Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 283/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 283/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 283/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.283/A/2014
Ședința publică din 01 aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. V. A., judecător
JUDECĂTOR: I. M.
GREFIER: L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj – reprezentat prin PROCUROR – S. D.
S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpatul M. V., partea responsabilă civilmente . Export SRL, partea civilă B. V. și asiguratorul ., împotriva sentinței penale nr.26/22.01.2014, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., inculpatul fiind trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria T. nr 617/P/2008 pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa, prev de art 178 alin 2 C pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av.D. I., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar, apărătorul ales al părții vătămate B. V., av.S. M. B., din cadrul din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar și consilierul juridic pentru asigurator, d-na R. C., lipsă fiind inculpatul M. V., părțile civile S. C. Județean Cluj – Clinica de Neurochirurgie Cluj N., S. Municipal T., partea responsabilă civilmente . Export SRL și partea civilă B. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului depune la dosar motivele de apel. Reiterează cererea în probațiune formulată în fața instanței de fond și respinsă prin încheierea din data de 4 decembrie 2013. Astfel, cu privire la expertiza tehnică există anumite neconcordanțe între expertiza tehnică și celelalte mijloace probatorii dar cele două probe nu se coroborează. Atât probele testimoniale cât și raportul de expertiză ajung la o concluzie comună pornind de la o stare de fapt diferită. Toți martorii audiați în cauză relevă două aspecte și anume că momentul impactului s-a produs pe trecerea de pietoni, cealaltă variantă este că la momentul la care s-a făcut acea oprire, cabina autocamionului era oprită pe trecerea de pietoni iar a treia variantă este aceea că după impact, victima nu a avut o distanță de proiecție mare față de locul orpirii camionului. Raportul de expertiză concluzionează că impactul a avut loc pe trecerea de pietoni doar că după momentul impactului victima a fost transportată 12,8 metri. Procesul verbal de cercetare la fața locului identifică ca loc de oprire trecerea de pietoni. O altă concluzie a raportului de expertiză care nu poate fi susținută este aceea că la momentul la care a avut loc frânarea, viteza cu care circula autocamionului a fost de 48 km/h. Expertul a fost întrebat cu privire la viteaza cu care trebuia să circule autocamionul astfel încât să se evite impactul și s-a răspuns că aceasta ar fi trebuit să fie de 47,8 km/h. Arată că s-a solicitat expertului să comunice dacă acea deviere putea să aibă și alte cauze. La dosar a depus un raport de expertiză tehnică efectuat de același emitent într-un dosar similar și în acest raport, expertul a făcut o apreciere cu privire la deplasarea autovehicului cu referință la o bază de date în ceea ce privește deformările prezentate de către autovehicule implicate în evenimente rutiere și se arată că până la o vitează de 20 km/h asemenea deformări nu există iar la viteza de 30 km/h apar anumite deformări minore. În cauza de față, nici o probă nu contestă faptul că nu există asemenea deformări. Concluzionează că cele două probe sunt utile cauzei iar în lipsa unui raport de expertiză nu se poate soluționa just cauza cu atât mai mult cu cât din planșele foto nu rezultă că ar exista marcaj pietonal.
Apărătorul părții vătămate B. V., arată că nu are cereri în probațiune iar cu privire la cererea în probațiune formulate de inculpat arată că accidentul a avut loc în urmă cu 6 ani astfel că orice probe solicitate, raportate la ansamblul probator administrat în cauză, le apreciază ca fiind o tergiversare a soluționării cauzei. Instanța de fond s-a pronunțat pe baza unor probe certe și concludente, există martori care confirmă întru totul cele reținute în raportul de expertiză medico legală.
Reprezentantul asiguratorului nu se opune cererii în probațiune formulată de inculpat.
Reprezentantul Parchetului, criticiile formulate la adresa concluziilor raportului de expertiză tehnică vizează viteza cu care se deplasa autoturismul ori, aceste aspecte nu prezintă relevanță deoarece există o faptă săvârșită pe trecerea de pietoni. Mai mult, martorii menționează că fapta s-a petrecut pe trecerea de pietoni.
