Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 348/2014. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 348/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 17-04-2014 în dosarul nr. 348/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

Operator de date cu caracter personal 8428

DECIZIA PENAL NR.348/A/2014

Ședința publică din data de 17 aprilie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. L., judecător

JUDECĂTOR: V. C.

GREFIER: G. I.-B.

Ministerul Public reprezentat prin A. S. – procuror,

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

S-a luat spre examinare – în vederea pronunțării - apelul declarat de către inculpatul P. D. I. împotriva sentinței penale nr.232 din data de 14 februarie 2014 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G..

La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 aprilie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA :

Prin sentința penală nr. 232 din 14 februarie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei G., a fost condamnat inculpatul P. D.-I., fiul lui S. și A., născut la data de 06.04.1984 în municipiul Cluj-N., județul Cluj, studii: 10 clase, muncitor zilier, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în . de Sus, nr. 484, județul Cluj, posesor al C. I. . nr._, codul numeric personal_, la pedepsele de:

a) 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de articolul 371 alineatul (1) din noul Cod penal, cu aplicarea articolului 77 litera a) din noul Cod penal.

b) 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de articolul 180 alineatul 2 din Codul penal din 1959, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal din 1969 (în dauna părții vătămate Sabădâș R.-A.)

c) 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de articolul 180 alineatul 2 din Codul penal din 1969, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal din 1969 (în dauna părții vătămate Sabădâș G.-N.)

d) 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută și pedepsită de articolul 193 alineatul (2) din noul Cod penal, cu aplicarea articolului 77 litera a) din noul Cod penal (în dauna părții vătămate vătămate Sabadâș L. A.).

2. Au fost contopite pedepsele de la punctul 1 în pedeapsa mai grea de 8 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni închisoare; în final 10 luni închisoare.

3. S-a scăzut din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 11.09.2011 până la 19.10.2011.

4. Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a) teza a II-a din Codul penal din 1969, pe durata executării pedepsei.

II. A fost obligat inculpatul și condamnații S. I.-D. și P. M.-A., în solidar, să achite părții civile S. G.-N., despăgubiri civile în sumă de 6.000 lei cu titlu de daune morale.

III. A fost obligat în solidar inculpatul și condamnații S. I.-D. și P. M.-A., în solidar, să achite părții civile S. R.-A., despăgubiri civile în sumă de 2.400 lei cu titlu de daune morale.

IV. A fost obligat inculpatul și condamnații S. I.-D. și P. M.-A., în solidar, să achite părții civile S. L.-A., despăgubiri civile în sumă de 6.800 lei daune materiale și suma de 16.000 lei daune morale.

V. A fost obligat inculpatul și condamnații S. I.-D. și P. M.-A., în solidar, să achite părții civile S. C. Județean de Urgență Cluj, despăgubiri civile în sumă de 4.503,54 lei.

VI. S-a constatat că persoana vătămată M. Ș.-T. nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.

VII. A fost obligat inculpatul să achite 800 lei, cheltuieli judiciare către stat.

VIII A fost obligat inculpatul și condamnații S. I.-D. și P. M.-A. să achite părții civile S. G.-N., câte 233 lei fiecare, cheltuieli judiciare.

IX. A fost obligat inculpatul și condamnații S. I.-D. și P. M.-A. să achite părții civile S. R.-A., câte 267 lei fiecare, cheltuieli judiciare.

X. A fost obligat inculpatul și condamnații S. I.-D. și P. M.-A. să achite părții civile S. L.-A., câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul numărul 1310/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., ce a făcut obiectul dosarului numărul_ al Judecătoriei G., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților S. I. D., P. M.-A. și P. Doprin-I.. Inculpatul P. D.-I. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal;

- lovire sau alte violențe, prevăzută de articolul 180 alineatul 2 din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal (în dauna părții vătămate Sabădâș R.-A.);

- vătămare corporală gravă, prevăzută de articolul 182 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal (în dauna părții vătămate vătămate Sabadâș L. A.);

-cu aplicarea articolului 33 litera a) din Codul penal.

Pentru a pronunța hotărârea de mai sus, instanța a stabilit următoarele:

Prin sentința penală numărul 113/2013 a Judecătoriei G., rămasă definitivă, pronuțată în dosarul numărul_ (atașat), instanța a hotărât următoarele:

I. 1. Condamnă pe inculpatul S. I. D., fiul lui I.-D. si L., născut la data de 19.10.1990 în municipiul Cluj-N., județul Cluj, de cetățenie română, studii 9 clase, necăsătorit, recidivist, domiciliat în . de Sus, nr. 568, județul Cluj, posesor al C. I. . nr._, codul numeric personal_, în prezent deținut în P. G., la pedepsele de :

a) 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 37 alineatul 1 litera a) din din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal și cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

b) 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de articolul 180 alineatul 1 din Codul penal (în dauna părții vătămate M. Ș.-T.), cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

c) 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (în dauna părții vătămate Sabadâș R.-A.), prevăzută de articolul 180 alineatul 2 din Codul penal, cu aplicarea articolului 37 litera a), articolului 75 alineatul 1 litera a) și cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

d) 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (în dauna părții vătămate Sabădâș G.- N.), prevăzută de articolul 180 alineatul 2 din Codul penal, cu aplicarea articolului 37 litera a), articolului 75 alineatul 1 litera a) și cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

e) 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă (în dauna părții vătămate vătămate Sabadâș L. A.), prevăzută de articolul 182 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 37 litera a), articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal și cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

2. Contopește pedepsele de la punctul 1 în pedeapsa mai grea de 3 ani închisoare, pe care o sporește cu 7 luni închisoare; în total 3 ani 7 luni închisoare.

3. În temeiul articolului 864 din Codul penal, revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală numărul 2059/2010 a Judecătoriei G..

4. Obligă pe inculpat să execute pedeapsa de 1 an 10 luni închisoare de la punctul 3, alături de pedeapsa rezultantă de la punctul 2 respectiv 3 ani 7 luni închisoare; în final 5 ani 5 luni închisoare.

5. Scade din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 11.09.2011 până la 19.10.2011 și începând cu data de 25.05.2010 până la 08.12.2010.

6. Interzice inculpatului drepturile prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei.

7. Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

II. 1. Condamnă pe inculpatul P. M.-A., fiul lui V.-P. si C.-A., născut la data de 05.12.1990 în municipiul Cluj-N., județul Cluj, de cetățenie română, studii: 8 clase, fără antecedente penale, necăsătorit, domiciliat în . de Sus, nr. 164, județul Cluj, posesor al C. I. . nr._, codul numeric personal_, în prezent deținut în P. B. M., la pedepsele de :

a) 1 an 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal și cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

b) 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de articolul 180 alineatul 1 din Codul penal (în dauna părții vătămate M. Ș.-T.), cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

c) 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de articolul 180 alineatul 2 din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal (în dauna părții vătămate Sabădâș R.-A.), cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

d) 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de articolul 180 alineatul 2 din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal (în dauna părții vătămate Sabădâș G.-N.) și cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

e) 2 ani 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de articolul 182 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal (în dauna părții vătămate vătămate Sabadâș L. A.) și cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală.

