Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Decizia nr. 911/2013. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 911/2013 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 911/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 911/R/2013

Ședința publică din data de 20 iunie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. L.

JUDECĂTORI: M. R.

: M. B.

GREFIER: A. B. H.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial Cluj reprezentant prin procuror –

D. D.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM – BIROUL TERITORIAL BISTRIȚA-NĂSĂUD și de către inculpații R. I. M. și L. M. A. împotriva sentinței penale nr. 1540 din data de 24 octombrie 2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Bistrița, privind pe inculpații R. I. A., L. M. A., trimiși în judecată pentru comiterea, fiecare, a infracțiunilor de constituire în grup infracțional, trafic de imigranți și complicitate la fals privind identitatea, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. 1 Cod penal; art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 ( aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003 ) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal ( 2 acte ); art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 112/2001 ( aprobată prin Legea nr. 252/2002 ); art. 26 Cod penal raportat la art. 293 alin. 1 Cod penal ( 2 fapte ), iar în cazul inculpatului R. I. A. și pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 288 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și inculpatul L. V. S. trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, fals privind identitatea, trecerea ilegală a frontierei de stat a României și trecerea ilegală a frontierei unui stat străin, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal; art. 293 alin. 1 Cod penal; art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 ( aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003 ); art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 112/2001 ( aprobată prin Legea nr. 252/2002 ) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, totți prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, dat în dosar nr. 29D/P/2005, precum și recursurile declarate de către inculpatul F. F. și P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM – BIROUL TERITORIAL BISTRIȚA - NĂSĂUD împotriva sentinței penale nr. 1539 din data de 24 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._/190/2012 format ca urmare a disjungerii din dosarul nr._, inculpatul F. F. fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Bistrița - Năsăud dat în dosarul nr. 29D/P/2005 pentru comiterea, infracțiunilor de constituire în grup infracțional, trafic de imigranți și complicitate la fals privind identitatea, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. 1 Cod penal; art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 ( aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003 ) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal ( 2 acte ); art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 112/2001 ( aprobată prin Legea nr. 252/2002 ); art. 26 Cod penal raportat la art. 293 alin. 1 Cod penal ( 2 fapte ).

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că inculpații - recurenți, prin mandatar – avocat F. R. – au depus la dosar note de ședință, iar inculpatul R. I. A., prin apărător – avocat C. Kiseleff Aris, a depus la dosar concluzii scrise.

De asemenea, se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 13 iunie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin încheierea din data de 13 iunie 2013 s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 20 iunie 2013.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 1539 din 24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._/190/2012:

I. A fost condamnat inculpatul F. F., fiul lui I. și S., născut la data de 22.06.1970 în Nimigea, jud. B-N, cetățean român, studii medii, căsătorit, 2 copii minori, stagiu militar satisfăcut, CNP_, fără antecedente penale, domiciliat în Beclean,., nr.6, ., jud.B-N, pentru comiterea infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

A fost condamnat același inculpat pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art.71 alin.1 din OUG 105/2001 aprobată prin Legea 243/2002, modif. prin Legea 39/2003 cu aplic art. 41 alin.2 C.p., art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

A fost condamnat același inculpat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

Conform art. 81 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, sens în care s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

II.În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. s-a încetat procesul penal față de inculpatul F. F. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

În temeiul art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul DIICOT-Biroul Teritorial B-N, înregistrat la Judecătoria Bistrița sub dosar nr._/190/2012 ca urmare a disjungerii cauzei prin Încheierea din data de 10.10.2012 din dosarul cu nr._, a fost trimis în judecată inculpatul F. F., pentru comiterea, infracțiunilor de constituire în grup infracțional, trafic de imigranți și complicitate la fals privind identitatea, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. 1 Cod penal; art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 (aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte); art. 2 alin. 1 din OUG nr. 112/2001 (aprobată prin Legea nr. 252/2002); art. 26 Cod penal raportat la art. 293 alin. 1 Cod penal (2 fapte), reținându-se în sarcina acestuia că în perioada decembrie 2003 - mai 2004, împreună cu alte persoane s-au constituit într-un grup infracțional și au organizat, călăuzit, îndrumat în baza aceleiași rezoluții infracționale trecerea ilegală a frontierei de stat a României de către numiții B. F. G. și L. V. S. în schimbul unor sume de bani, . Ungariei la data de 20.12.2003 a numitului L. V. S., ajutându-i totodată prin efectuarea transportului lor în PTF Nădlac de a se legitima în fața organelor Poliției de frontieră sub identități false – G. O. D., respectiv I. A..

Analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei coroborat cu dispozițiile legale în materie, instanța a reținut următoarele:

În fapt:

1.În noaptea de 19/20 decembrie 2003, la ora 0:00-0:01, inculpatul F. F. împreună cu alte două persoane constituite într-un grup infracțional organizat în vederea comiterii infracțiunilor de trafic de migranți și trecere frauduloasă a frontierei statelor străine, a călăuzit, îndrumat ieșirea frauduloasă din România prin PTF Nădlac a unui migrant care avea interdicție de ieșire din România deoarece la data de 1.06.2003 fusese returnat din Spania pe motiv de ședere ilegală. Ieșirea migrantului s-a realizat folosindu-se de un pașaport falsificat, migrantul folosindu-se de identitatea lui I. A., aspect cunoscut de inculpatul F. F. care l-a ajutat astfel să părăsească România.

După cum rezultă din evidenta intrărilor-ieșirilor din tară a cetățenilor români, cu autoturismul înmatriculat în circulație sub nr. CB-3443 al cărui proprietar s-a declarat unul din cei trei membrii ai grupului infracțional, au ieșit din țară patru persoane printre care I. A. și F. F.. Audiat fiind I. A., acesta a declarat că la acea dată nu a ieșit din România și că nu-l cunoaște pe F. F.. După ce a ieșit astfel fraudulos din țară, migrantul a fost transportat de inculpat împreună ceilalți participanți, până în zona Budapesta, de unde a fost preluat de o persoană cu numele de „G." (neidentificat) sau altcineva trimis de acesta, care l-a transportat până în Austria iar de aici migrantul s-a deplasat în Italia la sora sa care locuia într-o comună de lângă Florența.

Starea de fapt a fost reținută în urma coroborării mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, declarațiile martorilor I. A., S. V. zis „P. și C. F..

Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că la data de 11 decembrie 2003, în urma unei petreceri organizate la un restaurant din Bistrița migrantul respectiv a intrat în posesia pașaportului numitului I. A., pe care l-a remis unei persoane rămase neidentificate în vederea falsificării respectiv a aplicării unei fotografii a inculpatului pentru a fi folosit la trecerea ilegală a frontierei.

Din interceptările convorbirilor telefonice rezultă că prin intermediul martorilor S. V. zis „P. și C. F., același migrant a luat legătura cu inculpatul F. F. cu care s-a întâlnit în Bistrița, în data de 18 decembrie 2003 înțelegându-se ca în schimbul sumei de 500 Euro să îl scoată fraudulos din țară, pe baza unui pașaport falsificat prin înlocuirea pozei titularului, plecarea urmând să aibă loc chiar în cursul zilei următoare.

Întrucât nu avea suficienți bani pentru a plăti suma solicitată de inculpatul F. F., migrantul a luat împrumut diferite sume de bani de la mai mulți prieteni de-ai săi, ca de exemplu: 200 Euro de ia martorul S. V. zis „P." și cea 150 Euro de la martorul C. C., zis „L.".

În ziua de 19 decembrie 2003. orele 11:28 migrantul (utilizator al postului telefonic_) a fost contactat telefonic de către inculpatul F. F. zis „F." (utilizator al postului telefonic cu numărul 074542S418) - căruia i s-a și adresat cu apelativul „domnu" Feri".

Inculpatul i-a solicitat să se întâlnească într-o jumătate de oră în fața magazinului „F." din Bistrița, să aducă pașaportul falsificat, pentru a-l vedea. Imediat după această discuție migrantul a discutat la telefon cu prietenul său G. din Italia, aflat la numărul de telefon +_, căruia i-a comunicat că va ieși din țară urmând să-l sune ulterior din Ungaria.

În aceeași zi de 19 decembrie 2003, ia orele 13:55, migrantul a fost contactat telefonic de către inculpatul F. F., după care cei doi s-au întâlnit și cu ceilalți membrii ai grupului infracțional și s-au deplasat împreună înspre Ungaria, trecerea frontierei având loc în intervalul 0:00-0:01.

Audiat fiind în cursul urmăririi penale inculpatul migrantul a plasat momentul plecării sale din România la o altă dată și prin alt punct de trecere a frontierei (respectiv B.), declarația sa fiind apreciată ca nesinceră având în vedere probele administrate în cauză respectiv procesele-verbale de redare rezumativă a convorbirilor telefonic (vol.II urmărire penală) care se coroborează cu declarațiile martorilor C. F., Săngeorzan V., C. A., Cozmulei C. (f.44-59 vol.III urmărire penală). De asemenea, pentru aceleași motive au fost înlăturate și declarațiile inculpatului F. F. care nu a recunoscut nici una dintre învinuirile aduse prin actul de sesizare.

2. La începutul lunii mai 2004 martorul B. F. G. zis „D." din .-Năsăud avea interdicție de a ieși din țară ca urmare a faptului că anterior a încercat să intre ilegal în Ungaria folosindu-se de pașaportul numitului B. A. V. G.. Pentru că dorea să plece din nou în Spania B. F. G. a intrat în posesia pașaportului numitului G. O. D., pașaport falsificat de o persoană rămasă neidentificată prin aplicarea fotografiei lui B. F. G..

B. F. G. a obținut de la un prieten de-al său aflat în Spania (neidentificat) numărul de telefon al inculpatul F. F., zis „F." despre care i s-a spus că „trece" - adică scoate din țară - persoane care au interdicție, contra sumei de 1000 euro. B. F. G. l-a contactat telefonic pe F. F. stabilind ca loc de întâlnire zona bisericii de la BIG din municipiul Bistrița. Cu ocazia întâlnirii din 04.05.2004, B. F. G. i-a spus inculpatului că „are belele" și vrea să iasă din țară pe baza unui pașaport falsificat pe care i l-a și arătat.

Inculpatul F. F., i-a spus că îl poate scoate din România până în Ungaria în schimbul sumei de 1000 de euro iar din Ungaria în Austria pentru încă 1000 de euro, pe baza acestui pașaport. B. F. G. a fost de acord cu plata sumei de 2000 euro către inculpat, astfel că s-au înțeles că va fi contactat de către acesta la momentul când se va putea realiza plecarea.

B. Fiore G. s-a întâlnit cu B. A. V. G. - care între timp revenise în țară - și i-a cerut să-i împrumute niște bani de drum pentru că pleacă în Spania, acesta din urmă asigurându-l că îl va ajuta și împrumutându-i suma de 1600 euro.

În data de 11.05.2004 inculpatul F. F. l-a telefonat lui B. F. G. stabilind ca în data de 13.05.2004, la orele 19 să se întâlnească în fața hotelului S. din Beclean pentru a pleca spre Ungaria.