Instanța, deliberând, respinge ca nefiind utile și concludente probele solicitate în cauză.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelurilor.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat în memoriul depus la dosar. Astfel, arată că nstanța de fond nu a făcut altceva decât să confirme acuzațiile aduse prin rechizitoriu, selectând din cuprinsul probațiune aspectele relevante. Instanța de fond nu investighează existența sau posibilitatea existenței unei culpe comune din partea victimei ci doar concluzionează că există raport de cauzalitate directă între faptul că a fost lovită pe trecerea de pietoni și cauza decesului. Solicită a se avea în vedere planșele fotografice care nu determină nici un marcaj al trecerii de pietoni în zonă. Menționează că există o condamnare pe baza a două elemente presupuse și nici măcar dovedite și anume poziționarea marcajului și unde se afla victima și a doua chestiune se referă la viteza de deplasare. Pentru toate acestea și ținând seama de memoriul de apel depus la dosar, solicită în principal, achitarea inculpatului iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse mai reduse.
Apărătorul părții vătămate, cu privire la apelul inculpatului solicită respingerea lui deoarece din probe rezultă fără dubiu că inculpatul se face vinovat de infracțiunea reținută. Cu privire la apelul părții vătămate, criticiile vizează exclusiv cuantumul daunelor morale. Consideră că aceste daune, raportat la modul în care a fost produs accidentul, la faptul că partea vătămată a rămas singură și locuiește în continuare singură, suma de 30 mii euro este de natură a acoperi prejudiciul suferit de partea vătămată. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Reprezentantul asiguratorului, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și pe cale de consecință a se dispune diminuarea daunelor morale și materiale acordate. Instanța de fond nu a avut în vedere faptul că la rezultatul final, respectiv decesul victimei a contribuit și acțiunea ulterioară a acestuia prin refuzul de a rămâne internată în spital imediat după producerea accidentului astfel că poate fi reținută o culpă cu atât mai mult cu cât în raportul de expertiză medico legală se precizează că șanșele de supraviețuire ar fi fost mai mare dacă victima nu ar fi refuzat internarea. Apreciază că suma de 30 mii lei oferită părții vătămate este de natură să acopere prejudiciul produs și reflectă și gradul de culpă al victimei. Cu privire la apelul inculpatului, lasă la aprecierea instanței, solicită respingerea apelului părții vătămate iar referitor la apelul părții responsabile civilmente, solicită admiterea lui.
Apărătorul părții vătămate, solicită respingerea apelurilor inculpatului, a părții responsabile civilmente și a asiguratorului. Din certificatul medical constatator al decesului rezultă că, cauzele decesului au fost fractură craniană, hemoragie și dilacerare cerebrală astfel că în aceste condiții, nu se mai poate vorbi de un anume discernământ al victimei pentru a se exprima cu privire la internare.
Apărătorul inculpatului arată că inculpatul își susține nevinovăția și nu poate să aprecieze care ar fi suma care să compenseze o astfel de pierdere. Arată că victima, astfel cum rezultă din actele medicale, era în stare de ebrietate și doar a doua zi aceasta s-a internat. Solicită a se avea în vedere că martorii au declarat că victima, ulterior producerii accidentului a fost conștientă și a plecat pe picioarele ei acasă, ceea ce demonstrează că la momentul la care s-a întâmplat acest eveniment, în măsura în care exista o intervenție imediată, șanșele de supraviețuire ar fi fost mult mai mari. Cu privire la celelalte apeluri, lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Parchetului consideră că prima instanță a soluționat judicios latura penală a cauzei. Chiar în condițiile existenței a unor contradicții între declarațiile martorilor și concluziile raportului de expertiză criminalistică auto, consideră că fapta a avut loc pe trecerea de pietoni care era semnalizată corespunzător cu indicator. Chiar și inculpatul a declarat că a văzut victima alergând printre mașini dar el apreciază că accidentul a avut loc după trecerea de pietoni. Referitor la latura civilă a cauzei, consideră că aceasta este soluționată judicios, însă, referitor la apelul părții civile, se poate majora suma daunelor morale. Cu privire la restul apelurilor, solicită respingerea lor.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 26 din 22 Ianuarie 2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei T., în baza art. 178 alin 2 C. pen. ucidere din culpa a fost condamnat inculpatul M. V. – fiul lui V. și al E., născut la data de 19.03.1951 în L., jud. Bacău, cu domiciliul în Medgidia, ., ., posesor C.I. ., nr._, C.N.P._, cetățean român, căsătorit, studii 4 clase, conducător auto la . Oradea, fără antecedente penale – la o pedeapsa de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 C.pen., art. 64 lit. a teza a doua C.pen..