2. Contopește pedepsele de la punctul 1 în pedeapsa mai grea de 2 ani 8 luni închisoare, pe care o sporește cu 5 luni închisoare; în final 3 ani 1 lună închisoare.

3. Scade din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 11.09.2011 până la 19.10.2011.

4. Interzice inculpatului drepturile prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei.

5. Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Prin încheierea de la ultimul termen de judecată s-a dispus disjungerea laturii civile față de cei trei inculpați, precum și a laturii penale față de inculpatul P. D. I..

Martorii audiați în fața instanței, respectiv K. R.-L., B. C.-V., M. D.-L. (filele 50-52), S. I. D., P. M.-A., P. R.-A., F. O.-S., F. R.-M. (filele 104-108), P. C. (fila 143), H. V., N. M.-D., M. C.-D. (filele 184-186), P. G., T. C. D., C. B. (filele 221-223) au declarat (în esență) că inculpatul P. D.-I. se afla la fața locului dar nu a fost implicat în evenimentele de acolo; nu a lovit și nu a înjurat pe nimeni.

Alți doi martori audiați (B. Danuel și B. I.; filele 274 și 289) au declarat (în esență) că au ajuns în curtea Postului de poliție J. după ce au ajuns acolo părțile vătămate S. (L., A. și G.) iar aceștia le-au spus că au fost bătuți de către doi băieți (numiți ,,P.’’ și ,,ginerele viceprimarului’’).

În cursul judecății, P. de pe lângă Judecătoria G. s-a sesizat din oficiu pentru săvârșirea infracțiuni de mărturie mincinoasă de către numiții P. R.-A., M. D.-L., F. R.-M., P. A.-D., M. I., K. R.-L., N. M.-D., B. C.-V. și F. O.-S..

În urma cercetărilor efectuate la poliție cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către persoanele menționate, numitul M. D.-L. a precizat că nu își menține declarația dată în fața instanței și că susține în totalitate declarația dată la poliție. Aceeași precizare au făcut-o și numiții F. R.-M., P. A.-D., M. I., K. R.-L., B. C.-V. și F. O.-S.. Aceste persoane au arătat că nu au spus adevărul în fața instanței, fie pentru că le-a fost frică de inculpații din prezenta cauză, fie pentru că au făcut o confuzie cu alte evenimente similare la care au participat ori nu au fost întrebați de instanță în legătură cu toate aspectele. Prin urmare, poliția a dispus încetarea urmăririi penale pentru aceste persoane (filele 284-286 din dosarul instanței și dosarul numărul 665/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., atașat).

În declarația dată de martorul P. A.-D. în faza de urmărire penală (filele 78-79) acesta arată că inculpatul P. D.-I. a intervenit în scandalul creat la discotecă doar pentru a-l ridica de la pământ pe M. Ș. (dupa ce a fost lovit de către inculpatul Szengyorgy I.) și a-l trimite de acolo.

În declarația dată de martorul P. A.-D. în faza de urmărire penală (fila 79) acesta arată că inculpatul P. D.-I. a intervenit în scandalul creat la discotecă și, alături de inculpații Szengyorgy I. și P. M., l-a lovit cu pumnii și cu picioarele pe M. S. iar după ce l-a lovit, l-a ridicat de jos pe M. Ș. și l-a trimis de acolo.

În declarația dată de martorul M. I. în faza de urmărire penală (filele 81-82) acesta arată că, din relatările martorului S. M. a înțeles că inculpații P. D.-I., Szengyorgy I. și P. M. s-au bătut la discotecă, fără a preciza cu cine anume. Martorul arată că la postul de poliție nu a observat ca cei trei inculpați să lovească pe cineva.

În declarația dată de martorul S. M. în faza de urmărire penală (filele 83-84) acesta arată că, inculpații Szengyorgy I., I.-ginerele viceprimarului și P. M. au provocat scandal în fața discotecii, fiind de fața circa 15-20 de persoane. Aceștia înjurau, folosind cuvinte obscene, timp de vreo 5 minute, până a venit poliția. Din cauza scandalului provocat de cei trei inculpați, a fost închisă discoteca și toată lumea a fost trimisă acasă. Martorul arată că a a aflat că cei trei inculpați au mai provocat scandal de două ori la discotecă și au urmărit trei persoane din cadrul familiei Sabadâș.

În declarația dată de martorul B. C.-V. în faza de urmărire penală (filele 85-87) acesta arată că, inculpații Szengyorgy I. și P. M. au provocat scandal în fața discotecii, fiind de față și numitul P. I.. Martorul arată că nu își amintește dacă P. I. a lovit pe cineva sau nu. Martorul arată că tot în data de 11.09.2011 în jurul orei 01,00, P. I. se afla afară și și-a bătut joc de un băiat înalt, cam de 17 ani, pe care l-a prins de penis și l-a strâns destul de tare iar ceilalți doi inculpați l-au lovit pe băiat cu palma peste față. Martorul a intervenit și a aplanat conflictul.

În declarația dată de martorul M. D.-L. în faza de urmărire penală (filele 89-90) acesta arată că, inculpații Szengyorgy I. și P. M. au provocat scandal în interiorul discotecii și l-au lovit pe un băiat zis ,,D.’’ fiind de față și numitul P. I.-D. zis ,,I.’’. După ce P. M. l-a lovit pe acest băiat, inculpații Szengyorgy I. și P. D.-I. i-au zis acestui băiat numit ,,Dintele”: ,,Mă, ieși afară dacă ești tare’’. După circa 5 minute, în afara discotecii, lângă mașina lui P. D., inculpatul Szengyorgy I. îl lovea cu pumnii în cap pe numitul P. I.-L. zis ,,R.’’ iar apoi a mai fost lovit și de P. I. cu pumnii și cu picioarele în cap în timp ce acesta era căzut. Acest scandal a durat cam 5 minute și la el au asistat 10-15 persoane, mai ales fete, care erau foarte speriate. Martorul arată că, cei trei agresori au intrat apoi în discotecă și și-au luat câte o bere. După vreo 10 minute, cei trei au ieșit din discotecă și, fără nici un motiv, P. M. l-a lovit cu pumnul în față pe Sabadâș R.. Imediat, P. M. a mers la mașina albastră, de unde a venit cu o bâtă și l-a lovit de două ori pe Sabadâș R. în cap iar după ce a căzut, cei trei agresori l-au lovit cu picioarele în coapse. Cei trei agresori tulburau liniștea publică prin strigăte și larmă, înjurau pe toate persoanele de față, folosind cuvinte obscene. A apărut și S. A. și apoi, prin surprindere, inculpatul Szengyorgy I. l-a lovit din spate pe acesta cu bâta luată din portbagajul lui P. I.. S. A. a căzut și apoi a fost lovit cu pumnii și picioarele de către Szengyorgy I., P. I. și P. M., acesta din urmă folosind și o bâtă luată tot din portbagajul lui P. I.. Acest scandal a durat circa 40 de minute și la scandal au asistat cam 30-40 de persoane, care erau speriate de ce se întâmplă.

