Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 541/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 541/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 5373/118/2013/a2
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE PENALĂ Nr. 541/P
Ședința publică de la 26 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - V. L.
Judecător - C. D.
Judecător – D. I. N.
Grefier - C. A.
Cu participare procuror D.I.I.C.O.T – M. Ț.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații O. A. - fiul lui I. și M., născut la data de 23.10.1965 și R. P. - fiul lui C. și V., născut la data de 17.03.1972, deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 21.06.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 13.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:
- recurentul inculpatul O. A., în stare de arest, asistat de avocat ales C. C. T., în baza împuternicirii avocațiale ._/26.06.2013, emisă de Baroul C. și depusă la dosarul cauzei - recurentul inculpat R. P., în stare de arest și asistat de avocat ales D. M. în baza delegației avocațiale depusă la dosarul de fond al cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.176, 181 cod procedură penală.
Potrivit art.318 C.pr.penală, instanța verifică datele de stare civilă ale inculpaților, care corespund cu cele din dosarul cauzei.
Având pe rând cuvântul, recurenții inculpați O. A. și R. P. precizează că își mențin recursurile declarate în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 cod procedură penală, părțile prezente arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511 cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prevăzută de art. 38513 cod procedură penală.
Avocat C. C., având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și casarea încheierii de ședință din data de 21.06.2013 a Tribunalului C. și, rejudecând, în baza art.3002 C.pr.penală, rap. la art.160b C.pr.penală, solicită să nu se mai mențină măsura arestării preventive luate prin încheierea din 08.03.2013.
Instanța de fond a apreciat că sunt incidente disp. art.143 și 148 lit.f C.pr.penală. Nu contestă existența tezei I a art.148 C.pr.penală, privind limitele de pedeapsă pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului. În ce privește cea de a doua condiție, respectiv existența probelor certe că lăsarea inculpatului în stare de libertate ar împiedica buna desfășurare a procesului penal, solicită a se avea în vedere că instanța de fond vorbește despre probe certe și face referire la criterii generale privind modalitatea de săvârșire a faptei și cantitatea incriminată de droguri. Arată că acestea sunt criterii cu totul generale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. La acest moment, pentru a se menține cea mai gravă dintre măsurile preventive, ar trebui să existe cu adevărat probe certe care să arate în ce măsură inculpatul ar intenționa să impieteze buna desfășurare a procesului penal, cu atât mai mult cu cât gradul de pericol social al faptelor nu se confundă cu pericolul concret pentru ordinea publică.
Solicită a se avea în vedere că instanța de fond face greșit referire la situații și premise incerte, care nu se regăsesc la speța de față, precum presupunerea că acea cantitate de droguri ar urma să fie valorificată și la consecințele nocive pe care le-ar înregistra consumul de droguri. Solicită a se avea în vedere că din dosarul cauzei nu există nici o probă certă care să indice să inculpatul ar fi intenționat să vândă acea cantitate de droguri și cu atât mai mult nu se poate vorbi despre eventualele consecințe ale consumului de droguri.
De asemenea, în mod greșit instanța face referire și la o presupusă atitudine anti-infracțională viitoare a inculpatului, în condiții în care solicită a se avea în vedere fișa de cazier a inculpatului, din care rezultă cu certitudine că inculpatul este la primul conflict cu legea penală. Nu poate fi menținută o măsură preventivă, respectiv cea mai drastică dintre ele, având în vedere numai anumite presupuneri la o activitate infracțională viitoare a inculpatului.
S-a mai reținut faptul că comunitatea din care face parte inculpatul ar fi indignată dacă nu s-ar menține starea de arest preventiv a acestuia, dar a fost depusă la dosar o caracterizare a inculpatului întocmită de Postul de Poliție N. B., în care se arată că inculpatul este o persoană sociabilă și în care se precizează că din discuțiile cu locuitorii . se află în relații de dușmănie cu nici unul dintre locuitorii satului, nu este o persoană violentă și nu a fost sancționat contravențional, astfel că apreciază că, față aceste considerente, comunitatea nu s-ar simți lezată dacă inculpatul ar fi judecat în stare de libertate.
Învederează instanței că inculpatul este tatăl a trei copii, unul dintre ei fiind minor și au fost depuse la dosar și acte medicale depuse la dosarul cauzei. Inculpatul ar fi singurul care ar putea să ajute la întreținerea familiei, în condițiile în care soția sa și mama minorului este asistentul personal al copilului minor.
Arată că s-au depus la dosar două caracterizări ale inculpatului, una dintre ele efectuată de P. L., din care rezultă că îl cunoaște pe inculpat de 20 de ani ca fiind o persoană serioase, iar altă caracterizare efectuată de P. F. D., care îl cunoaște pe inculpat de 15 ani.