În baza art. 81 C.pen., art. 82 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pentru 4 ani, termen de încercare.
Conform art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83 C.pen., art. 84 C.pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin ult. C.pen..
S-a constatat ca . Export SRL – Oradea, ., Bihor - are calitatea de parte responsabila civilmente.
În baza art. 14 C. pr. pen., art. 346 C. pr. pen., art. 998 C.civ., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente la despăgubiri materiale de 61,47 lei si dobanda legala din data de 27.02.2008 la data platii către partea civila S. mun. T. si la despăgubiri materiale de 3546,6 lei lei si dobanda legala din data de 07.03.2008 la data platii către partea civila S. județean Cluj, la despăgubiri materiale de 4700 lei si daune morale de 10.000 euro (echivalent in lei, la data platii, curs BNR) către partea civila B. V. - T., ., .>
S-a constatat ca în cauza a fost citat asigurator G. SA.
În baza art. 191 alin 1, 3 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente la cheltuieli judiciare către stat de 1000 lei.
În baza art. 193 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente la cheltuieli de judecata către partea civila de 2900 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 617/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T., inculpatul Morarescu V. a fost trimis in judecata pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpa, prev de art. 178 alin 2 C.pen., arătându-se ca in data de 25.02.2008, în jurul orei 19,30, a condus ansamblu format din autocamion și remorcă cu nr. de înmatriculare_ și_ , pe . mun. T., pe direcția de mers T. – Câmpia - Turzii, iar în dreptul unei treceri de pietoni semnalizată, l-a acroșat pe partea vătămată B. M., în urma impactului survenind vătămarea corporală a părții vătămate, care la data de 06.03.2008 a decedat.
Aceasta stare de fapt s-a reținut conform următoarelor probe: proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto – f. 6 – 17; declarațiile părții vătămate – f. 22 – 24; declarațiile învinuitului – f. 25 – 28; declarații martori – f. 29 – 39; acte medicale – f. 40, 41; raport de constatare medico – legală și completările acestuia – f. 43 – 47; raport de expertiză tehnică judiciară – f. 50 – 55; supliment de expertiză – f. 57, 58; raport de expertiză criminalistică – f. 68 – 78; rezultat alcotest printer – f. 79; buletin de examinare clinică – f. 81; buletin de analiză toxicologică – alcoolemie – f. 82; raport de constatări după accident – f. 83 – 89.
Partea vătămata B. V. s-a constituit parte civila cu suma de 4901,95 lei despăgubiri materiale (660 lei cheltuieli spitalicesti – 500 lei medic, 160 lei imbalsamare; 220,25 lei transport la spital; 340 lei si 3681,7 lei cheltuieli de înmormântare), 30.000 euro daune morale – fila 15.
Partea vătămata S. mun T. s-a constituit parte civila cu suma de 61,47 lei si dobanda legala din data de 27.02.2008 la data platii (filele 35-41).
Partea vătămata S. judetean Cluj s-a constituit parte civila cu suma de 3546,6 lei lei si dobanda legala din data de 07.03.2008 la data platii (fila 43).
În faza cercetării judecătorești au fost audiati inculpatul (f 51), martorii M. A. (f 105), C. I. (f 119), S. E. si Pucanu A.. Conform art. 327 alin 3 C.pr.pen. s-a citi declarația martorei M. oana (f 34 dos up). S-a comunicat fisa de cazier judiciar a inculpatului (f 11), asiguratorul a depus înscrisuri – copii hotărâri judecătorești (f 65-101).
Analizând materialul probator al cauzei instanța a reținut ca in data de 25.02.2008, in jurul orei 19,30, B. M. se afla la circa 10 metri de intersecția .. Lianelor, pe trecerea de pietoni semnalizată, traversând . spre partea dreapta, pe sensul de mers T.-Campia Turzii.
Inculpatul M. V. conducea autocamionul cu remorcă, pe . mun. T., pe sensul de mers T. – Câmpia - Turzii., cu o viteza de 48,25 km/h .
Ajungând la trecerea de pietoni arătata, B. M. a ajuns pe sensul de mers al inculpatului, moment in care a fost acroșat cu partea stânga față a cabinei autocamionului.