În declarația dată de martorul N. M.-D. în faza de urmărire penală (filele 90-91) acesta arată că, inculpații Szengyorgy I., P. D.-I. și P. M. au provocat scandal în fața discotecii și răcneau, zbierau și înjurau, folosind cuvinte foarte vulgare. De față se aflau 30-40 de tineri iar scandalul a durat 10 minute. În apropierea grupului inculpaților a apărut S. L. iar acesta a fost lovit în zona capului. Inculpatul P. A. l-a lovit cu o bâtă în cap pe S. A. iar acesta a căzut și apoi a fost lovit cu picioarele de către Szengyorgy I. și P. I.. Martorul arată că i-a fost frică de ceea ce se poate întâmpla și a plecat de la discotecă. Au plecat și celelalte persoane pentru că discoteca s-a închis din cauza scandalului.

În declarația dată de martorul F. O.-S. în faza de urmărire penală (filele 98-99) acesta arată că, inculpații Szengyorgy I. (P.) și P. M. (Piți) împreună cu partea civilă S. R. se aflau la circa 10 metri de . inculpatul P. I. (I.) se afla lângă mașina sa, care era parcată lângă . Szengyorgy I. (P.) avea în mână o bâtă și îl lovea pe tatăl lui S. R.. În acest timp, inculpatul P. I. (I.) le striga celorlalți ,,să nu se lase, să-i bată, să nu le fie frică’’, iar la un moment dat a vrut să scoată ceva din portbagaj, zicând: ,,stați că vă arăt eu’’ dar a intervenit patronul discotecii, care l-a oprit. Imediat după ce s-a terminat scandalul, discoteca s-a închis și toată lumea a plecat acasă.

În declarația dată de martorul F. R.-M. în faza de urmărire penală (filele 100-101) acesta arată că, inculpații Szengyorgy I. (P.) și P. M. (Piți) l-au lovit pe partea civilă S. R. și pe tatăl acestuia apoi partea civilă și tatăl acestuia au fugit și s-au urcat în mașină, după care au plecat. În acest timp, inculpatul P. I. (I.-ginerele viceprimarului) le striga celorlalți doi inculpați să vină la ei să le dea bâte ca să le spargă mașina lui S. R. și tatălui său dar a intervenit patronul discotecii, care i-a oprit pe inculpați și a spus că, din cauza lor trebuie să închidă discoteca.

În declarația dată de martorul M. C.-I. în faza de urmărire penală (filele 102-104) acesta arată că, se afla în fața discoteci împreună cu inculpații Szengyorgy I.-D. (zis P.), P. M.-A. (zis P.) și P. D.-I. (zis I.). ,,Piți’’ l-a lovit pe partea civilă S. cu palma peste față iar inculpatul P. I. (I.) l-a ajutat pe Sabadâș să se spele pe față.

În declarațiile martorilor C. C.-I. (fila 105 din dosarul de urmărire penală), M. C.-D. (filele 106-107 din dosarul de urmărire penală), H. V. (filele 108-109 din dosarul de urmărire penală), B. V.-A. (filele 118-119 din dosarul de urmărire penală), T. I.-C. (fila 119 din dosarul de urmărire penală), P. I.-L. (filele 121-122 din dosarul de urmărire penală), I. C.-P. (filele 126-127 din dosarul de urmărire penală) nu se află nimic relevant referitor la participarea inculpatului P. D.-I. la evenimentele de la discotecă.

În declarația dată de martora P. C.-I. în faza de urmărire penală (filele 110-113 din dosarul de urmărire penală) aceasta arată (în esență) că se afla la discotecă cu soțul său P. D.-I. dar acesta nu a lovit pe nimeni și nu a înjurat pe nimeni. În plus, el l-a ajutat pe cel numit ,,S.’’ să se ridice de jos și să se spele pe față. Declarații aemănătoare au dat și martorii P. G. (filele 114-115 din dosarul de urmărire penală), B. O.-L. (filele 116-117 din dosarul de urmărire penală) și C. B.-R. (filele 123-12 din dosarul de urmărire penală).

În declarația dată de martorii M. C.-I., P. R.-A. în faza de urmărire penală (filele 92-97, 102-104) nu se află elemente relevante pentru acest dosar.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a apreciat că, inculpatul P. D. I. se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată însă, din probele de la dosar nu a reieșit fără dubiu că inculpatul P. D.-I. ar fi provocat scandal ori ar fi agresat părțile cvivile în curtea Postului de poliție J..

Referitor la încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul P. D.-I., instanța a reținut că, la termenul din data de 07.02.2014, s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru unele infracțiuni, respectiv din: ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal din 1969, în tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de articolul 371 alineatul (1) din noul Cod penal, cu aplicarea articolului 77 litera a) din noul Cod penal și din vătămare corporală gravă, prevăzută articolul 182 alineatul (1) din Codul penal, cu aplicarea articolului 75 alineatul 1 litera a) din Codul penal din 1969, în vătămare corporală gravă, prevăzută și pedepsită de articolul 193 alineatul (2) din noul Cod penal, cu aplicarea articolului 77 litera a) din noul Cod penal.

Prin urmare, încadrarea juridică finală a faptelor săvârșite de inculpat este următoarea:

Fapta inculpatului P. D.-I., care în noaptea de 10/11 septembrie 2011, împreună cu inculpații S. I.-D. și P. M.-A., a tulburat liniștea și ordinea publică prin acte de violență, injurii și amenințări proferate pe un ton ridicat, producând scandal public în fața discotecii din localitatea J. de Sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de " tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de articolul 371 alineatul (1) din noul Cod penal, cu aplicarea articolului 77 litera a) din noul Cod penal.

Fapta inculpatului P. D.-I., care în noaptea de 10/11 septembrie 2011, împreună cu inculpații S. I.-D. și P. M.-A., în fața discotecii din localitatea J. de Sus i-a aplicat lovituri cu obiecte contondente părții vătămate Sabadâș L.-A., cauzându-i leziuni care au necesitat 65-70 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută și pedepsită de articolul 193 alineatul (2) din noul Cod penal, cu aplicarea articolului 77 litera a) din noul Cod penal.

Fapta inculpatului P. D.-I., care în noaptea de 10/11 septembrie 2011 în fața discotecii din localitatea J. de Sus, împreună cu inculpații S. I.-D. și P. M.-A., i-a aplicat lovituri cu obiecte contondente părții vătămate Sabadâș R.-A., cauzându-i leziuni care au necesitat 5-6 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "lovire sau alte violențe", prev. de art. 180 alin. 2 din Codul penal din 1969, cu aplicarea articolului 75 alineatul (1) litera a) din Codul penal din 1969.

