelor, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți la data de 10.09.2000, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 35.000.000 lei vechi.

11. Dosar nr. 1489 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâta V. E. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 10.300 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, la locul numit „P.”, între vecinii canal, C. C. și TOMORUGĂ M.. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat trei antecontracte de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 865 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 743 din 05.11.1992 și actul de partaj voluntar nr. 4158 din 30.03.1995, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între pârâtă și numitul H. I., materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 40.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

12. Dosar nr. 1490 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâții C. I. R. și KZEZEK NIROSLAV, care a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 5.900 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, tarlaua „P.”, . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 866 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 1760 din 30.11.1995, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți la data de 18.02.2000 cu KZEZEK MIROSLAV (împuternicit de C. I. R.), materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 16.000.000 lei vechi.

În condițiile în care CHECHEC I. R. - persoană care l-a împuternicit pe KZEZEK MIROSLAV să vândă suprafața de teren, a decedat în data de 26.06.1999, nu au fost făcute demersuri pentru a se verifica dacă defunctul era proprietar exclusiv al bunului ce a făcut obiectul tranzacției.

Totodată, având în vedere faptul că inculpatul B. B. I. C. a demarat campania de achiziționare a terenurilor în anul 2005, există suspiciunea rezonabilă că respectivele convenții încheiate cu KZEZEK MIROSLAV în anul 2000, sunt acte falsificate.

13. Dosar nr. 1496 din 22.03.2005,reclamantul B. C. G. i-a chemat în judecată pe pârâta REUS A., C. ARETA și REUS G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 3.900 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, la locul numit „Temnic”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat trei antecontracte de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 872 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 60 din 10.05.1993, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți la data de 29.04.2002, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul REUS G., împuternicit de REUS A. și C. ARETA și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 18.000.000 lei vechi.

În condițiile în care pârâtul-vânzător REUS G. a decedat la data de 12.12.2003 iar demersurile inculpatului de achiziționare a unor suprafețe de teren au început din anul 2005, există suspiciunea rezonabilă că respectiva convenție încheiată între B. C. G. și REUS G. la data de 29.04.2002 este un act falsificat.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

14. Dosar nr.1491 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâta A. REVECA și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 4.000 m.p., situată în extravilanul . locul numit „Ș.”, învecinat cu, drum exploatare, H. I., parîul Saha, L. G.. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 867 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr. 652 din 08.02.2005, eliberată de Comisia comunală Satu M., precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat, convenție de vânzare-cumpărare din data de 09.02.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 10.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

15. Dosar nr. 1492 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâtul F. I. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 3.000 m.p., situată în extravilanul . A172, învecinat cu, drum exploatare, F. I., canal și CRAMALIUC C.. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 868 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr. 651 din 08.02.2005, eliberată de Comisia comunală Satu M., precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 10.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

16. Dosar nr. 1493 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâtul B. V. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 10.000 m.p., situată în extravilanul . locul numita „Căsoaia”, învecinat cu, drum exploatare, cana și F. G.. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat trei antecontracte de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 869 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr. 723 din 14.02.2005, eliberată de Comisia comunală Satu M., precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 40.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

17. Dosar nr. 1494 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâtul ZOARĂ S. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 6.500 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, la locul numit „P.”, ., canal, C. M și V. V. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâta a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu H. I., dar ulterior reclamantul a încheiat cu H. I. o convenție prin care s-a subrogat în drepturile acestuia.

Prin sentința civilă nr. 870 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este coproprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr. 980 din 15.03.1994, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între pârâtă și H. I. la data de 09.10.2000, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 10.000.000 lei vechi.

Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

18. Dosar nr. 1495 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul P. OLIMPIE S. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 3400 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, locul numit „P.”, tarlaua A-175, . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 871 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul, în calitate de moștenitor al defunctei Ș. O. S. este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.871 din 05.11.1993 și a actului de partaj voluntar autentificat cu nr.10.013 din 04.10.1994, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulate, Contract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 15.000.000 lei vechi.

Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției iar în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între MECHNO Ș. și B. C. G. din luna septembrie 2001 nu este menționat prețul vânzării.

19. Dosar nr. 1497 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul SENCULEȚ G.-decedat în cursul judecății- persoana a decedat în anul 1994-, acțiunea fiind exercitată în continuare împotriva moștenitorului său SENCULEȚ BORISLAV M. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 6.700 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, locul numit „P.”, între vecinii R. V.,canal, KECZNEK MIROSLAV. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 873 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este coproprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.790 din 05.11.1993, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din 24.02.2005, prin care pârâtul SENCULEȚ G. și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 10.000.000 lei vechi.

În condițiile în care pârâtul-vânzător SENCULEȚ G. a decedat în anul 1994, se constată că respectiva convenție încheiată între B. C. G. și SENCULEȚ G. la data de 24.02.2005, este un act falsificat.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

20. Dosar nr. 1498 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. a chemat-o în judecată pe pârâta HALUS O. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 1.900 m.p., situată în extravilanul municipiului Rădăuți, locul numit „P.”, tarlaua 13, . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 874 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu sentinței civile nr. 414 din 05.02.2001 a Judecătoriei Rădăuți, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, antecontract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 20.000.000 lei vechi.

21. Dosar nr. 1499 din 22.03.2005, reclamantul B. C. G. l-a chemat în judecată pe pârâtul P. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 4.000 m.p., situată în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Ș. ”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu numitul BOINGEAC P., dar ulterior reclamantul a încheiat cu numitul BOINGEAC PENTRU o convenție prin care s-a subrogat în drepturile acestuia.

Prin sentința civilă nr. 875 din 22.03.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate, convenție de cesiune, autentificată în BOINGEAC G. și B. C. G., prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 20.000.000 lei vechi o suprafață de 4.000 m.p..

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

II. La data de 26.04.2005, la Judecătoria Rădăuți a fost înregistrat dosarul nr. 2207/2005, având ca obiect „executare antecontract de vânzare cumpărare ”, acțiunea fiind formulată de reclamantul B. M. F.-împuternicit de numitul B. C. G. prin procura autentificată cu nr.1630 din 23.05.2005 (procura este dată ulterior formulării acțiunii de către B. M. F.) în contradictoriu cu pârâții Ș. G., V. G., F. G., L. D., J. D., L. NIONEL, SENCULEȚ BORISLAV M., T. N., L. I., F. I., DONISAN E., P. V., S. D., P. C., P. G. V., B. M., C. D., L. G., N. G. R., Z. A., M. G. V., C. T., L. L., C. G. ȘI D. M..

Dosarul a fost repartizat magistratului B. B. I. C. care a stabilit termen la data de 23.05.2005, dată la care, prin încheiere, a dispus disjungerea capetelor de cerere, urmând a fi constituit câte un dosar pentru fiecare din pârâți.

1. Dosar nr. 2207 din 26.04.2005, reclamantul B. C. G.-prin mandatar B. M. F. a chemat în judecată pe pârâtul Ș. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 4.000 mp, respectiv 3.000 m.p., situate în extravilanul localității Satu M. în locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1521 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr.1347 din 14.03.2005, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din data de 12.03.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 45.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat, existând suspiciunea rezonabilă că B. C. G. ar fi falsificat semnătura de la rubrica vânzător din cuprinsul convenției de vânzare cumpărare din data de 12.03.2005.

Procedura de comunicare a motivării hotărârii către B. M.-mandatar al inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat, grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia în scopul sus menționat.

2. Dosar nr. 2683 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. -prin mandatar B. M. F. a chemat în judecată pe pârâtul V. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 3.000 m.p., situate pe raza localității Satu M. în locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1527 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr.1346 din 14.03.2005, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 15.03.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 25.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat iar convenția de vânzare-cumpărare din 15.03.2005 nu este semnată de vânzător.

Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numitul R. S., grefier în cadrul Judecătoriei Rădăuți, menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.

3. Dosar nr. 2684 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F. a chemat în judecată pe pârâtul F. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 5.000 m.p., situate pe raza localității Satu M. în locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1528 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu sentința civilă nr.1817/1999 a Judecătoriei Rădăuți, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 15.03.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 25.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.

4. Dosar nr. 2685 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G.-prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul L. D. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 5.000 m.p., situate pe raza localității Satu M. în locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1529 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 12.04.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat iar Convenția de vânzare cumpărare din 12.04.2005, nu este semnat de vânzător.

5. Dosar nr. 2686 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul J. D. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 2.500 m.p., situate pe raza localității Satu M. în locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1530 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 21.03.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 25.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

6. Dosar nr. 2687 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul L. NIONEL și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 1.000 m.p., situate pe raza localității Satu M. în locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1531 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Antecontract de vânzare cumpărare din 11.03.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 8.000.000 lei vechi.

7. Dosar nr. 2688 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul SENCULEȚ BORISLAV M. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 8.300 m.p., respectiv 15.300 mp situate pe raza localității Rădăuți, la locul numit Temnic, respectiv Pe deal. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1532 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului în calitate de moștenitor al defunctului SENCULEȚ G., căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr.790 din 1993 precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate convenții de vânzare cumpărare din 21.03.2005, respectiv 29.03.2005prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 80.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

8. Dosar nr. 2689 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul T. N. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 6.300 m.p., situate în extravilanul municipiului Rădăuți, la locul numit „P.”, .> Prin sentința civilă nr. 1533 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate convenție de vânzare cumpărare din 29.03.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

9. Dosar nr. 2690 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâta L. I. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafeței de 2.300 m.p., situată în extravilanul comunei Satu M. la locul numit „Ș. ”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1534 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâta este proprietară a terenului precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convenția legală făcută au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate convenție de vânzare cumpărare din 12.04.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

10. Dosar nr. 2692 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâta DONISAN E. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 2.500 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Ș. 7”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1536 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate convenție de vânzare cumpărare din 11.04.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 25.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

11. Dosar nr. 2691 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul F. I. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 2.500 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Ș. 7”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1535 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, în calitate de moștenitor al defunctului F. T. căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr. 847 din 06.04.1995, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 29.03.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

12. Dosar nr. 2693 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul P. V. (decedat în cursul judecății) și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 4.600 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1537 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 21.03.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 10.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

13. Dosar nr. 2694 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâta S. D. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 2.500 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1538 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâta este proprietar al terenului, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 23.03.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 10.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

14. Dosar nr. 2695 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul P. C. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 2.000 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Ș. 5”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1539 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului conform titlului de proprietate nr. 1171 din 1996, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat convenție de vânzare cumpărare din 20.03.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 30.000.000 lei vechi.

În cuprinsul convenției de vânzare-cumpărare prețul tranzacției este trecut cu alt element scriptural.

15. Dosar nr. 2696 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul P. G. V. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 2.600 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „P.”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1540 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenție este cea încheiată între părți, materializată prin înscrisul sub semnătură privată intitulate Convenție de vânzare cumpărare din 28.03.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 23.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

16. Dosar nr. 2697 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâta B. M. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 2.500 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1541 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâta este proprietar al terenului, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenție este și cea încheiată între părți, materializată prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 15.04.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 50.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

17. Dosar nr. 2698 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul C. D. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 10.000 m.p., respectiv, 9.400 mp, situate în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „„Căsoaia””. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1542 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâta este proprietar al terenului, conform titlului de proprietate nr. 1621 din 21.02.2003, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 16.04.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 60.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul de proprietate al vânzătorului C. B. D. A. asupra bunului înstrăinat iar cele două convenții de vânzare cumpărare din 16.04.2005 nu sunt semnate de vânzător.

18. Dosar nr. 2699 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâta L. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 6.200 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Ș. 7”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1543 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâta este proprietar al terenului, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convenția legal făcută au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenție este și cea încheiată între părți, materializată prin înscrisurile sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 01.03.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 50.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita C. M., grefier în cadrul Judecătoriei Rădăuți, menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.

19. Dosar nr. 2700 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâta N. G. R. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la trei suprafețe de teren situate pe raza municipiului Rădăuți, însumând 35.100 m.p.. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1544 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâta este proprietara terenului, conform sentinței civile nr. 278/2005 a Judecătoriei Rădăuți și a adeverinței de proprietate nr. 167/938 din 12.04.2005, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate convenții, încheiate la data de 14.04.2005 (pentru parcelele de 3.000 mp, respectiv, 10.000 mp și 11.04.2005, pentru . mp) de vânzare cumpărare din 23.03.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 90.000.000 lei vechi.

Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numitul R. S., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.

20. Dosar nr. 2701 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâta Z. A. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 9.600 m.p., situată pe raza municipiului Rădăuți, .>. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1545 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâta este coproprietară al terenului, conform titlului de proprietate nr. 1061 din 26.08.1994, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 18.04.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 10.000.000 lei vechi.

Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.

21. Dosar nr. 2702 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul M. G. V. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 6.400 m.p., situat în extravilanul municipiului Rădăuți, la locul numit „. motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.