În cursul zilei de 13.05.2004 B. Fiore G. s-a întâlnit cu B. A. V. G. - de la care primise împrumut suma de 1600 euro - și după ce i-a spus că la orele 18.00 trebuie să plece spre Beclean să se întâlnească cu cel ce îl „va scoate" din țară, l-a rugat să meargă cu el la întâlnirea cu inculpatul. În jurul orelor 18.00 B. F. G. împreună cu inculpatul B. A. V. G. au plecat din Bistrița cu un taxi condus de martorul S. S. și la scurt timp după ce au ajuns în parcarea hotelului S. aflat pe ., a venit inculpatul F. F. cu autoturismul marca Opel Astra de culoare albă cu numărul de înmatriculare de Ungaria CB 3443. Inculpatul F. F. l-a întrebat pe martorul B. F. G. „dacă are banii" referindu-se la cel 2000 de euro - la care martorul l-a arătat că are suma de 1800 euro și a precizat că îl va da banii după ce „îl va scoate" din tară. Pentru că acești bani erau insuficienți inculpatul F. F. i-a cerut martorului să-i dea lănțișorul de aur pe care îl purta ia gât și o brățară de aur în contul celor 400 de euro pe care nu-i avea, astfel că martorul i-a dat bijuteriile. Cu puțin înainte de orele 19.00 în apropierea mașinii inculpatului F. F. a parcat un autoturism marca Dacia Solenza cu numărul_ din care a coborât celălalt membru al grupului infracțional organizat despre care F. F. i-a spus că este senator și are pașaport diplomatic „ și cu el vom trece fără probleme", martorul fiind prezentat ca fiind „ băiatul care trebuie să treacă".

Inculpatul F. F. a urcat în autoturismul Opel Astra la volan, pe scaunul din dreapta față așezându-se celălalt participant iar B. F. G. pe bancheta din spate, pornind în direcția Cluj-N.. În localitatea Cristeștii Ciceului în autoturism a urcat și numitul R. S. I. C., deplasându-se apoi prin Cluj-N. și Oradea, în direcția A. - Nădlac.

În parcarea unui peco din apropierea P.T.F Nădlac s-au întâlnit cu cel de al treilea membru al grupului infracțional care a venit cu autoturismul marca Opel Vectra cu numărul de înmatriculare_ ,de culoare verde. După o scurtă conversație cu acesta inculpatul F. F. și R. S. I. C., au revenit în autoturismul Opel Astra iar B. F. G. având asupra sa doar unul din cele două bagaje, împreună cu ceilalți doi membri ai grupului infracțional s-au deplasat înspre PTF Nădlac. Se impune a se preciza că înainte de a se despărți, inculpatul F. F. i-a spus martorului B. F. G. să îi dea numitului R. S.-I.-C. suma de 500 de euro pe motiv că „nu are bani să arate la controlul de ieșire din țară martorul dându-i inculpatului suma de 500 de euro în opt bancnote de 50 de euro și o bancnotă de 100 de euro - parte din suma de 1600 euro pe care trebuia să i-o achite lui F. F. pentru trecerea frontierei.

După ce martorul B. F. G. și-a luat doar rucsacul, (nu și geanta mai mare cu alimente pe care o avea, deoarece urma să se reîntâlnească pe teritoriul Ungariei cu inculpatul F. F.) și l-a pus în portbagajul autoturismului Opel Vectra înmatriculat în circulație sub nr._, inculpatul F. F. i-a spus că nu are nimic de făcut decât să stea pe bancheta din spate a autoturismului pentru că nimeni nu-l va întreba nimic.

În noaptea de 13/14 mai 2004, la orele 2:30 s-au prezentat la PTF Nădlac pe banda de ieșire pentru corp diplomatic, în autoturismul marca Opel Vectra înmatriculat în circulație sub nr._, conducător auto care s-a identificat cu pașaportul românesc nr._, însoțit de doi pasageri unul dintre aceștia identificat cu pașaportul diplomatic românesc nr. 8545 și numitul B. F.-G. aflat pe bancheta din spate care s-a identificat cu pașaportul românesc - falsificat - nr._ eliberat de SEIP Bistrița-Năsăud la data de 23.08.2000 pe numele de G. O.-D. (n.la 19.04.1982),toți cu intenția de a ieși din România și de a intra în Ungaria. La examinarea atentă a aspectului pașaportului, polițistul de frontieră de serviciu în acel moment, a observat că pașaportul numărul_, prezentat de pasagerul de pe bancheta din spate a autoturismului, pe numele de G. O.-D., este falsificat prin înlocuirea fotografiei și pe cale de consecință a sesizat șeful de tură, care a dispus întreruperea călătoriei persoanei care s-a legitimat cu acest pașaport. Cu ocazia verificărilor întreprinse de polițiștii de frontieră, însoțitorii martorului B. F. G. au declarat verbal că nu cunosc persoana în cauză si că au luat-o cu ei la „ocazie" din stația PECO Petrom, situată în apropierea PTF Nădlac, la circa 200 metri. Pentru acest motiv, celor doi li s-a permis ieșirea din tară dar numitului B. F.-G. i s-a întrerupt călătoria, fiind condus în sediul Poliției de Frontieră Nădlac pentru cercetări.

Cu ocazia audierilor preliminare, tânărul care a folosit pașaportul falsificat și-a recunoscut adevărata identitate - aceea de B. F.-G. și a declarat polițiștilor de frontieră că anterior, prin intermediul unei cunoștințe l-a cunoscut pe numitul F. F. zis „F." în localitatea Beclean, cu care s-a înțeles să îl transporte până în Austria contra sumei de 2000 Euro prin folosirea unui pașaport falsificat, ca urmare a faptului că avea interdicție de ieșire din tară. În seara zilei de 13 mai 2004 fost luat din Beclean de către acest „Feri" cu un autoturism marca Opel Astra de culoare albă, înmatriculat în Ungaria sub nr. CB-3443 - în care s-au mai îmbarcat senatorul de Bistrița-Năsăd, R. I.-A. si fiul acestuia, R. S.-I.-C. - și transportat până în stația Petrom din apropierea PTF Nădlac. Migrantul a mai declarat că odată ajuns în parcarea de la Peco Petrom Nădlac, după ce senatorul a vorbit la telefon cu o persoană, au așteptat puțin iar apoi a fost transferat în autoturismul marca Opel Vectra cu nr._, condus de numitul L. M.-A. și în care a urca ca pasager deputatul R. I.-A., pentru ca în acest fel și prin utilizarea benzii de ieșire din țară pentru diplomați, să fie scos fraudulos din țară și introdus fraudulos în Ungaria. B. F.-G. a precizat totodată că înainte de a fi trecut dintr-un autoturism în altul și-a luat cu el doar un bagaj, celălalt rămânând în autoturismul marca Opel Astra cu numere de Ungaria și că la solicitarea lui F. F. i-a remis lui R. S.-I.-C. suma de 500 Euro în bancnote de 100 Euro - o bucată și are 50 euro, 8 bucăți, reprezentând o parte din banii pe care s! trebuia plătească lui F. F. pentru scoaterea ilegală din țară cu ajutorul serviciilor senatorului R. I.-A.. Luând în considerare sinceritatea numitului B. F.-G. și extinzând cercetările, organele poliției de frontieră s-au deplasat în stația Petrom din apropierea PTF Nădlac la distanța de 100-200 m unde au fost găsiți F. F. și R. S.-I.-C. în autoturismul marca Opel de culoare albă cu numărul de înmatriculare unguresc CB-3443, primul în calitate de conducător auto iar al doilea în calitate de pasager. În autoturismul lui F. F. s-a găsit cel de-al doilea bagaj al lui B. F.-G.. De asemenea, asupra lui F. F. s-a găsit - printre altele legitimația nr.115/3, eliberată de Parlamentul României - Senat, pe numele F. F., consilier la „Biroul senatorial I. A. R.", iar asupra lui R. S.-I.-C. s-a găsit suma de 500 Euro în bancnotele indicate de migrant, dar nu au fost ridicate obiecte sau bunuri de către organele Poliției de Frontieră.

Cu ocazia audierii de către organele poliției de frontieră, cei doi au declarat că au călătorit împreună cu migrantul B. F.-G. în autoturismul marca Opel cu număr de Ungaria, din Beclean până în apropierea PTF Nădiac, dar că nu știau nimic despre identitatea falsă pe care urma să o folosească martorul pentru a ieși din țară. Astfel, încă de la începutul investigațiilor a apărut o contradicție flagranta între ceea ce declaraseră - în momentul depistării martorului B. F. G. de către polițistul de frontieră că avea pașaport fals – însoțitorii acestuia - în sensul că nu l-au cunoscut pe B. F.-G. și că „l-au luat de ocazie din Peco-Petrom Nădiac"- și ceea ce au declarat F. F. și R. S.-loan-Ciorian. Ca urmare a audierii acestora, contradicțiile dintre declarațiile migrantului și ale inculpaților F. F. și R. S.-I.-C. s-au înmulțit și accentuat, B. F.-G. susținând că încă de la începutul discuțiilor sale cu F. F., acesta s-a angajat ca în schimbul sumei de bani și cu ajutorul unui senator să îl scoată din țară prin folosirea unui pașaport falsificat. În schimb F. F. a declarat că a plecat din Beclean spre P.T.F.Nădiac ocazie cu care l-a luat și pe martor fără a-i cunoaște decât porecla „Dido". Acesta la plecare și-a uitat în mașină unul din bagaje. Inculpatul nu a recunoscut că ar fi pretins vreo sumă de bani sau alte valori. La rândul său R. S.-loan-C. a declarat, după ce a arătat că din Beclean a plecat împreună cu tatăl său și cu încă o persoană pe care nu o cunoștea, cu mașina lui F. F. spre Nădlac, cu intenția de a merge în Ungaria, că „nu am primit de la persoana-pasager nici o sumă de bani, nu am văzut să-i fi dat bani obiecte sau valori șoferului autoturismului, F.. Nu am știut ce pașaport are persoana asupra sa și nici nu l-am văzut și nici nu am știut unde merge. Menționez că am asupra mea suma de 500 euro în bancnote de 1x100 și 8x50 euro,bani pe care i-am primit din Spania de la un verișor" ( a se vedea filele 169-182 din volumul I urmărire penală).

În după-amiaza aceleiași zile F. F. împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional și R. S.-loan-C. au ieșit din țară tot prin P.T.F. Nădlac cu autoturismul Opel Astra înmatriculat in Ungaria cu numărul CB 3443 iar în data de 18.05.2004 s-au reîntors în tară.

După ce martorul B. F.-G. a fost audiat în calitate de învinuit la ÎJPF A., aici a fost solicitat să se prezinte și B. A.-G., care a fost audiat în calitate de martor și care a confirmat în cea mai mare parte declarațiile lui B. F.-G. precizând că pe traseul A.-Bistrița B. F.-G. i-a relata modul în care s-au derulat faptele. La circa o săptămână după reîntoarcerea în Bistrița - potrivit declarației sale - martorul B. F.-G. s-a întâlnit cu inculpatul F. F., care i-a înapoiat atât suma de 500 Euro (pe care migrantul i-o dăduse lui R. S.-I.-Cirpian) cât și bijuteriile.

Inculpatul F. F. a declarat că nu au avut nici o legătură cu fapta comisă de B. F.-G. însă având în vedere contradicțiile dintre declarațiile tuturor participanților și împrejurarea că astfel declarațiile nu se coroborează nici între ele și nici cu alte probe administrate în cauză, instanța le-a înlăturat ca nesincere.