Fapta inculpatului P. D.-I., care în noaptea de 10/11 septembrie 2011 în fața discotecii din localitatea J. de Sus, împreună cu inculpații S. I.-D. și P. M.-A., i-a aplicat lovituri cu obiecte contondente părții vătămate Sabadâș G.-N., cauzându-i leziuni care au necesitat 14-16 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "lovire sau alte violențe", prev. de art. 180 alin. 2 din Codul penal din 1969, cu aplicarea articolului 75 alineatul (1) litera a) din Codul penal din 1969.

Întrucât, inculpatul P. D.-I. a săvârșit mai multe infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză sunt aplicabile prevederile art.33 lit."a" din Codul penal din 1969, privind concursul real de infracțiuni.

La individualizarea pedepsei ce s-a stabilit inculpatului P. D.-I. pentru fiecare infracțiune, instanța a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de articolul 72 din Codul penal:

a) gradul de pericol social al faptelor, care este relativ ridicat raportat la urmările acestora și la faptul că prejudiciul cauzat nu a fost reparat;

b) persoana inculpatului, care nu a mai fost condamnat până în prezent (filele 193-194 din dosarul de urmărire penală). Este căsătorit, are doi copii minori. După ce a fost cercetat în dosarul nr. 67/P/2010 pentru lovire și port fără drept al unui obiect anume confecționat pentru tăiere, organele de ordine îl consideră un potențial pericol pentru ordinea publică. Administrația locală, șefii ierarhici de la fostul loc de muncă și vecinii i-au acordat referințe bune (filele 197-199 și 298-302 din dosarul de urmărire penală) ;

c) limitele speciale ale pedepsei pentru fiecare infracțiune.

În baza acestor elemente, instanța a ales dintre pedepsele alternative prevăzute de lege, pedeapsa închisorii apoi a stabilit inculpatului P. D.-I., o pedeapsă de 7 luni închisoare pentru infracțiunea de tulburare a liniștii publice, o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru infracțiunea de lovire (în dauna părții vătămate Sabadâș R.-A.), o pedeapsă de 5 luni închisoare pentru infracțiunea de lovire (în dauna părții vătămate Sabădâș G.-N.) și o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă.

În temeiul articolului 33 litera a) și articolului 34 litera b) din Codul penal din 1969, s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa mai grea de 8 luni închisoare, care va fi sporită cu 2 luni închisoare; în final 10 luni închisoare.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpaților duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de articolul 64 litera a) teza a II-a din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, motiv pentru care exercitarea acestuia va fi interzisă pe durata executării pedepsei.

Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia S. și P. împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Celeași aspecte au fost avute în vedere de instanța supremă în decizia numărul 74/2007 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite într-un recurs în interesul legii. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală, astfel că instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune a fi interzis deoarece inculpații nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru concetățenii lor față de care aleg să aibă comportamentul anterior analizat.

În consecință, în temeiul articolului 71, alineatul 2 și alineatul 3 din Codul penal din 1969, instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a) teza a II-a din Codul penal, pe durata executării pedepsei aplicate.

Prin ordonanța din 11.09.2011, organele de cercetare penală au dispus reținerea pe timp de 24 ore a inculpatului P. D.-I. (filele 211-212 din dosarul de urmărire penală).

Prin încheierea penală numărul 47/12.09.2011 a Judecătoriei G. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. D.-I. pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 12.09.2011. S-au emis mandatele de arestare preventivă aferente (fila 203). Prin încheierea penală nr. 58 din 10 octombrie 2011, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, s-a prelungit arestarea preventivă a inculpaților pe 30 de zile, dar această hotărâre nu a rămas definitivă (a se vedea fila 277 din dosarul de urmărire penală). Prin încheierea penală nr. 110/R/19.10.2011 a Tribunalului Cluj s-a dispus punerea în libertate de îndată a inculpaților (filele 276-279 din dosarul de urmărire penală).

În temeiul articolului 88 din Codul penal s-a scăzut din durata pedepsei pronunțate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 11.09.2011 până la 19.10.2011.

Persoana vătamată M. Ș.-T. a declarat în cursul urmăriii penale că nu se constituie parte civilă în cauză (fila 58 verso din dosarul de urmărire penală). De asemenea, persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă nici în cursul judecății, deși a fost citată în instanță (filele 34, 81 etc.). Având în vedere principiul disponibilității, specific procesului civil, stabilit de articolului 406 din codul de procedură civilă și în temeiul articolului 404 alineatul (4) litera i) din Codul de procedură penală, în vederea clarificării acestui aspect (latura civilă a procesului penal) instanța apreciază că este util să se consemneze în dispozitivul sentinței faptul că persoana vătamată nu s-a constituit parte civilă, astfel că va proceda în consecință.

Persoana vătămată S. C. Județean de Urgență Cluj s-a constituit parte civilă pentru suma de 4.503,54 lei plus dobânda legală începând cu prima zi următoare datei externării pacientului și până la data achitării integrale a sumei datorate (fila 200 din dosarul de urmărire penală). Din decontul cheltuielilor de spitalizare aflat la fila 201 din dosarul de urmărire penală reiese că partea vătămată S. L.-A. a fost internat în S. C. Județean de Urgență Cluj, secția Neurologie, în perioada 16.09.2011 – 26.09.2011 iar cheltuielile de spitalizare sunt în sumă de 4.503,54 lei. Având în vedere cele arătate și în temeiul articolului 14 din Codul de procedură penală și articolele 998, 999, 1003 și 1088 din Codul civil de la 1864, raportat la articolele 3, 5 alineatul 1 și 220 din Legea numărul 71/2011, articolul 2 din Ordonanța Guvernului numărul 13/2011 și articolul 313 alineatul 1 din Legea numărul 95/2006, instanța l-a obligat pe inculpat și pe cei doi condamnați, în solidar, să achite cheltuielile de spitalizare precizate mai sus.

Prin actul de la filele 36-38 din dosarul instanței numărul_ (anexat), persoana vătămată S. L.-A. s-a constituit parte civilă în prezenta cauză și a solicitat următoarele: obligarea inculpaților la plata cu titlu de despăgubiri civile, a sumei de 70.000 lei, reprezentând daune morale și a sumei de 9.000 lei reprezentând despăgubiri materiale.

De asemenea, s-a solicitat obligarea inculpaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii menționate mai sus, partea civilă S. L.-A. a arătat că aceste sume sunt pe deplin justificate, ținând cont de faptul că, urmare a agresiunii inculpaților, deosebit de grave, prin acest eveniment i s-a adus o gravă vătămare a vieții sociale, morale și personale.

A mai arătat că a fost transportat și internat de urgență la S. C. Județean de Urgență Cluj, unde a fost supus unor intervenții chirurgicale extrem de dureroase.