Prin sentința civilă nr. 1546 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, conform titlului de proprietare nr. 20 din 1993 (document ce nu există la dosarul instanței), precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convenția legal făcută au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenție este cea încheiată între părți, materializată prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 14.04.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita C. M., grefier în cadrul Judecătoriei Rădăuți, menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
22. Dosar nr. 2703 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul C. T. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 2.600 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 1547 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convenția legal făcută au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenție este cea încheiată între părți, materializată prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 15.04.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 50.000.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat întrucât conform extrasului de carte funciară nr. 6420 din 05.03.1998, proprietar figurează P. V. și P. C.;
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
23. Dosar nr. 2704 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul L. L. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 5.000 m.p., situat în extravilanul comunei Satu M., la locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 1548 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, conform adeverinței de proprietate nr. 1861 din 05.04.2005, eliberată de Primăria Satu M., precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcut au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenție este cea încheiată între părți, materializată prin înscrisul sub semnătură privată intitulată convenție de vânzare cumpărare din 12.04.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
24. Dosar nr. 2705 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul C. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 3.200 m.p., situat în extravilanul municipiului Rădăuți, la locul numit „. motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 1549 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convenția legal făcută au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenție este cea încheiată între părți, materializată prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 19.04.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
25. Dosar nr. 2706 din 23.05.2005, reclamantul B. C. G. - prin mandatar B. M. F., a chemat în judecată pe pârâtul D. M. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 3.200 m.p., situat în extravilanul municipiului Rădăuți, la locul numit „P.”, . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 1550 din 23.05.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că, pârâtul este proprietar al terenului, în calitate de moștenitor al defunctei D. O., căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr. 1002 din 25.08.1994, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenție este și cea încheiată între părți, materializată prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 21.02.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 32.000.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
III. La data de 21.09.2005, la Judecătoria Rădăuți a fost înregistrat dosarul nr. 4810/2005, având ca obiect „executare antecontract de vânzare cumpărare ”, acțiunea fiind formulată de reclamantul B. C. G. în contradictoriu cu pârâții H. I., G. G., L. E., BANDAS G., C. Ș., I. P., S. D., B. V., L. D., D. Ș. I., SENCULEȚ G. și B. E..
Prin acțiunea formulată, numitul B. C. G. a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contracte autentice de vânzare-cumpărare încheiate cu pârâții menționați anterior, invocând faptul că a încheiat cu aceștia, direct sau prin mandatarii lor, antecontracte de vânzare-cumpărare prin care pârâții și-au asumat obligația de a-i vinde suprafețe de teren. Dosarul a fost repartizat judecătorului B. B. I. C., care a stabilit un prim termen de judecată la data de 18.10.2005. Ca urmare a solicitării de preschimbare a termenului de judecată formulată de B. C. G., judecătorul B. B. I. C. a preschimbat termenul pentru data de 30.09.2005. Cererea de preschimbare formulată de inculpatul B. C. G. este nesemnată și nu prezintă dată certă care trebuia să fie atribuită de C. Registratură (volumul 14, fila 10).
La termenul din data de 30.09.2005, reclamantul completează acțiunea în sensul în care solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contracte autentice de vânzare-cumpărare încheiate și cu pârâții P. M., C. Ș., C. S., BONGEAC F., BODNARIUSC I., MARTINCU C., F. M., ABAGER V.,C. I., R. I., P. V., HINTARI V. și P. O..
La data de 30.09.2005, prin încheiere, magistratul B. B. I. C. a dispus disjungerea capetelor de cerere urmând a fi constituit câte un dosar pentru fiecare din pârâți.
De menționat faptul că în cuprinsul sentințelor civile pronunțate se menționează în mod fals faptul că la apelul nominal s-a prezentat reclamantul B. C. G. și numitul G. O. în calitate de mandatar al pârâților G. G., C. Ș., L. D., I. P., S. D., B. V., SENCULEȚ G., B. E., P. M., C. Ș., MARTINCU C., F. M., ABAGER V. și BONGEAC F..
La aceeași dată, magistratul a pronunțat un număr de 23 sentințe civile, prin care a hotărât admiterea acțiunilor formulate de reclamantul B. C. G., constatând că acesta a dobândit prin cumpărare de la pârâți dreptul de proprietate a unor suprafețe de teren dispunând, totodată, intabularea dreptului de proprietate al acestuia în cartea funciară.
1. Dosar nr. 4810 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâții V. L. STELUȚA și V. R. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 29.700 mp, situată în extravilanul municipiului Rădăuți, locul numit „P.”,.>. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
În întâmpinarea formulată în cauză, pârâta V. L. STELUȚA în nume propriu și mandatară a celeilalte părți a arătat că nu îl cunoaște pe reclamant și nu are nici un raport juridic cu acesta și că a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu H. I..
Prin sentința civilă nr. 2828 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că la data de 16.07.2002, între V. L. STELUȚA și V. R. G. și H. I. a fost încheiat un antecontract de vânzare cumpărare autentic prin care au vîndut suprafața de 48.700 mp cu suma de 1800USD(60.300.000 lei)
La data de 24.06.2005, între H. I. și B. C. G. s-a încheiat un contract intitulat convenție de vânzare cumpărare prin care primul i-a transmis reclamantului toate drepturile sale privind o parcelă în suprafață de 29.700 mp contra sumei de 1.800.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu a fost solicitat extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia în scopul sus menționat.
2. Dosar nr. 5061 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul G. G.-reprezentat de mandatar G. O. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 8000 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., la locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2626 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr.14 din 18.01.2005, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din 19.07.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat iar în cuprinsul convenției de vânzare-cumpărare din 19.07.2005, prețul tranzacției este trecut cu alt instrument scriptic.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
3. Dosar nr. 5062 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul L. E. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 2600 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., la locul numit „C. Bentului” În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2839 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.536 din 1994 (care nu există la dosarul instanței) și a certificatului de moștenitor nr.67 din 11.03.2002, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din 10.08.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia în scopul sus menționat.
4. Dosar nr. 5063 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul BANDAS G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 3.000 m.p. respectiv 1.200 mp, situate în extravilanul localității Satu M., la locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2627 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu sentința civilă nr.3500 din 01.09.1993 a Judecătoriei Rădăuți, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din 09.08.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenurile în litigiu cu prețul de_ lei vechi respectiv 84.000.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
În cuprinsul convenției de vânzare-cumpărare din 09.08.2005, semnătura de la rubrica vânzător din cadrul convențiilor nu aparține numitului BANDAS G. iar prețul tranzacției este trecut cu alt instrument scriptic, existând suspiciuni rezonabile că documentul este falsificat.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
5. Dosar nr. 5064 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul C. Ș. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 6.300 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., la locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2628 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr.275 din 30.03.2005 eliberată de Comisia comunală Satu M., precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din 19.07.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat iar în cuprinsul convenției de vânzare-cumpărare din 19.07.2005, prețul tranzacției este trecut cu alt instrument scriptic.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
6. Dosar nr. 5065 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul I. P. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 2.300 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., la locul numit „C. Bentului”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2840 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.726 din 07.02.1995, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din 09.09.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia în scopul sus menționat.
7. Dosar nr. 5066 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul S. D. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 4.300 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., tarlaua „„Ș. „7”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2841 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.1045 din 20.11.1995-care nu există la dosarul instanței, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia în scopul sus menționat.
8. Dosar nr. 5067 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul B. V. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 5.000 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., tarlaua „„„Ș. „ 7””. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2842 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr.4121 din 07.09.2005, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat iar convenția de vânzare-cumpărare este nedatată și nesemnată la rubrica vânzător.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia în scopul sus menționat.
9. Dosar nr. 5068 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul L. D.-în sentință este trecut G. G. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 18.700 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., în locurile numite „Căsoaia” și „„Ș. „” . În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2629 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr.4122 din 07.09.2005, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din data de 10.09.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat iar Convenția de vânzare-cumpărare din data de 10.09.2005, nu este semnată la rubrica vânzător.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
10. Dosar nr. 5069 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul D. Ș. I. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 2.600 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., în locul numit „C. Bentului”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2630 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate decizia civilă nr.577/12.03.2002 a Tribunalului Suceava, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din data de 09.09.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 80.000.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
11. Dosar nr. 5071 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâta B. E. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 2.000 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., în locul numit „C. Bentului”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2843 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate titlul de proprietate nr.319 din 02.03.1994, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din data de 16.09.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 10.000 Ron.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia în scopul sus menționat.
12. Dosar nr. 5072 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâta P. M. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 2.500 m.p., situată în extravilanul localității Satu M.. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2631 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr.4123 din 20.09.2005, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din data de 20.09.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 20.000 Ron.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
13. Dosar nr. 5073 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul C. Ș. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 3.200 m.p., situată în extravilanul localității Rădăuți în locul numit P., . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2632 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.1849 din 16.01.1996, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din data de 20.09.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 30.000 Ron.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
14. Dosar nr. 5074 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâta C. S. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 2.000 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., la locul numit V.. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2633 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.1045/1999-act ce nu există la dosarul instanței, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din data de 20.09.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 15.000.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O. - împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
15. Dosar nr. 5075 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâta BONGEAC F. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 4.000 m.p., situată în extravilanul localității Satu M., la locul numit V.. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2634 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.622 din 15.09.1994 și a actului de partaj voluntar nr.80 din 10.01.2005, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare din data de 20.09.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 40.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra întregului bunului înstrăinat.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O. - împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
16. Dosar nr. 5076 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul B. I. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 7.800 m.p., situată în extravilanul localității Rădăuți în locul numit P., . acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2844 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate, Convenție de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 40.000 Ron.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
17. Dosar nr. 5077 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul MARȚINCU C. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 3.800 m.p., situată în extravilanul localității Satu M. în locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2635 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.1416 din 30.09.1998 și a contractului de vînzare cumpărare nr.4201 din 15.05.2001, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul autentificat cu nr.4707 din 01.06.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de_ lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
18. Dosar nr. 5078 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul F. M. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 8.000 m.p., situată în extravilanul localității Satu M. în locul numit „Căsoaia”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2636 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu adeverința de proprietate nr.287 din 15.02.1994, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul antecontract de vânzare cumpărare autentificat cu nr.8599 din 29.08.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 124.000 lei.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
19. Dosar nr. 5079 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâta ABAGER V. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de teren de 4.400 mp, respectiv 2.500 mp, situate în extravilanul localității Satu M. în locurile numite „Ș. „ și „C. Bentului”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat două antecontracte de vânzare-cumpărare cu numitul L. D., dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2637 din 30.09.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâta este proprietara terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.1344 din 02.06.1997, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate cu numitul L. D., materializate prin înscrisurile sub semnătură privată intitulate convenție de vânzare cumpărare din data de 25.05.2005, prin care pârâta și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenurile în litigiu cu prețul de 45.000.000 lei vechi, respectiv 30.000.000 lei vechi.
Ulterior, L. D. i-a cesionat numitului B. C. G. dreptul său, prin convenția încheiată la data de 25.05.2005
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
În cuprinsul sentinței s-a atestat în mod fals că la apelul nominal a fost prezent pârâtul prin mandatar G. O..
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. și G. O.-împuternicit al pârâtului a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefiera inculpatului B. B. I. C. menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestora în scopul sus menționat.
20. Dosar nr. 5080 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâta C. I. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 2.900 m.p., situată în extravilanul localității Satu M. în locul numit Dealu Cucii. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2845 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.514 din 28.02.1994-care nu există la dosarul instanței, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare din 03.08.2005, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 58.000.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
21. Dosar nr. 5082 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâta P. V. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafețele de 1.700 m.p., respectiv 6.500 mp situate pe raza localității Satu M. în locul numit „C. Bentului”, respectiv L. 1. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2845 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.913 din 22.05.1995, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 30.000.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat iar cele două convenții de vânzare cumpărare sunt nedatate.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
22. Dosar nr. 5083 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâta HANȚARI V. și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 2.800 m.p., situate pe raza localității Satu M. în locul numit „Ș.”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2847 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.319 din 02.03.1994, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare, prin care pârâtul și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 66.000.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
23. Dosar nr. 5084 din 30.09.2005, reclamantul B. C. G. a chemat în judecată pe pârâta P. O.-persoană decedată la data de 14.04.2004 și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 5.000 m.p., situate pe raza localității Satu M. în locul numit „Ș.”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, dar ulterior nu a mai fost posibilă încheierea actelor autentice.
Prin sentința civilă nr. 2848 din 18.10.2005, instanța de judecată a admis acțiunea formulată și a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară invocând faptul că pârâtul este proprietarul terenului în litigiu, în conformitate cu titlul de proprietate nr.25 din 03.03.1993, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile art. 969 alin. 1 Cod civil, iar asemenea convenții sunt și cele încheiate între părți, materializate prin înscrisul sub semnătură privată intitulat Convenție de vânzare cumpărare Convenție de vânzare cumpărare, prin care MARȚINCU C. și-a asumat obligația să-i vândă reclamantului terenul în litigiu cu prețul de 82.500.000 lei vechi.
Sentința civilă a fost pronunțată, în condițiile în care la dosar nu există și nici nu au fost solicitate extras de carte funciară și plan de situație privind suprafața de teren ce a făcut obiectul tranzacției.
Totodată nu există documente care să ateste dreptul exclusiv de proprietate al vânzătorului asupra bunului înstrăinat.
Procedura de comunicare a motivării hotărârii către inc. B. C. G. a fost viciată, în sensul în care în mod neadevărat numita V. F., grefier al inculpatului B. B. I. C., menționează faptul că s-a deplasat la domiciliul acestuia, în scopul sus menționat.
În urma îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu de către judecătorul B. B.-I.-C., cu sprijinul numitului B. C. G., cel din urmă a reușit intabularea frauduloasă a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 41,59 ha, iar în urma vânzării acestei suprafețe către firma austriacă HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER, numitul B. C. G. a obținut un profit (conform contractelor de vânzare-cumpărare aflate la dosarul cauzei) de aproximativ 4.000.000 lei.
Astfel, în intervalul mai 2005-decembrie 2007, inculpatul B. C. G. a urmărit și a reușit să disimuleze natura ilicită a modului de dobândire a acestor terenuri, sens în care printr-o . manevre dolozive a obținut intabularea la Cartea funciară prin compactarea terenurilor cu o suprafață de alte aproximativ 90 de hectare pe care le obținuse printr-un șir de acte ilegale în complicitate cu notari de pe raza municipiului Rădăuți, astfel încât numărul cadastral final, pentru parcelele înscrise la Cartea funciară, să nu coincidă cu niciuna dintre suprafețele individualizate în hotărârile judecătorești ilegale.
În același interval a reușit vânzarea acestor terenuri, în mod direct, ca persoană fizică, cât și prin intermediul S.C. CASCADE EMPIRE SRL (firmă aparținând holdingului HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER), către societatea austriacă, prin intermediul unor contracte de vânzare cumpărare notariale obținând un profit declarat de aproximativ 4.000.000 lei.
Este greu de crezut că eludarea legii de către inculpatul B. B.-I.-C., într-o manieră atât de flagrantă, la solicitarea inculpatului B. C. G., a avut loc fără o contraprestație materială din partea celui din urmă.
Perioada de timp mare de la momentul săvârșirii faptelor, lipsa de cooperare a inculpatului B. B.-I.-C. și declarațiile nesincere ale inculpatului B. C. G., au constituit impedimente în administrarea unor probe certe care să contureze această ipoteză de lucru.
Prietenia dintre inculpații B. B.-I.-C. și B. C. G. a dat naștere, în cursul anului 2006, într-o formă aparent mai elaborată, unei alte situații juridice neconforme care îmbracă formele unor fapte de natură penală.
În data de 20.06.2006, prin sentința civilă nr. 1683, la solicitarea și cu sprijinul numitului B. C. G., judecătorul B. B.-I.-C. din cadrul Judecătoriei Rădăuți, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat și cu nerespectarea condițiilor legale (în baza unei cereri de chemare în judecată nesemnată și nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată și în lipsa unui extras de Carte funciară) a admis o acțiune civilă prin care a constatat existența dreptului de proprietate în patrimoniul numitei I. A. (interpusa numitului B. C. G.) asupra unui imobil situat în . municipiul Rădăuți, în suprafață totală de 221,43 m.p. facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate. La momentul emiterii sentinței, o parte din imobilul susmenționat se afla în proprietatea Primăriei Municipiului Rădăuți și avea o situație litigioasă, dreptul de proprietate fiind recunoscut ulterior de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia civilă nr. 2165 din 17.06.2008, ca aparținând persoanei vătămate P. A..
O altă parte din acest imobil, era deținută în mod legal, de către S.C.RĂCORITOARE BUCOVINA SRL Rădăuți, al cărui administrator era tot persoana vătămată P. A., conform contractului de vânzare cumpărare încheiat între această societate și Primăria Municipiului Rădăuți în data de 29.11.2005 (volumul 3, filele 322-327).
I. A. actualmente B. nu a deținut niciodată imobilul susmenționat pe care îl achiziționase doar scriptic, prin intermediul unei facturi fiscale, emisă de S.C. S. . aparținând numitului STEHNEIOV OREST M., complice al inculpatului B. C. G.), în data de 17.03.2006, contra unui preț fictiv în cuantum de 59.500 lei.
De asemenea, aceasta nici măcar nu a văzut în materialitatea ei acest imobil, dar a semnat la insistențele inculpatului B. C. G. pe care-l cunoscuse printr-un concurs de împrejurări, un contract prin care își exprima acordul să vândă acest imobil firmei S.C. CASCADE EMPIRE SRL (aparținând holdingului HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER contra sumei de 20.000 Euro, în data de 05.10.2006). Banii au intrat în posesia martorei în cursul aceleiași luni, prin virament bancar, fiind ulterior restituiți de către aceasta inculpatului B. C. G..
S.C.CASCADE EMPIRE SRL, în calitate de cel de-al treilea interpus, a „înstrăinat”, în data de 26.09.2007, contra sumei de_ lei, imobilul susmenționat către S.C. NIKODEMUS „B.” EXIM SRL, reprezentată de inculpatul B. C. G., acționar majoritar la acea dată al firmei menționate, care, în anul 2011, l-a înstrăinat contra sumei de 254.418 lei, S.C. PRIKY . de martorul B. G..
Întrucât martorul B. G. deținea acest imobil, în baza unui șir succesiv de acte falsificate (incluzând aici și hotărârea emisă de către inculpatul B. B.-I.-C. ) și cunoscând faptul că, persoana vătămată P. A. avea dreptul de proprietate asupra aceleiași părți din imobil, în baza unei hotărâri a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cel dintâi a solicitat inculpatului B. C. G., în cursul anului 2010, restituirea sumei de 60.000 Euro.
Inculpatul B. C. G. a elaborat o întreagă strategie infracțională, sens în care, a apelat la inculpatul O. A., primar al municipiului Rădăuți, la inculpata P. D. M., judecătoare la Judecătoria Rădăuți și concubina inculpatului B. B.-I.-C., la inculpatul D. D., dar și la alte persoane din anturajul acestuia, pentru ca, prin influența pe care aceștia ar fi exercitat-o, atât în cadrul formal, dar și informal, să o determine pe persoana vătămată P. A., să vină la masa negocierilor și să renunțe la partea din imobilul a cărui drept de proprietate îl câștigase prin hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care se suprapunea cu o parte din imobilul dobândit și înstrăinat în mod fraudulos de inculpatul B. C. G..
În acest sens, i-a solicitat inculpatului O. A. să introducă în cursul anului 2010, în numele Primăriei Municipiului Rădăuți, o acțiune, invocând un interes public, de radiere din Cartea funciară, a dreptului de proprietate a persoanei vătămate P. A.. Această acțiune în justiție nu avea nici un fundament legal având în vedere că se epuizaseră toate căile ordinare și extraordinare de atac, iar dreptul persoanei vătămate P. A. era consfințit printr-o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În fapt inculpatul B. C. G. a urmărit ca prin introducerea acestei acțiuni, de către o instituție publică (punându-se la adăpost de astfel de speculați privind un interes personal), pe de o parte să amâne . către persoana vătămată P. A. a imobilului situat pe . din municipiul Rădăuți, să temporizeze astfel o eventuală returnare de 60.000 euro încasată de la martorul B. G., să o descurajeze pe partea vătămată, într-un final, în punerea în executare a hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție, și, practic, să o aducă la masa negocierilor făcând-o să renunțe la o parte din imobilul deținut.
Inculpatul B. CONSTANITN G. nu s-a sfiit să-i sugereze persoanei vătămate P. A. că nu va avea succes în demersul juridic legitim și a acționat, în acest sens, pe mai multe planuri. Acțiunea în instanță a fost repartizată inculpatei P. D. M., care a tergiversat timp de mai bine de trei ani soluționarea acestei cereri și care a amânat de 32 de ori soluționarea unei cauze care, în mod obișnuit, se soluționează la câteva termene. Acțiunea a fost promovată de către un avocat angajat de către inculpatul O. A., cu care inculpatul O. A. a încheiat un contract de asistență juridică ce prevedea un onorariu de 65.000 euro (aproape jumătate din valoarea imobilului ce făcea obiectul acțiunii), iar prin introducerea clauzei în contractul de asistență că onorariul va fi achitat după câștigarea procesului din cheltuielile judiciare pe care persoana vătămată urma a le plăti, inculpatul B. C. G. cu sprijinul inculpatului O. A., a plasat-o pe persoana vătămată sub spectrul pauperizării, în ipoteza în care P. A. urma să piardă acțiunea în instanță.
Înseși acțiunile inculpatului O. A., în sensul sprijinirii inculpatului B. C. G. îmbracă formele unor fapte de natură penală
Inculpatul O. A. urmărind atingerea acestui scop infracțional, a încălcat prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 128 din 22.07.2010 (prin care a fost aprobată doar plata unui onorariu avocațial de succes de 10% din valoarea de piață a unui imobil de 153.800 euro, hotărâre adoptată tot la inițiativa inculpatului O. A., în ciuda avizului negativ al comisiei de specialitate) și a dat dispoziție numitului H. H. - secretarul Primăriei, să semneze, în numele inculpatului, contractul de asistență juridică nr._ datat 16.08.2010.
Conform acestui contract, Primăria Municipiului Rădăuți se angaja la plata sumei de 65.000 euro (15.000 euro onorariu de succes și 50.000 euro onorariu fix), către avocata P. M. C., fără a organiza procedura de licitație, încălcând astfel prevederile art.19 din OUG nr.34/2006 (autoritatea contractantă achiziționează direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziției, estimată …nu depășește echivalentul în lei a 30.000 euro, exclusiv TVA pentru fiecare achiziție de produse ori servicii…).
În cursul lunii august 2014 (după ce, anterior, i-a fost adusă la cunoștință la sediul Direcției Naționale Anticorupție calitatea de suspect în prezenta cauză), inculpatul O. A. a convocat o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru data de 11.08.2014 și o ședință ordinară, pentru data de 28.08.2014, prilej cu care, a inițiat și susținut un proiect de hotărâre ambele aflate la punctul 3 pe ordinea de zi, prin care a urmărit ca membrii Consiliului Local al Municipiului Rădăuți să modifice, în mod unilateral, contractul de asistență juridică încheiat din dispoziția inculpatului, în cursul anului 2010, în sensul diminuării sumei la care primăria se angaja să o plătească avocatei P. M. C., de la 50.000 Euro, la 50.000 Lei.
Prin acest demers inculpatul a urmărit să scape de răspundere penală, prin denaturarea adevăratei conotații frauduloase a contractului de asistență juridică încheiat anterior, încercând să formuleze false apărări, în sensul că, atât anterior, cât și în momentul de față, singurii responsabili pentru perfectarea sau modificarea acestui contract sunt consilierii locali.
Ca urmare a boicotului consilierilor locali ai primei ședințe, fiind lipsă de cvorum, dar și a respingerii proiectului inițiat de inculpat, în cadrul celei de-a doua ședințe, în datele de 28.08.2014, 29.08.2014 și 31.08.2014, atât direct, cât și indirect, O. A. l-a amenințat pe consilierul local A. T., că în cazul în care nu va susține modificarea acestui contract, soția acestuia, A. A., va fi destituită de către inculpat din funcția de director al Bibliotecii Municipiului Rădăuți.
În cadrul acțiunilor de constrângere inculpatul O. A. i-a sugerat persoanei vătămate A. T., că, o condiție esențială pentru ca soția acestuia să păstreze funcția de director al Bibliotecii Municipale, o constituie inclusiv trecerea persoanei vătămate de la U.N.P.R., la partidul din care face parte inculpatul, respectiv P.D.L., în urma unei ordonanțe recente emise de către Guvernul României care ar fi putut permite acest lucru.
Constrângerea exercitată de către inculpatul B. C. G. cu sprijinul inculpatului O. A. a fost una reală, având în vedere că acțiunea era judecată de către concubina inculpatului B. B.-I.-C., P. D. M., iar relația dintre cei doi magistrați era una de lungă durată și notorie în municipiul Rădăuți, cei doi locuind împreună și având un minor rezultat în urma legăturii dintre aceștia. Mai mult, inculpatul B. C. G. a implicat în acest mecanism al constrângerii „îndemnurile” exercitate de către D. D., procuror șef secție, persoană cu notorietate pe raza municipiului Suceava, și V. A., șef în cadrul Finanțelor Publice Suceava, în sensul unei negocieri în urma căreia persoana vătămată să cedeze o parte din imobilul susmenționat.
Acest mecanism insidios de constrângere derulat în timp, a fost de natură a-i crea persoanei vătămate certitudinea că orice altă soluție decât să cedeze o parte din imobilul dobândit pe baza unei hotărâri judecătorești, era una păgubitoare pentru aceasta, iar ca argumente forte, în cursul anului 2014 inculpatul B. C. G. a organizat ședințe de negociere cu persoana vătămată la care a participat inclusiv B. B.-I.-C., iar în cadrul acestor întâlniri inculpatul B. C. G. i-a demonstrat că are controlul asupra modului în care urma să se desfășoare procesul civil, sens în care, anticipa în discuțiile purtate atitudinea și chestiunile de drept pe care inculpata P. D. M. urma a le pune în discuție la următorul termen de judecată, fapt imposibil în lipsa unei comunicări și unei complicități existente între inculpatul B. C. G. și inculpata P. D. M..
Eforturile inculpatei P. D. M., învestită cu soluționarea acestei cauze, înregistrată la Judecătoria Rădăuți sub numărul_, au fost răsplătite de către inculpatul B. C. G., care, în data de 22.02.2014 i-a promis numitei P. D. M., prin intermediul concubinului acesteia B. B.-I.-C., achiziționarea unui sejur de zece zile la hotelul Iaky din Mamaia pentru a doua jumătate a lunii iulie 2014 – începutul lunii august 2014, în valoare de aproximativ 2.500 euro, în schimbul neîndeplinirii de către P. D. M., în calitate de judecător, a atribuțiilor de serviciu, în sensul tergiversării judecării cauzei.
Acțiunea de șantaj exercitată de către inculpatul B. C. G. și, mai ales, rezultatul preconizat, acela de a stinge, pe cale amiabilă, conflictul juridic ivit între persoana vătămată P. A. și Primăria Municipiului Rădăuți, în sensul că, în condițiile în care inculpatul P. A. va renunța la o parte din imobil, primăria va renunța la acțiune, erau obiective urmărite și de către B. B.-I.-C., interesat de acoperirea urmelor infracțiunii săvârșite în anul 2006. O confruntare juridică directă între P. A. și Primăria Municipiului Rădăuți, precum și între P. A. și B. G. ar fi devoalat cauzele care au condus la această situație conflictuală și anume o hotărâre judecătorească dată de către inculpatul B. B.-I.-C. în cursul anului 2006, în cunoștință de cauză, în baza unor documente falsificate. Astfel se explică faptul că nu restituirea sumei de 60.000 euro (sumă nereprezentativă pentru patrimoniul inculpatului B. C. G.), către B. G. a fost motivul care l-a determinat pe B. C. G. să recurgă la această formă de șantaj, ci temerea că ar fi fost pentru prima dată în cadrul oficial, devoalată modalitatea ilegală din trecut de dobândire a unei averi considerabile, precum și identitatea complicilor acestuia.
Practic, faptul că persoana vătămată P. A. a dobândit, pe cale judecătorească, în cursul anului 2008, un imobil pe care anterior B. C. G. îl dobândise prin fraudă, a fost un accident neprevăzut nici de inculpatul B. C. G., nici de inculpatul B. B.-I.-C., la nivelul anului 2006. Aceasta este rațiunea pentru care inculpatul B. C. G. a cheltuit toate resursele și și-a folosit toate cunoștințele pentru a-l determina pe P. A. să renunțe la lupta juridică.
Astfel, în intervalul 31.03.2014 – 04.04.2014 D. D. (la solicitarea inculpatului B. C. G.) și-a folosit influența pentru a efectua presiuni, prin intermediul executorului judecătoresc M. M. M., prin care să îl determine pe numitul P. A. să renunțe la dreptul de proprietate asupra unei părți din imobilul de pe raza municipiului Rădăuți, .. 67, pe care să îl cedeze în favoarea numitului B. C. G..
Inculpatul D. D. este o persoană notorie pe raza municipiului Suceava, fiind cunoscut ca un apropiat al decidenților administrației locale, dar și al unor persoane notorii din lumea mediului de afaceri și din lumea mediului politic.
În urma instrumentării cauzei s-a constatat că acesta era confident și persoană de sprijin pentru deputați, aleși la nivelul județului Suceava, fiind înconjurat totodată de cei mai importanți oameni de afaceri din județ.
Capacitatea acestuia de a se infiltra în aceste cercuri, era dublată de o reală influență pe care a știut să o gestioneze în interes personal în calitate de șef Secție de Urmărire penală la P. Tribunalului Suceava. În acest context, preocuparea inculpatului B. C. G. de a se apropia de inculpatul D. D. și de a obține protecția acestuia, este explicabilă având în vedere antecedența infracțională a inculpatului B. C. G..