B. F.-G. însă, și-a menținut în mare parte declarațiile inclusiv cu ocazia confruntării sale cu inculpatul F. F..

La stabilirea stării de fapt descrise anterior s-au avut în vedere declarațiile martorilor B. F.-G., B. A.-G. care se coroborează cu procesul-verbal de constatare a faptei-f.9 vol.I urmărire penală, procesul-verbal de percheziție corporală-f.14, rapoartele lucrătorilor de Poliția de Frontieră, procesele-verbale de redare rezumativă a convorbirilor-vol.II urmărire penală.

În fața instanței inculpatul F. F. nu a dorit să facă vreo declarație. În cauză au fost reaudiați martorii acuzării C. F., I. A., T. I., S. S., C. A., Cozmulei C., B. A. V. G., M. E., G. O. D. care și-au menținut în cea mai mare parte declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Raportat la ansamblul probelor administrate în cauză, instanța a reținut în sarcina inculpatului comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Astfel în ceea ce privește activitatea inculpatului în cadrul grupului infracțional, instanța a considerat că sunt îndeplinite condițiile privind durata de acțiune în timp și rolurile în cadrul grupului, inculpatul F. F. fiind persoana care recruta migranții și negocia prețul pretins de grup, ceilalți membrii având de asemenea roluri bine determinate respectiv persoană cu calitate oficială, induce o anumită inhibare a vigilenței polițiștilor de frontieră prin prezentarea pașaportului său diplomatic o dată cu pașaportul falsificat al migrantului și care uneori își asuma și rolul de conducător auto chiar în zona și perioada în care se efectua, de către polițiștii de frontieră, controlul persoanelor care doreau să iasă din țară sau transportator și însoțitor al migrantului, care prin calitatea sa de localnic - om cunoscut în orașul Nădlac - și de lucrător al AND în funcția de „controlor trafic" inclusiv în zona Punctului de frontieră Nădlac, cu a cărui prezență polițiștii de frontieră și vameșii sunt familiarizați, contribuie la înlăturarea suspiciunilor că în anturajul său s-ar putea afla un migrant care să folosească pașaport falsificat.

Față de starea de fapt reținută în baza probelor administrate în cauză instanța a apreciat că în drept:

Fapta inculpatului F. F., de a se constitui împreună cu alte persoane într-un grup infracțional organizat în perioada decembrie 2003-mai 2004 în vederea comiterii infracțiunilor de trafic de migranți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p. pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare cu reținerea art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p.

Fapta aceluiași inculpat, comisă în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a racola, călăuzi și îndruma trecerea ilegală a frontierei de stat a României a două persoane în schimbul unor sume de bani, constituie infracțiunea continuată de trafic de migranți prev. de art.71 al. 1 din OUG nr. 105/2001 modif. prin Legea 39/2003 cu aplic, art.41 al.2 Cp. (două acte materiale săvârșite în perioada decembrie 2003-mai 2004) pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare cu reținerea art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p.

Fapta aceluiași inculpat, de a racola, îndruma și călăuzi o persoană în scopul intrarii ilegale pe teritoriul Ungariei la data de 20.12.2003, constituie infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei unui stat străin prev. de art.2 al.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare cu reținerea art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p.

La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele speciale prevăzute de textul incriminator, pericolul social concret al acestora dar și al inculpatului, cauzele de atenuare sau agravare a răspunderii penale.

Raportat la aceste criterii instanța a apreciat că aplicarea pedepselor de câte un an este de natură a realiza scopul prev. de art. 52 C.p. întrucât pentru a analiza pericolul social concret al faptei prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și pentru o individualizare corectă a pedepsei se impune a se avea în vedere atât contribuția inculpatului cât și scopul în care s-a constituit gruparea respectivă. De asemenea s-a avut în vedere numărul actelor materiale, împrejurările concrete în care s-au comis faptele de trecere frauduloasă a frontierei României și a statului străin. Totodată consideră că față de comportamentul avut de inculpat anterior comiterii faptelor s-a impus reținerea în favoarea acestora a circumstanței prev. de art. 74 lit.a C.p. cu consecința reducerii pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de lege.

S-a constatat că faptele au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia, conform art. 81 Cod Penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, sens în care s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Faptele inculpatului F. F. de a fi ajutat pe aceiași migranți, prin transportarea lor în P.T.F.Nădlac pentru a se legitima în fața organelor poliției de frontieră sub identități false - de G. O. D., respectiv I. A.- constituie infracțiunile de complicitate la fals privind identitatea prev.de art.26 C.p.rap la art 293 alin.1 C.p. comise la datele de19/20 decembrie 2003 respectiv 13/14 mai 2004. În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. instanța a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul F. F. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), art. 288 alin.1 C.p.cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. La pronunțarea acestei soluții instanța a avut în vedere data comiterii faptelor și împrejurarea că de la această dată s-a împlinit termenul de prescripție specială așa cum este prevăzut în art. 124 C.p. anterior modificării prin Legea 63/2012,( termenul prev. de art. 122 lit.d fiind depășit cu încă jumătate), la calcularea termenului fiind înlăturată perioada cât cauza a fost suspendată ca urmare a sesizării Curții Constituționale. Consideră că se impune a se avea în vedere reglementarea anterioară modificării prin Legea 63/2012, deoarece aceasta este dispoziția legală în vigoare la data comiterii faptei, aplicarea sa fiind conformă principiului activității legii penale prev. de art. 10 C.p.și totodată norma penală mai favorabilă. Nu s-a apreciat că se impune reținerea art. 13 C.p. deoarece aplicarea legii penale mai favorabile este o excepție de la regula activității legii penale care presupune existența unei norme juridice penale mai favorabile, alta însă decât cea în vigoare la data comiterii faptei dedusă judecății.

În temeiul art. 191 C.p.p. instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 1.700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului reprezentând cheltuielile ocazionate de efectuarea urmăririi penale precum și cele aferente judecății de la data sesizării instanței respectiv 13.03.2008.

Prin sentința penală nr. 1540 din 24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ :

I. A fost condamnat inculpatul R. I. A., fiul lui I. și V., născut la data de 1.01.1958 în Cristeștii Ciceului, jud. B-N, cetățean român, studii superioare, căsătorit, fără copii minori, stagiu militar satisfăcut, CNP_, fără antecedente penale, domiciliat în Bistrița, ., ., jud.B-N, pentru comiterea infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

II.În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. a fost încetat procesul penal față de inculpatul R. I. A. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), art. 288 alin.1 C.p.cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

III. A fost condamnat inculpatul L. M. A., fiul lui I. și Catița, născut la data de 17.09.1975 în Nădlac, jud. A., cetățean român, studii superioare, căsătorit, un copil minor, stagiu militar satisfăcut, controlor de trafic la CNADNR-AICI Nădlac, domiciliat în orașul Nădlac, .. 81, jud. A., fără antecedente penale, CNP_ pentru comiterea infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p. la pedeapsa de 10 luni închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

IV.În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. a fost încetat procesul penal față de inculpatul L. M. A. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

V.În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. a fost încetat procesul penal față de inculpatul L. V. S. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 288 alin.1 C.p., art. 293 alin.1 C.p., art. 70 alin.1 OUG 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modif. prin Legea nr. 39/2003, art. 1 alin.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. toate cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

S-a dispus anularea actelor false respectiv a legitimațiilor nr.115/3 din 10.06.2002 și 0116 din 11.12.2000 aflate în dosarul de urmărire penală vol.III la fila 231, a pașaportului falsificat nr._ eliberat de SEIP B-N la data de 23.08.2000 pe numele lui G. O. D..

În temeiul art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul R. I. A. la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În temeiul art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul L. M. A. la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Soluția s-a comunicat și Direcției Generale de Frontieră, Inspectoratului G. al Poliției de Frontieră, Serviciului C. pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor în vederea luării măsurilor prev. de art. 5 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul DIICOT-Biroul Teritorial B-N înregistrat la Judecătoria Bistrița sub dosar nr._, au fost trimiși în judecată inculpații R. I. A., L. M. A., F. F. pentru comiterea, fiecare, a infracțiunilor de constituire în grup infracțional, trafic de imigranți și complicitate la fals privind identitatea, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. 1 Cod penal; art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 (aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte); art. 2 alin. 1 din OUG nr. 112/2001 (aprobată prin Legea nr. 252/2002); art. 26 Cod penal raportat la art. 293 alin. 1 Cod penal (2 fapte), iar în cazul inculpatului R. I. A. și pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 288 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și inculpatul L. V. S. trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, fals privind identitatea, trecerea ilegală a frontierei de stat a României și trecerea ilegală a frontierei unui stat străin, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal; art. 293 alin. 1 Cod penal; art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 (aprobată prin legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003); art. 1 alin. 1 din OUG nr. 112/2001 (aprobată prin Legea nr. 252/2002) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Ca urmare a încercărilor repetate de tergiversare a cauzei prin exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, prin încheierea din data de 10.10.2012 s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul F. F., înregistrându-se un nou dosar cu nr. 11._ .

În esență, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpaților R. I. A., L. M. A., F. F. faptul că în perioada decembrie 2003 - mai 2004 constituindu-se într-un grup infracțional au organizat, călăuzit, îndrumat în baza aceleiași rezoluții infracționale trecerea ilegală a frontierei de stat a României de către numiții B. F. G. și L. V. S. în schimbul unor sume de bani, . Ungariei la data de 20.12.2003 a inculpatului L. V. S., ajutându-i totodată prin efectuarea transportului lor în PTF Nădlac de a se legitima în fața organelor Poliției de frontieră sub identități false – G. O. D., respectiv I. A.. În sarcina inculpatului R. I. A. s-a mai reținut că în baza aceleiași rezoluții infracționale a falsificat și a vizat două legitimații prin care se atestă că numitul F. F. a fost încadrat pe funcția de consilier cabinet respectiv funcția de consilier la Biroul Senatorial nr. 2 a județului Bistrița-Năsăud.

Prin același rechizitoriu, în sarcina inculpatului L. V. S. se reține că s-a legitimat în fața organelor Poliției de Frontieră cu un pașaport falsificat pe numele de I. A. după ce, în prealabil a remis unei persoane neidentificate fotografia sa pentru a fi aplicată pe acest pașaport. În decembrie 2003 acest inculpat a ieșit ilegal din România trecând frontiera de stat sub o altă identitate decât cea reală, și apoi în baza aceleiași rezoluții infracționale a intrat ilegal pe teritoriul Ungariei, a ieșit ilegal din Ungaria, a intrat ilegal în Austria, intrând apoi ilegal în Italia.

Analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei coroborat cu dispozițiile legale în materie, instanța a reținut următoarele:

În fapt:

1. Inculpatul L. V.-S., zis „B." (și „Boris"), fost „Qnișor", avea interdicție de ieșire din România deoarece la data de 1.06.2003 fusese returnat din Spania pe motiv de ședere ilegală, ca urmare, se preocupa să găsească o cale de a ieși din România în mod ilegal, pentru a ajunge în Italia.

La data de 11 decembrie 2003, în urma unei petreceri organizate la un restaurant din Bistrița inculpatul L. V.-S. a intrat în posesia pașaportului fostului său cumnat I. A., pe care l-a remis unei persoane rămase neidentificate în vederea falsificării respectiv a aplicării unei fotografii a inculpatului pentru a fi folosit la trecerea ilegală a frontierei.