Diagnosticul principal la internarea acestuia a fost ,,Traumatism cranio-cerebral prin agresiune. . de baza de craniu (Os temporal). Paralizie faciala periferica dreaptă secundară. . metacarp V mana stângă. Diabet zaharat tip 2 fără necesar de insulina” , iar conform concluziilor specialiștilor din cadrul IML Cluj, a suferit leziuni traumatice vindecabile în 65-70 zile de îngrijiri medicale.

Ca urmare a celor menționate, înțelege să se constituie contra inculpaților, parte civilă, cu sumele mai sus menționate, sume pe care le-a precizat în cele ce urmează astfel:

1. referitor la daune materiale

Dauna materială este atingerea adusă dreptului patrimonial, respectiv prejudiciul material adus unei persoane, iar în baza disp.art. 1385 din Codul civil, prejudiciul patrimonial cuprinde atât pierderea suferită efectiv, cât și câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

Pierderea patrimonială suferită constă dintr-o diminuare a valorilor active din patrimoniu, iar beneficiul nerealizat constă din lipsirea activului patrimonial de o sporire care ar fi intervenit dacă nu s-ar fi săvârșit infracțiunea, în cazul pierderii totale sau parțiale a veniturilor din muncă.

Menționează că în jurisprudența în materie s-a stabilit că ,,în lipsa unor probe directe pentru stabilirea cuantumului prejudiciului, instanța va face aplicarea principiului reparației integrale a pagubei provocate printr-o faptă ilicită, statuat de art. 998 și următoarele din Codul civil, luând în considerare orice alte mijloace de probă. În acest sens, concluziile actelor medico-legale, cu privire la vătămările provocate și urmările în timp ale acestora, pot constitui elemente de calcul al despăgubirilor materiale și morale” (Decizia nr. 381/R din 12 martie 2002 – Secția I penală)

Față de aspectele mai sus învederate, s-a arătat instanței că, în dovedirea prejudiciului material, depune în probațiune înscrisuri, completate cu depoziții de martori, astfel:

În perioada imediat următoare săvârșirii faptei de către inculpați, respectiv din 16.09.2011, până în 26.09.2011, partea civilă arată că fost internat la Clinica de Neurologie Cluj. Totodată, atât pe perioada spitalizării, cât și în perioada următoare (cel puțin încă 4-5 săptămâni), a avut nevoie de asistentă și supraveghere continuă și neîntreruptă, regim alimentar și medicamentos adecvat.

Toate acestea au presupus deplasări frecvente la spital, la control, la pansat, etc., a cumpărat medicamente și produse farmaceutice de strictă necesitate, pentru a-și putea asigura tratamentul medicamentos care se impunea.

Din actele anexate, rezultă că în toată această perioadă, a cheltuit suma de 405 lei - produse farmaceutice și servicii medicale pe care a fost nevoit să le suporte din resurse proprii, necesare pentru recuperare; suma de 150 lei a reprezentat contravaloarea examinării medico-legale, necesare eliberării certificatului medico-legal și suplimentului, care atestă leziunile și numărul de zile de îngrijiri medicale necesare însănătoșirii sale.

În toată perioada de spitalizare, soția sa a fost în permanență lângă el, în spital, fiind imobilizat la pat, cu dureri cumplite.

După externare, așa cum rezultă din recomandările medicale, partea civilă a fost imobilizată la pat pentru o perioadă destul de lungă de timp. Fiind agricultor și întreținător de familie din exploatarea pământului și creșterea animalelor, la momentul săvârșirii agresiunii de către inculpați, partea civilă arată că se afla în plină campanie de recoltare a produselor și culturilor pentru care a muncit încă de la începutul anului. Astfel, a fost nevoit să apeleze la serviciile unui consătean care, evident contracost, a executat lucrările pe care nu le-a putut presta personal, să adune recoltele și să pregătească terenurile la suprafața totală de peste 20 ha teren, suma totală fiind de 8275 lei, sumă care include și contravaloarea a 6 drumuri pe care a fost nevoit să le facă la Cluj-N. la instituțiile spitalicești.

Această sumă reprezintă contravaloarea următoarelor lucrări: 1250 lei – recoltarea a 5 ha teren cu floarea-soarelui, 625 lei – recoltarea a 2,5 ha teren cultivat cu porumb, 300 lei contravaloarea transportului recoltelor mai sus enunțate, 800 lei contravaloarea transporturilor la moară la măcinarea porumbului, 500 lei recoltarea și transportarea cartofilor, 2550 lei contravaloarea aratului suprafeței de 5,10 ha teren, 975 lei contravaloarea a 3,9 ha teren și 975 lei contravaloarea semănatului suprafeței de 3,9 ha teren.

În concluzie, s-a arătat că, cuantumul total al prejudiciului material rezultat este în sumă totală de 9000 RON, conform actelor anexate și a probațiunii pe care o vor administra în fața instanței.

S-a menționat încă o dată că în jurisprudența în materie a fost reparat în totalitate prejudiciu realizat, făcându-se aplicarea principiului reparației integrale a pagubei provocate printr-o faptă ilicită, statuat de art. 1385 și următoarele din Codul civil.

Rezultă că și în cel din speța dedusă judecății, principiul general este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat prin faptă ilicită, respectiv autorii prejudiciului (inculpații, în speță) sunt obligați să acopere prejudiciul efectiv (damnum emergens)”. (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, decizia nr. 5792/4 decembrie 2007).

2. referitor la daune morale

Dauna morală este atingerea adusă dreptului nepatrimonial. Existența ca atare a unui prejudiciu nepatrimonial și, mai ales, stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente acestuia include o doză de aproximare, dar instanța trebuie să aibă în vedere o . criterii, cum ar fi: - consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială și socială; suma acordată cu titlu de despăgubiri trebuie să aibă efecte compensatorii pentru daunele produse.

Este justificată acordarea de compensații materiale acelor persoane care au fost victimele unei infracțiuni. Aceste compensații sunt destinate să creeze condiții de viață care să aline într-o oarecare măsură suferințele psihice ale victimei.

Dauna morală a fost denumită ,,orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane” sau prejudiciul care rezultă dintr-o atingere adusă intereselor personale și care se manifestă prin suferința fizică sau morală pe care le resimte victima.”

Prejudiciile morale au fost clasificate astfel: daune morale constând în dureri fizice sau psihice numite pretium doloris, suferințele psihice determinate de cauzarea morții unei persoane iubite sau a unei rude apropiate sunt denumite și prejudicii prin ricoșeu, iar despăgubirea dată pentru repararea acestora se numește pretium affectionis; prejudicial estetic cuprinde toate vătămările și leziunile ce aduc atingeri armoniei fizice sau înfățișării persoanei, despăgubirile datorate pentru a-l repara denumindu-se pretium pulchritudinis ; prejudicial de agrement reprezintă restrângerea posibilităților victimei de a se bucura de viață, de a avea parte din plin de satisfacții materiale și spirituale pe care aceasta i le poate oferi. Acest prejudiciu a fost calificat drept prejudiciu hedonist (hedone – plăceri în limba greacă).