Astfel, în data de 27.01.2014, D. D. i-a solicitat numitului B. C. G. suma de 92.000 euro, pentru un apropiat de-al numitului D. D., ADNAN OZCAN, sumă pe care B. C. G. a remis-o în aceeași dată numitului ADNAN OZCAN în virtutea influenței notorii pe care B. C. G. cunoștea că D. D. o are asupra funcționarilor din sistemul judiciar și în schimbul căreia B. C. G. a urmărit să se pună la adăpost, atât el, cât și persoane din anturajul său, de problemele judiciare prezente și viitoare.
În urma remiterii acestei sume de bani prietenului apropiat al numitului D. D., sumă de bani care, din cercetările efectuate până în prezent, era destinată unui proiect comun al lui D. D. și ADNAN OZCAN. B. C. G. i-a solicitat ulterior lui D. D. să trafice influența asupra unor ofițeri de poliție și procurori în folosul celui dintâi sau în folosul prietenilor celui dintâi.
Astfel, la data de 05.02.2014, D. D. a intervenit pe lângă G. V., șeful Serviciului arme, muniții, substanțe toxice din cadrul I.P.J. Suceava, iar prin intervenția sa a urmărit un dublu scop: pe de o parte neîntocmirea de către Serviciul arme a unui dosar penal cu privire la B. C. G., sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prev. de art. 342 alin. 6 C.p., ca urmare a faptului că permisul de armă al numitului B. C. G. expirase, iar acesta nu a depus arma și muniția la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la data expirării iar, pe de altă parte, facilitarea prelungirii permisului de armă al numitului B. C. G., deși acesta nu îndeplinea condițiile legale.
Demersul inculpatului D. D. nu a avut într-o primă fază, succes, întrucât în data de 20.01.2014 lucrătorii Serviciului arme, explozivi și substanțe periculoase, se sesizaseră din oficiu, cu privire la săvârșirea de către inculpatul B. C. G. a infracțiunii prevăzută la acea dată de art.140 din Legea 295/2004, lucrarea fiind înregistrată în data de 23.01.2014, sub numărul 390/P/2014, la P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți.
În acest context, inculpatul D. D. motivând complexitatea dosarelor care aveau ca obiect instrumentarea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, i-a solicitat prim-procuroarei C. E., asupra căreia avea o reală influență, să dispună preluarea tuturor dosarelor de acest gen, de la unitățile locale de parchet în vederea instrumentării de către P. de pe lângă Tribunalul Suceava.
Prin ordonanța din 11.04.2014, numita C. E. a dispus preluarea dosarului privindu-l pe inculpatul B. C. G., dosar ce a fost, ulterior trimis I.P.J. Suceava, în aceeași dată, în vederea continuării activităților, printr-o adresă semnată „pentru prim-procuror” de către inculpatul D. D.. Inculpatul s-a asigurat astfel că are control asupra finalității dosarului, întrucât, prin ordin al primului-procuror, inculpatul D. D. fusese desemnat cu supravegherea activității de urmărire penală, desfășurată de către lucrătorii Serviciului arme, explozivi și substanțe toxice.
În data de 30.01.2014 inculpatului D. D. i-a fost repartizată de către primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, nota S.R.I. Suceava cu numărul_ privind posibile fapte de corupție săvârșite în 15.11.2013, de către inculpatul B. C. G. și de către M. P., consilier agricol în cadrul Primăriei Comunei Satu M. județul Suceava.
Din conținutul notei rezulta că numita P. M., i-ar fi solicitat inculpatului B. C. G. să faciliteze angajarea unei persoane apropiate, A.-M. B., în cadrul punctului de lucru din municipiul Rădăuți al concernului austriac EGGER (S.C. EGGER ROMÂNIA SRL RĂDĂUȚI). B. C. G. i-a promis angajatei primăriei soluționarea cererii pentru începutul anului 2014, în schimbul radierii, de către funcționara primăriei, a obligațiilor pecuniare la bugetul local al comunei Satu M., datorate de către inculpatul B. C. G., pentru mai multe hectare de teren, deținute de către inculpat pe raza Comunei Satu M., județul Suceava.
În data de 05.02.2014, în cadrul unei întâlniri conspirate, inculpatul D. D. i-a comunicat inculpatului B. C. G. informații care, la acea dată, erau clasificate „strict secret”, privind activitatea infracțională a acestuia și faptul că această activitate fusese documentată de către Serviciul Român de Informații, existând o informare la nivelul P.T. Suceava.
Demersul inculpatului D. D. a fost motivat de suma de 92.000 euro, remisă anterior de inculpatul B. C. G. în vederea traficării influenței, și a urmărit să-l sprijine pe inculpatul B. C. G. să scape de eventuala răspundere penală.
Ulterior, în data de 17.02.2014, inculpatul D. D. s-a sesizat din oficiu cu privire la posibile fapte de corupție săvârșite de către inculpatul B. C. G. și P. M. și a încălcat, cu bună știință, normele de procedură penală, prin atribuirea procesului verbal unui număr de „diverse” și nu unui număr de „dosar penal”. Ulterior, în baza unor verificări superficiale efectuate de către Poliția Municipiului Rădăuți, a rezoluționat olograf răspunsul Poliției Municipiului Rădăuți „nu sunt evidențiate aspecte de natură penală/se arhivează” (fapt petrecut în aceeași dată în care a fost înregistrat acest răspuns, respectiv 24.03.2014). În acest fel inculpatul a urmărit și a reușit, să-l scape pe inculpatul B. C. G. de o eventuală răspundere penală sustrăgând cercetările și „soluția” dispusă unui eventual control ierarhic sau control privind legalitatea ori temeinicia, exercitat fie de către organele cu atribuții de control din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, fie de procurorul ierarhic superior, fie de către instanța de judecată, lucru favorizat și de calitatea de care a știut să se folosească, aceea de persoană desemnată la nivelul P.T. Suceava, cu gestionarea documentelor clasificate.
Având în vedere avantajele materiale remise și relațiile infracționale create, în data de 19.05.2014, ca urmare a unor informații obținute de B. C. G. privind reluarea anchetei în prezenta cauză, sub aspectul modului fraudulos în care acesta a achiziționat mai multe terenuri pe raza comunei Satu M., județul Suceava în anul 2005, D. D. l-a asigurat pe B. C. G. că va face toate intervențiile necesare pentru a-l exonera de orice răspundere penală. Pentru a-l asigura de seriozitatea demersului său, D. D. a făcut inițial verificări în dosare aflate în lucru la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Ulterior, acesta l-a abordat pe ofițerul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava, A. M. G., căruia i-a solicitat în data de 26.05.2014, să-i furnizeze date din dosarul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției cu nr. 353/P/2013 și să-i comunice probele administrate sau care urmau a fi administrate.
În aceeași dată, ofițerul de poliție judiciară, fiind autorizat în cauză ca investigator cu identitate reală, i-a furnizat mai multe date și un înscris numitului D. D., care priveau ancheta în desfășurare ce îl viza, atât pe el, pe omul de afaceri B. C. G., cât și pe judecătorii P. D. M. și B. B.-I.-C..
Ulterior, în data de 27.05.2014, D. D. a transmis datele obținute privind ancheta penală numitului B. C. G., care ulterior a adus la cunoștință datele de anchetă numiților P. D. M. și B. B.-I.-C..
Datele din anchetă se refereau inclusiv, la modul în care inculpata P. D. M., judeca cauza civilă cu numărul_ . În urma informațiilor obținute P. D. M. încercând să scape de răspunderea penală, a formulat o cerere de abținere în data de 02.06.2014, care i-a fost respinsă, pentru ca, ulterior, în data de 06.06.2014, după ce tergiversase pe parcursul a 32 de termene cauza civilă, cu scopul vădit de a o șantaja pe persoana vătămată P. A., să admită excepția inadmisibilității cererii pentru radierea intabulării privind dreptul de proprietate al persoanei vătămate P. A., asupra imobilului situat pe ..67, acțiune formulată la inițiativa inculpatului O. A., încă din ianuarie 2011, de către Primăria Municipiului Rădăuți.
Anterior implicării numitului D. D. în activitatea ilicită de obținere a unor informații legate de ancheta Direcției Naționale Anticorupție, în data de 19.05.2014, la solicitarea numitului B. C. G., numitul P. C. M., ofițer specialist în cadrul Poliției de Frontieră Rădăuți, din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, fin al celui dintâi (dar și debitor al inculpatului B. C. G. ca urmare a unui împrumut acordat de acesta din urmă, inculpatului P. C. M., în cuantum de 60.000 euro, în cursul anului 2011), l-a abordat pe ofițerul de poliție judiciară A. M. G. din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava, căruia i-a solicitat, de asemenea, să-i divulge date de anchetă (probe administrate sau ce urmau a fi administrate, înscrisuri, etc.) din cadrul cercetărilor ce se efectuau cu privire la numitul B. C. G. în dosarul nr. 353/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției.
În urma autorizării de către procuror în calitate de investigator cu identitate reală, în data de 22.05.2014, investigatorul i-a furnizat numitului P. C. M. datele solicitate.
Ulterior, în data de 24.05.2014, P. C. M. i-a comunicat numitului B. C. G. faptul că se efectuează cercetări față de acesta, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție.
Așa cum a fost expus, în cadrul prezentei situații de fapt, s-a constatat că inculpații B. B.-I. C. și D. D. au desfășurat activități infracționale și în relațiile cu alți justițiabili.
În ceea ce-l privește pe inculpatul B. B.-I. C.:
Prin sentința din data de 12.05.2014, în dosar nr._, judecătorul B. B.-I.-C., în baza a două adeverințe falsificate de către inculpatul O. I., primar al Comunei M., dar și a unei înțelegeri prealabile și beneficiind de sprijinul numitei V. I. ZORICA, apărător ales al S.C. CONECT GROUP S.R.L. M., a emis o hotărâre cu nerespectarea dispozițiilor legale, prin care s-a constatat intervenția uzucapiunii asupra unui teren în suprafață de 1.200 m.p., aflat pe raza comunei M., județul Suceava aparținând domeniului privat al statului (s-a pronunțat uzucapiunea de 30 ani, deși societatea a fost înființată în 2007 și nu s-a respectat termenul de 6 luni de publicitate de la data emiterii somațiilor).Inculpatul B. B.-I.-C. cunoștea faptul că cele două adeverințe existente la dosarul cauzei semnate de către inculpatul O. I. atestau fapte neconforme realității. În fapt cele două adeverințe au fost emise de către inculpatul O. I., care a acordat un număr fictiv de înregistrare, una fiind emisă în august 2013 și una în luna mai 2014, ambele însă prezentând același număr fictiv și aceeași dată. Prin cele două adeverințe inculpatul O. I. atesta, în mod neadevărat, că suprafața susmenționată nu face parte din domeniul public sau privat al statului, că a fost în posesia S.C. CONECT GROUP SRL începând cu o perioadă, anterioară anului 1990, și că din evidențele Registrului agricol ar rezulta că plătește taxele și impozitele tot din aceeași perioadă pentru terenul susmenționat.
În vederea urgentării judecării cauzei, inculpatul B. B. I. C. împreună cu inculpata V. I. ZORICA, au sustras de la dosarul cauzei cererea originală de chemare în judecată, înlocuind-o cu o nouă cere nedatată în care se atesta în mod fals că în susținerea ei sunt anexate două adeverințe emise în cursul anului 2013.
În data de 15.03.2014, numitul B. B.-I.-C. a primit de la numita S. A. A. bunuri alimentare (o cutie de ciocolată marca Milka și o sticlă de băuturi alcoolice marca Cinzano) și a acceptat promisiunea remiterii ulterioare de către aceasta a sumei de 1.000 euro, în schimbul intervenției pe care numitul B. B.-I.-C. urma să o facă asupra judecătorului L. V. din cadrul judecătoriei Rădăuți, pentru soluționarea favorabilă a dosarului nr._, având ca obiect „constatare nulitate act de vânzare-cumpărare” în care părți sunt E. S. și F. S., părinții cumpărătoarei de influență S. A. A..
În intervalul 2013 – 12.05.2014, judecătorul B. B.-I.-C. a primit de la numita ȚÎCȘĂ V. suma de 500 euro și produse alimentare (ouă, carne de porc, găini), bunuri în schimbul cărora a soluționat în mod favorabil acesteia, dosarul nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuți, prin hotărârea nr. 2631/2013 din 07.10.2013. În același interval, judecătorul B. B.-I.-C. a asigurat-o pe ȚÎCȘĂ V. că va interveni pe lângă completul din cadrul Tribunalului Suceava învestit cu soluționarea recursului pentru a menține soluția favorabilă emisă în fond.
În data de 19.03.2014, respectiv, 16.04.2014, numita C. M. i-a remis judecătorului B. B.-I.-C. produse alimentare (35 ouă și miere), respectiv, suma de 1.000 euro, în schimbul promisiunii că acesta din urmă va interveni pe lângă un judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, învestit cu soluționarea dosarului nr._, în care fiul cumpărătoarei de influență avea calitatea de reclamant.
În ceea ce-l privește pe inculpatul D. D.:
În intervalul august 2013 – 20.02.2014, în calitate de procuror șef Secție Urmărire Penală în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, D. D. a întreprins demersuri pe lângă numitul F. V., ofițer de poliție judiciară în cadrul I.P.J. Suceava - Serviciul Poliției Rutiere, pentru ca acesta, la rândul său, să depună diligențe pentru a-l exonera de răspundere penală pe numitul R. V., cercetat inițial de către P. de pe lângă Judecătoria Suceava, în dosarul nr 3203/P/2013 sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 87 alin.1 din OUG195/2002 republicată.
Ulterior, în data de 31.03.2014, inculpatul D. D. urmărind atingerea aceluiași scop a intervenit pe lângă numitul C. S.-G., procuror militar în cadrul Parchetului M. de pe lângă Tribunalul M. Iași, pentru ca acesta să identifice o modalitate ilegală în vederea exonerării numitului R. V. (cadru militar în cadru I.S.U. Suceava), de la tragerea la răspundere penală și trimiterea în judecată a acestuia, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută și pedepsită de art. 336 alin.1 din Codul Penal cu aplicarea art. 5 C.p.(dosarul penal susmenționat a fost declinat, de către P. de pe lângă Judecătoria Suceava în favoarea Parchetului M. de pe lângă Tribunalul M. Iași, ca urmare a modificărilor legislative survenite în data de 05.03.2014, unde a primit numărul 153/P/2014).
Probele administrate au relevat, totodată, faptul că, demersurile și influența exercitată de către inculpatul D. D. în perioada 11-18.02.2014, asupra șefului Serviciului Arme, Muniții și Substanțe Toxice, din cadrul IPJ Suceava, G. V., privind neîntocmirea unui dosar penal prietenului său B. V., sub aspectul săvârșirii prev.de art.342 alin.6 Cod Penal, au avut succes, în sensul că, G. V. s-a conformat solicitărilor procurorului șef de secție (care avea ca atribuții de serviciu, prin dispoziția prim-procurorului P.T. Suceava, supravegherea activității de cercetare penală desfășurată de către ofițerii din cadrul Serviciului Arme, Muniții și Substanțe Toxice).
Astfel, acesta din urmă încălcându-și atribuțiile de serviciu și, prin nerespectarea dispozițiilor legale, reglementate de Legea nr.295/2004, republicată, articolul 58, alin.1 și 2 cu referire la art.25 alin 1 și 2, a dispus, prin măsurile luate, prelungirea permisului de armă . cu numărul_ cu privire la o armă neletală supusă autorizării pe care numitul B. V. o deținea fără drept la momentul formulării cererii de prelungire a autorizării.
Prin hotărârile pronunțate, inculpatul B. B. I. C., a constatat dreptul de proprietate al inculpatului B. C. G. asupra unei suprafețe de 41.59 hectare și a dispus, totodată, intabularea dreptului de proprietate în Cartea funciară.
Ulterior, prin solicitări și cereri succesive, inculpatul a reușit compactarea acestor suprafețe obținând date de identificare noi, conform noilor numere de carte funciară eliberate de O.C.P.I. Suceava. Mai mult, printr-un număr de 16 contracte de vânzare cumpărare încheiate în formă autentică, inculpatul B. C. G. a înstrăinat suprafața de aproximativ 130 de hectare, (în care erau incluse și cele 41.59 hectare, obținute în baza hotărârilor judecătorești) în intervalul 2005-2007, fie în mod direct concernului austriac HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER, fie societății interpuse a concernului austriac, S.C. CASCADE EMPIRE SRL, obținând un profit declarat de aproximativ 4.000.000 lei, aferent celor 41,59 hectare (volumul 25, filele 162-210).
În data de 17.03.2006, printr-un contract sub semnătură privată S.C. S. . de STEHNEIOV M. a înstrăinat numitei I. A. un spațiu comercial în suprafață de 208 m.p., situat în municipiul Rădăuți, ..67, contra sumei de 59.500 lei.
Din conținutul contractului rezultă că vânzătorul ar fi dobândit anterior imobilul de la S.C.JIJIA S.A., fără a individualiza actul în baza căruia dobândise de la această societate anterior proprietatea imobilului. Totodată, S.C. S. . emis și factura fiscală nr._ din 17.03.2006, în care cumpărător figurează numita I. A. (volumul 15, fila 22).
În data de 12.06.2006, I. A. introduce o acțiune la Judecătoria Rădăuți, repartizată inculpatului B. B.-I.- C., prin care solicita constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului menționat, cu precizarea că suprafața reală a imobilului este mai mare și anume de 221 m.p. Prin Sentința nr. 1683 din 20.06.2006, inculpatul B. B.-I.- C. admite acțiunea și constată existența dreptului de proprietate al numitei I. A. asupra imobilului susmenționat, în suprafață de 221,43 m.p. A dispus totodată, intabularea dreptului de proprietate în Cartea funciară (volumul 15, fila 16).
În urma acestei sentințe, prin Încheierea din 04.08.2006, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava, dispune deschiderea unei noi cărți funciare și intabularea dreptului de proprietate al acesteia asupra parcelelor virane cu numerele 63/1/XXIII, 63/1/XXIV, 63/1/XXV (volumul 15, fila 178)
În data de 05.09.2006, I. A. M. împreună cu soțul acesteia, I. T., printr-un act notarial încheiat la Biroul notarial „B. C.”, conform Încheierii de autentificare nr. 4194, înstrăinează imobilul astfel cum a fost individualizat și descris mai sus, S.C. CASCADE EMPIRE SRL, contra sumei de 20.000 euro (volumul 15, filele 179-181)
În data de 26.07.2007, S.C. CASCADE EMPIRE, reprezentată de T. N., printr-un act notarial încheiat la Biroul notarial „B. C.”, conform Încheierii de autentificare nr.4624, înstrăinează același imobil inculpatului B. C. G., reprezentant legal al S.C. NIKODEMUS „B.” EXIM SRL, contra sumei de 80.107 lei + TVA.(volumul 15, filele 182-184).
În data de 29.07.2011, inculpatul B. C. G. reprezentant legal al S.C. NIKODEMUS „B.” EXIM SRL înstrăinează același imobil, conform Încheierii de autentificare nr.415, la Biroul notarial „H. A.”, numitului B. G., reprezentant al S.C. PRIKY . sumei de 254.418 lei (volumul 15, filele 185-188).
Hotărârea pronunțată de inculpatul B. B.-I.- C. a fost dată cu încălcarea prevederilor legale, în baza unor acte de proprietate false, de care inculpatul B. B.-I.- C. avea cunoștință, iar întocmirea acestor documente și vânzările succesive ulterioare au fost orchestrate de inculpatul B. C. G., care a și devenit proprietar al unui imobil asupra căruia nu avea nici un drept și pe care l-a vândut, ulterior obținând un profit de 60.000 euro.
A fost audiat martorul STEHNEIOV M. OREST, primul așa-zis proprietar din acest lung șir de proprietari succesivi, prilej cu care a declarat:”Când am sesizat că nu pot să intabulez spațiile preluate de la . . anul 2006 am apelat la numitul B. C. G., acesta cunoscându-l pe judecătorul B. B.. Astfel, ce nu am reușit eu în decurs a 2 ani de zile B. C. G. a rezolvat în decursul a 30 de zile astfel:
Cu privire la spațiul situat în Rădăuți, .. 67, jud. Suceava m-a pus să întocmesc o factură fiscală și un contract de vânzare cumpărare către o persoană pe care nu am văzut-o niciodată, respectiv I. A.. În acest sens B. C. G. a venit la mine în birou cu contractul respectiv pe care l-am semnat, am făcut factura aferentă și am emis și o chitanță prin care aș fi încasat suma de 59.500 lei (în realitate banii nefiind încasați).
Cu privire la celelalte spații (cele 4 care se aflau în municipiul Rădăuți), precizez că acestea erau intabulate pe numele . B. C. G. m-a ajutat, acestea fiind intabulate pe numele . SRL dar nu cunosc procedura.
Revenind la spațiul situat în Rădăuți, .. 67, jud. Suceava, după ce am întocmit acele înscrisuri B. C. G. mi-a spus că se va duce la judecătorul Bărbiuță B. și va rezolva situația. În acest sens după ce eu am vândut fictiv acest spațiu către I. A., B. C. G. l-a intabulat cu ajutorul judecătorului B. B. a deschi o acțiune în numele numitei I. A. la judecătoria Rădăuți dosarul fiind soluționat de judecătorul B. B., pentru constatarea dreptului de proprietate. Precizez că nu știu cine este numita I. A., nu o cunosc și nu am primit de la aceasta sau de la altă persoană contravaloarea spațiului vândut. După cum am precizat B. C. G. s-a ocupat de toate aceste acte.
B. C. G. mi-a precizat că pentru a nu avea probleme cu acest spațiu, în sensul de a nu îl lua P. A., va face mai multe vânzări succesive al e acestuia. Având în vedere ajutorul acordat de B. C. G., cu privire la intabularea spațiilor de mai sus, am fost de acord ca pentru o perioadă de 10 ani să îl las pe acesta să folosească acest spațiu, eu urmând să redevin proprietar după această perioadă.
B. C. G. după intabulare, a închiriat acest spațiu (nu știu în numele cărei societăți) către banca CARPATICA SA, pentru aceasta primind 3200 euro lunar. Din câte cam auzit, în urmă cu aproximativ 2-3 ani B. C. G. ar fi fost depistat cu anumite nereguli sau ilegalități de către V. de la fiscul din Rădăuți și pentru a-l lăsa în pace B. C. G. i-a dat drept mită spațiul din Municipiul Rădăuți, .. 67 către . (V. fiind în fapt reprezentantul acestei societăți)”(volumul 4, filele 211-217).
Rezumând, așadar, martorul STEHNEIOV M. OREST, precizează că nu a deținut niciodată spațiul mai sus menționat, în baza unui titlu de proprietate care să fi fost intabulat, că la solicitarea lui B. C. G. a încheiat o vânzare fictivă cu o persoană pe care nu a văzut-o niciodată, iar prețul de vânzare a fost de asemenea simulat la solicitarea inculpatului B. C. G., acesta din urmă asigurându-l că în baza relației de prietenie cu inculpatul B. B.-I.- C., acesta va reuși să intabuleze spațiul respectiv.
În fapt, conform probelor administrate, spațiul comercial susmenționat era format din două spații distincte, unul aparținând S.C.RĂCORITOARE BUCOVINA SRL Rădăuți, al cărui administrator era tot persoana vătămată P. A., conform contractului de vânzare cumpărare încheiat între această societate și Primăria Municipiului Rădăuți în data de 29.11.2005, iar celălalt aparținând Primăriei Municipiului Rădăuți, asupra spațiului existând o acțiune în revendicare formulată de persoana vătămată P. A..
Cu privire la modul în care martora I. A. a „dobândit” acest imobil de la S.C. S. . a declarat:” Începând cu anul 2003 am avut o relație extraconjugală cu numitul D. V. ( tel._) în acea perioadă atât eu cât și acesta fiind căsătoriți.
Numitul D. V. era prieten în acea perioadă cu numitul B. C. G. (om de afaceri din județul Suceava). Despre această persoană nu cunosc foarte multe detalii și nici ce societăți comerciale deține, întâlnindu-l pe acesta de vreo 2-4 ori doar în prezența lui D. V..
În anul 2006 am fost solicitată de D. V. să semnez mai multe înscrisuri reprezentând o vânzare cumpărare fără să știu ce obiect avea, cunoscând doar că era vorba de un spațiu comercial (cred că din municipiul Rădăuți, nu-mi amintesc exact).
D. V. mi-a spus în acel moment că tranzacția cu spațiul pe care urma să îl cumpăr (și despre care eu nu știam nimic) se făcea la inițiativa lui B. C. G. și deoarece el era în proces de divorț și partaj cu fosta soție D. I., m-a rugat pe mine să particip la această tranzacție, eu la momentul respectiv fiind căsătorită ci I. T..
Având în vedere relația foarte strânsă pe care o aveam cu D. V., am fost de acord cu această solicitare cu condiția să nu cunosc datele exacte.
În acest sens în acea perioadă, împreună cu D. V. m-am dus la o hală din Rădăuți, cred că reprezentau birourile lui B. C. G. unde se afla și acesta. La acea întâlnire unde mă aflam eu, B. C. G. și D. V. mi-a fost înmânat un act de către B. C. G. pentru a-l citi și a-l semna. Având în vedere încrederea maximă pe care o aveam în D. V., precum și faptul că făceam acest lucru la inițiativa lui, l-am rugat pe el să citească acel înscris și dacă era în regulă să îl semnez.
D. V. l-a citit și mi-a comunicat că este în regulă și să îl semnez. Eu am fost de acord și am semnat acel înscris fără să îl citesc și fără să știu ce reprezintă aceștia acoperindu-mi conținutul contractului. Nu cunosc ce calitate am avut în acel înscris și nici dacă acesta era semnat și ștampilat de vreo altă parte. De asemenea, le-am zis celor doi că nu vreau să existe neînțelegeri între ei ulterior pe această temă. Nu-mi amintesc exact dar cred că am semnat acest înscris undeva în luna iulie-august 2006.
După ce am semnat acest înscris, D. V. mi-a spus că o să trebuiască să mai merg ulterior și la un notariat unde o să mai semnez și alt înscris după care tot acesta mi-a spus că o să primesc prin bancă niște bani și pe care trebuia să-i dau lui B. C. G.. Toate aceste discuții s-au purtat numai între mine și D. V..
Ulterior, după aproximativ o lună de zile am fost contactată de D. V. care mi-a spus să merg cu el la un notariat din Mun. Rădăuți unde am și fost cu acesta. La acel notariat ne-am întâlnit cu B. C. G. și acolo, după ce B. C. G. a avut o discuție cu doamna notar (al cărei nume nu mi-l mai amintesc) mi-au fost aduse niște înscrisuri pe care doamna notar mi-a spus să le semnez aspect cu care m-am conformat. Precizez că nu am citit acel înscris și nu mai îmi amintesc exact dar cred am semnat la rubrica vânzător.
Îmi amintesc că doamna notar m-a întrebat dacă sunt sau nu în divorț cu fostul meu soț I. T., eu negând acest lucru. În acest sens, pe contract fiind trecut și soțul meu, în fața notarului am fost pusă de D. V. și de notar să semnez și pentru fostul meu soț, eu fiind de acord cu aceasta și semnând. Precizez că nu am avut vreo împuternicire scrisă sau verbală de la I. T. să semnez acest înscris și eu nu l-am informat pe acesta niciodată de acest lucru.
După ce am semnat acest înscris D. V. mi-a comunicat că în baza acestui document o să primesc în contul meu personal deschis la RAIFFEISEN BANK – Sucursala Fălticeni o sumă de bani, în jurul sumei de 70.000 lei fără să îmi spună de la cine, iar această sumă să i-o dau lui B. C. G.”.(volumul 4, filele 184-190).
Martora precizează că, la scurt timp a primit suma de bani, pe care a scos-o din contul personal și i-a restituit-o inculpatului B. C. G..
Declarația martorei este susținută de către martorul D. V., care a precizat că la momentul semnării acestui contract se afla în relație de concubinaj cu martora I. A., iar la insistențele lui B. C. G. i-a solicitat martorei să semneze mai multe înscrisuri, fără a cunoaște despre ce este vorba (volumul 4, filele 180-181).
Din declarațiile martorilor rezultă că imediat după ce inculpatul B. B.-I.- C. a pronunțat hotărârea prin care i-a recunoscut dreptul de proprietate martorei I. A. și după intabularea acestui drept, tot la solicitarea inculpatului B. C. G., I. A. a semnat un contract notarial prin care a „vândut” S.C. CASCADE EMPIRE, imobilul de mai sus, prețul fiind simulat. Reprezentantul firmei S.C. CASCADE EMPIRE, T. N., cu ocazia audierilor a declarat, în mod mincinos, că nu-și mai amintește circumstanțele în care a încheiat această tranzacție (volumul 4, filele 191-196).
Trebuie subliniat că aceeași societate a grupului austriac apare ca intermediar, pentru a doua oară, după cea a tranzacțiilor de terenuri din anul 2005, ca fiind implicată, în mod direct, în tranzacții ilegale, producătoare de beneficii ilicite.
Acest șir de tranzacții și dobândirea frauduloasă de către inculpatul B. C. G. a sumei de 60.000 euro, în detrimentul Primăriei Rădăuți și a persoanei vătămate P. A., sunt rezultatul unei noi strategii infracționale puse în aplicare de către inculpații B. B.-I.- C. și B. C. G..
Cu ocazia perchezițiilor desfășurate în data de 22.06.2014, dar și a ordonanțelor de ridicare emise în aceeași dată, dosarul 3490/2006 nu a fost identificat în arhiva Judecătoriei Rădăuți ci într-un fișet al biroului inculpatului B. B.-I.- C. (proces verbal de percheziție domiciliară, volumul 15 filele 1-14).
Inculpatul B. B.-I.- C. nu a putut da o explicație pertinentă cu prilejul efectuării percheziției din birou asupra motivelor pentru care acest dosar nu se afla în arhivă.
Examinând dosarul se constată o . ilegalități săvârșite de inculpatul B. B.-I.- C. cu ocazia judecării cauzei, fapt ce probează reaua credință și complicitatea cu inculpatul B. C. G., în vederea obținerii de foloase necuvenite.
Astfel, deși a fost fixat termen pentru judecarea acțiunii formulate de către I. A. pentru data de 12.09.2006 (volumul 15, fila 16), printr-o cerere nesemnată și care nu a primit dată certă, termenul este schimbat pentru 20.06.2006 (volumul 15, fila 25). În cauză nu a fost dusă la îndeplinire procedura de citare față de reclamant/pârât, nu există extras de carte funciară cu privire la imobil, iar procedura de comunicare a hotărârii este falsificată, în sensul că numita V. F., grefiera inculpatului, s-ar fi deplasat la domiciliul din Fălticeni al reclamantei pentru a-i comunica hotărârea civilă.
De asemenea, nu există dovada comunicării hotărârii către pârâta S.C. S. .>(volumul 15, filele 15-32).
Acțiunea de chemare în judecată nu este semnată, nici datată de către reclamantă, iar inculpatul B. B.-I.- C. în mod fals, a atestat în conținutul sentinței 1683 că procedura este completă, iar la apelul nominal s-a prezentat reclamanta I. A.. De altfel, martora I. A. declarat că:”Nu am întocmit niciodată și nici nu am împuternicit pe nimeni să formuleze vreo acțiune civilă la Judecătoria Rădăuți sau la vreo altă instanță prin care să solicit constatarea dreptului meu de proprietate asupra imobilului situat în Rădăuți, .. 67, jud. Suceava . De asemenea nu am făcut niciodată vreo solicitare la Judecătoria Rădăuți de preschimbare a termenului de judecată pentru dosarul nr. 3490/2006. De altfel nu cunosc nimic despre acest dosar. Nu am primit niciodată vreo comunicare acasă de la vreo instanță cu privire la acest dosar și nu am participat și nici împuternicit pe nimeni să deschidă sau să participe la judecata acestui dosar” (volumul 4, fila 189).
Inculpatul B. C. G., prin activitatea infracțională, sprijinit fiind de către inculpatul B. B.-I.- C. a vândut, în mod succesiv, imobilul susmenționat pentru a ascunde natura ilicită a provenienței acesteia.
În data de 22.06.2014 a fost audiată persoana vătămată P. A., care a relatat faptul că deși deține, în baza unei hotărâri definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ..67, este împiedicat sistematic, începând cu luna iunie 2010 și până în prezent, să intre în posesia lui și, mai mult, este constrâns și amenințat prin diverse mijloace, de către inculpatul B. C. G., dar și de alți funcționari, la instigarea celui dintâi, să cedeze dreptul de proprietate asupra imobilului în favoare a unei alte societăți comerciale și să încheie, în acest sens, și o tranzacție prin care să-și angajeze răspunderea cu privire la renunțarea acestui drept. Persoana vătămată în declarația sa, i-a indicat pe inculpații O. A., primar al Municipiului Rădăuți, P. D. M., judecător în cadrul Judecătoriei Rădăuți, B. B.-I.-C., judecător în cadrul Judecătoriei Rădăuți și D. D., procuror șef Secție de urmărire penală, al acea dată, în cadrul P.T. Suceava, ca fiind persoanele care, în mod direct sau indirect, exercită presiuni și constrângeri asupra sa, pentru a ceda dreptul de proprietate susmenționat. Imobilul cu privire la care persoana vătămată a fost șantajat, în mod constant, în cursul anilor 2010-2014, deși deținea acte de proprietate asupra lui, este același imobil dobândit în mod fraudulos de către B. C. G. cu sprijinul inculpatului B. B.-I.-C. și înstrăinat de către inculpatul B. C. G., contra sumei de 60.000 euro, în 29.07.2011, societății S.C. PRIKY .>
Probele administrate în cauză au confirmat varianta susținută de persoana vătămată relevând faptul că acțiunea de șantaj a fost exercitată de către inculpatul B. C. G., prin intermediul unor apropiați de-ai acestuia, în baza unor relații infracționale preexistente. Astfel, pentru a împiedica . susmenționat, a persoanei vătămate, într-o primă etapă, inculpatul B. C. G., din motive care au fost expuse în situația de fapt, i-a solicitat inculpatului O. A. (aflat în strânsă relație de prietenie cu inculpatul B. C. G.) să introducă o acțiune în radierea înscrierii dreptului de proprietate din Cartea funciară, în numele Primăriei Rădăuți, cu privire la imobilul susmenționat. Această acțiune a fost mai mult decât șicanatorie, îmbrăcând formele acțiunii de șantaj, atât prin modalitatea în care a fost concepută și exercitată, cât și prin consecințele produse asupra patrimoniului persoanei vătămate.
Relația de prietenie dintre inculpații B. C. G. și O. A. era, poate, la fel de notorie, la nivelul comunității locale, ca și relațiile de prietenie dintre inculpații BABBIUC C. G. și B. B.-I.-C.. În acest sens, martorul MAEREAN EPIFTAFIE T. a relatat: „…. din câte cunosc între primarul O. și numitul B. C. a existat o legătură de amiciție mai veche, anterioară anului 2010, cei doi fiind implicați în diverse activități ce gravidau în jurul instituției primăriei” (volumul 4 fila 125).
De altfel, cu ocazia audierii inculpatul O. A. a recunoscut că activitățile lui se interferau cu cele ale inculpatului B. C. G., dar: „strict legate de Cupa Nikodemus, care era organizată de acesta (B. C. G.-precizarea noastră), în colaborare cu primăria” (volumul 11 fila 155).
Inculpatul O. A. a încercat, în declarația lui, să minimalizeze legăturile strânse dintre acesta și inculpatul B. C. AGVRIL, iar probele administrate au relevat faptul că cei doi aveau preocupări comune, dar și cunoștințe comune la care apelau pentru influențarea actului de justiție în cadrul dosarelor penale în care erau cercetați.
Astfel, cu ocazia percheziției domiciliare din 22.06.2014, la domiciliul inculpatului B. C. G. a fost identificat un memoriu adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, semnat de inculpatul O. A. prin care se solicita procurorului de caz să nu ia în considerare o plângere penală formulată de prefectul județului Suceava, împotriva inculpatului și care făcea obiectul dosarului 447/P/2012 (volumul 10 filele 120-126).
În fapt, în cea de-a doua decadă a lunii ianuarie 2014, inculpatul O. A. i-a înmânat acest memoriu inculpatului B. C. G., solicitându-i totodată, ca acesta să ceară sprijinul inculpatului D. D. în vedere a traficării influenței, de către acesta din urmă, asupra procurorului de caz de la P. de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru soluționarea favorabilă a dosarului susmenționat. Relevante sunt, în acest caz, convorbirile telefonice dintre B. C. G. și O. A., interceptate în intervalul 20-22.01.2014, în baza Mandatului de siguranță națională_ din 05.11.2013 (volumul 10, filele 127-132).
Având în vedere această relație, promovarea unei acțiuni în instanță, sub masca protejării unui interes public și după obținerea aprobării Consiliului Local, pentru redobândirea, de către primărie, a posesiei unui imobil, apare pentru O. A. ca un serviciu făcut inculpatului B. C. G., care presupunea minime eforturi. Astfel, în data de 22.07.2010, inculpatul O. A. inițiază un proiect de hotărâre privind acordarea onorariului avocațial de 10% din valoarea imobilului având destinația „Biblioteca”, avocatului ce va reprezenta Primăria Municipiului Rădăuți, la instanțele de judecată și recâștigarea imobilului în litigiu formulat împotriva S.C.OBCINA S.A Rădăuți.
Cu toate că în cauză se epuizaseră toate căile ordinare și extraordinare de atac, în expunerea de motive pentru promovarea acestui proiect de hotărâre inculpatul O. A. menționând și el aceste aspecte, solicită totuși Consiliului Local să adopte o hotărâre pentru angajarea unui avocat, în vederea redobândirii imobilului, iar logica întocmirii acestui proiect nu poate fi pusă decât pe seama interesului personal al inculpatului B. C. G., pe care O. A. urmărea să-l satisfacă (volumul 10, filele 265-266).
Atât în expunerea de motive, cât și în proiectul de hotărâre inculpatul propunea un onorariu de succes acordat avocatului ce urma să fie angajat, de 10% din valoarea imobilului. Proiectul de hotărâre a primit avizul negativ al Comisiei Economice de specialitate din cadrul Consiliului Local (volumul 10, fila 269).
Din procesul verbal al ședinței Consiliului Local din data de 22.07.2010 (volumul 10 fila 270-303), rezultă că, după aprobarea propunerii primarului, responsabilitatea ducerii la îndeplinire a acestei hotărâri, inclusiv introducerea clauzei privind onorariul de succes de 10% din valoarea de piață a imobilului revenea primarului municipiului Rădăuți, inculpatului O. A. (volumul 10, fila 298).
Cu privire la modalitatea în care a fost susținut acest proiect de către inculpatul O. A., în cadrul ședinței de consiliu, martorul STICLEȚ S. a precizat:”……..Nu a prezentat detalii, dar în acel moment am fost convinși, inclusiv eu, să votăm pentru încheierea unui contract de asistență juridică în care se stipula onorariul de succes de 10% din valoarea imobilului, respectiv 15.000 euro.
Despre conținutul real al contractului încheiat am aflat abia cu prilejul convocării ședinței extraordinare din 11.08.2014 și a ședinței ordinare din 28.08.2014”.(volumul 4, filele 396-399)
În cursul lunii august 2010, între Primăria Municipiului Rădăuți, ca urma a Hotărârii consiliului Local nr.120 și Cabinetul de avocatură „P. M. C.”, se încheie Contractul de asistență juridică cu numărul_.
Cu privire la modalitatea în care a fost negociat și semnat de către reprezentantul primăriei acest contract, martora P. M. C. a declarat:”Domnul primar O. a fost de acord cu propunerea mea, m-a întrebat însă ce demersuri intenționam să fac pentru ca primăria să reintre în posesia bibliotecii, iar eu i-am răspuns că „este secret profesional”. I-am explicat că până la finalizarea procesului nu-i voi cere nici un onorariu. I-am explicat că după reintrarea în posesie, de către primărie, urma să fiu remunerată cu procentul de 10% din valoarea imobilului, ca onorariu de succes, în urma unei evaluări făcute, onorariu care reprezenta de fapt suma de 15.000 euro. De asemenea, i-am comunicat domnului O. că eu voi veni cu redactarea unei forme de contract.