Victima B. M. a fost proiectata în fața autocamionului rămânând întinsa pe carosabil, cei prezenți încercând sa o ajute.
A fost transportata la S. M.. T., stabilindu-se diagnosticul de traumatism cranio–cerebral acut cu plagă contuză occipitală, plăci contuze ambele coate, plagă contuză suboculară dreapta, stare de ebrietate, dar victima a refuzat să rămână în observație (f. 40).
În ziua următoare, in data de 26.02.2008, victima s-a prezentat la Clinica de Neurochirurgie Cluj, fiind internat în perioada 26.02.2008 – 06.03.2008 si decedând in data de 06.03.2008 . (f. 41).
Prin raportul de constatare medico – legală nr. 1603/III/116/03.07.2008 s-a stabilit că moartea lui B. M. a fost violentă, leziunile tanatogeneratoare putandu-se produce prin lovire/cădere în cadrul unui accident rutier. Prin completarea raportului de constatare, s-a arătat că între leziunile tanatogeneratoare și decesul victimei există legătură de cauzalitate. S-a arătat, de asemenea, ca „ șansele de supraviețuire ar fi fost mai mari dacă susnumitul nu ar fi refuzat internarea într-o clinică de specialitate imediat după momentul accidentului dar nu putem afirma cu certitudine că acesta ar fi putut fi salvat chiar în aceste condiții, deoarece leziunile craniocerebrale sunt foarte grave”(f. 42 – 47).
Aceasta stare de fapt rezulta din declarațiile martorilor M. A., M. O. care au arătat ca victima B. M. se deplasa pe trecerea de pietoni, la momentul impactului, motiv pentru care s eva înlătura ca nesincera declarația inculpatului, care a susținut ca victima nu s-a aflat pe trecerea de pietoni, ca impactul a fost dupa ce a trecut de trecerea de pietoni. De altfel, declarațiile martorelor se coroborează cu concluziile raportului de expertiza tehnica criminalistica (f 77 )impactul a avut loc pe trecerea de pietoni.
Inculpatul a mai arătat, in declarația sa, ca anterior impactului, a observat victima ca se deplasa, din partea sa ștanga spre partea dreapta a inculpatului, printre mașinile care circulau, apoi a oprit brusc in fata camionului inculpatului, moment in care acesta a frânat.
F. de declarația martorei M. A., persoana care intenționa sa traverseze si ea . celui in care se deplasa victima, instanța înlătura declarația incubatului, cu aspectele arătate, întrucât aceasta a menționat ca victima se deplasa pe trecerea de pietoni, fără a se deplasa printre mașini.
Instanța a mai ținut seama de concluziile raportului de expertiza tehnica criminalistica al Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj conform cărora inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă ar fi redus viteza de deplasare la trecerea de pietoni prevăzută cu indicator și marcaj, astfel încât aceasta să îi permită oprirea în siguranță în interiorul spațiului de vizibilitate acordând prioritate de trecere pietonului angajat în traversare, anterior arătându-se ca viteza de deplasare a camionului, la momentul ivirii stării de pericol, era de 48,25 km/h, superioara celei necesare evitării accidentului (47,5 km/h).
Instanța a constatat ca raportul de expertiza tehnica judiciara de la fila 51 dos up, doar aproximează viteza de deplasare a camionului condus de către inculpat (deși aceasta putea fi stabilita raportat la urmele de frânare menționate in raport), arătând ca potrivit diagramei tahograf se putea situa in jurul vitezei de 50 km/h. Expertul a concluzionat ca impactul a avut loc pe trecerea de pietoni, desi nu a descris modalitatea științifica in care a ajuns la aceasta concluzie. Se poate insa observa ca aceasta concluzie este similara cu concluzia din cel de-al doilea raport științific întocmit in cauza.
Este necesar a se mai tine seama de împrejurările arătate de martori, de inculpat, anume ca iluminatul public nu funcționa la acea ora, deși era noapte.
De asemenea, la fata locului trecerea de pietoni era semnalizata prin marcaj si indicator rutier (f 7).
Raportat la prevederile OUG 195/2002, privind circulația pe drumul public instanța a ținut seama de dispozițiile art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 Hotărârea de Guvern nr. 1391/2006 -: „conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public prin loc special amenajat marcat și specializat corespunzător atunci când se află pe sensul de mers al vehiculului” si de cele ale art. art. 48 din OUG 195/2002: „conducătorul de vehicul trebuie să adapteze viteza în funcție de condițiile de drum astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță”.