Prin prisma prevederilor legale, despăgubirea trebuie să constituie o justă și integrală reparație atât a prejudiciului material cât și a celui moral cauzat prin producerea infracțiunii, în conformitatea cu disp. art. 14 din Codul de procedură penală și art. 1385 din Codul civil.

S-a solicitat suma de 70.000 lei daune morale, pe deplin justificate, ținând cont de faptul că, urmare a agresiunii deosebit de grave a inculpaților, partea civilă arată că a fost transportată și internată de urgență la S. C. Județean de Urgență Cluj, unde a fost supus unor intervenții chirurgicale, iar prin acest eveniment, viața profesională, viața socială, morală și personală a sa a fost radical schimbată.

Cu privire la daune morale, este incontestabil că a suferit un prejudiciu moral (luând în considerare șocul psihic și suferința fizică) determinat de suferințele fizice, de izolare pe timpul îngrijirilor medicale, de imposibilitatea de a-și îndeplini îndatoririle sale față de familie.

Aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la determinarea ,,prețului” suferințelor fizice sau psihice, care sun inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicațiilor acestora pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate.

Prejudiciile morale suferite de el, în cazul de față, se prezintă sub forma imobilizării totale la pat o perioadă mare de timp, în care a fost îngrijit de soția sa, în care a avut dureri fizice și traumatisme, așa cum reiese din actele medicale care decurg din lezarea integrității fizice și în privința cărora jurisprudența admite repararea lor prin plata unor indemnizații.

În afară de durerea fizică resimțită de parte civilă, pentru ca reparația să fie cât mai completă, instanțele au preluat ideea exprimată în doctrina de a se ține cont și de efectele psihologice ale faptului ilicit asupra persoanei vătămate.

La stabilirea reparației morale este necesar să se țină cont de întreaga întindere în timp a suferințelor provocate atât cele care au trecut cât și cele care se vor produce cu siguranța în viitor.

Subliniază rolul reparării prejudiciului în cadrul procesului de vindecare, ,,prețul durerii” reprezintă recunoașterea socială a agresiunii suferite și îi conferă satisfacția de a vedea dreptul său de victimă constatat oficial. Caracterul satisfăcător al indemnizației juridice are adesea un efect liniștitor, calmant chiar vindecător al durerilor care, chiar psihice fiind, nu sunt mai puțin reale. per a contrario, negarea prejudiciului constituie adesea cauze de agravare a suferințelor îndurate fizice, psihice și morale (stres datorat litigiului).

Așadar, a considerat că victima unei infracțiuni de natura celei comise de inculpați, este îndrituită și la repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin vătămări corporale aduse sănătății sale, acesta constând în suferințe fizice și psihice care le-a suportat de pe urma faptului ilicit. (dec.pen. nr. 499/1993 a CSJ)

Existența unui atare prejudiciu rezultă din probele administrate în cauză.

Temerea persoanei vătămate pentru viața care i-a fost pusă în primejdie prin vătămările cauzate, internarea în spital pentru tratament, conștiința de a fi bolnavă, imobilizată, sunt împrejurări ce conturează prejudiciul moral cauzat, așa cum justificat se reține în practica judiciară. (sent.pen. 294 din 21 august 1997 a Trib. Cluj nepublicată)

Suportarea tratamentului medical, conștiința de a fi bolnav și imobilizat la pat, durerile fizice și psihice, suferința de a fi privat de o viață normală corespunzătoare vârstei, suferințele cauzate în urma mutilării, impactul psihic puternic, implică, așa cum a arătat, suferințe psihice ce presupun o compensație, sub forma unor daune morale, pentru prejudiciul nepatrimonial, ce i s-a cauzat, care în cuantumul sus menționat, este justificat având în vedere cele mai sus evidențiate.

În final, în ceea ce privește, atât prejudiciul material cât și morale, consideră că prin actele depuse la dosar și prin depozițiile martorilor ce vor fi audiați în cauză, a dovedit cuantumul lor.

Din declarațiile martorilor O. C. și G. I. (filele 261 și 262) reiese că în urma evenimentelor descrise în prezentul dosar, partea civilă S. L. a fost internat în spital unde a stat vreo 2-3 săptămâni. A fost vizitat de mai multe persoane. Martorul G. I. l-a ajutat pe Sabadâș L. să facă diverse lucrări agricole adică arat 4 hectare, recoltat porumb și floarea soarelui, pe o suprafață de aproximativ 20 hectare precum și scoaterea cartofilor. Totalul sumelor de bani și produselor primite pentru toate lucrările efectuate au fost de 1.100 lei. Sabadâș R. și G. aveau dureri destul de mari la cap și la brațe și nu au putut lucra cam 3 săptămâni. Sabadâș R. și G. după ce au fost bătuți nu au mai mers la discotecă și nu merg nici în prezent. Martorul a observat când a fost acasă la Sabadâș L. faptul că îi curgea sânge din ureche și nu era conștient. Și în prezent părțile vătămate Sabadâș mai au dureri atunci când se schimbă timpul iar Sabadâș L. este mai nervos decâ înainte de incident. După acest incident discoteca din J. nu mai funcționează și Sabadâș R. și G. nu merg la alte localuri decât la un magazin care este în apropierea lor. Mai merg totuși la un mini bar. Suma de 1.100 lei nu cuprinde motorina primită pentru lucrările agricole. Martorului i s-a plătit separat prețul benzinei pentru transportul de acasă și până la spitalul din Cluj-N.; cam 50 lei pentru fiecare drum și a făcut 5-6 drumuri.

Sabadâș L. avea mâna ruptă și nu putea să lucreze în gospodărie iar martorul O. C. l-a ajutat cam o lună să facă diverse activități în gospodărie. Pentru aceasta a primit ca plată 2 purcei, 1 berbecuț și suma de 1.000 lei. Purceii ar fi costat cam 400 lei iar berbecuțul 150 lei. Sabadâș G. nu a putut să lucreze cam o săptămână dar martorul nu știe ce pagubă a avut din această cauză. Sabadâș R. și Sabadâș G. au avut dureri fizice în urma rănilor provocate și timp de o săptămână nu au ieșit din casă. Sabadâș L. a stat cam o săptămână în spital. Acesta avea capul crăpat și umflat și buza ruptă și gura era strâmbă și nu putea vorbi decât foarte greu. Sabadâș L. se ocupă cu agricultura și zootehnie. În perioada cât Sabadâș L. nu putea să lucreze se făceau arături de toamnă și semănăturile de toamnă. Sabadâș L. a mai fost ajutat de G. I. care i-a arat terenul și celelalte lucrări care necesitau utilaje. A mai fost ajutat și de G. C., care îngrijea animalele și transporta fânul. În mod obișnuit aceste activități le făcea Sabadâș L.. Sabadâș L. avea dureri mari la cap și la umăr iar una din mâini era neagră iar pe spate avea o pată mare neagră. Și în prezent Sabadâș L. are durei de cap. Sabadâș L. a fost vizitat la spital de membrii familiei dar martorul nu știe ce anume a primit de la ei. În urma agresiunii familia Sabadâș a avut pierderi întrucât nu a putut să-și lucreze toate terenurile ci numai pe acelea unde a fost ajutat de prieteni.