În urma interceptărilor efectuate în cauză au fost surprinse discuții dintre inculpatul L. V. și alte persoane din care rezultă starea de fapt descrisă mai sus, respectiv modul în care inculpatul a dat unei persoane neidentificate suma de 400 de Euro în vederea falsificării pașaportului prin aplicarea fotografiei sale dar și modul în care acest inculpat a încercat să treacă frontiera ilegal cu ajutorul membrilor unui grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de migranți și trecere ilegală a frontierei de stat, grup din care făceau parte și inculpații R. I. A. și L. M. A.. Astfel, prin intermediul unuia dintre cei trei membrii ai grupului infracțional, a fost organizată comiterea faptei, iar în noaptea de 19/20.12.2003 inculpatul L. V.-S. se afla în autoturismul marca Opel cu numere de Ungaria împreună cu numitul R. I. A. însoțit de F. F., iar din orașul Nădlac a urcat și inculpatul L. M. A..

În noaptea de 19/20 decembrie 2003, la ora 0:00-0:01, folosindu-se de identitatea lui I. A., L. V.-S. a reușit să iasă fraudulos din România prin PTF Nădlac. După cum rezultă din evidenta intrărilor-ieșirilor din tară a cetățenilor români, cu autoturismul Opel înmatriculat în circulație sub nr. CB-3443 al cărui proprietar s-a declarat R. I.-A., au ieșit din țară R. I. A., L. M.-A., I. A. și F. F., însă audiat fiind I. A., acesta a declarat că la acea dată nu a ieșit din România și că în afară de R. I.-A. pe care i-a văzut la televizor, nu-i cunoaște pe F. F. și L. M.-A.. După ce a ieșit în această modalitate din țară, L. V.-S., a fost transportat de inculpați până în zona Budapesta, de unde a fost preluat de o altă persoană neidentificată care l-a transportat până în Austria iar de aici L. V.-S. s-a deplasat în Italia la sora sa ce locuia într-o comună de lângă Florența.

Inculpatul L. V.-S. a rămas în Italia - unde ulterior s-a deplasat și soția sa - până la data de 14 februarie 2005 când s-a prezentat la . PTF B., legitimându-se în fața polițiștilor de frontieră cu cartea de identitate . nr._ (emisă ia 3.10.2003 de Poliția municipiului Bistrița) și cu titlul de călătorie nr.806 emis de Consulatul G. ai României din Milano la 7.02.2005. La controlul de frontieră s-a constatat că inculpatul L. V.-S. figura ca „returnat având interdicție de a ieși din România pe o durată de 5 ani” astfel că în aceste condiții nu a putut justifica ieșirea sa din țară. Inculpatului i-a fost întocmit dosarul penal înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Oradea cu numărul unic 1743/P/2005 iar ca urmare a regulatorului de competență nr._/_ a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, căruia i s-a transmis și dosarul cauzei, s-a reînregistrat sub numărul unic 355/P/2006 din 23.01.2006.

S-a impuse a se preciza faptul că inițial, inculpatul L. V.-S. a fost cercetat pentru infracțiunile de trecere frauduloasă a frontierei României, prev. de art.70 al.1 din OUG 105/2001 și a frontierelor altor state (Ungaria, Austria, Italia) prev.de art. 1 al.1 din OUG 112/2001, fapte pentru care în dos. nr. 355/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative constând în amendă.

Inculpatul a susținut că în cursul lunii noiembrie 2004 a ieșit fraudulos din România, fără a poseda pașaport, prin PTF Nădlac (din județul A.) trecând frontiera pe jos și sustrăgându-se astfel de la controlul de frontieră într-un moment în care era aglomerație în punctul de trecere a frontierei și a putut să se strecoare pe lângă autocarele care staționau la control, după care, în același mod a intrat ilegal în Republica Ungară prin PTF Nagylak iar apoi s-a deplasat până la frontiera cu Austria unde, folosind aceeași modalitate, a trecut ilegal această frontieră în Austria ieșind ilegal din această țară în Italia. A rămas în orașul Ravena până la începutul lunii februarie 2005.

Întrucât s-a stabilit că aceste infracțiuni au fost comise de inculpatul L. V.-S. în concurs real și în continuarea imediată a infracțiunilor ce fac obiectul prezentei cauze prin ordonanța nr. 175/II/2008 din 26.02.2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea a fost infirmată soluția de scoatere de sub urmărire penală, dispunându-se redeschiderea urmăririi penale și declinarea competenței în favoarea DIICOT-Biroului Teritorial BN.

Audiat fiind în cursul urmăririi penale inculpatul L. V.-S. a plasat momentul plecării sale din România la o altă dată și prin alt punct de trecere a frontierei (respectiv B.), declarația sa fiind apreciată ca nesinceră având în vedere probele administrate în cauză respectiv procesele-verbale de redare rezumativă a convorbirilor telefonice ale inculpaților L. V.-S., L. M. A. (vol.II urmărire penală) care se coroborează cu declarațiile martorilor C. F., Săngeorzan V., C. A., Cozmulei C. (f.44-59 vol.III urmărire penală)

2.La începutul lunii mai 2004 martorul B. F. G. zis „D." din .-Năsăud avea interdicție de a ieși din țară ca urmare a faptului că anterior a încercat să intre ilegal în Ungaria folosindu-se de pașaportul numitului B. A. V. G.. Pentru că dorea să plece din nou în Spania B. F. G. a intrat în posesia pașaportului numitului G. O. D., pașaport falsificat de o persoană rămasă neidentificată prin aplicarea fotografiei lui B. F. G..

B. F. G. l-a contactat telefonic pe unul din membrii grupului infracțional înțelegându-se asupra sumei de 1000 de euro pentru a fi scos din România până în Ungaria, iar din Ungaria în Austria pentru încă 1000 de euro.

Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, B. F. G. a obținut o parte din suma respectivă – 1600 euro - cu titlu de împrumut de la numitul B. A. V. G., iar pentru diferență a remis un lănțișor și o brățară din aur. În data de 13.05.2004 în jurul orei 19.00, martorul B. F. G. s-a întâlnit cu doi dintre membrii grupului infracțional unul dintre aceștia fiind numitul R. I. A. despre care i s-a spus martorului că este senator și are pașaport diplomatic, motiv pentru care trecerea frontierei se va realiza fără probleme. În autoturismul marca Opel Astra a urcat inculpatul R. I. A. cu celălalt membru al grupului infracțional care se afla la volan, iar în spate a fost plasat martorul B. F. G.. Din localitatea Cristeștii Ciceului în autoturism a urcat și fiul senatorului R. I. A., numitul R. S. I. C., deplasându-se apoi cu toții prin Cluj-N. și Oradea, în direcția A. - Nădlac.

În apropiere de P.T.F Nădlac, în parcarea unui Peco, s-au întâlnit cu inculpatul L. M. A. care venise cu un autoturism Opel Vectra, în care au urcat inculpatul R. I. A. și B. F. G., acesta din urmă lăsându-și o parte din bagaje în autoturismul Opel Astra deoarece urma să se întâlnească din nou cu șoferul acestuia pe teritoriul Ungariei.

În noaptea de 13/14 mai 2004, la orele 2:30 s-au prezentat la PTF Nădlac pe banda de ieșire pentru corpul diplomatic, cu autoturismul marca Opel Vectra înmatriculat în circulație sub nr._, numiții L. M.-A. în calitate de conducător auto și care s-a identificat cu pașaportul românesc nr._, R. I. A. - la acea dată senator în Parlamentul României - în calitate de pasager al autoturismului, aflat în dreapta conducătorului auto, care s-a identificat cu pașaportul diplomatic românesc nr. 8545 și numitul B. F.-G. în calitate de pasager al autoturismului (aflat pe bancheta din spate) care s-a identificat cu pașaportul românesc - falsificat - nr._ eliberat de SEIP Bistrița-Năsăud la data de 23.08.2000 pe numele de G. O.-D. (n.la 19.04.1982), toți cu intenția de a ieși din România și de a intra în Ungaria. La examinarea atentă a aspectului pașaportului, polițistul de frontieră de serviciu în acel moment, a observat că pașaportul numărul_, prezentat de pasagerul de pe bancheta din spate a autoturismului, pe numele de G. O.-D., este falsificat prin înlocuirea fotografiei și pe cale de consecință a sesizat șeful de tură, care a dispus întreruperea călătoriei persoanei care s-a legitimat cu acest pașaport. Cu ocazia verificărilor întreprinse de polițiștii de frontieră, numiții L. M.-A. și R. I.-A. care așa cum a arătat mai sus, la acea dată era senator de Bistrița-Năsăud în Parlamentul României - au declarat verbal că nu cunosc persoana în cauză si că au luat-o cu ei la „ocazie" din stația PECO Petrom, situată în apropierea PTF Nădlac. Pentru acest motiv, celor doi inculpați li s-a permis ieșirea din tară dar numitului B. F.-G. i s-a întrerupt călătoria, fiind condus în sediul Poliției de Frontieră Nădlac pentru cercetări.

Cu ocazia audierilor preliminare(f.11-13 vol.I de urmărire penală), tânărul care a folosit pașaportul falsificat și-a recunoscut adevărata identitate - aceea de B. F.-G. și a declarat polițiștilor de frontieră că anterior, prin intermediul unei cunoștințe l-a cunoscut pe numitul „Feri" în localitatea Beclean, cu care s-a înțeles să îl transporte până în Austria contra sumei de 2000 Euro prin folosirea unui pașaport falsificat, ca urmare a faptului că avea interdicție de ieșire din tară. În seara zilei de 13 mai 2004 a fost luat din Beclean de către acest „Feri" cu un autoturism marca Opel Astra de culoare albă, înmatriculat în Ungaria sub nr. CB-3443, în care s-au mai urcat două persoane ce s-au dovedit a fi senatorul de Bistrița-Năsăud, R. I.-A. si fiul acestuia, R. S.-I.-C. - și a fost transportat până în stația Petrom din apropierea PTF Nădlac. Martorul a mai declarat că odată ajuns în parcarea de la Peco Petrom Nădlac, după ce senatorul a vorbit la telefon cu o persoană, au așteptat puțin iar apoi a fost transferat în autoturismul marca Opel Vectra cu nr._ (condus de numitul L. M.-A.) și în care a urcat ca pasager senatorul R. I.-A.. B. F.-G. a precizat totodată că înainte de a fi trecut dintr-un autoturism în altul și-a luat cu el doar un bagaj, celălalt rămânând în autoturismul marca Opel Astra cu numere de Ungaria și că la solicitarea lui Feri i-a remis lui R. S.-I.-C. suma de 500 Euro în bancnote de 100 Euro - o bucată și are 50 euro, 8 bucăți, reprezentând o parte din prețul pe care trebuia să îl achite pentru scoaterea ilegală din țară cu ajutorul serviciilor senatorului R. I.-A.. De asemenea prezentându-i-se fotografiile, martorul a fost în măsură să identifice persoanele despre care a făcut vorbire în declarație.

Luând în considerare sinceritatea numitului B. F.-G. și extinzând cercetările, organele poliției de frontieră s-au deplasat în stația Petrom din apropierea PTF Nădlac,(la o distanță de 100-200 m) unde au fost găsiți F. F. și R. S.-I.-C. în autoturismul marca Opel Astra de culoare albă cu numărul de înmatriculare CB-3443, primul în calitate de conducător auto iar al doilea în calitate de pasager. În autoturismul condus de F. F. s-a găsit cel de-al doilea bagaj al lui B. F.-G.. De asemenea, asupra lui F. F. s-a găsit - printre altele legitimația nr.115/3, eliberată de Parlamentul României - Senat, pe numele F. F., consilier la „Biroul senatorial I. A. R.", iar asupra lui R. S.-I.-C. s-a găsit suma de 500 Euro în bancnotele indicate de martor.