F. de aceste prevederi legale, precum si ținând seama de starea de fapt reținuta se constata ca inculpatul nu a ținut seama de împrejurarea ca se deplasa in oraș, pe un drum neiluminat, nu a adaptat viteza de deplasare la aceste condiții rutiere, astfel încât la momentul in care a observat victima aflata pe trecerea de pietoni semnalizata cu indicator si marcaj rutier, viteza cu care se deplasa nu i-a mai permis sa-i acorde prioritate de trecere victimei, intrând in coliziune cu aceasta.
Instanța a reținut ca intre accidentul produs in data de 25.02.2008 – așa cum s-a arătat din culpa inculpatului – si decesul victimei survenit in data de 06.03.2008 exista raport de cauzalitate, chiar daca victima a refuzat spitalizarea in ziua accidentului, leziunile extrem de grave fiind cele care au dus la deces.
Fapta inculpatului Morarescu V. care in data de 25.02.2008, încălcând prev. art. 48 O.U.G. 105/3003, art. 135 lit. h HG 1391/2006 a provocat un accident de circulație in urma căruia a decedat numitul B. M. constituie infracțiunea de ucidere din culpa, prev. de art. 178 alin 2 C.pen..
Infracțiunea s-a produs din culpa cu prevedere, inculpatul nesocotind cu știința normele de circulație, bazându-se pe experiența sa de conducător auto de peste 30 de ani, apreciind, nejustificat, ca poate evita incidentele rutiere.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanța a avut in vedere dispozițiile art. 72 C.pen. si anume prevederile părții generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al infracțiunii comise, persoana inculpatului, împrejurările concrete ale comiterii infracțiunii: drum public, circulat, viteza ridicata de deplasare in oraș, pe un drum neiluminat, fapta comisa pe trecerea de pietoni, atitudinea nesincera a inculpatului, lipa antecedente lor penale (aspect firesc, nefiind nevoie recompensarea si reținerea circumstanței atenuante judiciare), împrejurarea ca victima a refuzat, inițial, spitalizarea.
În baza art. 178 alin 2 C.pen. ucidere din culpa a fost condamnat inculpatul M. V. – la o pedeapsa de 2 ani închisoare.
S-a face aplicarea art. 71 C.pen., art. 64 lit. a teza a doua C.pen..
Deoarece inculpatul nu are antecedente penale, pedeapsa aplicata este mai mica de 3 ani închisoare, iar instanța a apreciat ca reeducarea inculpatului, prevenirea comiterii de noi infracțiuni se pot face fără executarea in regim de detenție, în baza art. 81 C.pen., art. 82 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pentru 4 ani, termen de încercare.
Conform art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83 C.pen., art. 84 C.pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin ult C.pen..
S-a constatat ca . Export SRL are calitate de parte responsabila civilmente fila 23, inculpatul conducând autovehiculul in interes de serviciu.
În baza art. 14 C.pr.pen., art. 346 C. pr.pen, art. 998 C. civ., va obliga pe inculpat in solidar cu partea responsabila civilmente la despăgubiri materiale de 61,47 lei si dobanda legala din data de 27.02.2008 la data plății către partea civila S. mun. T. si la despăgubiri materiale de 3546,6 lei lei si dobanda legala din data de 07.03.2008 la data plății către partea civila S. județean Cluj, la despăgubiri materiale de 4700 lei si daune morale de 10.000 euro (echivalent in lei, la data plății, curs BNR) către partea civila B. V..
Conform înscrisurilor depuse la dosar – filele 35-41 se retine ca acesta a fost spitalizat la S. mun. T., iar din înscrisurile depuse la fila 43 – a fost spitalizat la S. județean Cluj intre 26.02._08.
Din declarațiile martorilor reiese ca partea civila a cheltuit suma de 4700 lei cu ocazia înmormântării (4000 lei), a spitalizării victimei (500 lei doctori, 200 lei transport).
De asemenea, se retine ca partea civila a rămas, la o vârsta relativ înaintata, sa locuiască si sa trăiască singura, fiind lipsita, prin fapta inculpatului, de compania soțului ei. Ținând seama de acestea, instanța a stabilit la 10.000 euro suma necesara pentru repararea suferinței cauzate lui B. V. prin decesul lui B. M..