Referitor la daunele materiale solicitate de partea civilă S. L., instanța a reținut că, partea civilă a depus la ultimul termen unele probe. Astfel, din cópiile actelor de la fila 31 reise că s-au cumpărat anumite medicamente în sumă de 98 lei, 42,01 lei, 60 lei, 73,90 lei, 61,86 lei, 18,60 lei și 49,20 lei; în total 403,13 lei. S-au mai depus și două chitanțe pentru sumele de 63 lei (plată expertiză) și 39 lei (taxă expertiză); a se vedea fila 32, volumul II. Deși nu s-au depus probe suficiente pentru dovedirea în întregime a pretențiilor, așa cum s-a arătat în practica judiciară (Curtea de Apel Cluj-secția penală și de minori, decizia numărul 412/19.05.2010, publicată în Buletinul Curților de Apel, nr. 3-4/2010, paginile 183-186), conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului, în virtutea dreptului la un proces echitabil al părții civile reglementat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor și, conform principiului rolului activ pe care trebuie să-l aibă judecătorul în soluționarea cauzelor, principiu înscris în articolul 4 din Codul de procedură penală. Dacă legislația națională nu permite o rezolvare judicioasă a dosarului, magistrații trebuie să suplinească administrarea probelor și motivarea hotărârii, prin normele dreptului european, putând stabili „în echitate" o sumă corespunzătoare în favoarea părții civile (cauza Comingersoll c. Portugalia, CEDO 2000). Evaluarea prejudiciului se poate face și prin raportarea la situații similare, prin apreciere.

Instanța a apreciat că, partea civilă S. L. a suferit un prejudiciu semnificativ ca urmare a faptului că nu a putut să lucreze o perioadă îndelungată și apreciază că acest prejudiciu este în sumă de 6.800 lei.

În legătură cu daunele morale solicitate de partea civilă S. L., instanța a reținut că, în practica judiciară s-a arătat că, este justificată acordarea daunelor morale ca pretium doloris, în compensarea suferințelor și durerilor de natură fizică și psihică inerente faptei de lovire, pe care le-a încercat victima faptului ilicit (Judecătoria sectorului 1 București, sentința penală nr. 715 din 9 martie 2006), iar în aprecierea daunelor morale ce vor fi acordate, instanțele vor avea în vedere actele doveditoare și probele administrate (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, decizia nr. 1631 din 14 martie 2006), în lipsa unor criterii de determinare a cuantumului daunelor morale, instanța urmând a stabili întinderea acestora în raport de gravitatea vătămărilor produse și de intensitatea suferințelor cauzate (Curtea Supremă de Justiție, secția penală, decizia nr. 1387 din 14 martie 2002).

În speță, instanța a apreciat că, din cauza leziunilor provocate prin acțiunea inculpatului și a celor doi condamnați, partea civilă a suferit dureri fizice relativ intense, pe o durată de timp relativ de mare (leziunile au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale).

În vederea compensării acestor suferințe fizice și psihice și în temeiul articolului 19 alineatul (5) din Codul de procedură penală și al articolelor al articolelor 998, 999 și 1003 din Codul civil (vechi), inculpatul și condamnații S. I.-D. și P. M.-A. vor fi obligați în solidar să achite părții civile, despăgubiri civile în sumă de 16.000 lei.

Prin actul de la fila 34 din dosarul instanței numărul_ (anexat), persoana vătămată S. G.-N. s-a constituit parte civilă în prezenta cauză și a solicitat următoarele: obligarea inculpaților la plata cu titlu de despăgubiri civile, a sumei de 10.000 lei, reprezentând daune morale, cauzate de suferințele fizice și traumele psihice pricinuite prin faptele acestora.

De asemenea, s-a solicitat obligarea inculpaților la plata cheltuielilor de judecată.

În vederea dovedirii pretențiilor enunțate, înțelege să se servească de orice mijloc de probă admis de lege. Nu s-au depus probe pentru a se dovedi aceste pretenții.

În speță, instanța a apreciat că, din cauza leziunilor provocate prin acțiunea inculpatului și a celor doi condamnați, partea civilă a suferit dureri fizice relativ intense, pe o durată de timp destul de mare (leziunile au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale).

În vederea compensării acestor suferințe psihice și în temeiul articolului 19 alineatul (5) din Codul de procedură penală și al articolelor al articolelor 998, 999 și 1003 din Codul civil (vechi), inculpatul și condamnații S. I.-D. și P. M.-A. au fost obligați în solidar să achite părții civile, despăgubiri civile în sumă de 6.000 lei.

Prin actul de la fila 35 din dosarul instanței numărul_ (anexat), persoana vătămată S. R.-A. s-a constituit parte civilă în prezenta cauză și a solicitat următoarele:

obligarea inculpaților la plata cu titlu de despăgubiri civile, a sumei de 8.000 lei, reprezentând daune morale, cauzate de suferințele fizice și traumele psihice pricinuite prin faptele acestora.

De asemenea, s-a solicitat obligarea inculpaților la plata cheltuielilor de judecată.

În vederea dovedirii pretențiilor enunțate, înțelege să se servească de orice mijloc de probă admis de lege. Nu s-au depus probe pentru a se dovedi aceste pretenții.

În speță, instanța a apreciat că, din cauza leziunilor provocate prin acțiunea inculpatului și a celor doi condamnați, partea civilă a suferit dureri fizice relativ intense, pe o durată de timp destul de mare (leziunile au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale).

La fila 34 (volumul II) din dosar s-au depus 3 chitanțe pentru sumele de 700 lei (S. G.-N.), 800 lei (S. R.-A.) și 1.500 lei (S. L.-A.), reprezentând onorar avocat, achitat de părțile civile. Întrucât nu se cunoaște modul proporția în care făptuitorii au contribuit la cauzarea leziunilor părților civile și implicit a cheltuielilor judiciare, în temeiul articolului 8 din Legea numărul 255/2013 și articolului 276 alineatele (1) și (4) din Codul de procedură penală, instanța l-a obligat pe inculpat și pe cei doi condamnați în mod egal, să achite părții civile S. G.-N., câte 233 lei cheltuieli judiciare. De asemenea, a fost obligat inculpatul și pe cei doi condamnați, să achite părții civile S. R.-A., câte 267 lei cheltuieli judiciare. În sfârșit, a fost obligat inculpatul și pe cei doi condamnați, să achite părții civile S. L.-A., câte 500 lei cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul P. D. I..

Prin motivele de apel acesta a criticat sentința de condamnare pe motiv că din probatoriul administrat în fața instanței de fond rezultă că nu a avut nicio contribuție la săvârșirea faptelor care fac obiectul prezentului dosar, dimpotrivă a încercat să aplaneze conflictul și a acordat ajutor părții vătămate.