Cu ocazia audierii de către organele poliției de frontieră, susnumiții au declarat că au călătorit împreună cu martorul B. F.-G. în autoturismul marca Opel Astra cu număr de Ungaria, din Beclean până în apropierea PTF Nădlac, dar că nu știau nimic despre identitatea falsă pe care urma să o folosească acesta pentru a ieși din țară.

În data de 14.05.2004 în jurul orelor 10.00 -11.00, inculpații R. I.-A. și L. M.-A. s-au reîntors cu autoturismul acestuia din urmă în țară tot prin P.T.F. Nădlac. Inculpatului L. M.-A. i s-a luat de către organele poliției de frontieră o declarație prin care susține în contradictoriu cu declarațiile numiților F. F. și R. S.-I.-C., că „în data de 14.05.2004 în jurul orelor 02.30 s-a întâlnit cu senatorul R. I.-A. în stația Peco Petrom din apropierea P.T.F.Nădlac pentru a se deplasa în Budapesta. La cererea șoferului senatorului, numitul Feri, a acceptat să transporte și o a treia persoană până în Budapesta, persoană care venise cu aceștia din localitatea Beclean.

S-a impus a se preciza că în după-masa aceleiași zile numiții R. I. A., F. F., L. M. A. și R. S.-I.-C. au ieșit din țară tot prin P.T.F.Nădlac cu autoturismul Opel Astra înmatriculat in Ungaria cu numărul CB 3443, al cărui șofer a fost de această dată R. I. A.(în dreptul căruia apare simbolul „P") iar în data de 16.05.2004 R. I. A., F. F., L. M. A. s-au reîntors în tară.

După ce martorul B. F.-G. a fost audiat în calitate de învinuit la ÎJPF A., s-a procedat la audierea numitului B. A.-G., în calitate de martor, care a confirmat în cea mai mare parte declarațiile lui B. F.-G., precizând că în timp ce se deplasau împreună pe traseul A.- Bistrița, B. F.-G. i-a relatat modul în care s-au derulat faptele.

Inculpații au declarat ulterior că nu au avut nici o legătură cu fapta comisă de B. F.-G., însă având în vedere contradicțiile dintre declarațiile acestora și împrejurarea că astfel declarațiile nu se coroborează nici între ele și nici cu alte probe administrate în cauză, instanța le-a înlăturat ca nesincere.

3.Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința din Beclean a numitului F. F. a fost găsită legitimația nr. 115/3/10.06.2002, precum și o legitimație cu nr.0116/11.12.2000, aparent eliberate de Parlamentul României - Senat. Ca urmare s-au efectuat cercetări față de R. I.-A. și cu privire ia infracțiunea continuată de fals în înscrisuri oficiale, prev.de art.288 alin.1 Cp. cu aplic.art. 41 al.2 Cp.

S-a stabilit că cele două legitimații au fost emise de către inculpatul R. I.-A. în perioada în care era senator în Parlamentul României, fără a avea acest drept. În legitimația nr.0116/11.12.2000, completată de inculpat și semnată de acesta indescifrabil în numele secretarului general al Senatului, se atestă în numele Parlamentului Românie - Senat, că numitul F. F. a fost încadrat pe funcția de „consilier cabinet" la Biroul senatorial nr. 115 al județului Bistrița-Năsăud. Legitimația însă, nu poartă ștampila Senatului României ci a „Biroului senatorial nr.2 din Circumscripția electorală nr.6 Bistrița-Năsăud". Legitimația pe care este aplicată fotografia numitului F. F. iar la rubrica „semnătura posesorului" este semnată de acesta, are aplicată aceeași ștampilă a Biroului senatorial nr.2 la rubricile „semestrul I" și „semestru! II" din anii 2001, 2002 și 2002, dar nu are aplicate semnături la aceste rubrici.

In cea de-a doua legitimație cu nr. 115/3/10.06.2002, care are la antet „Parlamentul României Senat" iar la emitent apare „senator, I. A. R." și poartă ștampila „Biroului senatorial nr.2, Circumscripția electorală nr.6 Bistrița-Năsăud" se atestă că numitul F. F. a fost încadrat pe funcția de „consilier" la Biroul senatorial nr.2 a județului Bistrița-Năsăud. În legitimație se află aplicată fotografia lui F. F. iar la rubrica „semnătura posesorului" este semnată de acesta, având rubricile „decembrie 2000", „semestrul I 2001" și „semestrul II 2001" barate. In rubricile „semestrul I" și „semestrul II 2002" „semestrul I" și „semestrul II 2003" și respectiv „semestrul I 2004", a fost executată de către inculpatul R. I.-A. cea de-a doua semnătură a sa - cea pe care a folosit-o ca să semneze legitimația cu nr. 0116/11.12.2000 -sub formă de vize semestriale, peste fiecare din aceste semnături fiind aplicată aceeași ștampilă a Biroului senatorial nr.2.

Din raportul de constatare tehnico-științifică grafică nr.35.346/14.02.2008 al Serviciului criminalistic al IPJ Bistrița-Năsăud s-a concluzionat că „semnăturile depuse la rubrica „secretar general", „senator, I. Aure! R." și de la rubricile privind vizarea semestrială de pe Legitimațiile cu nr. 113/3 din 10.06.2002 și 0116 din 11.12.2000 cu antetul Parlamentul României-senat, au fost executate de către R. I.-A.".

Potrivit adresei nr. XXXVIII/3249/13.12.2007 a Senatului României s-a precizat că „cele două legitimații au fost eliberate cu încălcarea art.41 pct. 15 din Regulamentul de organizare și funcționare ale serviciilor Senatului și a celorlalte dispoziții legale în vigoare, pentru următoarele considerente:

1.Nu sunt înregistrate în registrele de evidență a legitimațiilor, deschise la Direcția de Resurse Umane și Pașapoarte, fiind numerotate după un sistem nefolosit în practica Senatului.

2.Nu sunt vizate cu ștampila Direcției de Resurse Umane și Pașapoarte, ambele legitimații fiind vizate semestrial cu ștampila Biroului senatorial Bistrița-Năsăud.

3.Se folosește funcția de „consilier" și „consilier cabinet" - funcții inexistente la acea dată în cadru! birourilor senatoriale.

4.Nu sunt semnate de secretarul general a! Senatului sau locțiitorul de drept ia acea dată, Legitimația nr. 0116/11.12.20X- " semnată indescifrabil pentru secretar genera! și poartă star Biroului senatorial nr.2 Bistrița-Năsăud, iar Legitimația nr. 115/3 din10.06.2002 fiind semnată indescifrabil pentru senator R. I. A. și poartă ștampila Biroul senatorial nr.2 Bistrița-Năsăud, care nu are competenta de a elibera legitimații de servicii

5. In anul 2002 și 2003 ambele legitimații sunt vizate atât pentru funcția de „consilier" cât și pentru funcția de „consilier cabinet", fiind imposibil ca o persoană să dețină concomitent ambele funcții la același birou senatorial.

Cu privire la aceste legitimații inculpatul R. I. A. a declarat că i le-a dat numitului F. F. pentru că exercita activități neremunerate - ca de exemplu predarea corespondenței purtată de el de la Biroul senatorial - către primării sau organizații de pe raza județului Bistrița-Năsăud, cu precizarea că pe cea de-a doua legitimație, cu nr. 115 /3/10.06.2002 i-a întocmit-o lui F. F. pentru că nu o mai găsise pe cealaltă cu numărul 0116 /11.12.2000.

Având în vedere concluziile raportului de constatare tehnico-științifică grafică și adresa nr. XXXVIII/3249/13.12.2007 a Senatului României, în sarcina inculpatul R. I. A. s-a reținut comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin.1 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 C.p.

În fața instanței, inculpatul R. I. A. nu a dorit să facă vreo declarație iar inculpatul L. M. A. a declarat că nu recunoaște comiterea vreuneia dintre infracțiunile reținute în sarcina sa precizând că a trecut frontiera de stat a României împreună cu inculpatul R. I. A. de două sau trei ori fiind însoțit de o persoană de sex masculin. Cu privire la fapta de la pct.II, L. M. A. arată că a fost rugat de R. I. A. să îl transporte la Budapesta deoarece șoferul său ar fi obosit, ocazie cu care a apărut un băiat care i-a rugat să îl transporte în Ungaria. S-a constatat că pașaportul acestei persoane este fals astfel că nu i s-a permis trecerea. Nu a primit nici o sumă de bani pentru a o ajuta pe această persoană să treacă frontiera.

În cauză au fost reaudiați martorii acuzării C. F., I. A., T. I., S. S., C. A., Cozmulei C., B. A. V. G., M. E., G. O. D. care și-au menținut în cea mai mare parte declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Inculpatul L. M. A. a formulat cereri în probațiune doar la termenul din 18.04.2012 solicitând audierea lucrătorilor Poliției de Frontieră care au constatat că numitul B. G. avea pașaportul falsificat pentru a relata împrejurări de natură a contura atitudinea fizică și psihică a inculpatului la acea dată respectiv mai 2004. Cererea a fost respinsă apreciindu-se față de actele încheiate de către lucrători, depuse la dosar, teza probatorie și perioada de 8 ani de la data efectuării constatării, ca nefiind utilă cauzei.

Inculpatul R. I. A. și-a însușit martorul acuzării B. G. care însă din motive obiective, respectiv nu se află în țară și nu se cunoaște adresa din străinătate unde ar putea fi găsit, nu a putut fi audiat și de către instanță.

Raportat la ansamblul probelor administrate în cauză, instanța a reținut în sarcina inculpaților comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Astfel în ceea ce privește activitatea inculpaților ca și grup infracțional, instanța a considerat că sunt îndeplinite condițiile privind durata de acțiune în timp și rolurile în cadrul grupului întrucât exista o persoană care se ocupă de recrutarea al migranților și negocierea prețului pretins; R. loan-A. fiind la acea dată o persoană cu calitate oficială, inducea o anumită inhibare a vigilenței polițiștilor de frontieră prin prezentarea pașaportului său diplomatic o dată cu pașaportul falsificat al migrantului și care uneori își asuma și rolul de conducător auto chiar în zona și perioada în care se efectua, de către polițiștii de frontieră, controlul persoanelor care doreau să iasă din țară; L. M.-A. avea rolul de transportator și de însoțitor al migrantului, care prin calitatea sa de localnic - om cunoscut în orașul Nădlac - și de lucrător al AND în funcția de „controlor trafic" inclusiv în zona Punctului de frontieră Nădlac, cu a cărui prezență polițiștii de frontieră și vameșii sunt familiarizați, contribuie la înlăturarea suspiciunilor că în anturajul său s-ar putea afla un migrant care să folosească pașaport falsificat.