Domnul O. mi-a mai comunicat că va face un proiect, pe care-l va introduce pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local, iar dacă va fi adoptat, vom încheia contractul convenit.
S-a aprobat acel proiect, într-una dintre ședințe, aprobându-se de asemenea, și onorariu de succes, în condițiile convenite cu primarul O., inclusiv faptul că nu se va achita nici un avans până la finalizarea procesului.
Întrucât aveam semnale că, pe parcursul derulării viitorului contract de asistență juridică, era posibilă o înțelegere frauduloasă, fără a ști exact între cine putea interveni această înțelegere frauduloasă, ca măsură de precauție, am inserat, în conținutul proiectului de contract, un onorariu suplimentar, de fix 50.000 euro, care urma a fi plătit după câștigarea procesului și în urma acordării de către instanță a cheltuielilor de judecată. Introducerea acestui onorariu suplimentar a avut și drept cauză de a descuraja și intervenția unor înțelegeri frauduloase cu P.. Mai mult, drept clauze am introdus prevederea că, în cazul în care primăria ar fi renunțat la contract, ar fi fost obligată să plătească onorariul fix din fonduri proprii.
Contractul a fost înregistrat la cabinetul subsemnatei, sub numărul_ din 16.08.2010, și tot în aceeași zi, a fost înregistrat în Registrul primăriei sub numărul_ din 16.08.2010, conform extrasului din registru, pe care-l atașez în fotocopie, cu ocazia consemnării prezentei declarații.
Contractul a fost agreat în forma propusă de mine și a fost semnat de către subsemnata, de către primarul O. A. și de către secretarul H. H..Precizez că nu sunt sigură dacă contractul a fost semnat și de către primarul O. A., însă era de față la momentul semnării acestuia.” (volumul 4, filele 234-235).
De asemenea, martorul H. H., secretar al Primăriei Rădăuți, la acea dată, a relatat: „În anul 2010, pe fondul unei campanii în presa locală, inclusiv la postul de televiziune local APOLLO SRL deținut de primărul O. A., legat de recuperarea bibliotecii din mun. Rădăuți, ce se afla în proprietatea . baza unor hotărîri definitive, am fost chemat la biroul său de către primar ocazie cu care am constatat că se mai aflau avocata P. M. și soțul acesteia care la acel moment era senator.
O. A. mi-a solicitat acordul în vederea susținerii de către avocata P. a unei acțiuni….”.
„După o perioadă scurtă de timp s-a prezentat doamna avocat împreună cu soțul acesteia, având un contract, conceput și tehnoredactat de către avocatul P. M.. L-am citit superficial și nu am constatat neconcordanțe vis-a –vis de hotărârea Consiliului Local din data de 22.07.2010.Ulterior l-am recitit și am constatat anumite nereguli cu privire la conținutul acestuia în ceea ce privește lipsa unui termen de derulare, confidențialitatea contractului și înscrierea sumei de 50.000 euro, reprezentând onorariul fix, pentru care în mod normal, conform OUG 34 din 2006 privind achizițiile publice, ar fi trebuit să se organizeze licitație publică..” „ Menționez că acest contract mi s-a părut cusut cu ață albă, artizanul întocmirii lui a fost primarul O. A. care a fost și inițiatorul hotărârii de Consiliu Local”.(volumul 4, fila 268).
Faptul că inculpatul O. A. a fost inițiatorul, susținătorul și persoana care a dat dispoziție secretarului primăriei să semneze acest contract, în numele său, rezultă și din declarația persoanei vătămate A. T.: „În continuarea discuției O. A. a recunoscut că, contractul inițial prevedea drept onorariu un cuantum care excedea maximum de 30.000 euro, sumă ce putea fi acordată prin atribuire directă pentru bunuri și servicii, spunându-mi însă că el nu are nici o responsabilitate întrucât era în concediu, iar H., secretarul primăriei a semnat având mandat în acest sens din partea lui.
Mi-a relatat însă că acel contract a fost semnat în fața sa, chiar dacă era în concediu, de către H.” (volumul 3, fila 331).
Inculpatul O. A., pentru a evita angajarea, în mod direct a responsabilității având în vedere faptul că Contractul de asistență conținea clauze care încălcau hotărârea Consiliului local, dar și legislația în vigoare, a apelat la un subterfugiu, delegându-l, contrar uzanțelor, prin Dispoziția nr.923 din 06.08.2010, pe H. H., secretar al Primăriei Municipiului Rădăuți, privind atribuția de ordonator principal de credite pentru perioada 10.08._10 (volumul 10 fila 249).
Prin această manevră dolosivă inculpatul a urmărit atât să se pună la adăpost de o eventuală răspundere penală, dar și să evite obținerea unui aviz de legalitate care, în mod normal, trebuia să fie dat chiar de secretarul primăriei și care putea fi solicitat dacă inculpatul l-ar fi delegat, în condiții total obiective, situație care nu se regăsește aici, pe viceprimarul Primăriei Rădăuți, pentru a semna acest contract.
Există indicii însă, că acest contract a fost semnat la o altă dată decât cea menționată în cuprinsul său, dată la care inculpatul O. A. se afla în instituția primăriei. Contractul de asistență susmenționat a fost conceput de așa natură încât să constituie o reală presiune asupra persoanei vătămate P. A.. Astfel, cu încălcarea hotărârii Consiliului local și a dispoziției art.19 din O.U.G. 34/2006, care prevedea că: (autoritatea contractantă achiziționează direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziției, estimată …nu depășește echivalentul în lei a 30.000 euro, exclusiv TVA pentru fiecare achiziție de produse ori servicii…), s-a menționat drept onorariu pentru avocat, suma de 35.000 euro, pe care Primăria Rădăuți urma să i-o acorde acestuia, din cheltuielile de judecată ce urma să le obțină de la numitul P. A.. Contractul nu a primit număr de înregistrare de la Registrul contracte, deși angaja patrimoniul primăriei cu o sumă considerabilă, întrucât o altă clauză a acestuia prevedea că în cazul de reziliere unilaterală, primăria era obligată la plata sumei de 50.000 euro (volumul 10, filele 304-307).
Acțiunea în radiere/întabulare a primit numărul_ fiind înregistrat la data de 27.01.2011 și repartizat inculpatei P. D. M., concubina inculpatului B. B.-I.-C..
Acțiunea de șantaj exercitată de inculpatul B. C. G. a urmărit determinarea persoanei vătămate P. A. să vină la masa negocierilor, urmând ca în schimbul cedării de către acesta, în favoarea lui S.C. PRIKY PROD . părți din imobilul deținut în baza Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, în suprafață de 148 m.p., B. C. G. să facă demersuri pentru ca: inculpatul O. A. să renunțe la acțiunea în radiere, prin care practic persoana vătămată, în cazul în care ar fi pierdut, ar fi fost deposedată de o suprafață mult mai mare, respectiv circa 640 m.p. de suprafață construită și la plata unor cheltuieli de judecată de aproximativ 65.000 euro; totodată, prin stingerea acestei acțiuni ar fi încetat mandatul dat martorei P. M. C. de a formula plângeri penale împotriva persoanei vătămate; să facă demersuri ca S.C. PRIKY PROD . totuși în favoarea persoanei vătămate o suprafață de circa 70 m.p., partea imobilului obținută ilegal de către inculpatul B. C. G. și să renunțe la orice act de opoziție la punerea în posesie a părții vătămate P. A..
De altfel, cu ocazia percheziției domiciliare de la domiciliul inculpatului B. C. G. au fost identificate două tipizate A4, redactate la calculator, denumite „contract de tranzacție”, primul încheiat între S.C. NIKODEMUS „B.” EXIM SRL, S.C. RĂCORITOARE BUCOVINA SRL și S.C. OBCINA S.A., iar cel de-al doilea între S.C. PRIKY PROD ..C. RĂCORITOARE BUCOVINA SRL. În ambele se prevedea obligația persoanei vătămate să cedeze suprafața de 148,40 m.p., pe care o deținea în baza unei hotărâri a Înaltei Curți de Casație și Justiție (volumul 16, fila 349-352).
În această acțiune de șantaj rolul inculpatei P. D. M. a fost de a tergiversa soluționarea cauzei pe parcursul a 32 de termene, întrucât în condiții de obiectivitate și imparțialitate, ar fi trebuit să respingă cererea de radiere a intabulării, după câteva termene, ca inadmisibilă. Relevant pentru interesul inculpatei P. D. M. de a nu judeca această cauză, o constituie și episodul petrecut cu ocazia termenului din 07.11.2013, când, ca urmare a intrării intempestive în concediu medical a inculpatei P. D. M., Completul de judecată a fost constituit dintr-un alt judecător, conform planificării de permanență (volumul 17, fila 370), care, la același termen a judecat fondul cauzei și a amânat pronunțarea pentru 17.11.2013 (volumul 17, fila 373).
Persoana vătămată P. A. a precizat: „În ceea ce privește presiunile exercitate asupra altor persoane arăt faptul că la sfîrșitul anului 2013, începutul anului 2014, P. D. a avut probleme de sănătate și a intrat intempestiv în concediu medical, iar dosarul privind radierea a fost repartizat unui alt complet. La termenul la care a intrat noul complet, judecătorul respectiv a constatat că dosarul este în stare de judecată și a rămas în pronunțare timp de o săptămână. În acest timp am informații că au fost exercitate presiuni asupra judecătorului pentru a nu se pronunța și a repune cauza pe rol, lucru care s-a și întîmplat.”
Declarația persoanei vătămate este confirmată de declarația judecătorului care a judecat fondul cauzei:”După câteva zile, la revenirea din concediul medical, judecătoarea P. D. M. a intrat în birou însoțită de avocata P. M., ocazie cu care doamna avocat preciza în mod expres că va sesiza C.S.M.-ul și va formula plângeri împotriva mea, întrucât am ieșit în pronunțare cu acea cauză. Arăt faptul că doamna avocat nu mi s-a adresat, în mod direct, mie personal ci a purtat discuții în birou doar cu doamna judecător P. D. M.. Nu pot preciza alte amănunte întrucât au intrat în biroul imediat apropiat, iar eu nu am mai participat la discuțiile acestora. Precizez că am studiat foarte bine dosarul dintre Primăria Municipiului Rădăuți și S.C. OBCINA S.A., speța fiind pe larg discutată de judecătorii din biroul în care lucrez, fiind de notorietate în localitate că OBCINA câștigase la Înalta Curte de Casație și Justiție litigiul cu Primăria Municipiului Rădăuți, stabilindu-se în mod definitiv și irevocabil, dreptul de proprietate al acestei firme asupra unui imobil, parter și etaj, situat în patrulaterul central al municipiului.”(volumul 4, filele 329-333).
În urma acestor presiuni, invocând un motiv nesemnificativ, în data de 14.11.2013, instanța a dispus redeschiderea dezbaterilor, iar cauza a revenit pentru continuitate, completului format din inculpata P. D. M..
Inculpata P. D. M. a urmărit menținerea unei stări de presiune asupra persoanei vătămată P. A. motivată financiar, așa cum se va vedea, de către inculpatul B. C. G., și comunicând, de-a lungul desfășurării procesului pentru a se pune de acord cu inculpatul B. C. G., prin intermediul și sub oblăduirea inculpatului B. B.-I.-C..
Astfel, cu ocazia unor discuții înregistrate audio în mediul ambiental, în cadrul căreia inculpatul B. C. G. încerca să o determine pe persoana vătămată să semneze o tranzacție prin care ceda o parte din bunul deținut în mod legal, persoana vătămată și-a manifestat îngrijorarea că dacă va semna acea tranzacție va fi obligată, în continuare, să plătească suma de 65.000 euro, cheltuieli de judecată către Primăria Municipiului Rădăuți. Inculpatul B. C. G. îi confirmă persoanei vătămate că suma respectivă nu este altceva decât un mijloc de presiune, însă îl asigură că va face demersuri în două direcții pentru a elimina această clauză dând de înțeles că va interveni atât pe lângă O. A. cât și pe lângă inculpata P. D. M..
În ziua de 20.03.2014, are loc următoarea discuție (volumul 6, filele 17-56):
B. – …dar, în schimb, eu pot să vă ajut cu altceva. Ăăă… și aia nu contează, e treaba mea ce și cum…să vă gândiți, mâine sau poimâine (n.n. – B. notează ceva pe un bilețel – fișier video FNLE0070__08.avi, minutul 3:18), și… știți la ce mă refer, chestia aia să fie beton, că sigur ăsta o să facă (n.n. – B. îi arată lui PLAMADĂ înscrisul de pe bilet)…știți? … Beton! Da! Spuneți dumneavoastră, o expresie, ce vreți, de asta mă ocup eu! Nu contează…ați înțeles?
P. – Da.
B. – Și eu atunci eu îmi spăl obrazul…
P. – Nu…acolo s-o amânat…
B. – Eu îmi spăl obrazul și față de dumneavoastră, și cu asta basta! E treaba mea ce… e ok așa? Ca să nu…că vedem, în continuare, cu președintele…
P. – Da…neinteligibil…
B. – Următoarea chestie…
P. – I-am făcut o formulare bancară… pentru anularea contractului vrea 65.000 de euro, măi! Acesta e nebun la cap! Dar nu i-am dat…vrea 65.000 Euro…
B. – Cine a spus asta?
P. – OLI (n.n. - A. OLAREAN, primarul municipiului Rădăuți)!
B. – Mai știu unele detalii…și mai bine nu le spun!
P. – …să recupereze Primăria Rădăuți de la . titlu de cheltuieli de judecată! Ăștia-s nebuni la cap!
B. – Stați o secundă! Au câștigat ceva?
P. – Păi nu au câștigat!
B. – Și atunci?
P. – Stai să-ți spun! OLI…i-am zis: „B., omule, n-ați câștigat nimic, voi sunteți nebuni la cap?”. Cum naiba au băgat hârtiile alea, frate?
B. - M-ați înțeles? Dacă…uitați…asta le-am explicat! Știți? Dar…
P. – Eu o să vorbesc cu acesta de la firma de lucrări să liciteze…neinteligibil….
B. – Sunt plecați, degeaba…știți? Sau poate…neinteligibil…
P. – Nu…lasă… și eu am…neinteligibil, tu te cunoști foarte bine… ca să mergi la om acasă nu-i…nu…
B. – …neinteligibil…
P. – Ei, nu…vorbești tu…
B. – Da…sigur…atât! Chiar mă credeți … nebun?
P. – Eu am încredere în tine… să știi…
B. – O să vedeți!
P. – …nu vreau absolut nimic, nu mă interesează, că e un oraș destul de mic…vreau să fie liniște și să fie pace. Dar nu… Și să vedem asta cu…anexa…ăsta-i… ce urlă, ce face…
B. – Nu, mie spuneți-mi…spuneți-mi altceva! Știu! Eu vreau ca să merg mai departe…eu v-am explicat, ca să știți…cu ăsta, vreți să mai las o lună, două, trei, cinci?
P. – D.…
B. – Nu, dar exact ce spuneți acum dumneavoastră aia discutăm!
P. – Lasă-l…lasă-l…eu i-am dat telefon, el vine în zonă și am să vorbesc cu el…
B. – Vă dați seama că nu se întâmplă asta cu mine! Eu vă întreb pe dumneavoastră cum vedeți!?
P. – El va veni, și eu o să stau de vorbă cu dânsul și o să găsesc o soluție cu el, să… îi compensez…
B. – Aveți oleacă de experiență, de asta zic….
P. – …că eu i-am plătit acum și curent, vreo douăzeci și cinci de milioane am scos din buzunar… și asta…
B. – Dar și acesta i-a plătit, doar… A.… nu v-a spus? I-a plătit că el de când…
P. – El de când…
B. – El de când stă acolo nu a plătit nimic, niciodată! B., dar în mare, așa, cum vedeți?
P. – Eu zic să mai așteptăm…
B. – Trei e ok?
P. – S-o lăsăm la doi.
B. – E ok! Neinteligibil că să fie și oleacă de … că ăsta…știți cum e, băi, da, eu ți i-am dat ție! Adică, nici mie nu mi-ar plăcea să zică după aceea…nu, domnule, avem garanție
B. – … nu, domnule! Aveți garanția că facem spațiul…neinteligibil că puneți banii, … nu trebuie să știe el sau altcineva.
P. – B.. Atunci…
B. – Haideți…eu vă caut… mai stați?
P. – Nu, vreau să vorbesc jos aici…
În ziua de 26.03.2014, are loc următoarea discuție:
P. – (min. 39:08) 65.000 de euro!
B.- Normal! Dar tu le promiți onorarii din astea?
P. - Când au auzit avocații ăștia, când au văzut…pentru o radiere de carte funciară…că cere 65.000 de euro, au înnebunit! Au înnebunit! Cât e? Cinci minute. Băi, cinci milioane, șapte milioane…băi, zece milioane…2.000 de euro…dar 65.000? Și culmea, spune că eu trebuie să-i plătesc! Tu așa ceva ai mai văzut?
B.- Nu! Mi-ați arătat…mi-ați arătat…
P. – Zice așa: „Închei contractul cu acesta…suma va fi plătită de . piardă, și să-ți mai dea un judecător…
B.- Acum chestia asta s-a practicat de-a lungul timpului. Era…în general, plătea cel care pierdea…era o chestie logică. Și, de multe ori, sumele erau umflate, ca să poți să iei de la celălalt, ca să-l bagi în rahat mai tare. Știți?
P. – Sunt de acord să plătești cheltuieli de judecată, dar îi cer onorariul fix de 50.000, și de succes, încă 15.000. Dar pentru ce?
B.- Dar au luat invers. Onorariul de succes este acela mai mare…
P. - …un pic mai mare decât acela fix. Da. Cum se numește? Fix de 50.000, și vor fi plătite de .>
B.- Da, dar trebuie să piardă întâi.
P. – Trebuie să piardă…dar ea era sigură că eu pierd aici! Era sigură! Ea era sigură! Neinteligibil.
Inculpatul B. C. G. a intervenit pe lângă inculpata P. D. M., astfel încât la primul termen, respectiv la cel din 01.04.2014, inculpata P. D. M. amână cauza și solicită relații de la Primăria Rădăuți cu privire la contractul de asistență juridică a avocatei P. M. C. (volumul 17, fila 115).
Cu ocazia întâlnirii din data de 03.04.2014, inculpatul B. C. G. îi reamintește persoanei vătămate P. A. că deține controlul asupra întregului mecanism declanșat, făcând referire la încheierea pronunțată de către inculpata P. D. M. în data de 01.04.2014.
B. – D. A.… de ce dumneavoastră uitați ce vorbim noi? Sau vă faceți că uitați?
P. – Nu uit…
B. – Sau vă faceți că uitați.
P. – Nu uit....dar… nu mai spun nimic, că...
B. – Noi ne-am întâlnit și am vorbit ceva, și ați venit dumneavoastră cu o rugăminte nouă către cineva… și omul acela a spus: „Da, adu-le!”. Lui, personal! Și nu aveți nici o treabă! Eu îmi spăl obrazul cu toate alea! Adică… eu când v-am spus că o mână spală pe alta, de ce nu vreți? V-am spus! De ce Dumnezeu nu aveți încredere și… tot încercați?
P. – Domnule, eu vroiam așa… prin hârtiile alea pe care le-a văzut, acesta a spus așa: „Domnule, stai așa! Anulăm toată hotărârea respectivă!”.
B. – Nu! Dar de ce?
P. – Eu am revendicat de la primărie și am luat de la bibliotecă și de la alimentară. Dacă eu acum renunț la… cade din schemă! Treaba ta… doar ai o….
B. – Păi asta v-am spus eu tura trecută… dar dumneavoastră, știți ce îmi pare rău? Un singur lucru. Că omul își deschide sufletul în fața dumneavoastră încercând să vă explice totul, și dumneavoastră o luați ca pe o amenințare! (volumul 6, filele 142-180)
În data de 21.05.2014, martorul A. G., ofițer de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a fost autorizat ca investigator cu identitate reală pentru o perioadă de 60 de zile, să divulge date și informații din prezenta cauză (volumul 20, filele 1-16).
În data de 26.05.2014, martorul A. G. i-a înmânat inculpatului D. D. un document din care rezulta că în dosarul 353/P/2013 se efectuează cercetări, inclusiv cu privire la P. D. M., în legătură cu modul fraudulos în care judeca cauza înregistrată la Judecătoria Rădăuți sub numărul_ (volumul 20, filele 17-23).
Ulterior datei de 27.05.2014, inculpata P. D. M. a luat la cunoștință, prin intermediul inculpaților B. C. G. și B. B.-I.-C., despre ancheta penală a Direcției Naționale Anticorupție, drept pentru care, pentru a scăpa de răspundere penală a formulat, în data de 02.06.2014 o cerere de abținere în dosarul Judecătoriei Rădăuți cu numărul_, care însă a fost respinsă (volumul 17, fila 102).
Ulterior, în ședința din 06.06.2014, încercând să șteargă urmele infracțiunii (participarea inculpatei la săvârșirea infracțiunii de șantaj asupra persoanei vătămate), a dispus admiterea excepției inadmisibilității cererii privind radiere/intabulare formulată de Primăria Rădăuți (volumul 17, fila 194).
Cu ocazia audierii inculpata P. D. M. a avut o atitudine echivocă arătând, ca și inculpatul B. B.-I.-C. că doctrina a fost cea care a împiedicat-o să-și exercite rolul activ și să pună în discuția părților inadmisibilitatea acțiunii încă de la primele termene, adică cu trei ani înainte (volumul 11, fila 197).
Pe parcursul documentării activității infracționale și al administrării probatoriului, s-a constatat că inculpatul B. C. G. nu a comunicat niciodată, în mod direct, cu inculpata P. D. M.. În schimb, în cursul anului 2014, au fost surprinse mai multe momente în care inculpatul B. C. G. se întâlnea cu inculpatul B. B.-I.-C. la biroul acestuia (proces verbal de transcriere a unei înregistrări audio privind o întâlnire care a avut loc la 03.03.2014 volumul 7, filele 74-75), la domiciliul inculpatului B. B.-I.-C., (planșă foto cuprinzând fotografii judiciare privind întâlnirea din data de 01.03.2014, volumul 7, filele 28-34), în spații publice (planșă foto cuprinzând fotografii judiciare privind întâlnirea din data de 03.03.2014, volumul 7, filele 74-75).Se poate trage concluzia, fără dubiu, că în toată această perioadă comunicarea dintre inculpatul B. C. G. și P. D. M., a avut loc prin intermediul inculpatului B. B.-I.-C., care era la curent cu demersurile inculpatului B. C. G. și direct interesat, din motivele expuse anterior, de soluționarea pe cale nejuridică, a situației imobilului din ..67.
Complicitatea inculpatului B. B.-I.-C. la acțiunea de șantaj, este reliefată și de acțiunile directe ale acestuia, prin care a încercat să sporească presiunea și constrângerea asupra persoanei vătămate P. A..
Persoana vătămată a relatat: „La sfîrșitul lunii februarie 2014, am fost contactat telefonic de B., de la postul telefonic cu nr._ (B. deține și nr._) și mi-a solicitat să ne vedem la Restaurantul Antic din Rădăuți, prilej cu care mi-a înmînat un document intitulat PROIECT DE TRANZACȚIE pe care-l depun în copie, solicitîndu-mi să semnez și să renunț la proces. Pentru a-mi dovedi realitatea intențiilor sale, mi-a spus că ne putem întîlnim cu judecătorul B. B. la acesta acasă la sfîrșitul săptămînii întrucît pînă joi este plecat la tratament cu concubina acestuia, eu cunoscînd că e în relații de prietenie între B. și B. B., magistrat care-mi va explica că respectivul contract de tranzacție este unul corect și că respectă întru-totul planul cadastral.
Am refuzat motivînd că nu este normal să mă întîlnesc în locuința unui judecător cu atît mai mult cu cît cunoșteam că între magistratul P. D. care judeca dosarul meu și B. B. este o relație de concubinaj.
În următoarea zi, în jurul prînzului, am fost sunat de B. și mi-a solicitat să vin la un restaurant din Rădăuți, ., vis-a vis de Spitalul vechi. Am mers la respectivul restaurant și cînd am ajuns la o masă era B. C. împreună cu judecătorul B. B..
M-am așezat la masă și am discutat despre contractul de tranzacție ce-mi fusese anterior prezentat de B..În discuție a intervenit și judecătorul B. B. care m-a asigurat că acest contract de tranzacție respectă întru-totul planul întocmit de inginer O. M. și că . dreptul de proprietate al . al . privire la cele două parcele, respectiv 66-1-XXIV reprezentînd birou-21,71 mp și magazie -51,32 mp și nu va ridica pretenții cu privire la aceste imobile.Mi-a solicitat ca eu ca reprezentant al . . recunosc dreptul de proprietate al lui . la spațiul comercial în suprafață de 148,4 mp și nu voi ridica pretenții cu privire la acest imobil.
Arăt faptul că în cadrul dialogului purtat, mi-a atras atenția faptul că B. C. i se adresa judecătorului cu „Bogdane” în timp ce B. B. îi spunea „domnul C.”.
Judecătorul B. B. s-a arătat uimit că nu am terminat procesul cu Primăria și mi-a precizat că în situația în care voi semna înțelegerea propusă de B., aș putea să introduc o acțiune împotriva Primăriei Rădăuți prin care să solicit daune, să o depun la Judecătoria Rădăuți dîndu-mi de înțeles că mă va sprijini să obțin cîștig de cauză și că voi avea mult mai mult de câștigat în viitor.Nu am dat un răspuns cu privire la semnarea tranzacției, motivînd că urmează să mă consult cu familia.
Precizez faptul că, am perceput ca un șantaj prezența judecătorului B. B. I. C. la discuții, dat fiind faptul că aveam cunoștință de relația de concubinaj dintre acesta și judecătoarea P. D. M., care judeca dosarul de rectificare în cartea funciară, precum și faptul că judecătorul B. B. I. C. a fost cel care a pronunțat hotărârea prin care i se recunoștea numitei I. A. dreptul de proprietate asupra imobilului ce face în prezent obiectul dosarului_ ”.(volumul 3 filele 48-60).
Persoana vătămată nu a cedat presiunilor exercitate direct sau indirect de inculpatul B. C. G. și nu a semnat cele două tranzacții, motivată, probabil, și de faptul că, anterior, formulase o plângere în prezenta cauză, fiind audiată inițial cu identitate protejată (volumul 3, filele 61-90). Ulterior, prin ordonanța din 29.09.2014, s-a încetat măsura de protecție a datelor de identificare.
Inculpatul B. C. G. a apelat, în aceste condiții, și la inculpatul D. D. pentru ca și acesta, la rândul său, să exercite presiuni și constrângeri asupra persoanei vătămate P. A.. D. D. era cunoscut, inclusiv pe raza municipiului Rădăuți, coordona Serviciul de investigare al fraudelor de la nivelul IPJ Suceava, iar influența acestuia era reală câtă vreme persoana vătămată desfășura activități economice în municipiul Rădăuți, ca om de afaceri. Astfel, în data de 31.03.2014, D. D. poartă următoarea discuție cu inculpatul B. C. G., în localul DEL IRI, de pe raza municipiului Suceava: „B. – min. 57:35. Mă enervează A. ăsta…neinteligibil…
D. – Cum să vorbească? Dar ce? Cu ce l-a mai îmbârligat?
B. – Cu B., cu nu știu ce…
D. – M. îi zice?
B. – Da.
D. – Dar îi zic dimineață! Mâine dimineață!
B. – neinteligibil…fă o pomană!
D. – Dar nu vrea să semneze că tot îl îmbârligă acesta?
B. – Da…tot…
D. D. vorbește la telefon.
……………………………
D. – min.12:26. Mâine dimineață mă văd cu el (cu executorul judecătoresc M. M.).
B. – vorbește în șoaptă…
D. – Da, la prima oră! Mâine dimineață la prima! Dacă tu îmi spuneai mai demult…
B. – vorbește în șoaptă…
D. – Dar i-am zis atunci, și mi-a zis: „B., dar nu mi-a zis să-l sun!”.
B. – vorbește în șoaptă…ultimele două.
D. – Da, acum îl sun! Îl sună pe M. M.: „Ooo, să fii iubit, domnule ministru! M. D. sunt! Te salut! Ce faci? M.…mâine dimineață nu vii la cafea pe la Deliri? Da? Lasă…perfect! Ne vedem mâine dimineață atunci la cafea! După opt. Opt și un sfert. Bine, M.! O seară bună!”.
…..
În cadrul acestei întâlniri, inculpatul B. C. G. i-a solicitat inculpatului D. D. să intervină pe lângă executorul judecătoresc M. M., pentru ca la rândul său, acesta să o determine pe persoana vătămată P. A. să semneze cele două tranzacții prin care ceda o parte din imobilul situat pe ..67.
M. M. efectua demersuri în vederea punerii în executare, la acea dată, a Hotărârii nr.2165 din 17.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care era recunoscut dreptul de proprietate al persoanei vătămate.
În data de 01.04.2014 la solicitarea inculpatului D. D., între inculpatul B. C. G. și M. M. a avut loc o întâlnire la restaurantul DEL IRI, în urma căreia cei doi au căzut de acord să susțină punctul de vedere al inculpatului B. C. G. și să facă presiuni conjugate asupra persoanei vătămate.
Tot în data de 02.04.2014, în cadrul unei convorbiri telefonice inculpatul B. C. G. îi mulțumește inculpatului D. D. pentru modul în care executorul M. M. s-a angajat să susțină, în cadrul întâlnirilor viitoare cu P. A. interesele inculpatului B. C. G. (volumul 6, filele 110-180):
„B. C. G.- Să trăiți, îmi cer scuze șefu, dar eram pe bandă la alergat.
D. D.- Îmi pare rău, dar eram prin Rădăuți, dar am plecat.
B. C. G.- Păi mașina era în față la hotel și eu eram pe bandă.
D. D.- Păi și eu am trecut prin fața hotelului, te-am sunat, eu am avut o acțiune prin zonă și acuma treceam cu băieții și am zis, hai să văd.
Cei doi stabilesc să-i facă o farsă lui ADNAN.
D. D.- Ăla o fost OK de ieri, de alaltăieri?
B. C. G.- Ă, da, nu știu, na, el s-o comportat super, acuma să văd...
D. D.- Da, da, da, ține aproape, sună-l ca să te rezolvi și chestia aia.
B. C. G.- Mulțumesc.
D. D.- Pa, pa.”
În data de 03.04.2014, în urma unei noi „runde de negocieri” între persoana vătămată, P. A., inculpatul B. C. G. și martorul M. M., acesta din urmă îi transmite persoanei vătămate că inculpatul D. D. solicită, în mod expres, ca părțile să cadă la o învoială, în sensul dorit de inculpatul B. C. G., prin cedarea unei părți din imobil.
Astfel în urma conversației purtate în mediu ambiental, în ziua de 03.04.2014, între numiții B. C. G., M. M. M.-executor judecătoresc și P. A. a rezultat următoarea discuție:
„P. – Eu n-am încredere în B., în O.…n-am încredere în nimeni. La toată lumea le-au făcut fel de fel de lucruri, și după asta i-a dat deoparte! El așa face cu toți! Nu semnează, îl pune pe altul și îl dă deoparte!
M. – neinteligibil…
…..
M. – Bă… părerea mea e următoarea… tu ai făcut foarte bine că ai venit…
P. – Da…
M. – D. a venit… neinteligibil… ieri a vorbit cu mine…
P. - .. cum a apucat. Așa poți să-i spui și tu.
M. – … neinteligibil… mă înțelegi?
P. – Da.
M. – Dar era foarte clar pentru mine… că actul acesta…
P. – O să vedem la fața locului. Hai să vedem care e treaba, băi! De unde s-a pornit?”
Cu ocazia audierilor inculpatul D. D. a negat faptul că s-ar fi implicat în vreun fel în șantajul exercitat de inculpatul B. C. G., precizând, în mod neadevărat, că a evitat orice discuție cu M. M. legată de situația juridică a imobilului situat pe ..67 din municipiul Rădăuți (volumul 11, fila 36);
„Sunt în relații de amiciție cu B. C. G. și îl cunosc și pe executorul judecătoresc M. M. M.. Nu am vorbit și nu am știu niciodată că B. C. G. și P. A. ar avea un dosar de executare la M. M. M.,însă pot afirma că, la un moment dat, când mă aflam la o cafea pe terasa Del"iri din municipiul Suceava, la care vine destul de des și M. M. M., acesta a încercat să-mi spună ceva despre prietenul meu B. C. G.. Eu nu am acceptat să dezvolt această discuție și i-am spus textual „M. eu nu mă bag în prostiile voastre”.
Ulterior, în urma acestui eveniment, am încercat să evit compania domnului M. M., în sensul de a nu sta singur cu el la aceeași masă, aspect care poate fi confirmat și de alte persoane”.
Martorul M. M., tot cu ocazia audierii, a încercat totuși să minimalizeze rolul și importanța discuției pe care a avut-o cu D. D. în data de 01.04.2014:
„A doua zi am fost sunat de procurorul D. D., pe care îl cunoșteam și cunoșteam că este procuror șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava și mi-a solicitat o întâlnire în cursul zilei următoare.
A doua zi m-am întâlnit cu procurorul D. D., ocazie cu care acesta m-a întrebat dacă pot rezolva problema lui B. C. G.……” (volumul 4, fila 222)
Acțiunile de constrângere efectuate în mod direct sau indirect de către inculpatul B. C. G., cu sprijinul inclusiv al inculpaților B. B. I. C. și P. D. M., păreau a da rezultate, întrucât la sfârșitul lunii februarie 2014, persoana vătămată și-a exprimat, pentru prima dată, disponibilitatea părând că cedează să semneze cele două tranzacții păgubitoare pentru aceasta (declarație persoana vătămată, volumul 3, fila 54).
Pentru a recompensa sprijinul acordat de către cei doi magistrați, în data de 22.02.2014, inculpatul B. C. G. le promite inculpaților P. D. M. și B. B. I. C. un sejur de zece zile la hotelul de patru stele IAKI din Mamaia, în regim de demipensiune, pentru două persoane adulte și copilul minor al acestora în vârstă de 10 ani, pentru a doua jumătate a lunii iulie 2014, în valoare de aproximativ 2500 euro. Astfel, în data de 22.02.2014, ora 11:11:23, inculpatul B. C. G. a luat legătura cu martorul M. A., angajat al firmei S.C. KARPATEN TURISM SRL din București, societate care se ocupă cu prestări servicii în domeniul turistic, căruia îi reamintește faptul că, anterior i-a solicitat să se ocupe de rezervarea a două camere la Hotelul IAKI, pentru a doua jumătate a lunii iulie 2014, interesându-se de stadiul rezervărilor (proces verbal de transcriere a unei convorbiri telefonice, volumul 7, filele 36-37).
Martorul i-a comunicat, cu acest prilej că, îl va contacta pe nepotul său, M. G. A., director general al S.C. KARPATEN TURISM, urmând ca, ulterior, să-i transmită rezultatul verificărilor (declarație martor volumul 4 filele 244-247).
Anterior acestei discuții telefonice, în data de 22.02.2014, în intervalul orar 10:32:18 și 10:34:09 a avut loc o întrevedere între inculpații B. B. I. C. și B. C. G., prilej cu care B. C. G. i-a comunicat că făcuse demersuri pentru a-i rezerva și plăti un sejur de zece zile la Hotelul IAKI (procese verbale de transcriere a unor convorbiri telefonice, volumul 7, filele 12-17 și planșă foto privind înregistrarea prin fotografiere a întâlnirii celor doi, volumul 7, filele 18-24).
Ulterior, tot în data de 22.02.2014, la ora 11:44:15, inculpatul B. B. I. C. i-a legătura telefonic cu inculpata P. D. M., căreia îi comunică că, inculpatul B. C. G. a făcut demersuri pentru a le oferi un sejur în a doua jumătate a lunii iulie 2014, pe litoral:
„B. B. I. C.- A lu’ C.. Și îmi spunea că acuma o vorbit, dar poate îi zic eu să mai modifice, de o săptămână la... tot iar mi-o zis c-o vorbit de-o săptămână și... ă... văd eu eventual ce vorbesc eu cu tine, poate stabilim, eventual, mai multe date când ne întoarcem sau... că el vine îndată, îl putem pune, eventual, să mai sune.
P. D. M.- Da.
B. B. I. C.- Dacă e totuși să-i zic să fie cu toate mesele, nu?
P. D. M.- Da, da.
B. B. I. C.- Și am zis în a doua jumate a lui iulie. Era mai bine dacă îi ziceam la sfârșitul lui iulie? Sau acuma, dacă a fi un 20 și ceva iulie, n-ar fi mare nenorocire! Sau nu-i prea indicat?
P. D. M.- Nu știu BOGDANE, deci, eu nu știu nimic.
B. B. I. C.- Nu, nu, eu mă refeream la vreme, nu la ce știi tu sau ce nu știi tu.
P. D. M.- Aha, la vreme. Eu aș fi preferat... chiar în august mă gândeam, știi?
B. B. I. C.- Da, da, da.
P. D. M.- Hai că vedem.
B. B. I. C.- B., bun, bun, pa, hai că zic eu la începutul lui august, bun, pa, pa!” (volumul 7, filele 25-27)
Din cuprinsul discuției rezultă, fără echivoc, că cei doi nu păreau preocupați și nu au adus în discuție suma ce urma a fi plătită fiind subînțeles faptul că „C.” era cel care se ocupa de achitarea cheltuielilor aferente.
Inculpata P. D. M., cu ocazia audierii a negat în mod neadevărat, faptul că ar fi existat discuții, de orice fel, privind oferirea unui sejur pe litoral de către inculpatul B. C. G. (volumul 11, fila 166).
Cu ocazia audierii martorul M. G. A. a precizat următoarele:
Undeva în luna februarie 2014 am fost sunat de unchiul meu M. A. care mi-a solicitat o rezervare de 10 zile la hotelul IAKI din Mamaia, respectiv 2 camere duble pentru a doua jumătate a lunii iulie 2014, pentru 4 adulți și un copil de 11-12 ani acesta spunându-mi totodată că rezervarea este solicitată de numitul B..
Precizez că nu îl cunosc personal pe domnul B. dar am avut anterior mai multe discuții cu acesta legate de ofertarea unor pachete turistice.
Cu privire la solicitarea de ofertă pentru hotelul IAKI cred că am luat legătura telefonic și cu dl. B. care mi-a transmis toate aceste date.
Ulterior, prin intermediul unei colege am solicitat de la hotelul IAKI o ofertă, reprezentanții acestui hotel prezentându-ne ca disponibilă o perioadă, cred că începând cu 20.07.2014 (nu-mi amintesc cu exactitate perioada). Prețul îmi amintesc că era în jur de 220-230 euro camera pe noapte prețul total fiind de aproximativ 5.000 euro pentru ambele camere în acel sejur.
După ce am primit oferta am încercat să iau legătura telefonic cu domnul B. însă fără a se materializa, acesta nerăspunzându-mi la telefon. Totuși, după aproximativ o lună de zile în timp ce mă aflam în Berlin am vorbit cu acesta la telefon și i-am comunicat oferta, rămânând să-mi confirme sau infirme solicitarea. (volumul 4, fila 242).
Fiind audiat cu privire la acest aspect, inculpatul B. C. G. a negat faptul că ar fi oferit un sejur celor doi magistrați și a precizat că sejurul respectiv privea rezervarea a doua camere pentru cei doi copii ai acestuia (volumul 11, fila 93).
În cauză, a fost obținută corespondența efectuată prin poșta electronică, între S.C.KARPATEN TURISM SRL și Hotelul IAKI din Mamaia, legată de solicitarea formulată de inculpatul B. C. G., în februarie 2014, prilej cu care s-a constatat că solicitarea inculpatului B. C. G. privea două camere duble superioare, pentru patru adulți, urmând ca una dintre camerele superioare să fie ocupată de doi adulți și de un copil de 10-11 ani (volumul 7, filele 39-68).
Din verificările efectuate în bazele de date rezultă că inculpații P. D. M. și B. B. I. C. au un copil minor în vârstă de 10 ani, iar B. C. G. și soția acestuia B. A. M. au doi copii în vârstă de 13, respectiv 20 de ani.
Cele două camere, în valoarea totală de aproximativ 5.000 euro urmau a fi rezervate și plătite de inculpatul B. C. G., iar una dintre acestea urma să fie ocupată de către inculpații P. D. M. și BĂRBUIȚĂ B. I. C..
În data de 23.06.2014, în baza unui Mandat de aducere, inculpatul O. A. a fost adus la sediul direcției Naționale Anticorupție din București, prilej cu care i s-a adus la cunoștință că este învinuit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la șantaj, reținându-se faptul că: în intervalul 27.01.2011 – 03.04.2014, numitul O. A., primar al Municipiului Rădăuți, a promovat introducerea unei acțiuni civile de către Primăria Rădăuți privind radierea unui titlu de proprietate al numitului P. A., la solicitarea inculpatului B. C. G., urmărind să-l ajute pe acesta pentru a exercita presiuni asupra numitului P. A.. În același scop a dat dispoziții pentru încheierea unui contract de asistență juridică prin care primăria să fie reprezentată în instanță de către avocatul P. M. C. căreia a dat dispoziții să i se acorde un onorariu de succes în valoare de 65.000 euro.
Inculpatul în prezența unui apărător ales, s-a prevalat de dreptul de a nu da nici o declarație (volumul 11, filele 138-142).
În data de 08.09.2014, a fost audiat la Direcția Națională Anticorupție București persoana vătămată A. T., consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Rădăuți, care a precizat că în datele de 28,29 și 31.08.2014 asupra sa au fost exercitate acțiuni de șantaj de către inculpatul O. A., fiind amenințat că dacă nu va vota la prima ședință de consiliu local un proiect de hotărâre inițiat de către inculpatul O. A., privind modificarea clauzelor contractului de asistență juridică încheiat de Primăria Rădăuți cu martora P. M. C., în cursul anului 2010, din dispoziția inculpatului, soția persoanei vătămate va pierde funcția de director al bibliotecii orășenești.
Persoana vătămată a precizat:
„La data de 28.08.2014, am fost convocat pentru a participa la o ședință a Consiliului Local, ce urma să aibă loc în aceeași clădire unde funcționează și Primăria Municipiului Rădăuți.
În timp ce mă deplasam către sala de ședințe, am fost abordat pe holul instituției de către primarul O. A., ocazie cu care, acesta mi-a comunicat în șoaptă faptul că la ședința ce urma a avea loc vor fi patru proiecte de hotărâri printre care una legată de modificarea hotărârii prin care a fost aprobat contractul de consultanță juridică cu avocata P. M.……………….