A susținut că are proteză la piciorul stâng fiind încadrat în gradul de handicap accentuat, așa că nu putea să fugă după părțile vătămate, așa cum a fost acuzat.

Sub un alt aspect a criticat pedeapsa aplicată de 10 luni închisoare cu detenție pentru că se impunea reținerea circumstanțelor atenuante constând în comportamentul avut anterior faptei și în faptul că este întreținător de familie; cu privire la modalitatea de executare a pedepsei a considerat că sunt întrunite toate condițiile legale pentru a se dispune suspendarea condiționată a acesteia fiindcă are un domiciliu stabil și beneficiază de susținerea familiei.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei a apreciat că instanța trebuia să aibă în vedere contribuția lui la cauzarea suferințelor fizice și morale precum și intensitatea și durata lor efectivă, ca atare datorită numărului redus de zile de îngrijiri medicale se impune reducerea daunelor morale.

S-a mai criticat acordarea daunelor materiale de 6800 lei părții civile S. L.-A., ca nefiind dovedite.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea de Apel constată următoarele:

Contrar susținerilor apelantului, prima instanță în mod temeinic a reținut starea de fapt constând în aceea că în noaptea de 10/11 septembrie 2011 împreună cu alte două persoane care au fost deja condamnate definitiv pentru aceste fapte au produs scandal public în fața discotecii din J. de Sus, faptă prevăzută ca infracțiune de tulburare a ordinii și liniștii publice de art. 371 CP și pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, pedeapsă mai mică decât cea prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal din 1968.

În sarcina apelantului au mai fost reținute o infracțiune de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 77 lit. a din Noul Cod penal, constând în aceea că, cu aceeași ocazie, în fața discotecii i-a aplicat lovituri cu obiecte contondente părții vătămate S. L.-A., cauzându-i leziuni care au necesitat 65-70 zile de îngrijiri medicale, faptă ce era prevăzută drept vătămare corporală gravă de art. 182 alin. 1 din Codul penal din 1968 și pedepsită cu închisoare mai aspră, de la 2 la 7 ani închisoare.

În mod temeinic prima instanță a reținut în sarcina apelantului alte două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 de Codul penal din 1968 constând în lovirea, împreună cu celelalte două persoane condamnate, a părții vătămate S. R.-A., cauzând leziuni care au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale și constând în lovirea, în aceleași condiții, a părții vătămate S. G.-N., căruia i-au cauzat leziuni care au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale.

Contrar susținerilor apelantului că faptele nu au fost dovedite cu probe administrate în cursul judecății, mai ales că el are un handicap la picior, probele din care rezultă vinovăția sa au fost administrate în fața instanței în dosarul din care s-a disjuns în întregime latura civilă, și latura penală față de apelant; în esență, probele constau în declarația de recunoaștere a coinculpatului Szentgyoryi I. D. (f. 51) și a coinculpatului P. M. A. (f. 52). Faptele mai rezultă indirect din declarațiile martorilor audiați, declarații aflate în volumul 1 al dosarului disjuns (f. 50-52) care îl plasează pe inculpat la locul faptelor inclusiv la sediul poliției unde a urmărit părțile vătămate, nu alergând cum susține în apel, ci cu mașina lui.

Despre amplitudinea scandalului provocat de către inculpat împreună cu celelalte două persoane sunt relevante declarațiile martorului P. G. (f. 221) care a arătat că a fost scandal în fața discotecii și toată lumea a ieșit afară să vadă ce se întâmplă.

Curtea de apel nu poate primi motivul de apel conform căruia în mod nelegal prima instanță a pronunțat hotărârea nu pe baza declarațiilor luate în cursul judecății, ci în temeiul declarațiilor din cursul urmăririi penale deoarece din referatul de terminare a urmăririi penale (f. 285) având ca obiect săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către martorii audiați în cursul judecății rezultă clar că aceștia la cererea altor persoane au fost îndemnați să declare în favoarea celor cercetați, context în care persoanele având calitatea de martor și-au retras declarațiile imprecise date în cursul judecății și le-au menținut pe cele date în cursul urmăririi penale.

Individualizarea judiciară a pedepselor 7 luni, 3 luni, 5 luni și 8 luni închisoare stabilite pentru infracțiunile menționate anterior a avut loc cu respectarea tuturor criteriilor generale și speciale prev. de art. 72 din Codul penal, inclusiv cele referitoare la aspectele invocate drept circumstanțe atenuante potrivit Codului penal anterior.

În mod temeinic s-a constatat că faptele sunt concurente și s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare.

Susținerea apelantului că se impune reducerea pedepsei rezultante nu poate fi primită deoarece aceasta a fost deja stabilită spre minimele legale, iar referitor la modalitatea de executare, Curtea nu poate aprecia că îndreptarea inculpatului poate avea loc fără executarea pedepsei, datorită atitudinii sale de nerecunoaștere în ciuda existenței declarațiilor martorilor oculari, în existența suspiciunii că a timorat martorii și în îndrăzneala sa de a urmări cu mașina părțile vătămate chiar în fața postului de poliție; din acest punct de vedere caracterizările favorabile depuse la dosar, faptul că are loc de muncă și că beneficiază de sprijinul familiei fiind preexistente comiterii faptei nu denotă o schimbare în atitudinea de îndreptare a inculpatului.

Daunele morale și materiale au fost stabilite în mod legal și temeinic de către prima instanță,, a fost detailată fiecare sumă în parte și au fost bine apreciate, inclusiv suma de 6800 lei cuvenită părții civile S. L. datorită faptului că nu a putut să lucreze deoarece a fost internat 3 săptămâni în spital, că a fost ajutat și a trebuit să plătească recoltarea porumbului și a cartofilor de pe câteva zeci de hectare.

În fine, nu se poate considera ca fiind mici suferințele generate datorită durerilor fizice intense suferite de părțile vătămate pe parcursul unei săptămâni sau a 3 săptămâni astfel încât nici acest motiv de apel nu poate fi primit.

Așa fiind în baza art. 421 alin. 1 lit. b CPP va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză văzând și disp. art. 275 alin. 2 CPP va obliga inculpatul apelant la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. D. I. ( fiul lui I.-D. și L., născut la19 octombrie 1990, posesor al CI . nr._ emisă la 27 ianuarie 2005 de Municipiul Cluj-N., CNP_) împotriva sentinței penale nr. 232 din 14 februarie 2014 a Judecătoriei G..

Stabilește onorariul pentru apărătorii din oficiu în suma de câte 300 lei în favoarea Baroului Cluj, sume ce se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției (av. O. I. și N. A. B.).

Obligă apelantul să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 17 aprilie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A. D. LUPEAVALENTIN C.

GREFIER

G. I. B.

Red. C.V./M.N.

12 ex./23.04.2014

Jud.fond.-G. I.

← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 114/2014. Curtea de...		Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 84/2014. Curtea... →

Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 348/2014. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 348/2014. Curtea de Apel CLUJ