Cu toate că inculpatul L. V.-S. nu a dat o declarație amănunțită privind împrejurările în care a ieșit fraudulos cin România afirmând fie că a ieșit pe jos prin PTF Nădlac fie că a ieșit pe jos prin PTF B. profitând de aglomerația de autocare și persoane din Punctul de frontieră totuși la data reîntoarcerii sale în țară din Italia, de 14 februarie 2005 i-a răspuns martorului S. V. care l-a transportat cu mașina din PTF B. până în municipiul Bistrița și care l-a întrebat cum a reușit să iasă din țară - că „a fost ajutat să treacă frontiera de stat a României de un popă deputat", pe care ulterior martorul a aflat că îl cheamă R. I.-A. (f.50-53 din Vol.III). Cu privire la data reală a ieșirii inculpatului din țară au fost avute în vedere declarațiile martorilor C. F., I. A., T. I., S. S., C. A., Cozmulei C. care coroborate între ele precum și cu interceptările convorbirilor telefonice dovedesc starea de fapt reținută prin prezenta hotărâre.

In ceea ce privește vinovăția inculpatului L. M.-A. în comiterea faptelor descrise la pct.1 din rechizitoriu, s-au apreciat ca fiind relevante convorbirea purtată de susnumit la 20.01.2008 orele 11:46:37 (f.239-24l, Vol.II) cu numitul V. C. D., care la 27 februarie 2008 i-a devenit avocat precum și convorbirea avută cu acesta la data de 31.01.2008, orele 13:44:21 (f.249-253, Voi.II) iar pentru existența grupului infracțional discuțiile telefonice purtate între membrii acestuia pe de o parte dar și de numitul R. S.-loan-C., pentru a se întâlni și a se pune de acord cu privire la ceea ce urmează să declare sau la pozițiile pe care să le exprime cu ocazia audierilor. Astfel, după audiere R. S.-loan-C. - care avea asupra sa o coală de hârtie pe care erau scrise doar învinuirile care i s-au adus, s-a deplasat la sediul . Bistrița și i-a transmis prin fax unuia dintre membrii grupului infracțional lista respectivă, care de altfel a și fost găsită cu ocazia percheziției domiciliare, pentru ca acesta să fie avertizat cu privire la apărările pe care va trebui să și le facă.

De asemenea același R. S.-loan-C., a dat declarații diferite cu privire la proveniența sumei de 500 Euro susținând fie că i-a primit de la o rudă fie de la tatăl său însă în discuția purtată de le la 30.10.2007, orele 10:40:41 cu un bărbat neidentificat, s-a exprimat clar că s-ar putea să fie chemat pentru o confruntare cu cei „care mi-au dat banii", referindu-se la B. F.-G..

Pe de altă parte inculpatul R. I.-A. a încercat să paseze întreaga responsabilitate privind preluarea și transportul martorului B. F.-G. spre PTF Nădlac pentru a ieși fraudulos din țară, în sarcina altor persoane.

Față de starea de fapt reținută în baza probelor administrate în cauză instanța a apreciat că în drept:

Fapta inculpatului R. I. A., de a se constitui împreună cu alte persoane într-un grup infracțional organizat în perioada decembrie 2003-mai 2004 în vederea comiterii infracțiunilor de trafic de migranți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p. pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare cu reținerea art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p.

Fapta aceluiași inculpat, comisă în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a călăuzi și îndruma trecerea ilegală a frontierei de stat a României de către martorul Bartes F. G. și inculpatul L. V. S. în schimbul unor sume de bani, constituie infracțiunea continuată de trafic de migranți prev. de art.71 al. 1 din OUG nr. 105/2001 modif. prin Legea 39/2003 cu aplic, art.41 al.2 Cp. (două acte materiale săvârșite în perioada decembrie 2003-mai 2004) pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare cu reținerea art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p.

Fapta aceluiași inculpat, de a îndruma și călăuzi pe inculpatul L. V. S. în scopul intrarii ilegale pe teritoriul Ungariei la data de 20.12.2003, constituie infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei unui stat străin prev. de art.2 al.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare cu reținerea art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p.

S-a constatat că faptele au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Faptele inculpatului R. I. A. de a fi ajutat pe martorul B. F. G. și inculpatul L. V. S., prin transportarea lor în P.T.F.Nădlac pentru a se legitima în fața organelor poliției de frontieră sub identități false - de G. O. D., respectiv I. A.- constituie infracțiunile de complicitate la fals privind identitatea prev.de art.26 C.p.rap la art 293 alin.1 C.p. comise la datele de19/20 decembrie 2003 respectiv 13/14 mai 2004, iar fapta aceluiași inculpat de a fi falsificat și vizat în baza aceleiași rezoluții cele două legitimații nr.115/3 din 10.06.2002 și 0116 din 11.12.2000 constituie infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale prev.de art 288 al. 1 C.p cu aplic art.41 alin. 2 Cp. În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. instanța a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul R. I. A. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), art. 288 alin.1 C.p.cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. La pronunțarea acestei soluții instanța a avut în vedere data comiterii faptelor și împrejurarea că de la această dată s-a împlinit termenul de prescripție specială așa cum este prevăzut în art. 124 C.p. anterior modificării prin Legea 63/2012,( termenul prev. de art. 122 lit.d fiind depășit cu încă jumătate), la calcularea termenului fiind înlăturată perioada cât cauza a fost suspendată ca urmare a sesizării Curții Constituționale. S-a apreciat că se impune a se avea în vedere reglementarea anterioară modificării prin Legea 63/2012, deoarece aceasta este dispoziția legală în vigoare la data comiterii faptei, aplicarea sa fiind conformă principiului activității legii penale prev. de art. 10 C.p.și totodată norma penală mai favorabilă. Nu s-a considerat că se impune reținerea art. 13 C.p. deoarece aplicarea legii penale mai favorabile este o excepție de la regula activității legii penale care presupune existența unei norme juridice penale mai favorabile, alta însă decât cea în vigoare la data comiterii faptei dedusă judecății.

Fapta inculpatului L. M. A., de a se constitui împreună cu alte persoane într-un grup infracțional organizat în perioada decembrie 2003-mai 2004 în vederea comiterii infracțiunilor de trafic de migranți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p. pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 10 luni închisoare cu reținerea art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p.

Fapta aceluiași inculpat, comisă în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a călăuzi și îndruma trecerea ilegală a frontierei de stat a României de către martorul Bartes F. G. și inculpatul L. V. S. în schimbul unor sume de bani, constituie infracțiunea continuată de trafic de migranți prev. de art.71 al. 1 din OUG nr. 105/2001 modif. prin Legea 39/2003 cu aplic, art.41 al.2 Cp. (două acte materiale săvârșite în perioada decembrie 2003-mai 2004) pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 10 luni închisoare cu reținerea art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p.

Fapta aceluiași inculpat, de a îndruma și călăuzi pe inculpatul L. V. S. în scopul intrării ilegale pe teritoriul Ungariei la data de 20.12.2003, constituie infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei unui stat străin prev. de art.2 al.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 10 luni închisoare cu reținerea art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p.

La individualizarea pedepselor s-a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele speciale prevăzute de textul incriminator, pericolul social concret al acestora dar și al inculpatului, cauzele de atenuare sau agravare a răspunderii penale.

Raportat la aceste criterii instanța a apreciat că aplicarea pedepselor de câte 10 luni este de natură a realiza scopul prev. de art. 52 C.p. întrucât pentru a analiza pericolul social concret al faptei prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și pentru o individualizare corectă a pedepsei se impune a se avea în vedere atât contribuția inculpatului cât și scopul în care s-a constituit gruparea respectivă. Astfel în ceea ce îl privește pe acest inculpat consideră față de starea de fapt reținută în baza probatoriului administrat, că rolul său în activitatea infracțională a fost mai redus, motiv pentru care pedeapsa necesită a fi individualizată în mod corespunzător. De asemenea s-a avut în vedere numărul actelor materiale, împrejurările concrete în care s-au comis faptele de trecere frauduloasă a frontierei României și a statului străin. Totodată, față de comportamentul avut de inculpat anterior comiterii faptelor, s-a apreciat că se impune reținerea în favoarea acestora a circumstanței prev. de art. 74 lit.a C.p. cu consecința reducerii pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de lege.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Faptele inculpatului L. M. A. de a fi ajutat pe martorul B. F. G. și inculpatul L. V. S., prin transportarea lor în P.T.F.Nădlac pentru a se legitima în fața organelor poliției de frontieră sub identități false - de G. O. D., respectiv I. A.- constituie infracțiunile de complicitate la fals privind identitatea prev.de art.26 C.p.rap la art 293 alin.1 C.p. comise la datele de19/20 decembrie 2003 respectiv 13/14 mai 2004. În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. instanța a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. La pronunțarea acestei soluții instanța a avut în vedere data comiterii faptelor și împrejurarea că de la această dată s-a împlinit termenul de prescripție specială așa cum este prevăzut în art. 124 C.p. anterior modificării prin Legea 63/2012,( termenul prev. de art. 122 lit.d fiind depășit cu încă jumătate), la calcularea termenului fiind înlăturată perioada cât cauza a fost suspendată ca urmare a sesizării Curții Constituționale.

Fapta inculpatului L. V. S. de a fi dat unei persoane rămasă neidentificată fotografia sa pentru a fi aplicată în pașaportul lui I. A. în locul fotografiei acestuia constituie infracțiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.26 Cp. rap. la art. 288 al. 1 Cp. iar fapta aceluiași inculpat de a se fi legitimat în fața organelor poliției de frontieră cu un pașaport falsificat, pe numele de I. A., constituie infracțiunea de fals privind identitatea prev. de art. 293 al.1 Cp.

Fapta aceluiași inculpat de a fi ieșit ilegal din România trecând frontiera de stat sub o altă identitate decât identitatea sa reală constituie infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin.1 din OUG 105/2001 (modif. prin Legea 39/2003 ) iar fapta de a fi intrat ilegal pe teritoriul Ungariei, de a fi ieșit ilegal din această țară, de a fi intrat ilegal pe teritoriul Austriei șl de a fi ieșit ilegal din această țară pentru a intra apoi în Italia, comisă în baza aceleiași rezoluții infracționale, constituie infracțiunea prev. de art. 1 alin.1 din OUG 112/2001 cu aplic art. 41 alin.2 Cp., aprob. prin L252/2002, toate cu aplic art.33 lit.a Cp.

În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. instanța a încetat procesul penal față de inculpatul L. V. S. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 288 alin.1 C.p., art. 293 alin.1 C.p., art. 70 alin.1 OUG 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modif. prin Legea nr. 39/2003, art. 1 alin.1 din OUG 112/2001aprobată prin Legea nr. 252/2002 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. toate cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. La pronunțarea acestei soluții instanța a avut în vedere aceleași considerente respectiv data comiterii faptelor și împrejurarea că de la această dată s-a împlinit termenul de prescripție specială așa cum este prevăzut în art. 124 C.p. anterior modificării prin Legea 63/2012,( termenul prev. de art. 122 lit.d fiind depășit cu încă jumătate), la calcularea termenului fiind înlăturată perioada cât cauza a fost suspendată ca urmare a sesizării Curții Constituționale.

În temeiul art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul R. I. A. la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului iar inculpatul L. M. A. la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. La stabilirea cuantumului cheltuielilor judiciare s-au avut în vedere atât cheltuielile ocazionate de efectuarea urmăririi penale cât și cele efectuate pe parcursul judecății începând cu data sesizării respectiv 13.03.2008.

Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DIICOT – Biroul Teritorial Bistrița Năsăud.