O. A. mi-a solicitat, în mod expres, votul favorabil acestor proiecte, menționând că în situația în care nu voi vota conform solicitării sale, soția mea, A. A., nu va mai fi directoare la Biblioteca din municipiul Rădăuți și va pierde indemnizația de conducere.” (volumul 3, fila 334).
În fapt, imediat după ce i-a fost adusă la cunoștință învinuirea la sediul Direcției Naționale Anticorupție, de complicitate la șantaj, inculpatul O. A. a urmărit în mod constant să fie exonerat, prin orice mijloace, de răspunderea penală în ceea ce privește modalitatea de încheiere a contractului de asistență juridică menționat mai sus.
În acest sens, începând din luna august 2014 a inițiat, în cadrul Consiliului Local al Municipiului Rădăuți, proiecte de hotărâri, pe care le-a și introdus în ordinea de zi, ce vizau modificarea Hotărârii Consiliului Local 128 din 22.07.2010, în sensul în care solicita consilierilor să-și exprime votul în ceea ce privește modificarea și completarea articolului 1 referitor la cuantumul onorariului cuvenit avocatului P. M. C., de la 50.000 euro, la 50.000 lei.
Astfel, în expunerea de motive înregistrată la Consiliul Local al Municipiului Rădăuți cu numărul_ din 06.08.2014, primarul O. A. precizează că: „este necesară modificarea acestei hotărâri întrucât trebuie precizat cu exactitate cuantumul onorariului fix și cuantumul onorariului de succes datorat în cazul atingerii scopului și anume obținerea reposesiei imobilului situat în mun.Rădăuți, Piața Unirii nr. 68 județul Suceava” (volumul 10, fila 164).
Susținerea acestuia este total nereală în condițiile în care, în H.C.L 128 din 22.07.2014, se menționează în mod expres, doar plata onorariului de succes în procent de 10% din valoarea imobilului evaluat de către experți A.N.E.V.A.R. la solicitarea primăriei, la 153.800 euro.
Mai mult decât atât, în cuprinsul Contractului de asistență juridică (volumul 10, fila 305) se precizează fără nici un fel de dubiu, faptul că „Onorariul va fi compus din:
- onorariu fix în sumă de 50.000 (cincizecimii) euro la cursul BNR din ziua plății ce se va achita la încasarea sumei de către Primăria Municipiului Rădăuți de la S.C.OBCINA S.A., cu titlu de cheltuieli de judecată;
- onorariu de succes în sumă de 15.000 (cincisprezecemii) euro, nedeductibili de la S.C. OBCINA SA, plătibil în momentul obținerii reposesiei imobilului de mia sus menționat de către Primăria Municipiului Rădăuți din fonduri proprii”În acest context, fiindu-i necesar sprijinul consilierilor locali, pentru a-i fi aprobat demersul, la data de 28.08.2014 anterior începerii ședinței Consiliului Local, inculpatul O. A. l-a abordat pe consilierul local, A. T., pe care l-a amenințat cu desfacerea contractului de muncă al soției sale, angajată a Primăriei Municipiului Rădăuți.
Ca urmare a faptului că la ședința din 28.08.2014 proiectul de modificare a H.C.L. 128 din 22.07.2010 nu a fost aprobat de consilierii locali, în cadrul unei întâlniri pe care inculpatul O. A. a avut-o cu martorul C. C., acesta a reiterat intenția de a dispune încetarea mandatului de director al numitei A. A., soția consilierului local A. T..
Astfel, martorul C. C. a declarat următoarele:
La data de 29.08.2014, am participat la târgul olarilor din cadrul Festivalului Ochi de P. iar la finalizarea spectacolului m-am îndreptat către autoturismul pe care-l aveam parcat în fața Primăriei Rădăuți.
Când am ajuns în apropierea autoturismului, am observat că în zonă erau primarul O. A. împreună cu viceprimarul C. D. și m-am îndreptat către dumnealor cu intenția de a-i saluta.
Menționez că mă cunosc cu O. A. prin prisma unor activități cultural-religioase la care am participat și dumnealui m-a apreciat la momentul respectiv și am continuat o relație de amiciție, simpatizându-ne reciproc.
Am intenționat să întind mâna pentru a-i saluta pe cei doi, prilej cu care O. A. mi-a spus că nu dă mâna cu punkiștii și a început să-mi adreseze injurii legate de prietenia pe care o am cu A. T..
O. A. era foarte nervos iar în cadrul dialogului purtat, a intervenit și viceprimarul C. D. care era la fel de nervos și i-a adus la cunoștință primarului faptul că A. T. parchează autoturismul pe locul său. Starea de nervozitate a viceprimarului s-a accentuat în momentul în care, în cadrul discuției, i-am spus că din punctul meu de vedere nu are șanse să devină primar al municipiului.
Primarul O. A. a continuat injuriile la adresa mea și a lui A. T. pe care-l acuza că dorește să devină primar în condițiile în care nu are capacitatea și posibilitățile financiare de a ocupa o astfel de funcție.
În acest context, O. A. i s-a adresat viceprimarului, spunându-i că el a pus-o pe soția lui A. T. directoare la biblioteca municipală, solicitându-i totodată ca în cursul zilei de luni să-i amintească să dea o dispoziție prin care aceasta să fie revocată din funcția de director dat fiind faptul că el are putere de decizie în Primărie iar soția lui A. T. are un salariu de 15 milioane, mult prea mare.
Am pus capăt discuției și am plecat spre casă, timp în care l-am sunat pe A. T. și i-am adus la cunoștință telefonic aspectele discutate cu O. A., motivat de amenințările primarului O. A. vis-a-vis la soția dumnealui.
A doua zi, participând la festival, m-am reîntâlnit cu O. A., care își schimbase radical atitudinea, m-a salutat politicos și mi-a
înmânat mai multe fise pentru accesul la zona de distracție de la târg, solicitându-mi să nu îi spun lui A. T. despre cele întâmplate cu o seară mai înainte. (volumul 4, filele 351-355).
Declarația martorului C. C. se coroborează cu declarația persoanei vătămate A. T., precum și cu înregistrările puse la dispoziție de către aceasta și care cuprind o discuție telefonică purtată în seara zilei de 29.08.2014, care a avut loc între persoana vătămată și martorul C. C. (volumul 10, filele 35-37).
De altfel acțiunea de șantaj a inculpatului O. A. asupra persoanei vătămate A. T. a continuat și în data de 31.08.2014, acesta din urmă declarând următoarele:
La data de 31.08.2014, am participat și eu la festivitățile prilejuite de „Festivalul Ochi de păun”, ocazie cu care, m-am întâlnit cu primarul O. A. și l-am abordat pentru a-i comunica posibila intenție a mea de a deveni consilier local independent conform ordonanței date de Guvern. O. A. mi-a spus că va reintroduce proiectul legat de onorariul avocatei P. M. și dacă voi vota favorabil, soția mea își va relua funcția de director al Bibliotecii Municipiului Rădăuți. Menționez că în cadrul discuției purtate O. A. mi-a și nominalizat persoana cu care va fi înlocuită din funcția de director soția mea, respectiv A. M. (volumul 3, filele 334-338).
Constrângerea exercitată de către inculpatul O. A. rezultă și din înregistrarea unei discuții purtate în mediul ambiental în baza unei autorizații emise de către Curtea de Apel București, discuție în cuprinsul căreia inculpatul O. A. condiționează menținerea soției persoanei vătămate A. T., în funcția de director al Bibliotecii Municipale, inclusiv de prezentarea demisiei de către persoana vătămată din partidul din care făcea parte, și semnarea unei adeziuni de intrare în partidul inculpatului, lucru posibil conform OUG 55/2014 (volumul 10, filele 4-31).
T. A. –Ce trebuie eu să fac, ca să-i spun lui A. să stea liniștită? Și ce spun așa rămâne, și gata!
A. OLAREAN –Asta mă opream să verific, dar... verific cât are A.? Cât are e dispoziția aia? Au și ei dreptate: socrul tău, maică-ta și...
……………………………….
T. A. – Deci rămâne cum am stabilit?
A. OLAREAN – Se putea, dar..
T. A. – Deci vreau să știu clar că măcar până la termen nu-i mai dați dispoziție de revocare.
A. OLAREAN – Nu, nu, până la termen nu-i mai dau.
T. A. – Promiteți?
A. OLAREAN – Promit. Până la termen, până pe 12, nu-i dau nicio dispoziție. D. așa..
………………………….
T. A. – Dar am bătut palma, nu?
A. OLAREAN – Da?!
T. A. – Vă țineți de cuvânt, da?
A. OLAREAN – Mă țin de cuvânt. Vezi că are formular, are formular, dă-i să scrie formularul.
T. A. – Cu ce? De adeziune?
A. OLAREAN – Acolo, la el se completează, la secretar să întrebe.
Cu ocazia audierii martorilor MAEREAN EPIFTAFIE-T. și STICLEȚ S., consilieri în cadrul Consiliului Local al Municipiului Rădăuți, aceștia au precizat că au refuzat adoptarea acelei hotărâri de consiliu local întrucât au realizat că primarul O. A. încerca, prin intermediul consilierilor, să acopere o ilegalitate comisă de acesta anterior și să influențeze cercetările întreprinse de Direcția Națională Anticorupție în dosarul 353/P/2013, fiind notorie, la nivelul municipiului, calitatea de suspect a inculpatului O. A. în acest dosar (volumul 4, filele 365-367 și 368-373).
Faptul că inculpatul a încercat să preconstituie probe și să influențeze ancheta în curs de desfășurare, rezultă și din interceptarea unei convorbiri telefonice purtate în data de 11.09.2014, dintre acesta și martora P. M. C., cu ocazia ridicării mai multor documente, de către ofițerii de poliție de la D.N.A., de la Primăria Municipiului Rădăuți (volumul 10, filele 41-43)
O. A. - Doamna avocat, adresa prin care am inițiat noi proiectul, ați lăsat-o la registratură?
P. M. - Prin care am inițiat proiectul?
O. A. - Noi am inițiat proiectul.
P. M. - Care, care proiect?
O. A. - Ăla care cu contractul care...
P. M. - Care s-o respins, că nu vă aud?
O. A. - Exact, care s-o respins.
P. M. - Eu n-am lăsat nimic la registratură, n-am cerut nimic.
O. A. - În ce bază am inițiat proiectul.
P. M. - ...(neinteligibil) nu-i nici o cerere.
O. A. - Ați cerut dvs. verbal așa, nu?
P. M. - Da, mna... am zis să zic.
O. A. - Cum?
P. M. - Da, verbal dar nimic scris.
O. A. - De asta, sunt aici la domnul secretar, știi?
P. M. - Nu, nu, nu, doar verbal, așa am zis că dacă consideră că este propus așa de . ...(neinteligibil), nu era o...
În cauză au fost audiați și martorii C. D., care confirmă că în seara zilei de 29.08.2014 a avut loc o întâlnire între inculpatul O. A. și martorul C. C., cu ocazia unei festivități desfășurate în centrul Municipiului Rădăuți (volumul 4, fila 356-359), C. I. și L. ANIȘOARA, care confirmă că, în data de 10.09.2014 inculpatul O. A. a purtat o discuție cu persoana vătămată la sediul Primăriei Rădăuți în legătură cu veniturile și funcția ocupată de către soția persoanei vătămate, numita A. A. (volumul 4, filele 374-377, filele 381-384).
De asemenea, a fost audiat martorul S. G. A., secretarul Primăriei Municipiului Rădăuți, care a precizat că începând cu luna august 2014, inculpatul O. A. a făcut numeroase demersuri asupra secretarului primăriei pentru ca acesta să modifice contractul de asistență juridică încheiat în anul 2010, fapt pe care S. A. l-a refuzat. Martorul a mai precizat că, în opinia sa chiar și proiectul de modificare al contractului este nelegal arătând totuși că, dacă ar fi fost adoptat de către Consiliul Local el nu l-ar fi contrasemnat pentru legalitate, întrucât nu se specifica procedura de angajare, în cadrul noului contract al avocatului (ofertă directă sau licitație publică) nu exista Raportul de specialitate al Serviciului de achiziții publice și nu se menționa soarta vechiului contract (volumul 4, filele 368-373).
A fost audiată, de asemenea, persoana vătămată A. A. care a precizat că, ca urmare a rivalității politice începând cu anul 2012 a fost supusă la un șir de umilințe și presiuni din partea inculpatului O. A.: a fost chemată, în mod repetat, de către acesta și lăsată să aștepte în anticameră de dimineață și până la sfârșitul programului, a fost ascultată în prezența secretarei din lucrarea susținută, anterior, în fața unei comisii organizată de Ministerul Culturii cu ocazia promovării examenului de grad, inculpatul i-a formulat o plângere penală sub pretextul că diploma de bacalaureat a persoanei vătămate ar fi fost falsă, toate aceste șicane au avut ca scop, așa cum i-a comunicat într-o împrejurare, inculpatul O. A. să o determine „să-i închid gura soțului meu, să-i pun lacăt la gură” (volumul 3, filele 339-347).
De altfel acțiuni de intimidare au continuat și după reținerea și arestarea preventivă a inculpatului O. A.. Astfel, în data d e18.09.2014, martorul C. C., după ce a fost audiat la sediul Direcției Naționale Anticorupție a fost lovit cu corpuri dure în zona feței, de către numitul A. LILIAN zis „G.” prietenul secretarei inculpatului O. A., prezentând diagnosticul de internare „echimoză latero-cervicală stângă, traumatism cranio-cerebral acut închis, hematom parieto occipital stâng” (volumul 10, fila 253)
Conform probelor administrate de către P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți, în cadrul dosarului 3704/P/2014, martorul C. C. a fost agresat și amenințat cu moartea cu scopul de fi împiedicat pe viitor să mai dea declarații la D.N.A. în legătură cu faptele inculpatului O. A. (volumul 10, filele 250-262).
Cu ocazia audierilor în calitate de suspect, respectiv inculpat, O. A. a negat acuzațiile care i se aduc susținând că nu a încercat să-l șantajeze pe P. A. începând cu anul 2010; că modificarea vechii hotărâri a Consiliului Local a fost declanșată de o cerere scrisă formulată de avocata P. M. C.; că nu a avut la cunoștință despre conținutul contractului inițial încheiat între primărie și cabinetul de avocatură. În susținerea acestor afirmați a depus o adresă neștampilată, neînregistrată și nesemnată, prin care P. M. C. solicita schimbarea cuantumului onorariului fix din 50.000 euro, în 50.000 lei. Este neverosimil ca, primarul și, ulterior secretarul primăriei să convoace o ședință extraordinară, să introducă pe ordinea de zi a acesteia și, ulterior, să introducă pe ordinea de zi a unei ședințe ordinare o solicitare venită din partea unei persoane care nu semnează, nu ia număr de înregistrare, și nu susține o cerere în fața Consiliului Local.
Pe de altă parte, declarația inculpatului este nereală și în urma examinării expunerii de motive unde, același inculpat susține că modificarea este necesară exclusiv întrucât vechea hotărâre era neclară.
Pe de altă parte, solicitarea unei modificări a contractului n-ar fi trebuit să prezinte interes pentru inculpat dacă, așa cum susține acesta, nu a avut la cunoștință de conținutul contractului la momentul încheierii lui.
Susținerea că nu a cunoscut conținutul contractului este infirmată de probele testimoniale administrate, inclusiv de declarația avocatei P. M. C., așa cum s-a arătat mai sus.
Inculpatul a negat faptul că ar fi exercitat acțiuni de șantaj asupra lui A. T. susținând în mod neadevărat, că votul acestuia nu avea relevanță în cadrul deciziilor adoptate în Consiliul Local. Afirmația inculpatului este total neadevărată, în condițiile în care, pentru a susține proiectele, inculpatul avea nevoie de zece voturi dintr-un total de 19 pentru majoritate simplă, iar probele administrate relevă că inculpatul se bucure de sprijinul doar a nouă consilieri (a se vedea declarația martorului S. G. A., volumul 4, fila 372).
În data de 02.09.2013, inculpata V. I. ZORICA, a introdus o acțiune la Judecătoria Rădăuți, în calitate de reprezentant al S.C. CONECT GROUP SRL, prin care solicita ca instanța de judecată să constate intervenția uzucapiunii în conformitate cu dispoziția art. 1890 vechiul Cod Civil, asupra unei suprafețe de 1200 m.p. situată în intravilanul Comunei M., care s-a format ca PF2927/1 din numărul_ de Carte Funciară a Comunei Cadastrale M.. În susținerea acțiunii reclamanta preciza că terenul susmenționat se află în posesia utilă, continuă și neîntreruptă de peste 20 de ani, a S.C. CONECT GROUP SRL (volumul 18, filele 4-5).
Dosarul a primit la Judecătoria Rădăuți nr._, fiind repartizat, în data de 02.09.2013, inculpatului B. B.-I. C. (volumul 18, filele 1-2).
La finalul acțiunii redactate, inculpata V. I. ZORICA menționează că depune, în susținerea acesteia, mai multe documente, printre care: Plan de situație și extrasul de Carte funciară nr._; adeverința nr.7200 din 08.08.2013, eliberată de Primăria Comunei M., privind posesia suprafeței de 1200 m.p.; adeverința nr.7200 din 08.08.2013, eliberată de Primăria Comunei M., privind faptul că suprafața de 1200 m.p. nu face parte din domeniul public sau privat al Comunei M. (volumul 18, fila 5).
Prin Sentința civilă nr.70/12.05.2014 în temeiul art. 1890 din vechiul cod civil și în temeiul art.1052 Cod Procedură Civilă, inculpatul B. B.-I. C. a admis acțiunea civilă, având ca obiect uzucapiune, formulată de reclamanta S.C. CONECT GROUP SRL M. și a constatat că aceasta a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 1200 m.p. situat pe raza Comunei M.. Prin aceeași sentință, s-a dispus și intabularea dreptului de proprietate în Cartea funciară (volumul 18, fila 50).
Inculpatul B. B.-I. C. a pronunțat această hotărâre cu încălcarea, în cunoștință de cauză, a atribuțiilor de serviciu făcând abuz de funcția pe care o deținea, în complicitate cu inculpații V. I. ZORICA, avocat în cadrul Baroului Suceava și O. I., primar al Comunei M., prin întocmirea și utilizarea unor documente false, prin sustragerea și înlocuirea unor documente aflate la dosarul cauzei și prin atestarea, în cadrul hotărârii, a unor fapte contrare realității.
Astfel, în cursul lunii august 2013, inculpata V. I. ZORICA a apelat la inculpatul O. I., primar al Comunei M. și afin al acesteia, căruia i-a solicitat, fără a depune vreo cerere scrisă, care să fie ulterior înregistrată să emită o adresă care să ateste, în fals, că S.C. CONECT GROUP SRL, având sediul social în . unei suprafețe de 1200 m.p., identificată prin PF 2927/1 din CF_ că suprafața este liberă de sarcini, și că nu face parte din domeniul public sau privat al statului.
În cursul lunii august 2013, anterior formulării acțiunii în instanță, inculpatul O. I., a emis o adresă către Judecătoria Rădăuți datată 08.08.2013, pe care i-a înmânat-o la sediul primăriei M., inculpatei V. I. ZORICA, în care atesta în mod fals că terenul de 1200 m.p. intravilan situat pe raza Comunei M. în locul numit „Arșița saivane” se află în posesia S.C. CONECT GROUP SRL și nu face parte din domeniul public sau privat al comunei M. (volumul 18, fila 60). Adeverința este semnată de O. I., fiind aplicată ștampila „.>
Adeverința este falsă întrucât, conform extrasului de Carte funciară și a Planului de situații existente la dosarul cauzei, terenul identificat prin PF 2927/1 din CF_, se află în proprietatea intabulară a Comunei M. din anul 1878 (volumul 18, filele 20-22).
De asemenea numărul adresei întocmite de către inculpatul O. I., este fictiv, întrucât în urma verificărilor ulterioare s-a constatat că în evidențele Primăriei Comunei M., numărul 7200/2013 nu a fost atribuit vreunui document conform evidențelor existente la Primăria Comunei M. (volumul 18, fila 86).
De asemenea, din verificările efectuate (Registrul agricol aferent PF 2927/1), nu rezultă posesia cu certitudine a suprafeței de 1200 m.p. aflată în punctul „arșița saivane” de către S.C. CONECT GROUP SRL (copii conform cu originalul ale Registrului agricol al comunei M., pentru perioada 2008-2014, volumul 18, filele 86-122).
Prin Încheierea din 09.12.2013 inculpatul B. B.-I. C. a dispus în temeiul art.1051 alin.4 noul Cod de Procedură Civilă, emiterea unei somații ce urma a fi afișată la Judecătoria Rădăuți, la B.C.P.I. Rădăuți, la Primăria Comunei M., precum și în două ziare de circulație națională. Somația a fost emisă în aceeași dată urmând ca la împlinirea celor 6 luni, așa cum este reglementată în art.1051 alin. 2 și 4 noul Cod de Procedură Civilă, instanța să se pronunțe în Camera de consiliu, după verificarea condițiilor cerute de lege, conform art.1051 alin.5 noul Cod de Procedură Civilă.
Inculpatul B. B.-I. C. putea să pronunțe o hotărâre în această cauză, cel mai devreme la data de 09.06.2014. (volumul 18, filele 26-47).
În data de 30.04.2014, inculpata V. I. ZORICA l-a abordat pe inculpatul B. B.-I. C.. Cu acest prilej, inculpata și-a manifestat dezamăgirea că judecătorul va rămâne în pronunțare, undeva în lunile iunie-iulie 2014:
B. – Luați o clipă loc… eu știu că i-am cerut să mi-l aducă… să mă uit în dosar, că am pus-o undeva…
V. – Eu aveam hârtiuța, că am zis să nu tot vă deranjez.
B. – Nu, nu i l-am cerut eu, dar… uitați…
V. – Da, da…
B. – Eu nu le-am mai verificat acum, dar le verificasem un pic înainte și ziarele sunt din 8 ianuarie, ceea ce dacă calculăm șase luni, ajungem undeva în… iulie, nu?
V. – Păi ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai…
B. – Astea ce sunt? Astea-s publicate în 20… ăă…
V. – Ia vedeți că… ., nu?
B. – Ultima.
V. – Ultima, nu?
B. – Da. 23 decembrie sunt ăă… afișate, deci dacă mergem cu șase ar fi în 23 ianuarie… ăă… 23 iunie.
V. – Și culmea! Cum de? D. acolo pe calculator, scrie că s-a … neinteligibil, că la ei îmi dă acolo la registratură, când s-a împlinit termenul, nu? De…
B. – Eu știu ce au ăia? Deci afișate sunt pe 20 decembrie la BCPI, procesele verbale de afișare, la primărie avem 23 decembrie, care înseamnă iunie, și dumneavoastră aveți 8 ianuarie… ar însemna în iulie. Vreți?
V. – Vreau mai repede! Așa… e nevoie, pentru că ei au un împrumut bancar…
B. – Dar de la primărie?
V. – Nu!
B. – Pot să facă ceva?
V. – Nu! Că e vorba de primar! Și e ăsta care mi-e cumătru, nu… nu, că datorită lui, că altfel nu mă băgam așa! Deci nu-ți fă probleme cu primăria! Primăria nu zice nici… pentru că știți care e problema? Și publicația asta, e făcută fără să știe nimeni, și nu…
B. – Da…
V. – … adică s-a fișat și… au și ei procedura lor. Asta am zis, că dacă ați putea cumva aici… mi-a dat și greșit. Mi-a dat pe 03.04… de la calculator.
B. – Haideți să…
V. – Sau știți cum? Cred că eu au calculat din momentul introducerii acțiunii… la registratură.
B. – Era introdusă în 2 septembrie.
V. – Nu merge nici așa. N-are nici o treabă…
B. – D. să vedem… e rezoluția mea aici… ședința mea e din 9 decembrie… deci chiar dacă aveați în 9 decembrie, trebuia să se ajungă în 9…
V. – Da, deci nu are… nu are nici o legătură. Nu, n-are! Înseamnă că e dată greșit. Eu chiar am zis, măi hai…
B. – Nu. Dar dacă îi… numai să nu facă după aia careva, că iese un tămbălău cât toate zilele!
V. – Nu face nimeni, că n-are cine să facă!
Din conținutul acestor discuții înregistrate în mediul ambiental rezultă că inculpata V. I. ZORICA îl asigură pe inculpatul B. B.-I. C. cu privire la faptul că poate să judece cauza cu încălcarea normelor de procedură civilă într-un termen mai scurt întrucât Primăria M. nu va ataca această hotărâre, primarul acesteia fiindu-i cumătru inculpatei (volumul 7, filele 1-3).
Discuția dintre cei doi se canalizează, în continuare, cu privire la documentele depuse la dosar, iar inculpatul B. B.-I. C. își manifestă nemulțumirea întrucât adeverința emisă de Primăria M. nu aducea elemente care să îi permită să pronunțe o hotărâre în sensul constatării intervenției uzucapiunii.
În acest context inculpatul B. B.-I. C. îi sugerează inculpatei V. I. ZORICA să „obțină” o adeverință care să ateste că S.C. CONECT GROUP SRL posedă terenul de cel puțin 30 de ani.
V. – Eu mă duc la domn primar, îi fac eu adeverința, și luni mi-o semnează.
B. – Da! Dacă cumva găsiți că ar fi de 30 de ani, e și mai bine!
V. – Să scriu că are posesie de peste 20 de ani, și anterior a avut o posesie de 10 ani de la numitul… sau de la…
B. – Exact! Exact!
V. – Nu?
B. – Da. Și atunci haideți că sar peste…
V. – Da? Nu, dar să știți că nu este nici o problemă! Deci eu… pe omul ăsta… dar cred că-l și știți pe… îi domnul ZAREMBA din M.. Adică la modul că nu sunt probleme, că nu mă bag în… dacă domnu primar este de acord, vă dați seama că și el este…
B. – Da.
V. – Vă dați seama, nu se bagă el…
B. – Da. Și atunci haideți că… ne uităm, poate nu face nimeni tărăboi.
V. – Nu face!
B. – Să văd dacă nu avem opoziție, dar nu cred!
V. – Nu avem!
B. – Era undeva, la un dosar, dar sper că nu la dumneavoastră… dar asta e, că nu era chiar opoziție… era un fel de…
V. – Da…
B. – Dar nu aici… nu aici…
V. – Vă spun că… știu sigur că…
B. – Dar nu la dumneavoastră, nu aici.
V. – S-au pus în așa fel încât…
B. – Nu. Nu aici… și-mi spunea că-mi aduce la cunoștință că… dar nu, nu aici!
V. – Nu, că aici domnul primar s-a ocupat!
B. – Haideți că de luni încoace sunt la…
V. – Sunteți la serviciu?
B. – Sunt, sunt!
V. – Atunci eu rezolv și…
B. – Și eu imediat îi pun…
V. – Vă pot deranja după aia?
B. – Nu mă deranjați în nici un fel! Nici o problemă!
V. – Vă mulțumesc tare mult! O zi bună!
B. – Sărut-mâna!
Ulterior în cursul lunii mai 2014, inculpata V. I. ZORICA îi solicită inculpatului O. I., să elibereze o nouă adeverință solicitare la care acesta din urmă se conformează. (volumul 18, fila 82) Astfel, inculpatul O. I. în cadrul unei noi adeverințe, având aceeași dată și număr fictive ca și prima adeverință, atestă în mod fals că S.C. CONECT GROUP SRL are posesia terenului în suprafață de 1200 m.p. de peste 30 de ani și că ar fi deținut și anterior anului 1991 acest teren, timp de 10 ani, de la numitul ZAREBA G., conform Registrului agricol al Comunei M.. De data aceasta inculpatul O. I. a aplicat ștampila „primăria . sa a aplicat-o tot printr-o impresiune olografă ștampilată. Și această a doua adeverință este falsă, întrucât, pe de o parte conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, dar și acțiunii formulate de către inculpată, S.C. CONECT GROUP SRL funcționează din anul 2007, astfel încât nu putea să aibă posesia terenului din 1984, dată la care nici nu funcționau societăți cu răspundere limitată.
Precizarea că aceste informații au fost verificate în Registrul agricol, este falsă, întrucât din verificările efectuate rezultă conform adresei din 13.08.2014, că nu există evidențe în Registrul agricol cu privire la suprafața PF 2927/1 anterioare anului 2008 (volumul 18, fila 86).
După obținerea acestei adeverințe false, inculpata V. I. ZORICA cu consimțământul inculpatului B. B.-I. C. a sustras cererea de chemare în judecată introdusă în 02.09.2013, aflată în dosarul Judecătoriei Rădăuți_, introducând o nouă cerere nedatată, dar concepută de așa manieră încât să dea aparența că este acțiunea inițială din 02.09.2013, iar în cuprinsul acesteia este menționat că se depune în susținerea acțiunii inclusiv adeverința emisă în mai 2014 (volumul 18, fila 5)
Acest fapt este confirmat și de împrejurarea că cererea de chemare în judecată nu prezintă dată certă și nici rezoluția judecătorului de serviciu sau a președintelui de instanță (volumul 18, fila 4).
În urma acestor manopere frauduloase, cu bună știință, înaintea termenului imperativ prevăzut de normele de procedură civilă, inculpatul B. B.-I. C. a pronunțat în data de 12.05.2014 o hotărâre prin care a admis acțiunea vând ca obiect uzucapiunea formulată de reclamanta S.C. CONECT GROUP SRL (volumul 18, fila 5).
Înregistrarea audio în mediul ambiental privind discuția dintre inculpatul B. B.-I. C. și martora V. F., precum și declarația dată de către aceasta din urmă, confirmă efectuarea actelor preparatorii de către inculpatul B. B.-I. C. în vederea pronunțării unei hotărâri ilegale (volumul 7 filele 8-11, volumul4, filele 163-167).
Cu ocazia audierilor inculpatul B. B.-I. C. s-a prevalat de dreptul de a nu da nici o declarați, inculpații V. I. ZORICA și O. I. au recunoscut parțial săvârșirea infracțiunilor încercând, fiecare dintre aceștia, să arunce responsabilitatea penală în sarcina celuilalt; inculpatul O. I. a recunoscut că nu a existat nici o cerere pentru eliberarea adeverințelor, că nu a efectuat verificări pentru a stabili regimul juridic al terenului, și nu și-a asumat paternitatea celei de-a doua adeverințe; inculpata V. I. ZORICA a oscilat în declarații, iar cu ocazia ultimei audieri din 04.08.2014, a precizat că inculpatul O. I. este cel care i-a înmânat personal atât prima adeverință, cât și cea de-a doua adeverință.
În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice grafoscopice (volumul 18, filele 67-81), prilej cu care s-a tras concluzia că nu se poate stabili date concrete privind persoana care a semnat a doua adeverință întrucât semnătura olografă de pe cea de-a doua adeverință a fost realizată prin ștampilare, menționându-se însă că: semnătura care a fost folosită drept model pentru crearea ștampilei cu care a fost aplicată semnătura menționată a fost executată probabil de numitul O. I.”.Inculpatul D. D. a fost numit procuror șef Secție de urmărire penală la P. de pe lângă Tribunalul Suceava, în data de 05.09.2012, funcție pe care a mai ocupat-o și anterior. Pe parcursul monitorizării inculpatului, pe baza autorizațiilor de interceptare a unor convorbiri telefonice și de supraveghere audio-video în mediul ambiental emise de Curtea de Apel București și care au fost puse în aplicare începând cu 23.01.2014 (volumul 20, fila 30), s-a constatat faptul că, inculpatul avea un mediu relațional vast, context în care de multe ori, viața profesională se confunda cu viața personală, astfel încât unul dintre localurile preferate ale inculpatului, restaurantul DEL IRI, situat pe raza municipiului Suceava, devenise un fel de al doilea birou al inculpatului.În acest local inculpatul avea întâlniri frecvente cu oameni de afaceri potenți de pe raza municipiului Suceava, printre care pot fi enumerați: A. V., proprietarul unui cunoscut brand de înghețată din România, B. V., coproprietar al unui cunoscut brand de încălțăminte din Suceava și România, U. R. și N. V., cunoscuți oameni de afaceri în domeniul construcțiilor, de pe raza municipiului Suceava, OZCAN ADNAN, cetățean de origine turcă, care desfășura afaceri tot pe raza municipiului Suceava și, nu în ultimul rând, inculpatul B. C. G. influent om de afaceri de pe raza municipiului Rădăuți.
Acest local devenise o placă turnantă pentru toți oamenii de afaceri, care voiau, într-un fel sau altul să intre în grațiile procurorului șef de secție pentru a-și rezolva problemele judiciare pe care le aveau în justiție. Inculpatul D. D., în intervențiile sale, promitea soluționarea acestor probleme, intermedia afaceri și relațiile comerciale între diverși oameni de afaceri urmărind întotdeauna obținerea pentru sine a unui profit.Preocuparea oamenilor de afaceri în special de a cultiva relații apropiate cu inculpatul D. D. era determinată și de o oarecare notorietate pe care D. D., la rândul său, o cultiva atât formal cât și informal, inclusiv cu ajutorul mass-mediei locale (procese verbale de transcriere a unor convorbiri telefonice purtate cu oameni de presă ai unor cotidiene locale volumul 25, filele 397-437). Percepția pe care inculpatul D. D. voia să o creeze și să o mențină în mediile oamenilor de afaceri, dar și ale decidenților din cadrul mediului politic și ale administrației locale, era aceea a unei persoane care are sub control tot ce se întâmplă pe raza municipiului Suceava, care este primul informat de tot ceea ce se întâmplă în municipiul Suceava și care are capacitatea de a influența într-un fel sau altul cursul normal al oricărui eveniment aflat în desfășurare. Într-o discuție purtată cu ofițerul de poliție judiciară, A. G. în 26.05.2014, inculpatul D. D. afirma că este o persoană ale cărei conexiuni se întind inclusiv la nivelul municipiului București și care poate cunoaște și anticipa orice decizie de la nivel central cu impact asupra sistemului de drept de pe raza municipiului Suceava:
D. – Am înțeles că cei de la București l-ar plăcea atât de mult, încât îi vor da o delegare de investigare, nu?
A. – Ș., mă omorâți! Dacă și pe asta o știți… hehehe…
D. – Hehehe… ei, dar eu sunt ortodox… hehe… cunosc anumite detalii…
A. – Aoleu!
D. – Îi complicat acolo? Sau…? Asta e ortodox… ăă?
A. – Hehe… șefu, mă omorâți! Hehe!
D. – Sunt un tip informat! Asta e!
A. – E complicat, șefu! (volumul 5, filele 81)
Într-o altă discuție cu același interlocutor, D. D. reiterează percepția pe care o are despre sine și pe care crede că și celelalte persoane implicate în sistemul ordinii de drept de pe raza municipiului Suceava, o au despre acesta:
D. – Hârșâială de asta! … neinteligibil… nimic, și nu scriu despre asta? Dar ăă… am înțeles că o să-ți trimită să audiezi niște martori, ceva… niște martori, niște oameni, ceva! Că, într-adevăr, cu B., ăla, cum spui tu, s-a întâmplat ceva, la Iași! Îi… de acolo a plecat! D. fiind cel mai influent om din zonă, cine a putut să vorbească? La D., că D. face tot!
A. – Hehehe… da… nu mai e nici o… neinteligibil… accesul la baza de date, contul… (volumul 5, fila 88)
Într-o oarecare măsură strategia de a-și crea această imagine, cu scopul vădit de a trage foloase materiale de pe urma ei a avut rezultate. Martorul C. P. a precizat (volumul 4, fila 268):”Cunosc faptul că G. locuiește acum în Franța iar ultima data când m-am întâlnit cu acesta în Suceava a fost în jurul datei de 14.01.2014, când am avut o discuție cu acesta, ocazie care mi-a relatat că este într-o relație de prietenie cu procurorul D. D. de la P. de pe lângă Tribunalul Suceava, și că respectivul magistrat este cunoscut în orașul Suceava drept „Ș.”, fiind persoana care controlează totul în Suceava, inclusiv, presa, mediul de afaceri și organele judiciare.
Totodată, G. mi-a spus că a fost însărcinat de D. D. să-i caute un teren în Paris, precum și faptul că se va ocupa de construcția casei ce urma să fie construită pe respectivul teren. Menționez faptul că „G.” era foarte mândru că fusese însărcinat de D. D. să-i caute teren și să-i construiască casa”.
Pe inculpatul B. C. G., numitul D. D. l-a cunoscut, în urmă cu câțiva ani, prin intermediul prietenului comun, ADNAN OZCAN (declarație inculpați, volumul 11, filele 36 și 94).
În data de 27.01.2014, față de inculpatul B. C. G., se efectuau cercetări în dosarele cu numerele 390/P/2014, înregistrat la Judecătoria Rădăuți în data de 20.01.2014, privind săvârșirea de către inculpatul B. C. G. a infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și muniției, prev.de art.140 din Legea 295/2004; aflată în vigoare la acea dată și în prezenta cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu și divulgare de date care nu sunt destinate publicității, dosar despre care la acea dată inculpatul cunoștea că figurează sub numărul 24/P/2009 și este instrumentat de Secția de combatere a infracțiunilor conexe din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Preocupat de soluționarea urgentă și în mod favorabil a acestor dosare, tot în data de 27.01.2014, la solicitarea inculpatului D. D., inculpatul B. C. G. i-a oferit acestuia 92.000 euro, bani pe care, tot în data de 27.01.2014, i-a remis efectiv unei persoane indicate de către D. D., martorului ADNAN OZCAN. Având în vedere problemele judiciare ale inculpatului B. C. G., dar și influența notorie a inculpatului D. D., a existat o înțelegere tacită, care se va obiectiva, ulterior, așa cum se va descrie mai jos, în acțiuni concrete desfășurate de către D. D., prin care cel dintâi îi oferea această sumă de bani, iar cel de-al doilea îi oferea celui dintâi protecție în justiție.
Abilitatea infracțională a inculpatului D. D. a constat în pretinderea acestei sume de bani, sub pretextul unui împrumut acordat în condiții absolut incerte, pentru care el se propunea drept garant și care să-i fie acordat celui mai bun prieten al său, ADNAN OZCAN. Există indicii temeinice care conduc la certitudinea că suma de bani solicitată inculpatului B. C. G. avea drept destinație, o investiție pe care urma să o facă D. D. sub paravanul omului de afaceri ADNAN OZCAN. Astfel, în data de 27.01.2014, în restaurantul DEL IRI, anterior sosirii inculpatului B. C. G., D. D. poartă o discuție cu martorul ADNAN OZCAN, din care rezultă că cei doi erau preocupați de strângerea unei sume de bani necesare unui proiect comun:
min. 31:02 – D. D.: Dă tot și îți dau eu diferența. Cam cât ți-ar trebui?
min. 31:10 – Adnan OZCAN – Nu știu, trebuie să vedem cât negociază cu…
31:30: D. D. – (…) 8.000, și pentru 2.000 și ceva, pentru 5.000 găsim… La M. ȚETEL….. Și i-am dat, și el a zis: când aveți nevoie, eu vi-i dau înapoi. (…)
32:07 - Adnan OZCAN – Păi unul din ăla trebuia să iau și eu la Canay….
32:17: D. D. – Și R. mai are 2.000….
32:19 – Adnan OZCAN Ajung, ajung..
32:21 D. D. Până-n 10.000 găsești, găsești.(volumul 5, fila 2)
În cadrul discuției, inculpatul D. D., face referire la soția acestuia, D. R., de la care afirma că ar mai fi putut obține 2.000 euro pentru acest proiect comun.
În aceeași zi, tot în restaurantul DEL IRI, inculpatul D. D. conduce discuțiile, negociază și obține de la inculpatul B. C. G. suma de 92.000 euro „
37:09 - C.-G. B.: 4,75 plus 3.000 vine evaluarea
37:15: D. D.: Dobânda?
37:18: C.-G. B.: Nu, evaluarea, dobânda e mică, e 4,75, dobânda, știi? Dobânda e mică, e 4,75.
Intră cineva.
38:03 – D. D.: C. mi-a adus cadoul ăsta, din Austria.
38: 54 – C.-G. B.: – Dobânda este 4,75. (…) Eu vă spun exact în ce constă.
39:07 – D. D.: El trebuie să dea maxim într-un an?
39:11 – Adnan OZCAN: Nu, că eu am oprit-o. (…) Că așa mi-a spus el, așa mi-ai spus tu…
39:14: D. D.: Da
39:16 – Adnan OZCAN: Și el o trecut…
39:18: D. D. (…) Deci asta 160 egal cu… Da, am înțeles.
39:20 – C.-G. B.: Deci 4,75 e dobânda. Ăăă, îs doi și…
39:27 – D. D.: Măi C., măi, C., el tre să-ți deie 100.000 de euro
39:30 – C.-G. B.: Nu știu, eu am oprit…
39:32: D. D.: Dacă nu-ți dă cât i-ai dat tu aicea, înseamnă că tot ce-ai oprit, plătești tu?
(neinteligibil)
39:44 – D. D. – Apăi spune-mi (neinteligibil)
40:20 C.-G. B. – (…) 4,75 e dobânda, ca să știți, 3.000 e evaluarea, aia-i cea mai scumpă.
40:25. D. D. – da.
(neinteligibil).
40:28 – C.-G. B. –Două sute și…
40:30: Adnan OZCAN: Îți dau două sute cât?
40:32 – C.-G. B.: 219 euro
40:33: Adnan OZCAN – 220. (numără bani) 250.
40:39: C.-G. B. – Îți dau înapoi.
40:42: D. D. – Vreți să faceți un act?
40:44 – Adnan OZCAN- Nu-i rău să fie.
40:46 – C.-G. B.-neinteligibil
40:48 –D. D. – Dar nu cu garanție. Scrie cu ce garantezi.
40:52: Adnan OZCAN – Cum vrea el, pot să fac și la notariat.
40:57 – D. D. – Așa, împrumut, bravo. (….) Te duci la B. (…)
41:37: D. D. – Împrumutați suma de 100.000, din care 92.000 prin virament bancar și 8.000 reprezentând cheltuieli… nu cheltuieli, comisioane, că așa apare pe document. Comisioanele de creditare, și tu urmează să dai până la data de …scrii aicea, suma de 100.000 (…) evaluări…
42:05: Adnan OZCAN: 8.000 i-am dat în mână..
42:09: D. D. – Așa, perfect, treceți pe 8.000, și până la data de… Treceți pe 8.000 (…)
42:24: Adnan OZCAN – Un fel de declarație.
42:30: D. D. – În mod normal (…)
42:45: Adnan OZCAN – Nu amestecăm portocale cu mere.
43:10 D. D. – În rest, ce faci? (volumul 5, filele 1-4)