S-a constatat că în cauza a fost citat asigurator G. SA (fila 23).
În baza art. 191 alin 1, 3 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente la cheltuieli judiciare către stat de 1000 lei.
În baza art. 193 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente la cheltuieli de judecata către partea civila de 2900 lei.(onorar avocat).
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel partea responsabilă civilmente S.C. T. G. IMPORT EXPORT S.R.L, partea civilă B. V., inculpatul M. V. și asigurătorul ..
Prin apelul declarat de inculpat ,s-a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat în memoriul depus la dosar. Astfel,s-a arătat că instanța de fond nu a făcut altceva decât să confirme acuzațiile aduse prin rechizitoriu, selectând din cuprinsul probațiune aspectele relevante. Instanța de fond nu investighează existența sau posibilitatea existenței unei culpe comune din partea victimei ci doar concluzionează că există raport de cauzalitate directă între faptul că a fost lovită pe trecerea de pietoni și cauza decesului. Solicită a se avea în vedere planșele fotografice care nu determină nici un marcaj al trecerii de pietoni în zonă. Menționează că există o condamnare pe baza a două elemente presupuse și nici măcar dovedite și anume poziționarea marcajului și unde se afla victima și a doua chestiune se referă la viteza de deplasare. Pentru toate acestea și ținând seama de memoriul de apel depus la dosar, solicită în principal, achitarea inculpatului iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse mai reduse.
Prin apelul părții civile s-a solicitat casarea sentinței atacate,criticile vizând exclusiv cuantumul daunelor morale. Se consideră că aceste daune, raportat la modul în care a fost produs accidentul, la faptul că partea vătămată a rămas singură și locuiește în continuare singură, suma de 30 mii euro este de natură a acoperi prejudiciul suferit de partea vătămată,și nu suma redusă acordată de prima instanță.
În apelul asiguratorului ,s-a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat în scris prin memoriul depus la dosar și pe cale de consecință a se dispune diminuarea daunelor morale și materiale acordate. Instanța de fond nu a avut în vedere faptul că la rezultatul final, respectiv decesul victimei a contribuit și acțiunea ulterioară a acestuia prin refuzul de a rămâne internată în spital imediat după producerea accidentului astfel că poate fi reținută o culpă cu atât mai mult cu cât în raportul de expertiză medico legală se precizează că șanșele de supraviețuire ar fi fost mai mare dacă victima nu ar fi refuzat internarea. Apreciază că suma de 30 mii lei oferită părții vătămate este de natură să acopere prejudiciul produs și reflectă și gradul de culpă al victimei.
Partea responsabilă civilemente . Export SRL a solicitat prin memoriul depus la dosar (f.38) în esență,casarea sentinței atacate în ceea ce privește latura civilă, iar în urma rejudecării cauzei să se dispună reducerea cuantumului daunelor morale considerându-le mult prea mari și a cheltuielilor de judecată acordate părții civile B. V. care trebuiau acordate proporțional cu câtimea pretențiilor admise,având în vedere că nu i s-au acordat de către prima instanță pretențiile civile la suma întreagă solicitată.
Analizând sentința atacată,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de apel invocate de părți,Curtea reține următoarele:
Prima instanță ,în urma analizării materialului probator administrat în cauză a stabilit o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit culpa exclusivă a inculpatului în săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin 2 V C pen .,aceasta întrucât din probele administrate (declarațiile martorilor M. A.-f.105 și M. I. f.18,19 u.p.,concluziile raportului de expertiză tehnică criminalistică f.77) a rezultat că victima se deplasa pe trecerea de pietoni în momentul producerii.
De asemenea, s-a stabilit că între decesul victimei și leziunile produse acesteia în urma accidentului există legătură de cauzalitate ,și chiar dacă victima nu părăsea unitatea spitalicească în acea noapte, posibil ca șansele de supraviețuire să fi fost mai mari,dar nu se poate afirma cu certitudine că acesta ar fi putut fi salvat chiar în aceste condiții, deoarece leziunile craniocerebrale au fost foarte grave (respectiv traumatism cranio–cerebral acut cu plagă contuză occipitală, plăci contuze ambele coate, plagă contuză suboculară dreapta).