Împotriva sentinței penale nr. 1540 din 24.10.2012 au declarat recurs inculpații R. I. A. și L. M. A..

Împotriva sentinței penale nr. 1539 din 24.10.2012 a declarat recurs inculpatul F. F..

În recursul declarat de Ministerul Public s-a solicitat, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admiterea recursului D.I.I.C.O.T. formulat împotriva sentinței penale nr. 1539/2012 a Judecătoriei Bistrița, casarea în parte a acesteia și, rejudecând, în baza probelor administrate la dosar, să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună condamnarea inculpatului F. F., fără reținerea circumstanțelor sau prin înlăturarea circumstanțelor atenuante pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de către prima instanță, redate în rechizitoriu, la pedeapsa închisorii cu executare, cu aplicarea pedepselor complementare și accesorii prevăzute de lege, precum și să se dispună confiscarea specială prevăzută de art. 118 lit. d Cod procedură penală a sumelor de bani care au date de către L. V. și B. F. G., membrilor grupului infracțional, respectiv câte 500 de euro fiecare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de migranți.

De asemenea, tot în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d Cod procedură penală, s-a solicitat admiterea recursului D.I.C.O.T. împotriva sentinței penale nr. 1540/2012 a aceleiași instanțe și, rejudecând, să se dispună casarea în parte a acesteia și să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună condamnarea inculpaților R. I. A. și L. M. A., prin înlăturarea circumstanțelor atenuante, pentru săvârșirea infracțiunilor cu care a fost sesizată instanța de judecată și pentru care au fost condamnați în primă instanță, la o pedeapsă cu executare în regim de detenție, cu aplicarea pedepselor complementare și accesorii prevăzute de lege, precum și a dispozițiilor privind confiscarea specială cu privire la aceleași sume de bani care au fost plătite de către migranții L. V. și B. F. membrilor grupului infracțional, respectiv câte 500 euro pentru fiecare.

S-a apreciat în esență că raportat la gravitatea infracțiunilor săvârșite de către inculpați se impune și înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute de către instanța de fond în hotărârea de condamnare.

Prin recursul declarat de inculpatul R. I. A. s-a solicitat admiterea recursului formulat în cauză, casarea hotărârii atacate și, în principal, trimiterea cauzei la organul de urmărire penală, respectiv la D.I.I.C.O.T. Bistrița.

S-a apreciat că urmărirea penală a fost efectuată de către un organ necompetent, aspect discutat la un anumit termen la Judecătoria Bistrița, în sensul lipsei gradului profesional corespunzător procurorului D.I.I.C.O.T. de a efectua urmărirea penală în cauză care implica, la acea dată, o persoană care avea calitatea de parlamentar.

În subsidiar, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, având în vedere următoarele motive:

În primul rând s-a susținut că Judecătoria Bistrița, ca instanță, nu era competentă să soluționeze cauza, în sensul nelegalei sesizări a acesteia de către tribunal, respectiv printr-o declinare de competență pentru a doua oară a cauzei în favoarea acesteia de către tribunal deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție, prin considerarea ca și competentă a Tribunalului Bistrița, impunea judecarea cauzei la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

De asemenea, s-a susținut că s-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil al inculpatului R. I. A., având în vedere modalitatea în care a procedat instanța de judecată atunci când a înlăturat, respectiv a dispus revenirea cu privire la o probă admisă în cauză, solicitată de către inculpat.

Pentru încălcarea celor două principii fundamentale ale procesului penal, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei la prima instanță în vederea refacerii probațiunii solicitate, cu privire la care s-a dispus fie respingerea, fie revenirea.

Pe fondul cauzei, inculpatul, prin apărător, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și achitarea sa pentru infracțiunile pentru care a fost condamnat, respectiv trafic de migranți, fals în acte în înscrisuri oficiale și grup infracțional, apreciind că nu există nicio probă cu privire la infracțiunea de organizare de grup infracțional.

Raportat la infracțiunea de trafic de migranți s-a apreciat că nu s-a dovedit faptul că inculpatul R. I. A. ar fi avut cunoștință de împrejurările existenței unor documente false și nu există probe cu privire la faptul că a știut despre vreo înțelegere a inculpatului F. F. cu persoanele respective și care să-l implice pe inculpatul R. I. A. în traficul de migranți.

Cu privire la infracțiunile de fals în înscrisuri oficiale s-a arătat că la prima instanță s-a solicitat încetarea procesului penal, dar din declarațiile inculpatului R. I. A. rezultă că acele înscrisuri au fost tipărite la comanda sa, nefiind emise de o autoritate, de o instituție a statului și ca atare fapta nu există.

De asemenea, personal inculpatul R. I. A. a susținut că nu a dat o declarație la prima instanță, deși a solicitat acest aspect atât în cursul lunii mai, cât și în septembrie, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare.

Apărătorul ales al inculpatului F. F. a solicitat admiterea recursului inculpatului și achitarea acestuia, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c C.pr.pen, cu privire la infracțiunea de aderare la grup infracțional organizat și lit. d în ceea ce privește traficul de migranți. S-a susținut că s-a făcut referire în motivarea hotărârii atacate la convorbiri telefonice, care nu au putut fi audiate în fața instanței de fond, deoarece inițial s-a discutat despre atașarea la dosar a CD-urilor cu înregistrările, iar ulterior s-a revenit asupra probei. A mai fost invocată starea de sănătate gravă a inculpatului care l-ar fi împiedicat să comită infracțiunile imputate.

Apărătorul ales al inculpatului L. M. A. a formulat o cerere privind nelegalitatea sesizării instanței, invocând disp. art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală, întrucât nu au fost respectate disp. art. 264 alin. 3 și art. 300² din Codul de procedură penală.

S-a susținut că a solicitat instanței de fond să verifice rechizitoriul sub aspectul legalității și temeiniciei, conform dispozițiilor legale anterior redate, dar și a Deciziei Secțiilor Unite nr. 9 din 10.12.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 831, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că rechizitoriu trebuie să poarte în mod obligatoriu mențiunea „verificat sub aspectul temeiniciei și legalității”, aspect nerespectat în cauză. S-a arătat că rechizitoriul în cauză nu poartă mențiunea evocată.

S-a mai susținut că s-au încălcat dispozițiile explicite și imperative ale art. 85 din Codul de procedură penală privind jurământul martorului, care trebuie să fie cu mâna pe biblie sau pe cruce, dar trebuie să fie menționat în cuprinsul încheierii de ședință. Astfel, la data de 18 aprilie 2012 au fost audiați doi martori în fața instanței de fond, respectiv M. E. – fila nr. 236 și G. O. D. – fila nr. 237, care nu au depus jurământul cerut de lege. De asemenea, în încheierea din data de 30.05.2012 s-a menționat împrejurarea că la acel termen de judecată a fost audiat martorul S. V. – fila nr. 250, fără a se depune jurământul solicitat de lege.

În consecință, s-a apreciat că se impune trimiterea cauzei la instanța de fond pentru respectarea principiilor fundamentale ale procesului penal și, în special, a principiului legalității.

S-a mai susținut că, prin încălcarea disp. art. 334 din Codul de procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei pentru care a fost sesizată instanța de fond fără a se pune în discuție. În acest sens, s-a depus la dosar un înscris de pe site-ul Judecătoriei Bistrița unde apare la obiectul cauzei mențiunea grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, aspect care nu este corect, pentru că în rechizitoriu, la filele 4 – 30 se menționează „constituire în grup infracțional prev. de art. 8 Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 din Codul penal”, iar în sentință s-ar menționa constituire de grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

De asemenea, s-a arătat că s-au încălcat dispozițiile privind art. 327 pct. 3 din Codul de procedură penal, conform cărora „dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citarea depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei”. În acest sens, s-a solicitat să se dea citire declarației acestuia luată în faza de urmărire penale, cu precizarea că deși nu s-a procedat în sensul solicitat s-a ținut cont de aceasta la hotărârea de condamnare.

Totodată, a fost invocată excepția nulității absolute a mijloacelor de probă, respectiv a interceptărilor telefonice aflate la dosarul cauzei, în sensul că nu există vreo ordonanță sau vreun referat prin care procurorul care a instrumentat cauza să fi indicat sau să fi delegat această activitate organelor poliției judiciare.

De asemenea s-a arătat că în considerentele sentinței recurate nr. 1540/24.10.2012 a Judecătoriei Bistrița la filele nr. 239 – 241, sunt redate convorbiri telefonice dintre inculpatul L. M. A. și avocatul acestuia din faza de urmărire penală, V. C. D., care au fost avute în vedere la soluția de condamnare, încălcându-se astfel atât dispozițiile prevăzute de către Codul de procedură penală, art. 91 alin. 1 și 2, dar și de către Legea de organizare și funcționare a Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 51/1995 și regulamentul acestei legi.

În concluzie, s-a solicitat să se dispună achitarea inculpatului L. M. A., în temeiul disp. art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală, pentru infracțiunile reținute în sarcina lui.

De asemenea, într-un alt subsidiar, având în vedere considerentele de ordin personal ale inculpatului, respectiv faptul că s-a prezentat de fiecare dată în fața instanței de judecată, că are o familie închegată și că nu are antecedente penale s-a solicitat menținerea soluției instanței de fond.

Analizând recursurile declarate, prin prisma actelor de la dosar, a dispozițiilor legale în materie și a motivelor invocate, Curtea reține următoarele:

Prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și readministrat în cursul judecății, din care reiese fără nici un dubiu vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

În aceste condiții, constatând că prima instanță a dat o corectă interpretare materialului probator, pe care l-a analizat în mod coroborat, înlăturând totodată motivat apărările inculpaților, Curtea își va însuși în totalitate argumentația care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, urmând a răspunde punctual motivelor de recurs formulate în cauză.

În ceea ce privește motivele invocate de către inculpatul R. I. A., în sensul că urmărirea penală ar fi fost efectuată de către un organ necompetent, în sensul lipsei gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție al procurorului D.I.I.C.O.T. care a instrumentat cauza, deoarece la acea dată inculpatul avea calitatea de deputat, Curtea menționează că procurorii care activează în cadrul acestei structuri dobândesc prin efectul legii acest grad, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind unanimă în sensul recunoașterii acestui aspect, toate acțiunile intentate de acești procurori în instanță împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a refuzat acordarea acestui grad fiind admise fără nicio excepție.

Cu privire la declinările succesive de competență, acestea au fost legale și temeinice, inițial fiind sesizată Înalta Curte de Casație și justiție, având în vedere calitatea de deputat a inculpatului.

Prin sentința penală nr. 887/4.05.2009 Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Bistrița – Năsăud, deoarece la acea dată inculpatul nu mai avea calitatea de deputat, fiind îndeplinite condițiile art. 40 alin. 1 lit. a C.pr.pen.

Prin sentința penală nr. 32/F/18.03.2010 Tribunalul Bistrița – Năsăud și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Bistrița deoarece obiectul prezentei cauze, respectiv infracțiunile de constituire în grup infracțional și trafic de imigranți, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. 1 Cod penală atrag competența materială a Judecătoriei, potrivit Legii nr. 39/2003.