Conform datelor bancare obținute în baza unei autorizații emise de Curtea de Apel București, în data de 27.01.2014, din contul RO51BACX_3000, deținut de B. C. G. la UNICREDIT TIRIAC BANK a fost transferată suma de 92.000 euro, în contul RO24BTRL_08XX deținut de numitul OZCAN ADNAN, la Banca Transilvania.
Pentru a ascunde destinația ilicită a acestei sume de bani, o parte din acești, respectiv suma de 50.000 euro, este transferată în data de 03.02.2014, din contul susmenționat aparținând martorului ADNAN OZCAN, în contul martorului BLĂNARI I. D.. Ambele tranzacții succesive au fost declarate sub titlu „împrumut”.
O altă sumă de 30.000 euro, din suma inițială, este transferată către un anume OZCAN NIMET, sub titlul de „restituit credit” (volumul 5, filele 27-28).
A fost audiat martorul BLĂNARI I. D. care a dat o declarație contradictorie, afirmând inițial că îl cunoaște pe ADNAN OZCAN doar din vedere și că cea mai mare sumă pe care a scos-o în cursul anului 2014, dintr-un cont, a fost de 30.000 lei. Ulterior martorul a revenit afirmând că-l cunoaște pe ADNAN OZCAN, că a vorbit telefonic cu el și că a obținut de la acesta suma de 50.000 euro cu titlu de împrumut, tranzacție intermediată de fratele său BLĂNARI V., și că nu are la cunoștință de spre vreun termen fix pentru returnare și nici dacă urma să plătească vreo dobândă la acest împrumut.
Martorul a susținut că banii i-a transferat din contul său personal în contul firmei VIVAT CONSTRUCT și i-a utilizat pentru cumpărarea de combustibil și lubrifianți.
BLĂNARI V., proprietar al fabricii de producție de alcool VALCOVIN SRL, situată pe raza municipiului Suceava, a susținut că-l cunoaște pe D. D. doar din vedere, că i-a solicitat un împrumut lui ADNAN OZCAN, că a obținut acești bani fără a încheia vreun document scris cu ADNAN OZCAN, că-l cunoaște pe B. C. G. strict din vedere, a precizat, totodată că o parte din bani au fost transferați din firma VIVAT CONSTRUCT către .. Afirmațiile celor doi martori sunt neadevărate urmând a fi înlăturate pur subiective, din următoarele considerente: este total neverosimil ca inculpatul B. C. G. să fi oferit împrumut suma de 50.000 euro numitului ADNAN OZCAN pentru ca, ulterior ADNAN OZCAN să o fi oferit-o tot împrumut și fără a încheia acte unei persoane care afirmă că-l cunoaște pe ADNAN OZCAN doar din vedere; este neverosimilă afirmația că banii au fost folosiți în interesul firmei VIVATCONTRUCT, câtă vreme suma nu a fost virată în conturile societății, ci pe numele numitului BLĂNARI D., ca persoană fizică; este neverosimil ca suma să fi fost folosită ulterior de S.C. VALCOVIN care se susține a fi fost creditoarea S.C. VIVATCONSTRUCT câtă vreme, având în vedere că BLĂNARI V. a solicitat în mod direct împrumutul, suma de bani putea să-i fie transferată în mod direct acestuia sau societății sale. Este la fel de neverosimil ca inculpatul D. D. să garanteze, fie și verbal, un împrumut, care ajunge, în final, la o persoană ce susține că nu-l cunoaște pe acesta.
Suma de 92.000 euro a fost „rostogolită” în mod succesiv prin mai multe conturi, pentru a i se pierde destinația ilicită; acest fapt este întărit și de următoarele argumente circumstanțiale care pot da măsura legăturilor mai mult sau mai puțin infracționale dintre martorul BLĂNARI V. și inculpatul D. D..
Astfel, cu ocazia audierilor BLĂNARI V. a afirmat că nici el, nici firma lui, nu au fost vreodată cercetați în vreo cauză penală, de poliție sau de parchet (volumul 4, fila 260). Verificările efectuate au evidențiat, însă o stare de fapt mai mult decât opusă. Astfel, numitul BLĂNARI V. a fost cercetat de către P. de pe lângă Tribunalul Suceava în dosarele cu numerele: 80/P/2010, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.244 din vechiul Cod Penal, în care, la data de 16.04.2010 s-a dispus, în temeiul art.10 lit.d din C.p.p. confirmarea propunerilor organelor de cercetare penală de neîncepere a urmăririi penale și lucrarea cu numărul 529/VIII/1/2014, care la data de 07.07.2014 a fost trimisă spre competentă soluționare, Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava. Numitul BLĂNARI V. a fost cercetat și de către P. de pe lângă Judecătoria Suceava, în dosarele cu numărul 4467/P/2012, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.193 Cod Penal în care, la data de 07.02.2013 s-a dispus neînceperea urmăririi penale; în dosarul 1671/P/2009, au fost efectuate cercetări față de acesta sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.și ped.de art.239 alin.1 C.p., iar la data de 04.11.2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale; în dosarul 2736/P/2009 au fost efectuate cercetări față de BLĂNARI V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.215 alin.1 și 3 C.p., și art.84 alin.1 și 3 din Legea 59/1934 dosar în care la data de 26.08.2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale; în dosarul nr. 506/P/2011 s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.184 alin.1 și 3 C.p., iar la data de 11.07.2011 s-a dispus neînceperea urmăririi penale; în dosarul 512/P/2006, BLĂNARI V. a fost cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.9 din Legea 241/2005 în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale; în dosarul 3841/P/2012 au fost efectuate cercetări față de acesta sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.244 alin.1 C.p., iar la data de 10.07.2013 s-a dispus neînceperea urmăririi penale; în dosarul 3577/P/2014 se efectuează și în prezent cercetări sub aspectul săvârșirii, de către BLĂNARI V. a infracțiunii prev.de art.4 din Legea 241/2005; în dosarul 949/P/2007 s-au efectuat cercetări față de acesta sub aspectul infracțiunii prev.de art.178 din Legea 141/1997 și art.273 din Legea 86/2006, iar la data de 03.11.2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale; la P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți, BLĂNARI V. a fost cercetat în dosarul cu numărul 3452/P/2012 sub aspectul săvârșirii infracțiunii 217 alin.1 C.p., în care la data de 24.05.2013 s-a dispus neînceperea urmăririi penale, precum și în dosarul cu numărul 1787/P/2013 în care a fost cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.311 C.p., iar la data de 14.01.2014 s-a dispus neînceperea urmăririi penale (volumul 5, filele 171-172).
Un alt element circumstanțial, în sensul celor menționate mai sus, este și faptul că apartamentul în care locuiește efectiv D. D., pe raza municipiului Suceava, a aparținut, până în 03.07.2006, martorului BLĂNARI V., care l-a achiziționat pe numele mamei sale, BLĂNARI A., fiind vândut, ulterior, unui anume C. D. (afin de-al martorului BLĂNARI V.), care în 21.04.2010 i l-a revândut numitului D. B. D., fiul inculpatului D. D. (a se vedea în acest sens adresă Primăria Suceava volumul 5, fila 204 și declarație martor volumul 4, filele 257-261).
Având în vedere aceste situații factuale, demersurile inculpatului D. D., pentru a-l exonera de răspundere penală, în cele două dosare penale în care era cercetat, dar și măsurile luate de acesta pentru a stopa anchete aflate în diferite stadii de instrumentare, apar ca o contraprestație firească în logica relației infracționale generate de oferirea sumei de 92.000 euro, în 27.01.2014, de către inculpatul B. C. G..
Astfel, în data de 05.02.2014, în jurul orelor 12.30, a avut loc o întâlnire în incinta restaurantului MOSAIK, din cadrul Hotelului SONNENHOF, situat în municipiul Suceava, între inculpatul B. C. G. și inculpatul D. D., la inițiativa celui din urmă (volumul 8, fila 2-9, proces verbal transcriere a unor convorbiri telefonice și planșă foto cuprinzând fotografii judiciare care surprind aspecte de la data și locul întâlnirii).
În cadrul acestei întâlniri inculpatul D. D. îi comunică inculpatului B. C. G. că are spre soluționare nota Serviciului Român de Informații cu numărul_, care a fost înregistrată la P. de pe lângă Tribunalul Suceava în data de 30.01.2014 și repartizată inculpatului D. D. (volumul 8, filele 14-15).
În cuprinsul notei se menționa faptul că inculpatul B. C. G. i-a pretins numitei P. M., funcționar în cadrul Primăriei Satu M., radierea taxelor și impozitelor aferente unei suprafețe de circa 16 hectare de teren, pe care o deținea pe raza Comunei Satu M., în schimbul promisiunii angajării unei cunoștințe de-a acesteia în cadrul concernului austriac EGGER. În fapt această notă, întocmită de către Serviciul Român de Informați, avea la bază interceptările unor convorbiri telefonice, în baza unui Mandat de siguranță națională nr._ din 05.11.2013, emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, din data de 15.11.2013, care a avut loc între inculpatul B. C. G. și funcționara P. M. (a se vedea nota întocmită în baza mandatului de siguranță națională, declasificată, volumul 8, fila 13).
Faptul că inculpatul D. D. i-a furnizat inculpatului B. C. G. informații clasificate la acea dată „strict secret”, rezultă atât din discuția purtată în aceeași dată de inculpatul D. D., în prezența inculpatului B. C. G., cu soția acestuia, cât și din acțiunile ulterioare ale inculpatului D. D..
Astfel, în data de 05.02.2014, ora 12:39:46, inculpatul D. D. o apelează pe soția acestuia D. R., funcționară în cadrul Direcției Finanțelor Publice Suceava (volumul 8, fila 10-12)
D. D. – Alo?
D. R. – Da?
D. D. – Săru’ mâna, Rodi?
D. R. – Da?
D. D. – Te-am întrebat io pentru C., că el n-o plătit … în ultimii trei ani n-o mai avut nicio tranzacție, acuma are o tranzacție, plătește T.V.A. sau nu plătește T.V.A.?
D. R. – Dacă are una singură… dar e plătitor de TVA, e înscris, nu?
D. D. – Da nu mai este înscris de trei ani, cred că l-ați scos …
D. R. - … da ce acum…
D. D. - … îi scos garantat. Adică el o fost și dup-aia l-ați scos ca plătitor de TVA.
D. R. – Nu, nu…
D. D. – O primit acasă că-i scos de la plătitor de TVA.
D. R. – Da, că n-o mai depus deconturi cred că… nu,nu…
D. D. - …că n-a mai depus deconturi, da…
D. R. - … nu, nu, nu plătește, deci acuma plafonul …
D. D. – Indiferent, indiferent de valoarea tranzacției?
D. R. – Indiferent, că el cu, cu prima … deci dacă trece de 60.000 de euro cu prima ar trebui … dacă preconizează că mai face ar trebui să se-nscrie, știi?
D. D. – Nu, el spune că una singură face și nu prognozează că mai face încă una.
D. R. – Păi, na asta este obligativitatea lui dacă mai face …îîî… în anul ăsta…
D. D. - … depășești asta 60.000 și prognozezi că mai faci trebuie să declari, dacă nu mai faci anu’ ăsta nu declari…
D. R. – Da nu plătește pentru ăsta, știi?
D. D. – Pentru ăsta nu plătește, da. Numai’ trebuie să declare.
D. R. - … nu plătește, cu următoru’ o să plătească…
D. D. – Cu următoru’, da, bine.
D. R. – Da, da.
D. D. – Bine, pa, pa.
D. R. – Pa, pa.
Tranzacția la care face referire D. D. privește suprafața de teren cu care în nota Serviciului Român de Informații se menționa că inculpatul B. C. G. figura cu plata datoriilor pe ultimii doi ani către bugetul local. De altfel, urmărind să-l scape de răspundere penală, în data de 17.02.2014 inculpatul D. D. se sesizează din oficiu, cu privire la pretinsele fapte de corupție, înregistrând însă procesul verbal sub un număr de generale și nu sub un număr de dosar penal, respectiv 1452/II/6. Atribuirea acestui număr a fost o acțiune premeditată, întrucât verificările poliției, solicitate ulterior de către D. D., prin adresa din aceeași dată, nu puteau să releve alte informații, pe de o parte, iar pe de altă parte fiind infracțiuni de corupție, care sunt instrumentate exclusiv de procuror, în ipoteza în care ar fi atribuit număr de penal ar fi trebuit să dispună o delegare, ceea ce ar fi implicat verificări temeinice sub sancțiunea prevăzută de Codul de Procedură Penală.
Verificările Poliției Municipiului Rădăuți, predictibil fără vreo valoare probatorie, au fost transmise în 24.03.2014, printr-o adresă către parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și în aceeași dată inculpatul D. D. a menționat olograf, pe răspunsul care a venit de la poliție „nu sunt evidențiate aspecte de natură penală se arhivează”. În fapt, prin acest mod de lucru, inculpatul a sustras soluția adoptată oricărui control de orice natură, din partea vreunei părți interesate să formuleze plângere împotriva soluției, din partea primului procuror care putea, din oficiu, să verifice legalitatea soluției, inculpatul s-a prevalat adoptând această soluție ilegală și de atribuțiile conferite de conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava privind gestionarea documentelor clasificate (volumul 8, fila 18).
Tot în data de 05.02.2014, cu ocazia întâlnirii dintre inculpatul D. D. și inculpatul B. C. G. cel din urmă i-a solicitat numitului D. D. să intervină pe lângă lucrători de la I.P.J. Suceava pentru a-l absolvi de răspundere penală cunoscând că este cercetat de Serviciul arme, explozivi și substanțe toxice, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectarea regimului arme și muniție, în cadrul dosarului penal al I.P.J. Rădăuți cu numărul 390/P/2014 și pentru a-i prelungi viza de arma de vânătoare tip MEVERIK pentru care nu mai îndeplinea condițiile legale pentru a o deține. D. D. l-a apelat în prezența inculpatului B. C. G., pe șeful Serviciului arme, G. V. căruia i-a solicitat să-l sprijine pe B. C. G., pentru a scăpa de răspundere penală.
La data de 05.02.2014, la ora 12:35:32, prin care D. D., ia legătura cu G. V., rezultatul fiind după cum urmează:
D. D.- Să trăiți domnu’ V., M. D. sunt.
G. V. – Să trăiți, să trăiți, domnu’!
D. D.- Ce faci, directore?
G. V. –Îs în medical săptămâna asta, dar spuneți.
D. D.- Dar ce ai pățit?
G. V. – Nu mare lucru, cu coloana cervicală.
D. D.- Cu C. B., problema aia.
G. V. – Da, da, da, fără bai, am vorbit, da, da.
D. D.- Da? Hai că eu am înțeles că le-o lăsat lui Oliver.
G. V. – Da, da așa i-am spus eu să meargă, fără probleme.
D. D.- Bine, bun, mulțumesc.
G. V. – Să trăiești, numai bine
D. D.- Bine, pa, pa. (volumul 5, filele 112-114)
În legătură cu acest aspect numitul G. V. a declarat (volumul 11, fila 298): „În aceeași situație tot la începutul anului 2014 D. D. mi-a solicitat personal, nu îmi amintesc cu exactitate dacă la biroul acestuia sau în oraș, să-i pun viza de prelungire a permisului de port armă și pentru B. C. G.. I-am precizat acestuia că deja îi întocmisem un dosar penal lui B. pentru neprezentarea la prelungirea valabilității permisului de port armă cf. art. 140 din L295/2004 republicată”.
Întrucât în cauză se întocmise deja dosar penal, în urma solicitării inculpatului D. D., C. E., prim-procuror la P. de pe lângă Tribunalul Suceava, a dispus preluarea dosarului 390/P/2014, în vederea instrumentării de către P. de pe lângă Tribunalul Suceava. (volumul 9, fila 145)
Printr-o adresă din aceeași dată D. D. a semnat pentru „prim-procuror” și a trimis din nou dosarul la I.P.J. Suceava – Serviciul arme, muniție și substanțe toxice (volumul 9, fila 151).
Acțiunile inculpatului D. D. au fost îndreptate în mod evident în direcția preluării în anchetă a acestui dosar pentru a da o soluție favorabilă inculpatului B. C. G. având în vedere că era desemnat prin ordin al conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava cu supravegherea cercetărilor Serviciului arme, explozivi și substanțe periculoase (volumul 9, fila 161).
La data de 14.05.2014, la sediul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au fost efectuate audieri de martori printre care s-au numărat și G. O. și P. R. C.. După primirea citaților, dar înainte de a fi audiați, atât G. OCATAVIAN cât și P. R. C. s-au întâlnit cu inculpatul B. C. G. în locuri conspirate, respectiv cimitirul din localitate Vicovu de Sus, județul Suceava și parcarea unui complex comercial din municipiul Rădăuți, prilej cu care inculpatul a aflat că s-au reluat cercetările în dosarul privind achizițiile frauduloase de teren din anul 2005 (volumul 6, filele 181-186).
În data de 18.05.2014 inculpatul B. C. G. a avut o întâlnire cu finul acestuia, ofițerul de poliție judiciară P. C. M., căruia i-a solicitat să efectueze verificări la D. – ST Suceava și să-i furnizeze date în ceea ce privește calitatea lui procesuală (proces verbal de transcriere a unor convorbiri telefonice volumul 6, filele 187-193).
În data de 21.05.2014, A. G. M., ofițer de poliție judiciară în cadrul D.N.A – S.T. Suceava a dat o declarație, în calitate de martor denunțător, relatând că în 19.05.2014 a fost abordat de către P. C. M., ofițer de poliție de frontieră, șeful Punctului de Frontieră Siret, care i-ar fi solicitat date din anchetă din dosarul susmenționat, motivând că este finul inculpatului B. C. G. (volumul 4, filele 270-273):
“La data de 19.05.2014 am fost sunat pe numărul de telefon de serviciu, respectiv_, la orele 15.08, de numitul P. C. M., utilizator la nr. de apel_, purtând cu acesta o convorbire telefonică, el întrebându-mă dacă sunt la birou și dacă poate să treacă să vorbim ceva.
I-am precizat acestuia că sunt la birou și că poate trece pe la mine.
Precizez faptul că numitul P. C. M. este ofițer de poliție (probabil cu gradul de comisar de poliție) în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu-Marmației – Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți, având funcția de adjunct al șefului sectorului și mă cunosc cu acesta prin natura relațiilor de serviciu, fiind coleg de promoție în Academia de Poliție. Cunosc faptul că acesta are aviz de poliție judiciară. Nu am o relație de prietenie cu numitul P. C. M..
Cu privire la convorbirea telefonică menționată mai sus specific faptul că după ce am verificat și telefonul personal cu nr. de apel._ am sesizat că în aceeași zi, respectiv 19.05.2014 P. C. M. mă mai sunase la orele 14.57 și la orele 15.45.
În aceeași zi în timp ce eram la serviciu (la sediul D. Suceava), în jurul orelor 15.45, am observat că numitul P. C. M. se afla la sediul D. Suceava, întrebându-mă ce fac și că dorește să vorbească cu mine. I-am spus să ieșim pe terasa instituției, unde acesta mi-a spus că are un naș, pe care îl cheamă C. B., situație pe care probabil o cunosc și că acesta a fost cercetat într-un dosar al Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală unde s-a rezolvat situația (în sensul că s-a încheiat cercetarea). După aceasta mi-a spus că la sediul D.- Serviciul Teritorial Suceava au fost audiate niște persoane (fără a-mi preciza data) în legătură cu terenurile de la austrieci și dacă eu am cunoștință despre implicarea lui C. B. în acest dosar.
P. C. M. mi-a comunicat verbal un număr de dosar probabil ceva cu 300 și posibil mi-a dat un înscris (cred că era o copie după o citație) căruia nu i-am dat importanță și cred că m-am uitat la numărul din antet și m-a întrebat dacă știu ceva despre acest dosar.
I-am spus că nu știu nimic despre niciun dosar sau audieri cu privire la cele întrebate, respectiv cu privire la B. C., că nu cunosc nimic despre cercetări care se efectuează asupra acestuia și să își vadă de treaba lui.”
Ulterior, în data de 22.05.2014, a avut loc o întâlnire între martorul denunțător A. G. M. și inculpatul P. C. M. în incinta restaurantului ANTIQUE din Rădăuți, convorbirea celor doi fiind înregistrată audio-video în mediul ambiental, prilej cu care martorul a dat curs solicitării inculpatului, fiind totodată autorizat ca investigator cu identitate reală să divulge date de anchetă și i-a comunicat acestuia faptul că se efectuează cercetări în dosarul D. cu nr. 353/P/2013, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție (volumul 5 fila 60-78):
“A. G. M.- Da și sunt aicea, sunt aicea.
P. C. M.- A, și fac iar audieri.
A. G. M.- Și m-o delegat și pe mine să lucrez.
P. C. M.- Și ce? Pentru cine, pentru C.?
A. G. M.- Măi omule bun.
P. C. M.- Pentru B.?
A. G. M.- Doamne ferește. Deci am luat să fac o copie după ordonanța de începere, continuare pentru persoane. Deci uite cum tremur.
P. C. M.- Dar ce mă, ce s-a întâmplat?
A. G. M.- E plin de magistrați și lovele, n-am văzut în viața mea atâtea lovele câte sunt acolo scrise.
P. C. M.- Magistrați cine? Cred că B. ăsta, nu? Judecătorul.
A. G. M.- Singurul nume care mi-a rămas în minte e al unui polițist, ăăăă B.. B. că-i B, B. numitul B..
P. C. M.- B.? Polițist?
A. G. M.- Da.
P. C. M.- Dar nu este.
A. G. M.- Păi atât mi-a rămas în minte. Am făcut o copie, dar m-am c... pe mine când am văzut ce-i acolo.
P. C. M.- Dar el e… în rest nu mă interesează, de el mă interesează dacă are ceva acolo…
A. G. M.- Păi și, îți dai seama, da’ el e…
P. C. M.- Pe el l-o chemat la București anul trecut, l-a audiat…
A. G. M.- Și a fost bine.
P. C. M.- Nu a avut nicio treabă, nu. Și acuma mă gândeam, zic, poate vor să meargă cu ăsta, cu B. ăsta, judecătorul. Și mă gândeam, că e cu B. chestia.
A. G. M.- Am făcut copie după aia, acuma mi-e frică că am făcut copie, nu știu unde s-o arunc să nu… Să o las? O las, na, deși...
P. C. M.- Dar care e încadrarea?
A. G. M.- M..
P. C. M.- El c-o dat?
A. G. M.- Da.”
Inculpatul P. C. M. i-a comunicat inculpatului B. C. G. informațiile privind ancheta în desfășurare cu ocazia unei întâlniri pe care cei doi au avut-o la data de 24.05.2014, fapt care rezultă și din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de cei doi în data de 23.05.2014 ( volumul 6 filele 195-196):
“ B. C. G.- Da.
P. C. M.- Na, și atunci ne vedem mâine la o cafea.
B. C. G.- Na, bine atuncea.”
Anterior, inculpatul B. C. G. a apelat și la sprijinul inculpatului D. D. pentru a obține informații despre situația sa procesuală, având în vedere faptul că martorii G. O. și P. C. R. îi oferiseră detalii fragmentare despre numele procurorului de caz (G. -reținut de martori drept G.) și despre numărul dosarului penal (353- reținut de martori drept 35).
Cu ocazia unei întâlniri pe care cei doi inculpați au avut-o în data de 19.05.2014 la Restaurantul DELIRI, inculpatul D. D. îi dă asigurări inculpatului B. C. G. că va face toate demersurile pentru a-l exonera pe acesta de răspundere penală, comunicându-i totuși că, deși a făcut verificări, nu a reușit să identifice dosarul și structura de parchet care instrumenta cauza respectivă( volumul 5 fila 31-34):
D. – Băi, dar G. nu e la P. General, e procuror stagiar la local, în Suceava!
B. – Da, dar v-ați uitat la el?
D. – Nu, nu-i nimic! Nu știu! E procuror stagiar la local Suceava! Asta-i G.!
B. – Ălalalt … neinteligibil…
D. – Și unde e aia? Dă-mi să citesc!
B. – N-o am…Deci pe mine dacă mă cheamă…
D. – Dar n-are cum să te cheme! Îs două dosare distincte. Îi cu moșnegii, cu cererile… neinteligibil
B. – Îi G. O. (O. G.) și unul îi… C. P. (R.-C. P.).
D. – Da. Este, într-adevăr, unul G.… dar e simplu procuror stagiar! Neinteligibil… ce e pe 2013… și m-am uitat și pe anul ăsta. Anul ăsta nu-i nici o cerere… deci nu-i…neinteligibil… până acum n-a fost nici o mișcare!
B. – E ca și celălalt. Și acum… neinteligibil…
D. – Nu! Nu! Nu există așa ceva…
B. – neinteligibil… m-a sunat, și am zis că nu pot să ajung… neinteligibil… la Satu M.… neinteligibil… dacă poate să vină procurorul după amiază…
D. – Băi… dacă trece cineva… spune-i să-ți aducă o probă… ăsta e stagiar, nu poate să cheme… neinteligibil…
B. – neinteligibil (vorbește în șoaptă)… și-mi spune.
D. – Nu este nici un procuror! Nu este nici un procuror… decât la local, la Suceava!
B. – Așa a spus… neinteligibil…
D. – Dacă îmi dai… neinteligibil…
B. – Unul e G. și…
D. – Nu, că dacă-s martori… neinteligibil… băi, dacă-s infractori… neinteligibil… sau vii și mă anunți și eu te scot. Nu asta-i problema… neinteligibil… dar de ce nu m-ai anunțat?
B. – Na… neinteligibil…
D. – Dar cine și-a făcut copii?
B. – Nu știu!
D. – La cine a fost dosarul?
B. – … neinteligibil… s-au întâlnit… neinteligibil… au sunat la Poliție, și… neinteligibil… și de aici l-a sunat și… de la București, că am venit special pentru tine, și nu știu ce… cum să zic? Eu am avut odată… când era primarul din Satu M.… și nu știu ce…
D. – Nu, aici e o… ceva nu e în regulă…
B. – …neinteligibil (vorbește în șoaptă)… e sută la sută!
D. – Totuși… G. e un singur procuror la noi! Nu e nici un alt procuror G.! Și știi cum e? E A.-M. CHELĂRAȘU, și alții n-avem! M-am dus și m-am uitat… 35 e vechi, pe anul trecut, și anul ăsta… cu înșelăciunea… neinteligibil… orice!
B. – neinteligibil (vorbește în șoaptă)…
D. – Cum? Ăla e închis! C. (C. CONOR, auditor intern în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava)… a fost până sus la etaj, la un audit, și am întrebat: „Băi, a fost cineva de la București?”. Și mi-a zis: „N_!”. Dar am să mă uit eu mâine, să văd despre ce e vorba. Poate totuși mi-l aduci… neinteligibil… poate să fie… P. de sus, știi? Vezi pe cine e făcut, trebuie să scrie pe cine e…
B. – E… în cadrul… neinteligibil… de corupție…
D. – Da! Dacă e ăla… neinteligibil… care dă soluția…
B. – Dar nu e nici… neinteligibil… nici…
D. – Nu e închis… ceva se scurge… ceva au disjuns ceva… dar de ce nu-l suni pe B. (?) ? Știe dosarul… neinteligibil…?
B. – … neinteligibil (vorbește în șoaptă)…
D. – Aa…da?
B. – … neinteligibil (vorbește în șoaptă)…
D. – Și ăla când l-a făcut?
B. – Ăștia-s nebuni, ce să mai…? Că B. (?)… neinteligibil… e procuror.
D. – Dar sigur e G.?
B. – E și un comisar, nu știu cum naiba… eu semnăturile alea… neinteligibil… n-am cum…
D. – Dar cine…?
B. – … mi-a zis că erau doi comisari, și ăsta! Dar mai mult… mai mult îl întrebau comisarii decât procurorul!
D. – Nu știu! O să vedem ce, și eu… lasă!
B. – … neinteligibil… spețe în dosar…
D. – N-aș putea spune, până nu-mi aduci asta! Tu ia-le ( posibil se referă la niște documente), și mâine ne întâlnim, și vorbim! Mă duci până la birou?
În cuprinsul discuției, inculpatul D. D. face referiri la numita CHELERAȘU A. M., după care afirmă că: “m-am dus și m-am uitat, 35 e vechi pe anul trecut și anul asta cu înșelăciunea”.
Din adresa nr. 2538/II/7/2014 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, rezultă că dosarul nr. 35/P/2013 a fost instrumentat la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava și soluționat în data de 03.07.2013 de către procurorul CHELERAȘU A. M. (vol.5, fila 169).
Aceste probe, coroborate, relevă faptul că inculpatul D. D. a făcut efectiv verificări pentru a afla orice date de interes în legătură cu ancheta în desfășurare, în scopul vădit de a-l sprijini pe inculpatul B. C. G..
De altfel, în data de 26.05.2014, inculpatul D. D. l-a abordat pe ofițerul A. G. M. din cadrul D. ST Suceava, în același scop. Cu privire la acest aspect, martorul G. G., (vol.3 fila 284-287) a relatat:
“În data de 26.05.2014, în timp ce mă aflam în biroul 432 unde îmi desfășor activitatea, situat la etajul 4 al sediului D. - Serviciului Teritorial Suceava, în jurul orelor 10:30 – 11:00, aici a intrat procurorul șef D. D., care m-a salutat pe mine și pe colegul meu de birou A. G. M.…
În continuare procurorul șef D. D. i s-a adresat colegului meu A. G. M., întrebându-l dacă este ocupat și dacă poate să treacă mai târziu pe la biroul său.”
În aceeași dată, martorul A. G. M., s-a deplasat în biroul inculpatului D. D., aflat în aceeași clădire în care își desfășura activitatea și D. ST Suceava, i-a comunicat inculpatului că se efectuează cercetări, inclusiv față de acesta în dosarul 353/P/2013, și i-a înmânat un document (ordonanță de începere a urmăririi penal-vol. 23 fila16-23) în legătură cu care fusese autorizat prin ordonanță să-l furnizeze:
„…D. – Dar îl vizează pe un judecător? Pe B.? Luare de mită?
A. – Mai mulți…
D. – Mai mulți judecători?
A. – Mai mulți… magistrați…
D. – Serios? Na…
A. – Bănuiesc că știu persoana de la care știți… că eu… cu o singură persoană am vorbit…și…
D. – Ai vorbit tu? Nu! Eu știu de la București!
A. – Foarte bine, atunci!
D. – Nu, nici nu știam că a ajuns! Eu știam că va ajunge…
A. – Ajunge! A ajuns, și… o să mai ajungă…
D. – Nu, eu știu de la București, nu… n-am vorbit cu nimeni!
A. – Aha…
D. – Și… eu știam ceva, doar știam de atunci… de când l-a… ochit… dar l-a… chiar mită la…?
A. – Sunteți și dumneavoastră, șefu!
D. – Cum?
A. – Sunteți și dumneavoastră…
D. – Da? Și pe mine îs… trecut? Și la mine ce scrie?
A. – Cred că trafic…
D. – Nu… și la cine am intervenit?
A. – Dar nu am citit așa mult… vă dați seama! Că…
D. – Aaa… n-am știut… eu să fac trafic, la cineva?
A. – Da.
D. – Trafic la cine, oare… puteam să fac eu?
A. – Dar nu am… o copiuță (?) a începerii… vorbisem cu…
D. – Cu cine?
A. – … cu un băiat, să i-o dea lui… alt băiat…
D. – Aha…
A. – … și mi-a fost frică…
D. – Normal! Nu, dar eu sunt curios la mine, asta chiar nu știam!
A. – Mă credeți că nu am avut curajul să mă uit?
D. – Aaa…
A. – Dar ce mi-a sărit în ochi, mi-a sărit… ăă… la primul magistrat, erau vreo trei sute și ceva de mii de euro…
D. – Da?
A. – Și după aia am coborât și am văzut numele dumneavoastră… și…
D. – Dar trebuia să te uiți măcar, să vezi ce scrie!
A. – Stați că mă uit…
D. – Dar e la tine? Dar unde te grăbești?
A. – A fost la mine, dar am ascuns-o…
D. – Hai, măi omule! Dar citește-o, de curiozitate… să vedem ce scrie… deși… eu spun că n-are… eu.. trafic, la cine? Sunt curios în ce conjunctură… mie mi-e… dar mie cineva mi-a spus: „Vezi că ajunge ceva acolo!”. Aaaa… dar uită-te și citește, spune-mi și mie măcar…
A. – Și… pot să vă spun că… cel care a dat, e C.… B..
D. – Exclus! Deci… la mine… exclus, nu! Dar nu înțeleg la trafic, de luat, ce-ar fi luat… îs curios… așa de curiozitate, știi?
A. – Nu înțelegeți că am văzut numele dumneavoastră și a căzut cerul pe mine?
D. – Daaa!
A. –… pe mine… nici n-am mai putut să mișc…
D. – D. tu mă cunoști, nici… n-am nici o treabă… mai ales trafic… dar cu cine să fac, oare? Dar, de curiozitate, citește! Vezi ce se dă. Da, și vii și mă… da? C.… eu pe C.… e singurul pe care-l știu! Cu B. am avut show-uri, n-am avut nici o treabă! Dar sunt curios la ce se referă!
A. – Mai era… mai erau niște părți în dosar, dar n-am avut…
D. – Dar citește-mi, doar oricum…! Aaa… și nu trebuie să faci…?
A. – Ba da, dar a rămas că o să vină ei, și o să mai vină și cu restul de dosar și o să aducă atunci… eu, acum… pe mine mă aleargă șefa, să-mi fac ale mele…
D. – Hai uită-te oleacă la ăsta și spune-mi! Bine, MARIUSE! Și… să fii iubit! Pa!
….
A. – Nu rețin nimic…
D. – Cum?
A. – Nu rețin nimic… poftim, citiți dumneavoastră! Mi-a tremurat și… sufletul până aici. V-o las dumneavoastră! O tocați, o distrugeți, nu știu… că n-am cum să…
D. – … la tocat… aaa, că o ai așa… am înțeles…
A. – Eu mi-am făcut o copie, că mi-a dat dosarul să mă uit…
D. – Dar știi ce face? Îți trimite delegare.
A. – Îmi trimite delegare?
D. – Da! Eu de asta știu! Fă-mi să scriu… fă-mi o citație!
A. – Dar era stabilit… de mai demult… pe mine m-au mai solicitat să ajut, să…
D. – Nu, de acum trebuie să-ți trimită delegare… îți vine acum!
A. – De acum trebuie să-mi vină? Da, dar era stabilit că o să-mi trimită. Deci nu… eu am făcut… da, da…
D. – Ia dă, să vedem ce i-au făcut lui D. ăsta!?
A. – Nu știu, șefu! Nu… eu tot mă uit acolo ca-n…
D. – Ăa să… deci uite ia… citește din document: „B.… a intervenit pe lângă D. D.… a intervenit pe lângă ofițerul de poliție B. G. din cadrul structurii centrale a Poliției Române… ”. Nu știu cine e B. G.! Habar nu am cine e! Nici nu știu cine e ăsta! „… în baza delegării… care, în baza delegării dispuse de procurorul… a deturnat probele administrate în dosar.”. Habar nu am! Nu l-am văzut în viața mea! MARIUSE, sunt prostii! Na… în fine! Am… se amuză… băi, nu cunosc nici un B.! Nu! Stai liniștit! … neinteligibil… eu nu știam de chestiile astea. El mi-a spus că o să înceapă, dar nici nu mi-a spus de chestia asta. Mulțumesc, prieten drag!...”
Ulterior, în data de 27.05.2014, inculpatul D. D., în cadrul unei întâlniri la Restaurantul DEL IRI, îi comunică inculpatului B. C. G. datele obținute, atât cu privire la propriile situații procesuale cât și cu privire la cercetările care se efectuează față de magistrații B. B. I. C. și P. D. M. (planșă foto privind aspecte de la momentul întâlnirii celor doi-vol.5 filele 92-95).
Ca urmare a acestei discuții, B. C. G. i-a pus în gardă pe inculpații B. B. I. C. și P. D. M., iar una dintre consecințele acestei divulgări de date, a fost încercarea inculpatei P. D. M. de a șterge urmele infracțiunii, în datele de 02.06.2014, respectiv 06.06.2014, situație care a fost descrisă mai sus, în cuprinsul rechizitoriului.
Numitul B. V. a deținut permisul de port armă . nr._ (vol.9 filele 68-69, respectiv 167) având perioada de valabilitate de 5 ani, de la 03.11.2008 la 03.11.2013.
Conform dispozițiilor art. 342 alin. 6 C.p., constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, nedepunerea armei și a muniției, la un armurier autorizat, în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului.
Potrivit art.27 alin.2 din Legea nr.295/2004, republicată, pentru prelungirea valabilități permisului, titularul acestuia este obligat să se prezinte înainte de împlinirea termenului de 5 ani la structura de poliție competentă, unde își are domiciliu sau reședința( a se vedea în acest sens și Legea 117/2011).
Numitul B. V. a solicitat IPJ Suceava –Serviciul Arme, Explozivi, Substanțe Toxice, prelungirea permisului de port armă, la data de 28.11.2013, la peste trei săptămâni, de la momentul expirării permisului și fără a depune arma și muniția la un armurier autorizat, fapt ce constituie infracțiunea, prev. de art. 342 alin.6 C.p. (vol.9 fila 64).
Pentru a scăpa de răspundere penală, B. V. a apelat la procurorul D. D. pentru ca acesta să-și folosească influența pe lângă ofițerii din cadrul IPJ Suceava, în vederea neîntocmirii unui dosar penal.
Astfel, în data de 11.02.2014, cei doi au următoarea convorbire telefonică (vol.5 filele 109-110):
„D. D.- Băi, până la urmă cu V. G. (șeful Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Toxice) cum fac, îl sun eu, sau îl sună A., ca să știm?
B. V. - Ha, ha, ha.
D. D.- Auzi, M. fără să audă ce spui tu o zis …neinteligibil…
B. V. - Ha, ha, dar eu nu mai zic nimica.
D. D.- Auzi că el numai zice nimic. Bine, te țin la curent.
B. V. - Omul îi în concediu acuma.
D. D.- Îl găsim din concediu, că răspunde. ”
La circa 15 minute după această convorbire, inculpatul D. D. l-a contactat pe numitul G. V. cu scopul vădit de a-l favoriza pe numitul B. V. ( vol.5 fila 113):
„D. D.- Trăiți domn comandant, bună dimineața.
G. V. - Bună dimineața, să trăiți.
D. D.- Ce faci domnule director?
G. V. – Nu… eram în birou, acum am intrat ...
D. D.- A, ești în activitate?
G. V. - Nu, nu, da, da, îs la treabă.
D. D.- Da eu credeam că ești în concediu. Vroiam să te rog pentru L. B..
G. V. - Ă, am... sunteți la serviciu?
D. D.- Nu, îs în concediu V. săptămâna asta.
G. V. - A sunteți în concediu! Da, da.
D. D.- Săptămâna viitoare.
G. V. - Da, da, da, să ne vedem cu... vis-a-vis de noul cod penal, acuma știți că nu mai e prevăzut traficul ilicit și ne rămâne contrabanda, deși contrabanda știți că se pedepsește mai aspru, mai...
D. D.- Aaa...
G. V. - Dar vedem noi când veniți.
D. D.- Da, da, da, stabilim de comun acord.
G. V. - Îl sun pe L. eu acuma.
D. D.- Da bine, bun, pa, pa.
G. V. - Îl sun io acum. Trăiți. ”
În urma acestei intervenții, suspectul G. V. nu numai că nu i-a întocmit dosar penal numitului B. V., ci mai mult, i-a prelungit valabilitatea permisului de port armă, deși în mod evident acesta nu mai îndeplinea aceste condiții, întrucât săvârșise o infracțiune legată chiar de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, aplicându-i în mod retroactiv o viză începând cu data de 28.10.2013(volumul 9 fila 56).
Cu privire la acest aspect, suspectul G. V. a relatat (volumul 11 filele 295-299):
“În ceea ce privește permisul de port armă eliberat pe numele lui B. V. fac precizarea că undeva la începutul anului 2014, în luna februarie sau martie, am fost sunat de D. D., personal sau prin intermediul grefierei și m-a chemat la biroul acestuia. Aici m-am întâlnit cu acesta, nemaifiind nicio altă persoană de față și acesta mi-a solicitat să-i pun viza pentru prelungirea valabilității permisului de port armă pentru numitul B. V. zis „L.”. Îmi amintesc că de față cu mine D. D. l-a apelat telefonic pe B. V. și a avut o discuție cu acesta referitoare la valabilitatea permisului de port armă pe care-l deținea. De asemenea i-a precizat lui B. V. că eram și eu de față la acel moment. Nu-mi amintesc cu exactitate ce documente mi-a înmânat la acea discuție dl. D. cred că erau cele referitoare la fișa medicală și avizul psihologic și mi-a solicitat expres să-i pun acestuia viza de prelungire a permisului de port armă și după această să i-l înmânez personal lui D. D..
După ce am pus viza pe permisul de port armă pentru B. V. i l-am dus personal la biroul lui D. D. unde i l-am înmânat acestuia. După aceasta, D. D. mi-a mulțumit și nu cunosc ce a făcut acesta mai departe. După cum am precizat mai sus nu am avut nicio discuție nici anterior și nici ulterior acestei situații cu B. V..”
În data de 03.08.2013, numitul R. V., subofițer în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava a produs un accident de circulație pe raza localității Moara din județul Suceava. Conducătorul auto a fost depistat cu o alcoolemie de 0,82 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În cauză a fost întocmit dosarul penal cu nr. 3203/P/2013 înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Suceava iar ulterior, la data de 05.03.2014, a fost declinat Parchetului M. de pe lângă Tribunalul M. Iași unde a fost înregistrat cu nr. 153/P/2014. ( volumul 18, filele 125-180).
În intervalul septembrie 2013-martie 2014 inculpatul D. D., la solicitarea concubinului fiicei numitului R. V., a intervenit în mod succesiv pe lângă F. V., ofițer de poliție în cadrul IIPJ SUCEAVA –Serviciul Poliției Rutiere și pe lângă C. S. G., procuror militar în cadrul Parchetului M. de pe lângă Tribunalul M. Iași cu scopul de a-l exonera de răspundere penală pe numitul R. V..
Cu privire la acest aspect martorul F. V. a relatat( volumul 4, filele 290-291):
„Undeva în luna septembrie 2013, la câteva zile după un accident care avusese loc pe raza satului F., . chemat de domnul D. D. la biroul acestuia. Menționez că pe D. D. îl cunosc de mai bine de zece ani, prin prisma relațiilor profesionale și ca urmare a faptului că acesta preluase în anchetă proprie, anterior, dosare care priveau accidente rutiere soldate cu decesul victimelor.
Cu ocazia deplasării la biroul domnului D. D., acesta mi-a comunicat că are o cunoștință pe nume V. pompier, și care a fost implicat în accidentul mai sus menționat.
În acest context, m-a rugat să-i comunic rezultatul analizei alcoolemiei.
Nu mai rețin la ce coleg am apelat, întrucât eu nu aveam în instrumentare acest dosar, dar rețin faptul că unul dintre colegii mei mi-a comunicat că, persoana implicată în accident se numește R. V., pe care-l știam de mai mult timp întrucât locuia în același cartier cu mine și că la momentul producerii accidentului avea o alcoolemie în jur de 1,_.