Oricum,această împrejurare nu-l exonerează pe inculpat de răspundere penală,culpa acestuia în producerea accidentului,constând în nerespectarea dispozițiilor art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 Hotărârea de Guvern nr. 1391/2006,respectiv „conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public prin loc special amenajat marcat și specializat corespunzător atunci când se află pe sensul de mers al vehiculului” ,precum si de cele prev.de art. art. 48 din OUG 195/2002: „conducătorul de vehicul trebuie să adapteze viteza în funcție de condițiile de drum astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță”,fiind exclusivă,astfel că eventuala neglijență a victimei cu privire la refuzul de a se spitaliza imediat după accident ,nu poate să-l absolve de vină.
În concluzie,prima instanță în mod corect a procedat la condamnarea inculpatului,iar pedeapsa stabilită a fost judicios individualizată,conform criteriilor generale prev. de art.72 C.pen.,astfel că nu se impune reducerea acesteia.Instanța a avut în vedere atât persoana inculpatului,care nu posedă antecedente penale,dar și împrejurările și urmările grave ale faptei acestuia.
De asemenea,latura civilă a fost corect soluționată de prima instanță ,mai puțin în ceea ce privește daunele morale ,care evident că sunt justificate raportat la pierderea suferită de către partea civilă,care a rămas singură la o vârstă destul de înaintată,însă insuficient individualizate de către prima instanță,astfel că instanța de recurs le va majora la suma de 20 000 Euro ,această sumă fiind suficientă pentru acoperirea acestui prejudiciu.
Daunele morale în principiu nu se concretizează într-o stare de fapt, ci se mențin la nivelul trăirilor psihice, iar evaluarea acestora, chiar atunci când existența lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, dauna morală fiind extranee realităților materiale și întinderea ei nu poate fi determinată decât prin aprecieri, desigur un arbitrar ,și nu prin operare cu criterii precise, ci pe baza unor aprecieri subiective în care rolul hotărâtor îl are posibilitatea de orientare a instanței în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale, astfel că din această perspectivă instanța de recurs a modificat cuantumul acestora ,apreciind că această sumă reflectă prejudiciul moral cauzat părții civile ,raportat la pierderea suferită și urmările acesteia,la relațiile de afecțiune familială afectate.
În acest context,Curtea va reține că unul dintre principiile fundamentale de drept este cel al reparării integrale a prejudiciului suferit, acest lucru presupunând înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei (principiul restitutio in integrum). Criteriul echității exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate. În temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Altfel spus, cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii și in același timp să nu constituie venituri nejustificate pentru victimele daunelor morale.
Cât privește cheltuielile de judecată acordate acesteia de către prima instanță,acestea au fost corect acordate, reprezentând onorariul avocațial justificat cu chitanța depusă la dosar (f.125),neimpunându-se reducerea acestora.
Din aceste considerente,Curtea va admite apelul părții civile sub aspectul arătat mai sus și va respinge ca nefondate restul apelurilor formulate în cauză.
Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Va obliga inculpatul in solidar cu partea responsabilă civilmente la 2400 lei cheltuieli de judecata in favoarea părții civile B. V. ,reprezentând onorariul avocațial ( a se vedea chitanța de la f.60) .
Va obliga inculpatul, partea responsabilă civilmente si asiguratorul la câte 200 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de partea civilă B. V. împotriva sentinței penale nr. 26 din 22 ianuarie 2014 a Judecătoriei T. pe care o casează în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părții civile.
Rejudecând, obligă inculpatul M. V. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. T. G. IMPORT-EXPORT S.R.L. la daune morale în sumă de 20.000 euro (echivalentul in lei la data plătii curs BNR) în favoarea părții civile B. V..
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpat, partea responsabilă civilmente și S.C. G. ASIGURARI.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Obliga inculpatul in solidar cu partea responsabilă civilmente la 2400 lei cheltuieli de judecata in favoarea părții civile B. V..
Obligă inculpatul, partea responsabilă civilmente si asiguratorul la câte 200 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 1 aprilie 2014 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. V. A. I. M.
GREFIER,
L. C.
Dact.I.M./Dact.S.M
4 ex./29.04.2014
Jud.fond. C. P.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 84/2014. Curtea... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 253/2014.... → |
|---|