În ceea ce privește modalitatea de administrare a probatoriului de către prima instanță, Curtea constată că cercetarea judecătorească s-a derulat cu respectarea principiilor oralității, contradictorialității și publicității, respectându-se în totalitate drepturile procesuale ale tuturor inculpaților din prezenta cauză, drepturi pe care aceștia le-au exercitat uneori până la limita abuzului de drept, prin repetate cereri de amânare și tergiversare a cauzei. Revenirea asupra unei probe încuviințate sau respingerea altor cereri în probațiune sunt pe deplin legale și justificate, în condițiile în care restul materialului probator a edificat instanța de judecată, sens în care se poate aprecia că proba respectiv nu mai este utilă sau concludentă pentru soluționarea cauzei.

În plus, Curtea constată că inculpatul R. I. A., deși a susținut că nu a dat vreo declarație la prima instanță, chiar dacă a solicitat acest lucru atât în cursul lunii mai, cât și în septembrie 2012, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare, s-a prevalat în fapt de dreptul la tăcere, aspect care reiese din conținutul dosarului și din considerentele sentinței atacate. Dealtfel, el nu a solicitat acest lucru nici instanței de recurs, deși avea această posibilitate. Din contră, acesta a invocat starea de sănătate precară, este drept dovedită cu acte medicale, motiv pentru care au și fost acordate două termene de judecată pentru ca inculpatul să fie prezent, cum a solicitat, la judecarea recursului.

Pe fondul cauzei, așa cum s-a arătat anterior, vinovăția inculpatului a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, probele administrate – declarații testimoniale, declarațiile coinculpaților, actele găsite la perchezițiile domiciliare și raportul de expertiză grafoscopică - dovedind vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, respectiv trafic de migranți, fals marerial în înscrisuri oficiale, complicitate la fals privind identitatea și constituire de grup infracțional organizat.

Raportat la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale și complicitate la fals privind identitatea, dincolo de faptul că acestea au fost dovedite, cu ocazia concluziilor în dezbateri în fața primei instanțe inculpatul, prin apărător a achiesat la concluziile parchetului, solicitând încetarea procesului penal, pe considerentul că faptele sunt prescrise. Ca atare, cât timp inculpatul nu a uzat de prevederile art. 13 C.pr.pen. și nu a solicitat continuarea procesului penal, o astfel de cerere în recurs nu este admisibilă.

În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul L. M. A. Curtea constată că motivul de nelegalitate a actului de sesizare al instanței nu există în fapt. S-a susținut că rechizitoriul nu ar fi fost verificat de procurorul șef ierarhic superior, respectiv de procurorul șef al Serviciului Teritorial DIICOT Cluj, ci doar s-a confirmat verificarea printr-o simplă adresă.

Din actele dosarului reiese în mod cert că rechizitoriul poartă viza, mențiunea „verificat”, semnătura procurorului ierarhic superior și ștampila instituției, data verificării fiind 11 martie 2008 iar data înregistrării dosarului la ICCJ fiind 21.04.2008.

Nu subzistă nici criticile formulate, în sensul că martorii ar fi fost audiați fără a depune jurământul, declarațiile lor fiind astfel nule, deoarece așa cum reiese din actele dosarului, respectiv din cuprinsul încheierii din datele de 18 aprilie 2012 martorii M. E. – fila nr. 236 și G. O. D. – fila nr. 237 au fost audiați sub prestare de jurământ, aspect consemnat în încheiere (f.239) iar simpla lipsă a acestei mențiuni din cuprinsul încheierii din data de 30 mai 2012 în acest sens, cu referire la martorul S. V. este, cu certitudine, o simplă omisiune.

S-a mai susținut că, prin încălcarea disp. art. 334 din Codul de procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei pentru care a fost sesizată instanța de fond fără a se pune în discuție acest aspect. În acest sens, s-a depus la dosar un înscris de pe site-ul Judecătoriei Bistrița unde apare la obiectul cauzei mențiunea grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, aspect care nu este corect, pentru că în rechizitoriu, la filele 4 – 30 se menționează „constituire în grup infracțional prev. de art. 8 Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 din Codul penal”, iar în sentință s-ar menționa constituire de grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Din cuprinsul actelor dosarelor reiese în mod clar că nu a existat nicio schimbare de încadrare juridică în cauză, obiectul cauzei și infracțiunea pentru care inculpații au fost condamnați fiind, printre altele, și art. 8 Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 din Codul penal, și nu art. 7 din aceeași lege.

Faptul că inițial în sistemul Ecris s-a consemnat greșit obiectul cauzei, respectiv art. 7 din Legea 39/2003, nu constituie o schimbare de încadrare juridică și în mod cert eroarea s-a datorat împrejurării că instanța a fost sesizată prin declinarea cauzei de la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

În mod corect instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 327 pct. 3 din Codul de procedură penală, conform cărora „dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citarea depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei”, deoarece așa cum reiese și din conținutul încheierii și al sentinței recurate martorul B. F. G., din motive obiective (plecat din țară) nu a mai putut fi audiat. În plus, în mod indubitabil, nu doar declarația acestui martor a stat la baza pronunțării hotărârii atacate și a condamnării inculpatului.

Cu privire la excepția nulității absolute a mijloacelor de probă, respectiv a interceptărilor telefonice aflate la dosarul cauzei, pe considerentul că nu există vreo ordonanță sau vreun referat prin care procurorul care a instrumentat cauza să fi indicat sau să fi delegat această activitate organelor poliției judiciare, această apărare nu poate fi primită pentru a justifica înlăturarea acestor mijloace de probă.

Astfel, cu privire la modalitatea de realizare a interceptărilor, organele de urmărire penală, respectiv procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, dispune punerea în executare a autorizației emise de judecător prin trimiterea acesteia serviciilor specializate din cadrul MAI. Procurorul personal, în niciuna dintre cauzele aflate în urmărire proprie, nu realizează el efectiv niciodată interceptarea. Din punct de vedere tehnic există instituții care au tehnica necesară, unele dintre acestea procedând și la efectuarea transcrierilor, mai ales în cazul Serviciului Român de Informații și acesta realizează interceptarea efectivă, în baza unei autorizații date de judecător.

De asemenea, referitor la susținerile apărării în sensul că nu ar fi avut acces la suporturile originale acestea constituie de fapt hard-disk-urile serverelor de la instituțiile respective, sens în care D.I.I.C.O.T. nu avea cum să pună la dispoziția instanței hard-urile Serviciului Român de Informații și nici pe cele ale serviciilor din cadrul Direcției Operațiuni Speciale a Ministerului de Interne din cadrul Brigăzilor de Combatere a Crimei Organizate.

Referitor la recursul declarat de inculpatul F. F., susținerile acestuia în sensul că nu ar fi cunoscut că transportă migranți sau că actele sunt false sunt contrazise de întreg materialul probator, respectiv declarațiile martorilor și convorbirile telefonice din care reiese și care era în general suma pe care o pretindea, respectiv câte 500 de euro. Nu se poate invoca în recurs nulitatea interceptărilor telefonice pe considerentul că nu ar exista suportul magnetic sau că nu ar fi fost prezentat de parchet, câtă vreme pe tot parcursul judecării cauzei nu a fost indicată nici măcar o singură convorbire transcrisă care ar fi contestată de inculpați.

Față de cele sus-expuse, Curtea apreciază că recursurile inculpaților sunt în totalitate nefondate.

În același sens, apare ca fiind nefondat și recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT – Biroul Teritorial Bistrița Năsăud în ceea ce privește pedepsele aplicate inculpaților și modalitatea de executare.

Reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal este justificată în cazul fiecăruia dintre inculpați, ținând cont aici atât de lipsa antecedentelor penale cât și de faptul că practic este vorba de doar două persoane care ar fi încercat să părăsească fraudulos țara pe care aceștia le-ar fi ajutat.

În plus de la data comiterii faptelor au trecut aproximativ 10 ani, astfel încât în acest moment nu mai este oportună aplicarea unor pedepse în regim de detenție, având în vedere și vârsta și starea de sănătate a inculpaților. În acest context menționăm că durata procesului (din cursul lunii aprilie 2008 și până în prezent) a fost influențată de suspendarea cauzei timp de un an cât s-a aflat pe rolul Curții Constituționale, de faptul că au existat două declinări de competență, însă și de repetatele cereri de amânare formulate de unii dintre inculpați, lucru care a și condus la disjungerea dosarului inițial.

Recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT – Biroul Teritorial Bistrița Năsăud este însă fondat sub aspectul omisiunii aplicării de către prima instanță a dispozițiilor referitoare la confiscarea specială.

Astfel, din declarațiile martorilor S. V., Cozmulei C., B. F. G. și B. A. G. reiese că, prin intermediul inculpatului F. F., inculpaților le-au fost remise sumele de câte 500 Euro de către migranți, sens în care se impune în baza art. 118 lit. d C.penal confiscarea de la inculpații R. I. A., L. M. A. și F. F. sumele de câte 333,33 Euro (în total 1000 euro).

Din aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. Curtea va admite recursurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT – Biroul Teritorial Bistrița Năsăud împotriva sentințelor penale nr. 1539 și 1540 din data de 24.10.2012 a Judecătoriei Bistrița pe care le va casa în parte, doar sub aspectul omisiunii aplicării dispozițiilor referitoare la confiscarea specială.

Rejudecând în aceste limite, în baza art. 118 lit. d C.penal va dispune confiscarea de la inculpații R. I. A., L. M. A. și F. F. a sumelor de câte 333,33 Euro.

Se vor menține restul dispozițiilor sentințelor atacate.

În baza art. 385/15 pct. 1 lit.b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații R. I. A. și L. M. A. împotriva sentinței penale nr. 1540 din data de 24.10.2012 și recursul inculpatului F. F. împotriva sentinței penale nr. 1539 din data de 24.10.2012.

În baza art. 189 C.pr.pen. va dispune avansarea din FMJ a sumelor de câte 100 lei, respectiv 150 lei cu titlu de onorarii avocațiale parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu, av.Șimona C., av.C. N. și respectiv av. S. S..

Potrivit art. 192 alin. 2 C.pr.pen. fiecare inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare în recurs în sumă de câte 500 lei, sume în care se includ și onorariile avocațiale parțiale, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. admite recursurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT – Biroul Teritorial Bistrița Năsăud împotriva sentințelor penale nr. 1539 și 1540 din data de 24.10.2012 a Judecătoriei Bistrița pe care le casează în parte, doar sub aspectul omisiunii aplicării dispozițiilor referitoare la confiscarea specială.

Rejudecând în aceste limite, în baza art. 118 lit. d C.penal confiscă de la inculpații R. I. A., L. M. A. și F. F. sumele de câte 333,33 Euro.

Menține restul dispozițiilor sentințelor atacate.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații R. I. A. și L. M. A. împotriva sentinței penale nr. 1540 din data de 24.10.2012 și recursul inculpatului F. F. împotriva sentinței penale nr. 1539 din data de 24.10.2012.

În baza art. 189 C.pr.pen. dispune avansarea din FMJ a sumelor de câte 100 lei, respectiv 150 lei cu titlu de onorarii avocațiale parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu, av.Șimona C., av.C. N. și respectiv av. S. S..

Obligă pe fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare în recurs în sumă de câte 500 lei, sume în care se includ și onorariile avocațiale parțiale, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 20 iunie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A. D. L. M. R. M. B.

GREFIER,

A. B. H.

Red.A.D.L./dact.L.C.C.

3ex./14.08.2013

Jud.fond: J. L.

← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1593/2013. Curtea...		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1542/2013. Curtea... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Decizia nr. 911/2013. Curtea de Apel CLUJ