Nu-mi explic de ce mi-a solicitat mie acest lucru, atâta vreme cât putea să afle rezultatul alcoolemiei de la persoana cercetată.”
Întrucât, ca urmare a modificărilor legislative dosarul a fost declinat la P. M. de pe lângă Tribunalul M. Iași, în data de 31.03.2014 în cadrul unei întâlniri la restaurantul DEL’IRI, martorul A. V. (patronul firmei BETTY ICE) i-a reiterat inculpatului D. D. solicitarea de a interveni în favoarea lui R. V. (vol 5 filele 141-159 ):
G. – Am uitat să te întreb ceva…. neinteligibil..
D. – Nu, cu V. de la… BETTY (A. V. - mențiunea noastră), nu știu ce vrea…
Min. 57:49 - D. D. vorbește la telefon cu o persoană:
Ordonați! Îs cu domnul G., dacă ai auzit, la Deliri.… da…dar tu unde ești la DELIRI? …neinteligibil…
Min. 58:39 de la acest minut în cadrul discuției apare și V. A., magistratul D. D. continuând discuția cu acesta, astfel:
A. V. - …neinteligibil… la față….
D. – Ohoo…maestre! Faceți comandă! Du-te și adu, G., hai! Comandă, și vin eu imediat! Ce faci, prietene scump și drag? N-am avut timp să merg, că am fost tare aglomerați!
A. V. - Deci uitați… eu…neinteligibil…
D. – Ofițerul e venit?
A. V. - Că eu…fără matale nu știu ce să fac…
D. – Nu…n-am venit ieri, că am fost plecat…dar am vorbit cu ofițerul de judiciar…neinteligibil….
A. V. - I-am rezolvat eu la Iași…i-am rezolvat eu cu …neinteligibil….
D. – Și cât i-a dat?
A. V. - Păi vine tot 0,8.
D. – Da.
A. V. - Și am rezolvat. A rezolvat avocata. …Neinteligibil…
D. – Da! Nu știu……neinteligibil….
La masă vine Adnan OZCAN…
OZCAN – Să trăiți, șefu!
D. – Salut, salut!
OZCAN – Ce faceți?
A. V. - …am înțeles că ajunge la P. M. la Iași…
D. – La P. M.?
A. V. - Da. Că cică acolo e o problemă… mi-a spus avocata, că nu se poate recalcula.
D. – Ooo…la Tribunalul M. de la Iași? Dar ce… măi, cu . au…neinteligibil….lor… la cine l-a chemat? Nu știi?
A. V. - Nu știu…
D. – Dacă e la C. (procurorul militar C. S. G. – mențiunea noastră), îl scot!
A. V. - Da?
D. – Da! …neinteligibil….
A. V. - Am să-l întreb la cine e.
D. – Întreabă.
A. V. - Da?
D. – Da. Da, bă! De asta n-a mai venit F. ( F. V. ofițer de poliție cu atribuții pe linie de cercetare penală la nivelul Serviciului de Poliție Rutieră din cadrul IPJ Suceava – mențiunea noastră) la mine! Știi? Că nu a mai venit, și am zis: „B., de ce nu mai vine acesta?”. Și e declinat, domnule! Fiindcă cu . noului cod penal, militarii sunt toți în competența Parchetului M.. Nici nu m-am gândit la asta!
A. V. - Da?
D. – De asta! Și de ce nu ți-a spus până acum? N. că l-ai chemat tu!
A. V. - Păi nu, dar el m-a tot agitat pe mine, că: „Vorbește, vorbește!”. am spus: „Lasă bă, că o…!”
D. – Aaa…
A. V. - Io am zis..
D. – …păi de asta! N. că eu am venit la tine, știi? Și te-am…
A. V. - El mă tot...ăă... pistona, să…
D. – Să-mi spui! Da! Când îi chemat?
A. V. - …neinteligibil….
D. – Nu. Dar eu l-am întrebat pe F. ( F. V. - mențiunea noastră) și i-am spus când ajunge, am spus! Am făcut la Iași, tot! Și mi-a spus: „Na, să vină ……neinteligibil…. ”. Și n-a venit! El a fost plecat, și… ei….
A. V. - Da, da, da …. El tot o fost agitat și am zis eu… lasă mă că vorbesc….
D. – Da.
A. V. - Acum, după ce am vorbit cu matale, și îi spun: „Stai liniștit, uite care-i treaba!”….
D. – Să mor dacă știam! Eu am vrut să văd. I-a venit rezultatul? Asta vreau să vă întreb!
A. V. - Da. I-am spus…
D. – Eu tot am fost plecat, și…
A. V. - El tot s-a dus acolo cu asta, și i-a spus că e rezolvată de mult…
D. – Și de ce nu ți-a spus? Trebuia să-mi spună!
A. V. - Dar am eu altă problemă!
D. – Ce? Dă-l în p… mă-sii! Dacă era rezolvat de mult, înainte de . întâi martie, mergeam cu ofițerul
Din discuția surprinsă în mediu ambiental rezultă că inculpatul D. D. l-a asigurat pe martor că în cazul în care n-ar fi intervenit declinarea competenței ar fi obținut soluționarea favorabilă a dosarului „…mergeam cu ofițerul…”. Cu același prilej l-a sunat pe procurorul militar C. G. căruia i-a solicitat „o audiență” pentru un apropiat de-al său ( volumul 5, fila 154).:
„D. D.- A, am înțeles. Bă S., că dacă nu, vreau să trimit pe cineva în audiență pân’ la tine.
S. G. C. - Păi trimite-l acuma, zilele astea.
D. D.- Îl trimit săptămâna asta. Nu?
S. G. C. - Da, trimite-l și mâine și poimâine.
D. D.- A, poimâine. Poimâine la ce oră ești la sediu?
S. G. C. - Eu încep de la ora 8.
D. D.- La ora 8. La ora 8 în față la tine.
S. G. C. - Bine, să spuie numai atât. Da?”
Fiind audiat în calitate de martor C. G. a declarat ( volumul 4, filele 299-300):
„La sfârșitul lui martie, începutul lui aprilie 2014, nu mai rețin exact data, am fost contactat telefonic de către D. D., care mi-a solicitat să primesc în audiență o persoană.
A doua sau a treia zi, până în ora prânzului, am fost anunțat de la intrare de polițistul militar, că mă caută o persoană, am invitat-o în birou ca să văd despre ce este vorba. Am constatat că acea persoană se numește R. V., care mi-a comunicat intrând în birou, că a fost trimis de domnul D. D..
….. Mi-a comunicat că are un dosar penal… În momentul acela am perceput în mare că prezența acestuia se motiva prin încercarea numitului R. V. de a-mi cere ajutorul pentru soluționarea favorabilă a cauzei sale, drept pentru care am luat atitudine și i-am spus să meargă acasă, l-am scos din birou, refuzând categoric să-i acord orice sprijin…”
Martorii R. V. și A. V. au confirmat situația de fapt dar au dat o altă interpretare contrară realității, susținând că demersurile lor au fost în sensul de a solicita o „consultare juridică” de la inculpatul D. D. ( volumul 4, filele 292-296, 302-305).
În data de 17.01.2014, la nivelul Judecătoriei Rădăuți, a fost înregistrat dosarul nr._ la completul C10VL (judecător L. V.), având ca obiect „nulitate contract vânzare cumpărare”, în care părți sunt V. I., în calitate de reclamant și E. S. și F. S. (părinții inculpatei S. A. A.) și P. E., în calitate de pârâți.
S-a reținut faptul că, pentru a rezolva în mod favorabil părinților săi dosarul anterior menționat, în luna martie 2014 inculpata ȚÎCȘĂ V. a avut mai multe convorbiri telefonice cu inculpata S. A. A., cu privire la stadiul cercetărilor din dosarul de mai sus, precum și la inițierea unor discuții în acest sens, cu inculpatul B. B. I. C..
Astfel, la data de 08.03.2014, inculpata S. A. A. îi solicită inculpatei ȚÎCȘĂ V. inițierea unei întâlniri cu inculpatul B. B.-I. C.:
„S. A. A. - B. (judecătorul B. B. – mențiunea noastră) ta nu ți-o mai dat nici un mesaj?
ȚÎCȘĂ V.- Nu mi-o dat. Mi-o dat când mi-o dat atuncea, că-i plecat la București și săptămâna asta ce vine. Eu cred că asta nu mi-o zis nimic din pricină că...
S. A. A. - Îi cu mortu ăsta...
ȚÎCȘĂ V.- Asta, da! El luni are proces. Noi luni dimineață om da mesaj...
S. A. A. - Hmm...
ȚÎCȘĂ V.- Ori după-amiază mergem la el, poate vine de la discotecă (judecătorie – mențiunea noastră),baba.
S. A. A. - Da.
ȚÎCȘĂ V.- Na, vedem amu. Să-i dau duminică mesaj ori îi dau luni, după ce vine de la discotecă? Nu știu.
S. A. A. - Na, păi nu știu, ca să nu-l deranjezi. Poate duminica mai pleacă și el încolo, încoa...
ȚÎCȘĂ V.- Da, na. Luni, după ce vine, după discotecă.
S. A. A. - Nu-i frumos să te bagi în pielea unui om ca nebunu! O zis că-i ...neinteligibil… acasă, na, păi acasă, scările celea tot uitam și-mi aduceam aminte prea târziu și zic poate doarme dar ea o zis că nu se culcă până pe la 12, el citește tot. Și o zis că: „Vai, ce avocată de treabă, ce vorbea, parcă se cunoștea cu ea de-o viață!” Atâta o vorbit până la Suceava... și o zis că o zis O. că dacă marți nu-i așa de ocupată, când are ea proces la Suceava, mere în sală și ea.
ȚÎCȘĂ V.- Aha”. (volumul 7, filele 94-98)
Discuțiile telefonice între cele două inculpate continuă și în data de 14.03.2014, concretizându-se în întâlnirea din data de 15.03.2014 când acestea se deplasează la domiciliul inculpatului B. B.-I. C., cu acceptul acestuia, anterior achiziționând mai multe bunuri alimentare (bunuri alimentare constând într-o cutie de ciocolată marca MILKA și o sticlă de băuturi alcoolice marca CINZANO ) pe care le-au remis acestuia (aspecte surprinse video volumul 7, filele 122-132).
Relevantă pentru cauză este discuția telefonică din ziua de 15.03.2014 ora 15.44 dintre inculpata Țîcșă V. și inculpata P. S. aceasta din urmă întrebând dacă a fost la babă (judecătorul B. I. C. B.)cu nepoata (S. A. A.) și dacă „a rezolvat-o”. Țîcșă V. a precizat că încă nu a avut nici un răspuns concret deoarece dosarul în cauză nu a fost repartizat la judecătorul B. I. C. B. urmând ca acesta „să grăiască”.
În contextul aceleiași discuții a rezultat că S. A. A. i-a oferit judecătorului suma de 1000 euro (10 ouă) dar acesta a refuzat să îi ia în acel moment, până nu „grăia”, astfel:
„ȚÎCȘĂ V.- Da, nu-i la babă, e la altcineva. Și trebuie să grăiască.
P. S. - A, da’ lui deja a dat... a avut un proces. Nu?
ȚÎCȘĂ V.- N-a avut încă nici unul, da’ începe. A dat-o cineva pe ea în judecată, da’ ea are dreptate. Da’ na, tot trebuie să...
P. S. - Da, ea de ce nu i-a dat …neinteligibil… baba?
ȚÎCȘĂ V.- Da’ am fost.
P. S. - Și de ce nu-l ia procesul baba?
ȚÎCȘĂ V.- Nu-l poate lua. Ce mata crezi că se poate lua așa cum crezi mata?
P. S. - A, da, trebuie din timp. Da’ de ce-a fost ea fără să te-ntrebe pe tine?
ȚÎCȘĂ V.- Nu, da’ n-a dat ea, a dat-o altcineva pe ea.
P. S. - Aha, aha. Na, trebuia să meargă, să meargă cu 5 ouă (cinci sute de euro – mențiunea noastră) la babă, nu, cu tine.
ȚÎCȘĂ V.- Păi a mers, a mers cu 10 ouă (o mie de euro – mențiunea noastră). Și-a spus nu poate până nu grăia. El două săptămâni n-a fost, a fost plecat în București.
P. S. - Cum, cu 10 ouă și nu i-a luat?
ȚÎCȘĂ V.- Nu, a zis până nu grăia.
P. S. - Aha. Și după aceea mai mergi, na.
ȚÎCȘĂ V.- Păi după aceea. Eu i-am zis na, că e un neam de-al meu și fără grijă. Zic, oi da eu dacă nu. Și ea a zis bă înțeleg, da’ nu pot până nu na...
P. S. - Da’ n-avea ouăle la dânsa să le vadă ea?
ȚÎCȘĂ V.- Da, da’ i-am dat și mi le-a dat înapoi.
P. S. - A, da, că el dacă nu rezolvă ți le dă înapoi.
ȚÎCȘĂ V.- Da cum!” (volumul 7 filele 118-119).
Se evidențiază astfel, din coroborarea acestor discuții și întâlniri că inculpatului B. I. C. B. i s-a oferit de către inculpata S. A. A., pe lângă cutie de ciocolată marca MILKA și o sticlă de băuturi alcoolice marca CINZANO și suma de 1000 de euro, aceasta nefiind primită în acel moment decât după ce urma să intervină la completul de judecată C10VL (judecător L. V.).
Într-o altă discuție din data de 18.03.2014 ora 11.42.33 dintre inculpatele Țîcșă V. și P. S., Țîcșă V. face referire la faptul că a fost de două ori la judecătorul B. B. și încă nu i-a dat nici un răspuns că o ajută, deoarece dosarul nepoatei sale S. A. A. nu este la el iar ouăle negre (euro) i-a dat înapoi, primind în schimb produse alimentare (ouă, brânză smântână). De asemenea Țîcșă V. face referire că i-a dus judecătorului o „cutie de ciocolată … și o sticlă de rachiu de ceia de șapte sute și nu știu cât…”.
„ȚÎCȘĂ V.- Auzi, eu nu știu, eu uite am mers de două ori și nu mi-a dat nici un rezultat că mă ajută.
P. S. - Cum nu? Cum nu? Cum ai mers de două ori și...
ȚÎCȘĂ V.- Da’ cum!? Amu pentru copchila asta, doar știi pentru cine.
P. S. - Da. Și?
ȚÎCȘĂ V.- Și încă nu mi-a dat nici un rezultat, să vadă, să vadă. Nu-i la el.
P. S. - Da’ de ce nu i-a dat? Că nu i-a dus ouă?
ȚÎCȘĂ V.- I-am dus ouă, mi le-a dat înapoi ouăle.
P. S. - Na, alea negre (euro – mențiunea noastră) ți le-a dat înapoi, da’ ouă de astealalte sau brânză, smântână?
ȚÎCȘĂ V.- Apăi de astea am dus, de astea am dus.
P. S. - Ai dus și de astea?
ȚÎCȘĂ V.- Da’ cum!?
P. S. - Și cum, nu i-a dat nici un rezultat și i-a dat ouăle negre înapoi?
ȚÎCȘĂ V.- Da. A zis că până nu rezolvă, până nu se interesează...
P. S. - Apăi așa și eu, eu îi întind două ouă negre sau trei. Că dacă el mi le dă înapoi, că el dacă întâi verifică să vadă dacă-i bine, după aceea mă duc cu ouăle negre. Nu?
ȚÎCȘĂ V.- Da.
P. S. - Eu mă duc cu ouă negre, da’ el mi le dă înapoi cum ți-a dat la nepoată. Nu?
ȚÎCȘĂ V.- Da’ cum!
P. S. - Și n-a primit nimica. Da’ celelalte ouă de casă le-a primit baba?
ȚÎCȘĂ V.- Da, acelea le-a primit.
P. S.- Na, atuncea îi dau 15 ouă și un kil de brânză de vacă și apăi na, să nu fie amară, pân’ la tătă urma mă duc să cumpăr din piață. Na, să zic să-i duc 15 ouă sau 20, câte am.
ȚÎCȘĂ V.- Da’ să cumpere brânză din piață dacă vaca-i a făta, să meargă să cumpere o cutie de ciocolată de ceia mare, cum am luat eu. Eu am luat și amu cutie de ciocolată, am luat o sticlă de rachiu de ceia de șapte sute și nu știu cât.
P. S. - Nu-i duc băutură, eu femeie duc la... nu. Iau o cutie de ciocolată mare și 20 de ouă. Atâta-i duc! B.? Eventual pun 200 de... două ouă negre și spun verificați toate dosarele astea. Că el dar mi le dă înapoi. Nu?
ȚÎCȘĂ V.- Da, până nu rezolvă, până nu vede ce-i, până nu...
P. S. - Da, până ce citește, până ce rezolvă, că trebuie să înainteze acuma dosarul, nu, să deie în judecată.
ȚÎCȘĂ V.- Nu, trebuie să deie, să facă el, știe el ce are de făcut.
P. S. - Tăt să facă el de la început și să pice dosarul la el. Nu?
ȚÎCȘĂ V.- Da’ cum!?
P. S. - Na. Și să nu mai spun s-o puie pe F., să puie pe... de la dânsul.
ȚÎCȘĂ V.- …neinteligibil...
P. S. - …neinteligibil... F. una la alta, tot tre’ să-i plătească nu 5 milioane. Nu?
ȚÎCȘĂ V.- Da, poate are el în legătură cu cineva.
P. S. - Cum plătește el?
ȚÎCȘĂ V.- Nu, tu plătești, da’ poate el...
P. S. - Are el pe cineva, na, na. Poate o pune înapoi pe O., poate na, eu știu.
ȚÎCȘĂ V.- …neinteligibil...
P. S. - Să puie pe cine vrea avocată. Da?
ȚÎCȘĂ V.- Da’ cum? El se are tare bine și cu O..
P. S.- Apăi eu de ce zic, na, că...asta a dat bani și a ajuns și cu O. și pe la Frătăuții Noi, cum a cumpărat-o și pe O. și na.
ȚÎCȘĂ V.- Nu a cumpărat-o pe O. deloc.
P. S. - Na, atuncea eu mă duc, îi duc eu știu na, îi duc numai 10 ouă e prea puțin, 15... D. ia mai de la vecina, Cuța. Și-un kil de brânză dacă vacile-s a făta, brânza-i amară, mă duc din piață, ce eu știu să cumpăr...
ȚÎCȘĂ V.- Nu mai lua nici o brânză, decât s-o cumperi din piață, eu știu, n-a fi bună, or a fi niște păr, ceva mizerie prin ea, vezi de treabă! Du-te și...
P. S. - Ai lapte care nu-i amar? Ai brânză? Na, zice că azi ce-i, marți, miercuri, cred că vinerea a să vie na, până ce face brânza, până ce merge și strânge tăte actele.
ȚÎCȘĂ V.- Vineri merg și eu.
P. S. - Vineri mergi și tu? Atuncea mă duc joi.
ȚÎCȘĂ V.- Ia.
P. S. - Că dacă mergi tu vineri, nu pot să mă bag peste tine.
ȚÎCȘĂ V.- Da’ cum!? Vineri merg...
P. S. - Atuncea a face, ia de la o vecină care îi aduce lui S. brânză și a duce un kil de brânză, 20 de ouă și-o ciocolată mare și cu atâta, nu mai pun ouă negre nimica.
ȚÎCȘĂ V.- Nu.
P. S. - Îi spun, pentru ce verificați dosare, i-am dat lu’ mama soacră și îmi spuneți ce și cum și na, să verifice tăt și vreau ca să fie la dânsul, să facă el tăt.” (volumul 7, filele 153-163)
În convorbirea din data de 13.05.2014 ora 16.06.05 inculpata Țîcșă V. îi comunică inculpatei S. A. A. că a fost la domiciliul inculpatului B. I. C. B. și din discuțiile cu acesta a rezultat că a obținut numărul dosarului, urmând să-i comunice care este stadiul acestuia (volumul 7, fila 270).
În convorbirea din data de 14.05.2014 ora 13.14.31 inculpata S. A. A. îi transmite inculpatei Țîcșă V. că a primit citația și are termen pe data de 17.06. și că vrea să meargă la inculpatul B. I. C. B. pentru a stabili detaliile referitoare la soluționarea favorabilă a dosarului (volumul 7, filele 283-286).
O discuție de interes pentru cauză are loc în data de 19.05.2014, ora 22:51:17 în care o persoană a cărei identitate nu a putut fi stabilită îi comunică lui inculpatei Țîcșă V. că inculpata S. A. A. trebuie să meargă la inculpatul B. I. C. B. pentru a vedea dacă acesta a intervenit pe lângă judecătoarea L. V., în vederea soluționării favorabile a dosarului susmenționat, astfel:
„ȚÎCȘĂ V.- Atâta, dacă ai o cunoștință...
DOAMNA- Până la urmă parcă și... i-am zis și eu că pe 17 să văd ce face, mai ales dacă... lasă olecuțică până pe 2 și tre să ma duc la ace... să margă A. la acela doară dar nu știu, oare o grait cu L. el? El spunea că: „Lasă, că nu știu ce...”(volumul 7, fila 301)
În data de 28.05.2014 ora 16.51.45 inculpata Țîcșă V., printr-un SMS, îi solicită o întrevedere inculpatului B. I. C. B. acesta confirmându-i întâlnirea pentru a doua zi la orele 8.30. cu această ocazie inculpata S. A. A. exprimându-și dorința de a mergea și ea. Pentru această întâlnire inculpata S. A. A. i-a pregătit inculpatului diferite produse alimentare (ciocolată, cafea, brânză, lapte) conform discuției din ziua de 28.05.2014 orele 17.00.37 cu inculpata Țîcșă V., aceasta, la rândul ei, ducându-i inculpatului tot produse alimentare (ouă și ciocolată). În cadrul aceleiași discuții inculpata S. A. A. a întrebat-o pe inculpata Țîcșă V. dacă trebuie să ia și bani (ouă) pentru a-i da inculpatului, aceasta din urmă afirmând că poate să-i ia dar nu crede că o să-i primească inculpatul la acea dată.
„ȚÎCȘĂ V.- De ce n-ai raspuns? La 8 jumate.
S. A. A. - Mâine dimineață la 8 jumate?
ȚÎCȘĂ V.- Da.
S. A. A. - Na, bun. Acasă la el?
ȚÎCȘĂ V.- Dimineață am dat, am primit raspuns, mesaj înapoi: „La 8 jumate.”
S. A. A. - Aha, bun, na!
ȚÎCȘĂ V.- Mergem. Eu ieu niște ouă și oi mai cumpara o ciocolată, na, tu ce iei?
S. A. A. - Dar nu știu. Ce să-i duc? O cafea, o ciocolată? Ce să-i duc?
ȚÎCȘĂ V.- Apăi na, ciocolată ceva dar tu tre să mai ai ceva pe acasă sau nu mai ai?
S. A. A. - Am ciocolată de aceea, care ți-am aratat, cafea nu știu, am cafea oare mare? Nu știu. Am și un... am și un cașuț de brânză așa frumușel facut.
ȚÎCȘĂ V.- Aha foarte bun!
S. A. A. - Ă?
ȚÎCȘĂ V.- Îi foarte bun!
S. A. A. - Na!
ȚÎCȘĂ V.- B., smântână, baba (judecătorul B. B. – mențiunea noastră) vrea lapte...
S. A. A. - Na, pot să-i pun și două sticle de lapte dar...
ȚÎCȘĂ V.- Da, poți să-i pui, în sticle curate, frumușele, poți să-i pui fără grijă!
S. A. A. - Am, uite am și o cafea Amaroy la jumate de kilogram. Că-n Germania ăștia nu folosesc. Dar dă-o dracului că aceea îi expirată, că-i de la I..
ȚÎCȘĂ V.- Te uiți, vezi să nu fie expirată.
S. A. A. - Că eu nu beau, că la aparatul nostru nu-i bună, nu...
ȚÎCȘĂ V.- Aha.
S. A. A. - Nu, nu-i expirată. Expiră pe 8, în august expiră.
ȚÎCȘĂ V.- Na.
S. A. A. - Îi bun, îi duc, lasă că-i duc lapte și-i duc una de sm... una de brânză. S. n-am că am făcut căpșuni.
ȚÎCȘĂ V.- Îhî, bun.
S. A. A. - Da, bine, hai!
ȚÎCȘĂ V.- B., hai, pa!
S. A. A. - Mă duc să fac alt cașuț de brânză că am chișleac, fac altul proaspăt, aceea îi de ieri.
ȚÎCȘĂ V.- Ei, n-are nimic, poți să-i duci de ieri, ce are?
S. A. A. - Dar am alt chișleac și tre’ să fac altul.
ȚÎCȘĂ V.- Apăi fă na, de azi.
S. A. A. - Na! Și eu să-i ieu și asta, nu? Și ouăle.
ȚÎCȘĂ V.- Nu-ți ie ouăle amu, hai, ia-le dar le ie amu” (volumul 7, filele 308-320)
Cu privire la aspectele menționate anterior, numita B. O., avocat în cadrul Baroului Suceava, a declarat următoarele:” La începutul anului 2014, din câte rețin, am fost contactată de S. A. A., care s-a întâlnit cu mine undeva la Judecătoria Rădăuți, fiind însoțită de ȚÎCȘĂ V.. Am constatat că cele două se cunoșteau foarte bine și mai mult erau și ceva rude. M-a rugat să intru într-un dosar civil în care părinții ei, S. F. ȘI S. E., erau dați în judecată pentru constatarea nulității unui contract de vânzare-cumpărare.
Am căzut de acord cu aceasta asupra onorariului și am semnat un contract de asistență juridică. La a doua sau la a treia întâlnire, S. A. A., care venea de fiecare dată însoțită de ȚÎCȘĂ V., mi-a comunicat că intenționa să intervină pe lângă judecătorul V. L., investită cu soluționarea cauzei, prin intermediul judecătorului B. B. I. C.. În aceleași împrejurări m-au și întrebat dacă ar fi oportun să facă acest lucru. I-am comunicat că nu este cazul, cu atât mai mult cu cât, în opinia mea, părinții lui S. A. A. erau îndreptățiți să obțină o hotărâre legală favorabilă.
După alte câteva întâlniri, S. A. A. mi-a comunicat că, a fost împreună cu ȚÎCȘĂ V., acasă la judecătorul B. B. I. C. căruia i-a oferit anumite bunuri; nu rețin dacă și sume de bani, dar rețin faptul că mi-au comunicat că în urma acestei intervenții „o să fie bine”.(volumul 11, filele 284-285)
A fost identificat magistratul investit cu soluționarea dosarului nr._ din cadrul Judecătoriei Rădăuți, respectiv Completul C10VL -judecător L. V., în urma audierii aceasta infirmând faptul că inculpatul B. B. I. C. ar fi intervenit pe lângă ea pentru a pronunța o hotărâre favorabilă în dosarul reclamanților E. S. și F. S. (părinții inculpatei S. A. A.) (volumul 4, filele 334-336)
În intervalul 2013 – 12.05.2014, inculpatul B. B.-I.-C. a primit de la inculpata ȚÎCȘĂ V. suma de 500 euro și produse alimentare (ouă, carne de porc, găini), bunuri în schimbul cărora a soluționat în mod favorabil un dosar în care aceasta a fost parte, respectiv dosarul nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuți. Acesta a fost înregistrat în data de 04.07.2012, având ca obiect „revizuirea sentinței civile nr. 1559/14.04.2011 al Judecătoriei Rădăuți”, revizuent ȚÎCȘĂ V., intimat S. I.. Dosarul a fost repartizat inculpatului B. B. I. C., care prin Sentința civilă nr. 2631 din 07.10.2013 a admis cererea de revizuire a Sentinței civile nr. 1559/14.04.2011. De asemenea, s-a admis acțiunea civilă având ca obiect „constatare nulitate absolută contract de vânzare”, formulată de revizuenta ȚÎCȘĂ V. în baza dispozițiilor art.322 pct.5 Cod Procedură Civilă, intimați fiind S. I., S. FLORIȚA și ..
Cu privire la această sentință intimații S. I., S. FLORIȚA și ., au declarat recurs.
Prin Decizia nr.1010 din 12.05.2014 Tribunalul Suceava-Secția Civilă s-au admis recursurile intimaților împotriva încheierii din data de 15.11.2012 și a sentinței Civile nr. 2631 din 07.10.2013, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, în dosarul_, intimată fiind revizuenta ȚÎCȘĂ V..
De asemenea, prin aceeași decizie s-a schimbat în totalitate sentința nr.2631/2012 a Judecătoriei Rădăuți, respingându-se totodată ca inadmisibilă, cererea de revizuire.
Anterior pronunțării deciziei nr.1010 de către Tribunalul Suceava, inculpata ȚÎCȘĂ V. a inițiat transmiterea mai multor SMS-uri către inculpatul B. B. I. C., prin care i-a comunicat numele magistraților din completul de recurs al Tribunalului Suceava, solicitându-i acestuia să facă demersuri pentru ca dosarul să-i fie soluționat favorabil și arătându-și, totodată, disponibilitatea în a-i oferi avantaje materiale, în schimbul intervenției acestuia asupra magistraților indicați.
În acest sens, sunt edificatoare mai multe convorbiri și comunicări telefonice, purtate de cei doi inculpați, astfel:
Comunicarea telefonică SMS din ziua de 08.02.14, la ora 13:38:21, prin care la postul telefonic_ utilizat de B. B. I. C. se recepționează un SMS de la numărul_, utilizat de ȚÎCȘĂ V., astfel:
„Contovici ,vizitiu, seserman .am întrebat și aestea a fost .leam scris amuea .”
Comunicarea telefonică SMS din ziua de 08.02.14, la ora 16:38:50, prin care la postul telefonic_ utilizat de B. B. I. C. se recepționează un SMS de la numărul_, utilizat de ȚÎCȘĂ V., astfel:
„Amîndoauă trebue să ese foarte bine .așa a dat mesaj oana .vă roagă tare mult .că cît ...... Dau. Ozi bună vă doresc .sv.”
Comunicarea telefonică SMS din ziua de 08.02.14, la ora 17:02:44, prin care de la postul telefonic_ utilizat de B. B. I. C. se transmite un SMS la numărul_, utilizat de ȚÎCȘĂ V., astfel:
„Nu se poate.”
Comunicare telefonică SMS din ziua de 08.02.14, la ora 17:05:39, prin care la postul telefonic_, utilizat de B. B. I. C., se recepționează un SMS de la numărul_, utilizat de ȚÎCȘĂ V..
„Trebue să sepotă .”(volumul 7, filele 76-77).
În data de 11.02.2014 inculpata Țîcșă V. îi transmite inculpatului B. I. C. B. mai multe mesaje în care își exprimă intenția de a discuta cu acesta (volumul 7, filele 78-79).
De asemenea, în data de 04.03.2014 inculpata Țîcșă V. îi trimite un SMS inculpatului B. I. C. B. în care îi solicită o întrevedere, magistratul precizându-i acesteia că este plecat spre București și că se întoarce „săptămâna viitoare”(volumul 7, filele 80-81), iar în data de14.03.2014 acesta îi transmite să vină la el „mâine la 10”. (volumul 7, fila 93)
Așa cum am arătat mai sus, inculpata ȚÎCȘĂ V., în data de 15.03.2014 s-a deplasat la domiciliul inculpatului B. B. I. C., primind de la acesta promisiuni în sensul în care acesta va interveni pe lângă membrii Completului de judecată de la Tribunalul Suceava în vederea soluționării favorabile a recursului din dosar.
Relevant este comunicarea SMS din data de 15.03.2014 ora11.57. prin care inculpata Țîcșă V. îi transmite un SMS avocatei B. O. următoarele: “Bună ziua am mers la baba (judecătorul B. I. C. B. - mențiunea noastră) și a spus să treceți pe la ea .că amu e venit .și vorbea cu ea .și el ne spune după acea. Cu mine să stau liniștită a spus “ (volumul 7, fila 108). Din această discuție concluzionăm că inculpatul B. I. C. B. i-a dat asigurări inculpatei Țîcșă V., că va avea câștig de cauză în cadrul dosarului_ aflat pe rolul Tribunalului Suceava.
De asemenea urmare unei convorbiri telefonice din data de 15.03.2014 ora 10.42.01 purtate între inculpata Țîcșă V. și o persoană necunoscută rezultă că aceasta i-a oferit sume de bani inculpatului B. I. C. B. făcând mențiunea „Am fost, n-a luat bani, o zis că întâi să vorbească și apoi”. (volumul 7, fila 110) Se concluzionează astfel din această convorbire și urmare a întâlnirii de la domiciliul inculpatului că acestuia, deși i s-au oferit sume de bani (neindividualizate) de către inculpata Țîcșă V., acesta nu i-a primit în acel moment urmând a se realiza acest lucru după ce va „vorbi” la completul de la Tribunalul Suceava ce avea spre soluționare dosarul nr._ .
În data de 26.03.2014 ora 17.26.27 are loc o discuție telefonică în care inculpata Țîcșă V. îi precizează avocatului B. O. să treacă pe la inculpatul B. I. C. B. (baba) și că a vrut să îi ducă „ouăle pe de Paști și nu o vrut să ieie niciu ou până nu vede…și că … o zis să stau fără grijă …baba…” (volumul 7, filele 178-180).
În data de 08.05.2014 ora 15.00 inculpata Țîcșă V. îi trimite un SMS inculpatului B. I. C. B. în care îi amintește că pe 12.05.2014 are loc termen în dosarul_ de la Tribunalul Suceava și că „pote e bine ași vrea să fie” (volumul 7, fila 253), iar în data de 12.05.2014, după ce Tribunalul Suceava s-a pronunțat în cauză (respectiv inculpata Țîcșă V. a pierdut procesul) îi dă SMS inculpatului B. I. C. B. în care îi spune că a pierdut și dacă se pot întâlni a doua zi, inculpatul stabilind pentru ora „5”.
Relevantă este și discuția colaterală dintre inculpatele P. S. și C. M., din data de 12.05.2014, în care acestea discută despre „motivele” pentru care inculpata Țîcșă V. a pierdut procesul de revizuire de la Tribunalul Suceava, deoarece i-a dat judecătorului numai 500 euro (cinci ouă negre), „porci bătrâni și un cocoș…”, astfel:
P. S.- Na, deci am vrut să-ți spun că VICTORIȚA-i fiartă și scroafa trebuie să o taie că nu mai are bani și i-o zis lui C. să-i trimită bani că acuma iară trebuie să dea vreo mie sau două că trebuie să plătească măsurătoarea, fratele ei o pus radioul tare să cânte că o câștigat, că ea aseară o aflat că o pierdut și o sunat-o și pe O., că i-am spus „dacă tu nu mă asculți, tu ai mărs cu mine și i-ai dat numai cinci ouă(cinci sute de euro – mențiunea nostră) și cinci sute asta așa și restul i-ai dus porci batrâni...”, cu cucoșul o fugarit-o de la ușă că l-o adus cu pene, că eu nu duceam cocoșul ăla că nu avea nici 2,5 kg și na, cucoșul se jupește că cum m-am dus cu mielul ăsta doară tăt de încredere, că doară am vorbi cu el... cu baba „ai încredere”, că i-am dus cu tăt cu cap și așa cu cucoșul, dar măcar să fi avut vreo trei, patru kile, să-l fi cumpărat de la cineva, na, tăt pârlit cu spirt cu plamân cu tăt, nu duci tu cucoșul cu pene, amu la cinci vine și ți-oi da telefon mai târziu să văd ce i-o zis baba. Eu i-am spus să-i dea telefon că poate nu-i acasă, că na, că poate amu câștigă ea că așa-i că dă la unul dă la altul ca și tu cu …neinteligibil… și cu O. știi?
C. M. - Da. (volumul 7, fila 339)
În convorbirea din data de 13.05.2014 ora 16.06.05 inculpata Țîcșă V. îi comunică inculpatei S. A. A. că a fost la domiciliul inculpatului B. I. C. B. și din discuțiile cu acesta a rezultat:
ȚÎCȘĂ V.- O luat numărul dosarului și ți-l caută și mâine îmi trimite mesaj care-i treaba cu... se poate întâmpla dacă el n-o mai bagat nici o documentație, să-l deie în clasat.
S. A. A. - În ce?
ȚÎCȘĂ V.- Să-l claseze.
S. A. A. - Ce însamnă asta?
ȚÎCȘĂ V.- Să nu se mai judece, așa ne-o zis, el caută și o zis că-mi trimite mâine mesaj și-mi spune.
S. A. A. - Ai plecat de acolo?
ȚÎCȘĂ V.- Da, am ieșit. Și mi-o zis mie că trebuie să aștept motivația, că scrie acolo c-o anulează, că ceva nu-i în regulă, să vadă motivația.
S. A. A. - Aha.
ȚÎCȘĂ V.- Și nu pot da până nu, că el trebuie să urmărească, să vadă după motivație.
S. A. A. - Aha.
ȚÎCȘĂ V.- Și o zis să stau fără grijă că el ...neinteligibil… dacă el și-o lua angajamentul că anulează, apăi anulează.
S. A. A. - Tu, dar era acasă sau l-ai așteptat?
ȚÎCȘĂ V.- Era acasă. Apăi am stat că i-am dat mesaj, că am ajuns și am văzut că nu mă cheamă de pe geam am stat, am stat și am văzut că nu aceea, am sunat la ușă și apăi o ieșit soacra lui, că soacra se are bine cu mine și i-am zis acuma când tai porcul, îi aduc un picior, că i-am zis că-i aduc dar încă nu am taiet, i-am spus că o știut el că nu am taiet, că dacă taiem, știa că vin. (volumul 7, fila 270). Din această discuție telefonică rezultă că pentru serviciile oferite de inculpatul B. B. I. C., inculpata Țîcșă V. i-a promis mai multe produse alimentare (un picior de porc și 30 de ouă), acceptate de inculpat.
Din discuția telefonică din data de 13.05.2014 ora 16.11.01, inculpata P. S. își exprimă uimirea față de inculpata Țîcșă V. cu privire la soluția dată de Tribunalul Suceava în acest dosar, făcând referire la inculpatul B. I. C. B. „el doară nu-ți lua atâta dacă vedea că nu-i bine” (volumul 7, fila 227)..
În data de 15.05.2014 ora 09.03.37 are loc o discuție telefonică în care inculpata Țîcșă V. îi precizează inculpatei P. S. că se duce la domiciliul inculpatului B. I. C. B. să-i ducă „niște ouă” (produse alimentare) în contextul în care anterior avusese discuții cu acesta pe tema pierderii procesului de la Tribunalul Suceava (volumul 7, fila 293).
O discuție de interes pentru cauză are loc în data de 19.05.2014 în care inculpata Țîcșă V. îi comunică unei peroane neidentificate că pentru dosarul_, care a fost la Judecătoria Rădăuți, a dat suma de 500 euro iar la Suceava a pierdut și a vorbit iar cu inculpatul B. I. C. B. să-i pună dosarul iar pe rol, nemaiștiind dacă o să-i mai ia bani încă odată pentru aceste servicii, discuția fiind redată astfel:
„DOAMNA- E?
ȚÎCȘĂ V.- La fiecare dosar o dat tăt... da, păi eu am dat în Radauți 500 de Euro și iga…, la Suceava, am pierdut. Amu aista... na, eu i-am zis, dacă ferească Dumnezeu pierd, vine imediat înapoi la el, amu nu știu, i-am spus și o zis că-mi dă el iar, din nou, să facă O. și ma pune el iară, din nou. Eu știu? Amu mi-o mai lua bani, nu mi-o mai lua?” (volumul 7, filele 297-298)
Rezultă fără echivoc faptul că în cadrul dosarului nr._, având ca obiect „constatare nulitate act juridic, cerere de revizuire a sentinței civile nr. 1559/14.04.2011 a Judecătoriei Rădăuți ”,în care la data de 07.10.2013, completul C1BB, format din judecătorul B. I. C. B., admite, pe fond, prin hotărârea nr. 2631/2013, acțiunea revizuentului V. Țîcșă, în contradictoriu cu intimații I. S., Florița S. și ., s-a oferit drept mită de către inculpata Țîcșă V., inculpatului B. I. C. B., suma de 500 euro pentru ca acesta să admită acțiune sus expusă.
În data de 28.05.2014 ora 16.51.45 inculpata Țîcșă V., printr-un SMS, îi solicită o întrevedere inculpatului B. I. C. B. acesta confirmându-i întâlnirea pentru a doua zi la orele 8.30 (volumul 7, fila 312).
Conform discuției din ziua de 28.05.2014 orele 17.00.37 cu inculpata S. A. A., inculpata Țîcșă V. a pregătit inculpatului produse alimentare, astfel:
„ȚÎCȘĂ V.- De ce n-ai raspuns? La 8 jumate.
S. A. A. - Mâine dimineață la 8 jumate?
ȚÎCȘĂ V.- Da.
S. A. A. - Na, bun. Acasă la el?
ȚÎCȘĂ V.- Dimineață am dat, am primit raspuns, mesaj înapoi: „La 8 jumate.”
S. A. A. - Aha, bun, na!
ȚÎCȘĂ V.- Mergem. Eu ieu niște ouă și oi mai cumpara o ciocolată, na, tu ce iei?
S. A. A. - Dar nu știu. Ce să-i duc? O cafea, o ciocolată? Ce să-i duc?
ȚÎCȘĂ V.- Apăi na, ciocolată ceva dar tu tre să mai ai ceva pe acasă sau nu mai ai?
S. A. A. - Am ciocolată de aceea, care ți-am aratat, cafea nu știu, am cafea oare mare? Nu știu. Am și un... am și un cașuț de brânză așa frumușel facut.
ȚÎCȘĂ V.- Aha foarte bun!
S. A. A. - Ă?
ȚÎCȘĂ V.- Îi foarte bun!
S. A. A. - Na!
ȚÎCȘĂ V.- B., smântână, baba (judecătorul B. B. – mențiunea noastră) vrea lapte...
S. A. A. - Na, pot să-i pun și două sticle de lapte dar...
ȚÎCȘĂ V.- Da, poți să-i pui, în sticle curate, frumușele, poți să-i pui fără grijă!
S. A. A. - Am, uite am și o cafea Amaroy la jumate de kilogram. Că-n Germania ăștia nu folosesc. Dar dă-o dracului că aceea îi expirată, că-i de la I..” (volumul 7, filele 314-315)
Cu privire la aspectele menționate anterior, numita B. O., avocat în cadrul Baroului Suceava, a declarat următoarele: ”Pe ȚÎCȘĂ V. am cunoscut-o în cursul anilor 2006-2007. Menționez că i-am fost recomandată acesteia de către S. F., mama inculpatei S. A. A. care-mi fusese anterior clientă într-un dosar civil, prin 1994. Menționez că, ȚÎCȘĂ V. se judeca în cadrul unui dosar civil, încă din anul 2003, ce avea ca obiect partaj succesoral.
La momentul la care am preluat dosarul, se judeca fondul la Judecătoria Rădăuți. Din câte rețin cel puțin în anii 2013-2014, completul a avut continuitate, fiind constituit din judecătorul B. B. I. C..
Din câte rețin, în cursul anului 2013, ȚÎCȘĂ V. a devenit extrem de supărată întrucât o suprafață de teren identificată și pe care urmărea să o aducă la masa succesorală, a constatat că fusese vândută de către Primăria Iaslovăț, fratelui acesteia, principalul său adversar din dosarul de partaj.
Am considerat o schimbare de atitudine în raporturile cu mine, a numitei ȚÎCȘĂ V., prilej cu care mi-a comunicat că o să-și rezolve situația juridică și altfel, în sensul că va oferi mită judecătorului care soluționa acțiunea în constatarea nulității vânzării cumpărării.
De altfel ȚÎCȘĂ V. manifesta o oarecare disperare legată și de faptul că, respingerea acestei acțiuni s-a făcut inițial pe o motivare care viza ridicolul.
Eu am reprezenta-o în acest dosar și am solicitat revizuirea hotărârii prin care s-a respins acțiunea constatării revizuirii nulității absolute.
Precizez că și revizuirea prin această hotărâre a ajuns tot la judecătorul B. B. I. C..
În acest context ȚÎCȘĂ V. mi-a comunicat în cursul anului 2013, că prin intermediul unei prietene a acesteia, P. S., la rândul ei rudă sau cunoștință cu judecătorul B. B. I. C. sau cu cineva din familia judecătorului B. B. I. C., o să încerce să-l influențeze pe judecătorul B. B. I. C., pentru a obține o soluție favorabilă.
Ulterior în diverse ocazii în care m-am întâlnit cu ȚÎCȘĂ V., aceasta mi-a relatat că a reușit să ajungă la judecătorul B. B. I. C., acasă, căruia relata că i-a oferit, în mai multe rânduri, bunuri alimentare și sume de bani, fără a preciza exact cuantumul. De altfel, în ianuarie-februarie 2014, din câte rețin, judecătorul B. B. I. C. i-a dat câștig de cauză numitei ȚÎCȘĂ V.. Cu ocazia discuțiilor purtate cu aceasta am încercat să ignor aceste aspecte care apreciam că sunt ilegale, dar, pe de altă parte nu mă puteam opune și nici interzice lui ȚÎCȘĂ V. să-i ofere foloase necuvenite judecătorului B. B. I. C.. Tot ce am putut să fac a fost fie să refuz solicitările ei de a mă deplasa în biroul judecătorului B. B. I. C. și de a pune împreună cu aceasta, la cale o strategie pentru obținerea unei soluții favorabile, fie de a-i promite că mă voi duce. Exemplific faptul că, cu o anumită ocazie am simulat că mă duc în biroul acestuia, îndreptându-mă spre biroul său, dar, ulterior, am intrat în toaleta judecătoriei.
Precizez că, cu acea ocazie ȚÎCȘĂ V. se afla în judecătorie dar câmpul vizual îi era limitat și nici nu avea acces în zona respectivă (volumul 11, filele 281-286)..
Au fost identificați magistrații din cadrul Tribunalului Suceava, investiți cu soluționarea recursului în dosarul_, intimată fiind revizuenta ȚÎCȘĂ V., respectiv judecătorii S. A., C. L. și V. E. L., în urma audierii aceștia infirmând faptul că inculpatul B. B. I. C. ar fi intervenit pe lângă ele pentru a pronunța o hotărâre favorabilă inculpatei ȚÎCȘĂ V. (volumul 4, filele 340-350).
În intervalul martie-aprilie 2014, inculpata C. M. i-a oferit inculpatului B. B.-I.-C. mai multe produse alimentare (35 ouă și miere) și suma de 1.000 euro, în schimbul promisiunii că acesta din urmă va interveni pe lângă judecătorul din cadrul Judecătoriei Rădăuți, învestit cu soluționarea dosarului nr._ . Dosarul susmenționat a fost înregistrat în data de 01.08.2012, având ca obiect „revendicare”, reclamanți C. N. V. și C. D. M., pârâți A. I. și A. M., fiind repartizat Completului C2 CGO (judecător C. G. O.) (volumul 19, filele 1-295).
Din verificări a rezultat că numitul C. N. V. este fiul inculpatei C. M..
În acest sens, în data de 17.03.2014 ora 08.16.52 inculpatul B. I. C. B. poartă o convorbire telefonică cu inculpata P. S., aceasta din urmă solicitându-i judecătorului o întâlnire în care să vină cu inculpata C. M. deoarece pe 24 mai 2014 ar urma să aibă un termen (discotecă – termen folosit în discuțiile celor doi) stabilindu-se ca întâlnire între cei trei, data de 19.03.2014.
„B. B. I. C.- Alo?
P. S. - Bună ziua! D.’... Doamna-i la mine. Să vin la dumneavoastră? Că pe 24 mai are o discotecă, (proces – mențiunea noastră) doamna M. (C. M. – mențiunea noastră) care e cu băiatul în Anglia.
B. B. I. C.- Da, da.
P. S. - Când să vin la dumneavoastră? C-am vrut să merg azi, da’ zic na, ați venit de pe drum, că... c-ați fost la București.
B. B. I. C.- Da, da, da. Eu azi și mâine încă sunt mai ocupat. Cam de miercuri încolo când puteți… numai’…
P. S. - Miercuri la ora opt jumate-s la dumneavoastră, să știți, cu doamna M..
B. B. I. C.- B., bun, bun.
P. S. - Și să ieie toate actele și vin la dumneavoastră miercuri dimineață.
B. B. I. C.- În regulă, în regulă, da, da.
P. S. - Mii de scuze că v-am sunat de vreo 3 – 4 ori și zic poate dormeați și nu știu ce.
B. B. I. C.- Nu-i problemă. Nu, nu, nu, da’ eu...
P. S. - Înseamnă că la opt jumate miercurea să știți că suntem la dumneavoastră domnu’.”(volumul 7, filele 133-135)
Cu privire la această întâlnire, în data de 19.03.2014 ora 22.31.14 inculpata P. S. poartă o discuție telefonică cu N. Lucreția în care îi precizează acesteia că în acea zi a fost la inculpatul B. I. C. B. cu inculpata C. M. și i-a dus acestuia mai multe produse alimentare (35 ouă, miere de albine) (volumul 7, filele 142-144).
În urma discuție telefonice din data de 30.03.2014, ora 20.06.55 inculpata C. M. îi spune inculpatei P. S. că va pregăti 1000 euro (10 ouă negre) pe care le va duce inculpatului B. I. C. B..
„P. S. - Amu vedem când trebuie să mergem la babă, când ne-a spune el.
C. M. - Da, da, cred că.
P. S. - El o spus că dacă mai trebuie ceva de completat, îmi dă mie telefon, dar eu am să-l sun, că după ce am mers cu asta de la Frătăuți, am să-l sun dacă mai trebuie ceva și cât îi în regulă și când să venim la el.
C. M. - Îi duc... zece ouă negre (o mie de euro – mențiunea noastră).
P. S. - Da, na, de văzut ce-i. Nu ți le ia, ascultă ce-ți spun eu, dar na, ne facem obrazul, știi?” (volumul 7, fila 186)
De asemenea în ziua de 11.04.2014, ora 11.19.45 inculpata P. S. îi solicită o nouă întâlnire inculpatului B. I. C. B. în care să vină cu inculpata C. M., deoarece aceasta „are termen pe 30”, judecătorul confirmându-i întâlnirea pentru data de 16.04.2014 (volumul 7, filele 210-213). Ulterior, în aceeași zi la orele 11.26.12, inculpata P. S. o sună pe inculpata C. M. și îi comunică acesteia că a discutat cu inculpatul B. I. C. B. pentru a se întâlni toți trei în data de 16.04.2014, recomandându-i acesteia să nu-i mai ia judecătorului produse alimentare ci doar suma de bani, respectiv 1000 euro, discuția purtându-se astfel:
„P. S. - Alo M., am vorbit cu baba (judecătorul B. B. – mențiunea noastră).
C. M. - Și?
P. S. - M-o interesat asta de la Frătăuți (N. Lucreția – mențiunea noastră), că ieri o fost la mine și i-am spus când venim cu doamna de la Frătăuți sau cu doamna M. și o zis că luni nu este în Rădăuți și marți să vin cu Frătăuțiul și miercuri să vin cu tine, na.
C. M. - Na, bine.
P. S.- Na și atunci miercuri vii și mergem, că am zis că pe la 08:30, 09:00 sântem la el. I-am spus că tu ai pe 30 și na, că nu putem merge și ea și tu, amu să vină asta din Frătăuți să vadă ca să înainteze procesul și na după aceea o să meargă acasă, că na cu tine pot să vorbesc, că am zis, că dacă are nevoie de un miel sau ceva, să aducă.
C. M. - Da.
P. S. - Și tu nu-i aduci nimica, tu... ai zece ouă acelea (o mie de euro – mențiunea noastră) și gata, dar miercuri o zis să vin cu tine, na sau mergi tu singură, na dacă nu vrei să merg cu tine, mergi numai tu.
C. M. - Bine.” (volumul 7, filele 202-203)
Urmare a acestei discuții, rezultă fără echivoc faptul că în cadrul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuți, inculpata C. M., însoțită de inculpata P. S. i-a oferit inculpatului B. B. I. C. suma de 1.000 euro pentru ca acesta să intervină pe lângă completul investit cu soluționarea acestui dosar, în vederea pronunțării de către acesta a unei soluții favorabile pentru reclamanții C. N. V. și C. D. M..
În data de 15.04.2014, ora 09.55.16, inculpata P. S. o apelează telefonic pe inculpata C. M., spunându-i acesteia că este la domiciliul inculpatului B. I. C. B., acesta manifestându-și dorința de a vorbi cu ea. În același context, inculpatul B. I. C. B. o întreabă pe inculpata C. M. de numărul dosarului și data când are termen, aceasta confirmând ziua de 30.04.2014. În continuare inculpata P. S. îi transmite inculpatei C. M. că a doua zi la orele 8.30-09.00 trebuie să se întâlnească cu inculpatul (volumul 7, filele 224-226).
Relevantă este discuția telefonică din data de 28.04.2014 ora 16.39.29 în care inculpata P. S. îi recomandă inculpatei C. M. să se ducă pe 30.04.2014 la proces chiar dacă i-a dat inculpatului B. I. C. „B. suma de 500 de euro (cinci ouă negre).
P. S. - Apăi de ce nu vii să... ma duc, să vedem...
C. M. - Da la ce să mai vin?
P. S. -Ă?
C. M. - La ce să mai vin?
P. S. - Atuncea... îi dau telefon și îi spun că pe 30 vii la proces, nu? Să-i dau la babă (judecătorul B. B. – mențiunea noastră) tel...
C. M. - Da. Da doară el știe, că am vorbit atuncea doară clar.
P. S. - Da? Dar totuși, să-i aduc aminte. Și pe 30 vii, nu? Stai, când cade? M.? Miercuri, acuma!
C. M. - Miercuri, da.
P. S. - Ai pus papșoii?
C. M. - Am pus.
P. S. - Mă duc mâine să ar și să asta și... și după aia să vin acasă, na, să văd. Nu-i ud?
C. M. - Depinde de teren.
P. S. - Auzi, dar tu ai avut arătura de astă toamnă, nu?
C. M. - Eu, la mine era tăt de astă toamnă.
P. S. - Na, păi dar eu tre’ să ar acuma și mă tem să nu fie ud.
C. M. - Asta depinde, dacă ai avea pe cineva...
P. S. - Să mai lăs vreo două zile?
C. M. - Dar sună pe cineva la telefon, să caute oleacă cu sapa, să sape, nu?
P. S. - Da, da, da. B.. De altfel, ce faci? S-o primit telefon de la băiat?
C. M. - Am primit.
P. S. - B. na, păi atuncea te aștept pe 30, na!
C. M. - Na, dar o zis băiatu că... „- Mami, mata poți să nu mai meri, îs puși doi avocați în caz, dă-i încolo!”
P. S. - Așa o zis?
C. M. - Da.
P. S. - Na, că... dacă nu... dacă mă duc mâine la Grănicești și nu... că dorm acolo... dar poate vin, să vii miercuri. Dacă nu... nu mai ne întâlnim, știi?
C. M. - Nu, nu, o zis băiatu: „- Mami, îs puși doi avocați.” Și așa-s de bolnavă...
P. S. - Și eu tăt mă doare spatele, nici nu mai...
C. M. - Nu mă doare, am mers în soare, am stat în ziua când să pun păpșoiul și am stat în soare și eu n-am voie deloc să stau în soare.
P. S. - Da, da.
C. M. - Tătă m-am infectat și la față, și mâini, și tătă.
P. S. - Da, dar de ce nu ți-ai luat o umbrelă?
C. M. - Na, amu îmi mai trebuie umbrelă?
P. S. - Păi na, la soare sau pe sub un copac, nu?
C. M. - N-o fost destul atâta... oleacă mai departe de mine dar nu tare departe...
P. S. -Na, eu am să-i dau poate... spun că pe 30 vii.
C. M. - Na!
P. S. - Să-i aduc aminte, na.
C. M. - Da, dar doară el știe.
P. S. - Dar dacă nu, vii tu la proces, na.
C. M. - Dar eu cred că el știe.
P. S. - Apăi nici nu-i mai dau telefon atunci.
C. M. - Da, da, el știe. Dacă pot, mă duc.
P. S. - Doară nu... na, a fost domn cu dânsul, bine c-o făcut, o luat... na.
C. M. - Dacă pot, mă duc și dacă nu, nu.
P. S. - Da, dar... na, totuși, ă... mă gândesc că...
C. M. - B. mi-o zis: „- D. ți-i mai bine, mergi, dacă nu, să nu, să nu te duci!”
P. S. - Aha. Na, dar eu zic că ar fi bine să vii.
C. M. - Ă?
P. S. - Ar fi bine să vii așa bolnavă cum ești, că dacă îi dat cinci ouă lu… negre (500 euro – mențiunea noastră)... să te vadă acolo și...
C. M. - Dar ce? El nu știe? Doară știe el ceva.
P. S. - Știe dar hai, să vii, no!”(volumul 7, filele 243-247)
Din analiza discuției telefonice rezultă că, inculpata C. M. îi oferise deja inculpatului B. B. I. C., suma de 500 euro, pentru ca acesta să intervină pe lângă completul investit cu soluționarea acestui dosar.
Totodată, rezultă fără echivoc, implicarea inculpatei C. M. în cumpărarea influenței inculpatului B. B. I. C., în vederea soluționării favorabile a dosarului_ în care fiul său are calitatea de reclamant, aspect rezultat și din mențiunile efectuate pe cereri de plată a unor sume de bani și chitanțe emise de CEC BANK, anexate la dosarul mai susmenționat și în care inculpata C. M. figurează ca deponent (volumul 19, filele 488-490).
În convorbirea telefonică din data de 06.05.2014 ora 15.50.37 inculpata C. M. îi comunică inculpatei P. S. faptul că procesul la care a avut termen pe data de 30.04.2014 (_ ) s-a amânat pentru luna iunie și își exprimă nemulțumirea că deși i-a dat o sumă mare de bani, nu a rezolvat nimic. În același context inculpata P. S. specifică faptul că inculpata M. C. i-a dat inculpatului B. B. I. C. 500 de euro (cinci ouă) și că trebuie să meargă iar la acesta înainte de termenul de judecată din luna iunie:
„C. M. - L-o mânat pe B. pe nepotul acuma. Că l-am întrebat unde să mă duc să plătesc chitanța, că am plătit o chitanță de cinci milioane, că la CEC era închis.
P. S. - Da, da, când o venit VICTORIȚA azi că ți-am spus, că încă i-am dat patru lei de tren și i-am zis să-mi aducă un pumn de patrunjel să am la ciorbe și nu mi-o adus și mi-o arătat planul și când citește mai tare, trebuie să deie pentru gardul ăsta 40 de milioane și s-o dus acuma direct, repede s-o dus să tragă la xerox, să trimită la Suceava la O., că i-o pus pe gardul ăsta nou de la fratele ei, nu pe acel vechi și acuma iară tre să facă nu știu ce Doamne, s-o spariet, acuma o citit pe pat la mine și nici nu avea rabdare și o zis că merg să taie porcul și i-am zis să taie acuma înainte de hram și am s-o sun să văd dacă s-o dus la Suceava, ce-o făcut, că ea la mine o citit tăt dosarul și deodată trebuie să deie 40 de milioane pe gardul nou și ea o zis „cum pe gardul nou, că eu am făcut pentru gardul vechi, cine l-o pus să facă pentru gardul nou?” și mai am să sun să văd ce-o făcut, sau avea să meargă să deie lui asta, că nu știu când are iară proces. Că ți-am spus că o avut proces la Suceava și o trimis pe A. și A. degeaba îl trimite aicea, că doară el stă în bancă ca un copil de șapte ani și nu graia nimica. Nu m-am dus eu cu el la babă cu el și m-am facut de rușine? N-am luat eu o cioclată, nu am luat ninica și am zis “vău ce prostie am facut” și i-am zis “na, îi soțul lui doamna și ea când vine… las că facem, las că dregem” și amu i-am spus “na, ai mai fost la babă, ce ai mai facut?” și ea o zis „n-am fost că n-am bani, na, că poate tai porcul și...” și poate taie porcul ăsta bolnav și-i duce la babă porc.
C. M. - Dar ea nu știe că eu încă nu am rezolvat nimica și-am dat o... o.... o mie cinci sute de euro?
P. S.- Da și-ncă rezultatul, încă na, hai... dar eu am spus că poate taie porcul ăsta bolnav, scroafa asta care-i paralizată și poate îi dă la babă și am cerut să-mi dea și mie un șold să iau împreună cu M. și o zis că nu, că ea nu are porc, dar dacă am să mă duc duminecă, am să trag o fugă numai de-a naibii, să văd ce porc are ea pe lângă scroafă. Eu cred că taie scroafa bolnavă care i-a dat antibiotice.
Cele două discută de animale.
P. S.- Na, acuma prin iunie până pe 25 să mergem iară la baba să-i spunem tăt ce s-o întâmplat, ca să fie prin iunie, să fie curat.
C. M. - Da, că o cerut O. nu amânare mare, știi?
P. S.- Ce a spus?
C. M. - Ca să nu ne amâne mult ca și acela, ne-am judecat ani de zile.
P. S.- Da, da, da, apăi nu, apăi na, la babă cinci ouă i-ai dat... apăi înainte nu știu ce și amu mergem cam pe 23, ca să fie el la așa și cu O. împreună, doară el o spus și O. rămâne ca o frunză pe apă.
C. M. - Da.” (volumul 7, filele 327-331)
În convorbirea telefonică din data de 12.05.2014 inculpata C. M. își arată nemulțumirea față de inculpata P. S. cu privire la faptul că deși i-a dat inculpatului B. I. C. B. sume de bani acesta „încă” nu a ajutat-o cu nimic (volumul 7, filele 336-340).
Cu privire la aspectele menționate anterior, numita B. O., avocat în cadrul Baroului Suceava, a declarat următoarele:”Înainte de sărbătorile anului 2013, la recomandarea unui client mai vechi, am fost contactată de către C. N.. Mi-a comunicat că lucrează în afara țării, că avea pe rol un dosar civil în care avea calitatea de „reclamant”. Dosarul privea revendicarea unui imobil și radiere/intabulare carte funciară.
După un timp am căzut de acord cu acesta să-l reprezint în instanță și am încheiat un contract de asistență juridică.
C. N. mi-a comunicat că l urmează să plece din nou în străinătate, iar pe parcursul desfășurării procesului, pentru cheltuielile curente, urma să discut cu mama acestuia, C. M.. M-a asigurat că va trimite banii aferenți acestor cheltuieli, mamei sale care, la rândul ei, mi le va achita.
Cu C. M. m-am întâlnit de la al doilea termen, de la semnarea contractului de asistență juridică. Menționez că, C. M. niciodată nu mi-a comunicat că ar fi intervenit pe lângă judecătorul investit cu soluționarea cauzei, dar într-o discuție ulterioară pe care am avut-o cu ȚÎCȘĂ V., aceasta mi-a comunicat că a intervenit și pentru C. M., tot la judecătorul B. B. I. C.; nu mai rețin ce anume a relatat că a oferit acestuia pentru a obține o sentință favorabilă numitei C. M..
Cu excepția faptului că știam despre P. S. faptul că era rudă sau prietenă cu cineva din familia judecătorului B. B. I. C., despre aceasta din urmă nu cunosc alte date” (volumul 11, filele 284-285).
A fost identificat magistratul investit cu soluționarea dosarului nr._ din cadrul Judecătoriei Rădăuți, respectiv Completul C2 CGO -judecător C. G. O., în urma audierii acesta infirmând faptul că inculpatul B. B. I. C. ar fi intervenit pe lângă el pentru a pronunța o hotărâre favorabilă fiului inculpatei C. M. (C. N. V.) (volumul 4, filele 329-333).
Inculpatele pe parcursul desfășurării activității infracționale au adoptat un limbaj codificat luându-ți în acest fel măsuri de prevedere ceea ce denotă abilitatea infracțională. Astfel, acestea făceau referire la termene de judecată și la procese, pe care le denumeau „discotecă”; sumele de bani pe care le ofereau sau intenționau să le ofere erau codificate ca fiind „ouă negre”, iar inculpatului B. B. I. C. îi atribuiseră termenul codificat „baba”. Sunt relevante, în acest sens discuțiile telefonice purtate de inculpata ȚÎCȘĂ V. în data de 10.06.2014, cât și în data de 29.06.2014 (ulterior declanșării acțiunii D.N.A. din 22.06.2014), cu o persoană neidentificată.
Astfel, în cadrul discuției din 10.06.2014, inculpata îi oferă „consultanță juridică” unui apropiat de al ei, căruia îi sugerează că, pentru a avea câștig de cauză într-un proces civil trebuie să-i ofere mită expertului desemnat în cauză:„ȚÎCȘĂ V. - Da. Să ai 150 de ouă la neta.
DOMN - Da de unde ouă? Nu am ouă, doară să cumpăr de la stat, să cumpăr de la stat să-i dau ouă.
ȚÎCȘĂ V. - Ouă negre.
DOMN - Aha. Ouă negre, vedem.
ȚÎCȘĂ V. - Să dai în mână la partea... la acela să vorbești treaba.
DOMN - Vedem.
ȚÎCȘĂ V. - Spui "domnule, uite asta, dar mie îmi faci dreptate, nu vreau altceva, eu vreau pe dreptate". Vede cât dai pe dreptate și-ți face pe dreptate”.(volumul 7, filele 358-359).
Ulterior, după audierea inculpatei la sediul D.N.A., ȚÎCȘĂ V. i-a legătura telefonic și stabilește cu aceeași persoană să nu mai discute, prin telefon, despre afacerile lor judiciare:
„ȚÎCȘĂ V. - Mata ai fost la discotecă?
DOMN - Am fost la discotecă. Nu mai graim de discotecă, nu mai graim ninic, graim de fân.
ȚÎCȘĂ V. - Da, îi bun.
DOMN - Graim de fân, ascultă ce-ți spun eu! Dacă vrei. Și dacă nu, fă ce vrei.
ȚÎCȘĂ V. - Da.
DOMN - Mai bun așa.
ȚÎCȘĂ V. - B..
DOMN - La discotecă am fost, mărg la discotecă oleacă mai târziu, mai am o discotecă de mărs mai târziu.
ȚÎCȘĂ V. - Aha.
DOMN - Așteptăm discoteca, să vedem pe când o programează directorul caminului.
ȚÎCȘĂ V. - Aha.
DOMN - Discoteca.
ȚÎCȘĂ V. - Aha.
DOMN - Ai înțeles, nu?
ȚÎCȘĂ V. - Da.
DOMN - Asta este cu discoteca... nu... că nu gasește muzicanții, ca să vie să-i cânte exact la discotecă, că-i trebe cântare acolo.
ȚÎCȘĂ V. - Aha, aha. Da, da.
DOMN - Neta, neta mai îmbli la discotecă?
ȚÎCȘĂ V. - Mai mărg. Dar de ce? Dar încă n-am 100 de ani.
DOMN - N-ai 18 ani? B., bun.
ȚÎCȘĂ V. - Până la 100 de ani tre să mai merg.
DOMN - Îi bun, îi bun. B.. Nu graim altceva. că nu-i tare bun, că... e foarte periculos de vorbit.
ȚÎCȘĂ V. - Da, da.
DOMN - Ți-ai dat sama, nu?
ȚÎCȘĂ V. - Da.
DOMN - Ai vazut cum îți pune microfoane în casă și nu știi că ai microfoane în casă, prin tăte... prin tăte colțurile la tablouri.”(volumul 7, filele 360-361
Examinând actele dosarului judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel C. va reține următoarele:
În prealabil se impune a se preciza că în raport cu art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituția României măsura arestării unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În jurisprudența sa, CEDO (cauza C. contra României Hotărârea nr._-02 din data de 10.06.2008 ), a expus patru motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracțiune: pericolul ca acuzatul să fugă ( Stogmuller împotriva Austriei, Hotărârea din 10.11.1969), riscul ca acuzatul odată repus în libertate, să împiedice aplicarea justiției ( Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din 27.06.1968) ,să comită noi infracțiuni ( Matzenetter împotriva Austriei, hotărârea din 10.11.1969 ) sau să tulbure liniștea publică (Letellier împotriva Franței, Hotărârea nr._-04, din 05.07.2007).
Aceste motive au fost preluate și în legislația română, cu ocazia reglementării cazurilor de arestare preventivă prevăzute de art. 223 alin.1 Cod procedură penală, mai exact în cuprinsul art. 223 alin.1 lit. a), art. 223 alin.1 lit. b),c ) art. 223 alin.1 lit.d) și 223 alin.2 Cod procedură penală.
Pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte și informații care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la suspiciunea rezonabilă că s-a săvârșit o infracțiune. Acest aspect presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării (cauzele Brogan și Murray c/a Regatului Unit) tocmai pentru ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franței), iar faza de urmărire penală a fost finalizată prin întocmirea rechizitoriului fundamentat pe probele administrate și trimiterea în judecată a inculpaților menționați mai sus.
Având în vedere dinamismul procesului penal și faptul că măsurile preventive au drept scop desfășurarea procesului penal și a activității procesuale, este firesc ca acestea să fie adaptate în funcție de temeiurile de fapt și de drept ale cauzei, asigurându-se astfel o flexibilitate a acestora, în raport de anumite împrejurări concrete, legate de cauza penală precum și de persoana făptuitorului.
De la verificarea anterioară a menținerii măsurii arestării preventive din data de 07 apriie 2015 dispusă de către ÎCCJ, nu au intervenit, în principiu, modificări ale temeiurilor arestării preventive a celor patru inculpați, decât sub aspectul duratei termenului rezonabil pe de o parte și a obiectului procedurii camerei preliminare pe de altă parte.
Reglementând procedura în camera preliminară legiuitorul a fixat obiectul acesteia, astfel potrivit art. 342 C.pr.pen. obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea după trimiterea în judecată a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
De asemenea, conform art. 343 C.pr.pen. durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei în instanță, fiind vorba de un termen de recomandare, a cărui depășire în absența unei sancțiuni exprese nu atrage vreo consecință procesuală.
Prin limitarea obiectului procedurii în camera preliminară este evident că aceasta este o procedură „statică”, în cursul căreia nu se pot administra probe în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate, în ceea ce privește faptele reținute sau încadrările juridice, care ar putea conduce la o schimbare a situației juridice a inculpaților care beneficiază de prezumția de nevinovăție în virtutea art.4 Cod procedură penală până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare
Așa cum ÎCCJ s-a pronunțat prin Dec.pen.nr.4284/2009, în cursul procesului penal, forța prezumției de nevinovăție scade sau crește în funcție de probatoriul efectuat, ajungând în final, la stadiul de certitudine a nevinovăției sau, dimpotrivă, la negarea sa completă, iar art. 5 lit, c) din CEDO, condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice, că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni.
În acest context, raportat și la complexitatea dosarului cauzei, ce implică un număr mare de inculpați și de infracțiuni, într-un anumit stadiu al procedurii camerei preliminare se poate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în speță măsura controlului judiciar.
I. Referitor la situația inculpatului B. B.- I. C., judecătorul de cameră preliminară va constata următoarele:
Prin încheierea penală din data de 23.06.2014 a judecătorului de drepturi și libertăți al Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus arestarea preventivă față de inculpatul B. B.-I. C., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 23.06.2014 până la 22.07.2014, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 16 ( volumul 22, filele 94-95 dos. u-up.), măsura fiind prelungită succesiv și menținută în procedura camerei preliminare până la data de 08.03.2015.
Măsura arestării preventive a fost luată față de inculpatul B. B. în baza art. 223 alin.2 C.p.p., ocazie cu care s-a procedat la o analiză obiectivă a acestui temei al arestării .
Potrivit art. 223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Nu se poate fave abstracție nici de faptul că inculpatul a fost suspendat din funcția de judecător conform hotărârii CSM, astfel că nu există pericolul ca acesta să mai săvârșească infracțiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată și în virtutea funcției pe care a deținut-o.
În ceea ce privește caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, cea de zece luni, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că durata măsurii preventive se apropie de limite rezonabile în raport cu gravitatea acuzațiilor, cu complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor judiciare, ci dimpotrivă, depunându-se eforturi ca această cauză să fie soluționată cu celeritate.
Apărarea ordinii publice este pertinentă și suficientă numai dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului din prezenta cauză ar tulbura în mod real ordinea publică, iar menținerea stării de arest preventiv ar putea fi justificată numai dacă ar exista indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public, care în pofida prezumției de nevinovăție să prevaleze asupra regulilor privind libertatea individuală.
De asemenea, prin obligațiile care i se vor impune de a nu lua legătura cu părțile implicate, precum și cu martorii menționați în rechizitoriu nu ar mai exista pericolul ca inculpatul să săvârșească infracțiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată.
II. Referitor la situația inculpatului D. D., judecătorul de cameră preliminară va constata următoarele:
Prin încheierea penală din data de 23.06.2014, a judecătorului de drepturi și libertăți al Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus arestarea preventivă față de inculpatul D. D. pe o durată de 30 de zile, începând cu 23.06.2014 până la data de 22.07.2014, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.18 ( volumul 22, filele 98-99, dos.u.p.), măsura fiind prelungită succesiv și menținută în procedura camerei preliminare până la data de 08.05.2015.
Măsura arestării preventive s-a dispus față de inculpatul D. D. în baza art. 223 alin.2, ocazie cu care s-a procedat la o analiză obiectivă a acestui temei al arestării.
Potrivit art. 223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Inculpatul a fost suspendat din funcția de procuror conform hotărârii CSM, astfel că nu există pericolul ca acesta să mai săvârșească infracțiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată și în virtutea funcției pe care a deținut-o.
În ceea ce privește caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, cea de zece luni, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că durata măsurii preventive se apropie de limite rezonabile în raport cu gravitatea acuzațiilor, cu complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor judiciare, ci dimpotrivă, depunându-se eforturi ca această cauză să fie soluționată cu celeritate.
Apărarea ordinii publice este pertinentă și suficientă numai dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului din prezenta cauză ar tulbura în mod real ordinea publică, iar menținerea stării de arest preventiv ar putea fi justificată numai dacă ar exista indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public, care în pofida prezumției de nevinovăție să prevaleze asupra regulilor privind libertatea individuală.
De asemenea, prin obligațiile care i se vor impune de a nu lua legătura cu părțile implicate, precum și cu martorii menționați în rechizitoriu nu ar mai exista pericolul ca inculpatul să săvârșească infracțiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată.
III. Referitor la situația inculpatului O. A., judecătorul de cameră preliminară va constata următoarele:
Prin încheierea penală din data de 12.09.2014 a judecătorului de drepturi și libertăți al Curții de Apel București pronunțată în dosarul_ , s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului O. A. pe o durată de 30 de zile, începând cu 12.09.2014 până la 11.10.2014, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr 20 (volumul 22, filele 100 dos. u.p.), măsură rămasă definitivă prin Încheierea din 19 septembrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, ulterior fiind menținută în procedura camerei preliminare până la data de 08.03.2015.
La termenul din data de 10.10.2014 inculpatul O. A. a dat o declarație suplimentară în fața judecătorului de cameră preliminară, declarație care singulară nu poate modifica situația juridică a acestuia în absența unor probe care să îi confirme susținerile ( susținând printre altele că i-a fost încălcat dreptul la apărare inclusiv sub aspectul administrării de probe), însă faza camerei preliminare nu permite acest lucru.
Măsura arestării preventive fost dispusă față de inculpatul O. A. în baza art.223 alin.1 lit.b și art. 223 alin.2 C.pr.pen., ocazie cu care s-a procedat la o analiză obiectivă a acestor temeiuri ale arestării preventive.
Potrivit art. 223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
În ceea ce privește caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, cea de opt luni, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că durata măsurii preventive se apropie de limite rezonabile în raport cu gravitatea acuzațiilor, cu complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor judiciare, ci dimpotrivă, depunându-se eforturi ca această cauză să fie soluționată cu celeritate.
Apărarea ordinii publice este pertinentă și suficientă numai dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului din prezenta cauză ar tulbura în mod real ordinea publică, iar menținerea stării de arest preventiv ar putea fi justificată numai dacă ar exista indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public, care în pofida prezumției de nevinovăție să prevaleze asupra regulilor privind libertatea individuală.
De asemenea, prin obligațiile care i se vor impune de a nu lua legătura cu părțile implicate, precum și cu martorii menționați în rechizitoriu nu ar mai exista pericolul ca inculpatul să săvârșească infracțiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată.
IV. Referitor la situația inculpatului B. C. G., judecătorul de cameră preliminară va constata următoarele:
Prin încheierea penală nr. din data de 23.06.2014, a judecătorului de drepturi și libertăți al Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus arestarea preventivă față de inculpatul B. C.-G., pe o durată de 30 de zile, începând cu 23.06.2014 până la 22.07.2014, fiind emis mandatul de arestare preventivă, nr.17 ( volumul 22, filele 96-97), măsura fiind prelungită, succesiv și menținută în procedura camerei preliminare până la data de 08.12.2014.
Măsura arestării a fost luată față de inculpatul B. C. G. în baza art. 223 alin.2, art.223 alin.1 lit.b C.pr.pen., ocazie cu care s-a procedat la o analiză obiectivă a acestui temei al arestării măsura fiind prelungită ulterior.
Potrivit art. 223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
În ceea ce privește caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, cea de nzece luni, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că durata măsurii preventive se apropie de limite rezonabile în raport cu gravitatea acuzațiilor, cu complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor judiciare, ci dimpotrivă, depunându-se eforturi ca această cauză să fie soluționată cu celeritate.
Apărarea ordinii publice este pertinentă și suficientă numai dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului din prezenta cauză ar tulbura în mod real ordinea publică, iar menținerea stării de arest preventiv ar putea fi justificată numai dacă ar exista indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public, care în pofida prezumției de nevinovăție să prevaleze asupra regulilor privind libertatea individuală.
De asemenea, prin obligațiile care i se vor impune de a nu lua legătura cu părțile implicate, precum și cu martorii menționați în rechizitoriu nu ar mai exista pericolul ca inculpatul să săvârșească infracțiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată.
În prealabil, se impune a se preciza că ne aflăm în situația de verificare a măsurilor preventive în procedura camerei preliminare în concordanță cu disp. art. 207 C.p.p., care nu prevede expres soluții procedurale decât în situațiile de menținere a măsurii arestării preventive sau a revocării acestei măsuri nu și ipoteza înlocuirii măsurii arestrii prevenive cu o altă măsură preventivă mai ușoară, respectiv cea a controlului judiciar și de aceea se apreciază oportunitatea luării acestei măsurii de către judecătorul de cameră preliminară, așa cum rezultă și din interpretarea textului art. 214 C.p.p. și nu înlocuirea acesteia, chiar dacă au fost formulate cereri scrise sau formulate oral de către apărători, iar inculpații au achiesat acestora.
Chiar dacă inculpatul O. A. (prin apărătorul ales ) a formulat separat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai ușoară respectiv cea a controlului judiciar , cu motivarea în esență că o măsură preventivă mai ușoară este suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art.202 alin.1C.p.p., raportat la împrejurările concrete ale cauzei, la conduita procesuală, precum și la jurisprudența CEDO,cerere care face obiectul dosarului nr._ 4/a 20, dosar care a fost conexat la termenul de azi 29.04.2015 la prezentul dosar pentru o bună administrae a justiției va fi analizată concomitent cu verificare a măsurilor preventive în procedura camerei preliminare în concordanță cu disp. art. 207 C.p.p.
În conformitate cu jurisprudența constantă a CEDO existența unor motive plauzibile pentru a suspecta că persoana arestată a săvârșit o infracțiune este o condiție sine qua non a legalității menținerii detenției, însă totuși după un anumit timp acest lucru nu mai este suficient, iar autoritățile trebuie să ofere motive concrete pentru a justifica necesitatea menținerii unei persoane în arest ( cauza Zimin c/a Rusiei, Hot. din 06.02.2014)
De asemenea, continuarea detenției nu se justifică într-o anumită speță decât dacă indicii concrete demonstrează o cerință veritabilă de interes public care prevalează în profida prezumției de nevinovăție, asupra regulii respectării libertății individuale, iar prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor anumite infracțiubni pot genera tulburări sociale care să justifice arestarea preventivă cel puțin o periodă de timp și prin urmare autoritățile judiciare trebuie să prezinte motive mai specifice care să justifice perisistența motivelor detenției ( cauza T. c/a României, Hot. din 7 aprilie 2009 ).
Nu se poate face abstracție nici de faptul că judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel C. a invocat din oficiu, dispunând sesizarea Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a Titlului II partea specială intitulat Camera Preliminară,vizând inclusiv art. 348 C.p.p. referitor la măsurile preventive în contextul în care ca și fază distinctă a procesului penal, camera preliminară, nu există o reglementare expresă a duratei maxime a măsurii arestării preventive în cuprinsul NCPP, ca și în cazul fazei urmăririi penale și respectiv a fazei de judecată o durată maximă a măsurii arestării preventive în concordanță cu disp. art. 23 din Constituția României.
Pe de altă parte, camera preliminară nu se circumscrie ca o ,,continuare ” a fazei de urmărire penală, ci se conturează ca o fază distinctă a procesului penal (chiar dacă însăși constituționalitatea acesteia este pusă sub semnul incertitudinii de către judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel C.) și ca atare nu se poate constata că a încetat de drept măsura arestării preventive, așa cum a solicitat apărătorul inculpatului B. B.-I. C..
Referitor la existența unor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situație juridice a inculpaților respectiv absența antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația lor profesională, socială și familială urmează să fie relevante și într-un moment procesual ulterior.
Astfel ,judecătorul de cameră preliminară apreciază că în acest moment procesual ,măsura preventivă a controlului judiciar răspunde cerinței de proporționalitate între gravitatea faptelor și măsura luată și, necesitatea bunei desfășurări a procesului penal și pentru aflarea adevărului în cauză fiind îndeplinite condițiile legale în acest sens și fiind în concordanță și cu jurisprudența CEDO și ca atare în baza art.348 C.pr.pen. rap. la art.207 C.pr.pen. ,art.214 și art.215 C.pr.pen. și 215 indice 1 C.p.p va dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri, față de următorii inculpați:
1.B. B.-I. C., iar în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul va trebui să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;
- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat
- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013.
- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. va atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.
2.D. D., iar în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul va trebui să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;
- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția mun.Suceava, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat .
- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013.
- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art.215 alin.3 C.pr.pen C.pr.pen. va atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar pe cau’iune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către Poliția mun. Suceava județului Suceava.
3. O. A., iar în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul va trebui să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat
- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013 și nici cu personalul angajat al Primăriei mun. Rădăuți și nici cu foștii membrii Consiliului local al mun. Rădăuți.
- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. i s-a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.
4 .B. C.-G.,iarîn baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul va trebui să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat
- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013.
- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. va atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.
În baza art. 207 C.p.p. va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G., dacă nu sunt arestați în altă cauză.
În contextul celor expuse mai sus, implicit se vor respinge celelalte cereri, adică de revocarea măsurii arestării preventive formulate de inculpații D. D. și O. A., respectiv cererea de încetare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul B. B. I.- C. .
În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.348 C.pr.pen. rap. la art.207 C.pr.pen. ,art.214 și art.215 C.pr.pen. și 215 indice 1 C.p.p dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri, față de următorii inculpați:
1.B. B.-I. C.,, fiul lui M. și L.-E., născut la data de 14.10.1968 în orașul Siret, județul Suceava, domiciliat în mun. Rădăuți, ., județul Suceava cu reședința indicată în cursul procedurii camerei preliminare în mun. Rădăuți, ., ., județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_8.
În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat
- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013.
- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.
2.D. D., fiul lui I. și A., născut la data de 08.03.1960 în . Mălini, județul Suceava, domiciliat în mun. Suceava, .. 5, .,., posesor al CI . nr._, CNP_,
În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția mun.Suceava, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat .
- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013.
- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art.215 alin.3 C.pr.pen C.pr.pen. atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliția mun. Suceava județului Suceava.
3. O. A., fiul lui A. și Paraschieva, născut la data de 23.01.1960 în ., domiciliat în mun.Rădăuți, ..49, județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_
În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat
- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013 și nici cu personalul angajat al Primăriei mun. Rădăuți și nici cu foștii membrii Consiliului local al mun. Rădăuți.
- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.
4.B. C.-G., fiul lui V. și I., născut la data de 18.02.1972 în mun. Rădăuți, județul Suceava, domiciliat în Mun. Rădăuți, ..12, județul Suceava, posesor al CI . nr._, CNP_8,
În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a și j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliție sau ori de câte ori este chemat
- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013.
- să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliția mun.Rădăuți județului Suceava.
În baza art. 207 C.p.p. dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților B. B.-I. C., D. D., O. A. și B. C.-G., dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Respinge celelalte cereri, adică de revocarea măsurii arestării preventive formulate de inculpații D. D. și O. A., respectiv cererea de încetare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul B. B. I.- C. .
În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de contestație în termen de 48 ore de la pronunțare cu inculpații B. B. I.- C., D. D., O. A. și B. C.-G. și de la comunicare cu procurorul. .
Pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 29.04 .2015.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER
I. - C. M. N. N.
Red. ICM/ICM
29 .04. 2015

← Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr....		Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... →

Verificare măsuri preventive (art.207 NCPP). Încheierea nr. 236/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive (art.207 NCPP). Încheierea nr. 236/2015. Curtea de Apel CLUJ