Nu există nici o probă că lăsarea în libertate a inculpatului ar putea influența buna desfășurare a procesului penal. Chiar dacă inculpatul nu uzează de disp. art.3201 C.pr.penală, recunoaște fapta săvârșită. Au fost audiați în calitate de martori părinții coinculpatului R. P., ce nu fac altceva decât să confirme susținerile inculpatului. Există în cauză și trei rapoarte de constatare tehnico-științifică, aceste mijloace de probă fiind la dispoziția instanței.
Față de aceste considerente, apreciază că nu există nici teoretic probe din care să rezulte că inculpatul ar putea influența buna desfășurare a procesului penal, cu atât mai mult cu cât la următorul termen este posibil ca dosarul să rămână în pronunțare. Solicită admiterea recursului și a nu se mai menține măsura arestării preventive a inculpatului.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Învederează instanței că inculpatul cunoaște obligațiile care i-ar reveni în cazul înlocuirii măsurii, pe care se obligă să le respecte.
Având cuvântul, avocat D. M. pentru recurentul inculpat R. P., solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului sau, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Față de inculpatul R. P. solicită a se avea în vedere că din probele administrate în cauză se concretizează faptul că acesta este nevinovat, având în vedere declarațiile inculpatului și cele ale martorilor audiați la termenul anterior și declarațiile acestuia. Singurele probe din dosar sunt reprezentate de 2 amprente care aparțin inculpatului, una de pe un tablou electric din afara încăperii, iar cealaltă de pe un ventilator din incintă. Arată că inculpatul a oferit explicații despre posibilitatea existenței amprentelor, respectiv că în luna februarie 2013 a trebuit să mute un mobilier în altă încăpere, sens în care a intrat în contact cu un ventilator. De acolo l-a luat O. A.. Față de proba privind aparatele de udimificare, solicită a se reține că inculpatul a oferit explicații cu privire la aparatele de udimificare, care, de altfel, nici nu au fost găsite în incinta încăperii, ci în holul tehnologic al respectivului imobil. Înăuntru au fost descoperit un udimificator. Față de aceste două aspecte, apreciază că sunt oferite explicații plauzibile din care rezultă că inculpatul R. nu a ajutat în nici un fel pe inculpatul O., care și-a asumat în integralitate vinovăția față de săvârșirea faptei, oferind detalii ample despre tehnica și tehnologia necesară pentru apune la cale o asemenea cultură de cannabis. Inculpatul R. P. nu avea nici un fel de tangențe cu asemenea fapte și nici nu este cunoscut ca având antecedente penale. Arată că încă din prima etapă a urmăririi penale s-a făcut referire de către inculpatul B. L. la o persoană „ M.”, care nu a fost identificată. Inculparea inc. R. P. s-a bazat pe declarația lui B., care spunea că în general, îl cunoaște pe dl. M., care știu că este nepotul lui R. P., care deține acea plantație de cannabis în D..
Apreciază, de asemenea, că s-a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil și nu există mai există temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
În ce privește persoana inculpatului,solicită a se avea în vedere că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale. Față de integrarea inculpatului în comunitate, așa cum a spus și în declarațiile anterioare și cum rezultă și din actele depuse la dosar, solicită a se avea în vedere că acesta a deținut trei firme importante, care au intrat pe parcurs în faliment și fiind administrator special nu a mai avut puterea să le administreze în mod corespunzător.
Solicită luarea unei măsuri mai puțin restrictive de libertate și luarea măsurii de a nu părăsi localitatea față de inc. R. P..
Reprezentantul D.I.I.C.O.T.- prin procuror M. Ț., având cuvântul, solicită respingerea recursurilor formulate de inculpații O. A. și R. P. și menținerea încheierii instanței de fond, ca legală și temeinică.
Arată că materialul probator care a constituit suportul pentru pronunțarea încheierii instanței de fonda generat argumente pertinente și elocvente care au stat la baza rațiunii menținerii stării de arest preventiv a inculpaților. Instanța de fond s-a raportat la dosar, și nu la presupuneri sau la idei care nu sunt susținute de mijloacele de probă administrate în cauză. Se afirmă că nu ar exista probe în dovedirea vinovăției inculpatului R. P. și că inculpatul O. A. ar fi recunoscut săvârșirea faptei. Arată că D.I.I.C.O.T. nu a avut nici o achitare a inculpaților, de când s-a înființat. Este dreptul apărătorilor inculpaților să îi apere pe aceștia, dar nu pot fi luate de bune explicațiile inculpaților,important fiind dacă declarațiile inculpaților se coroborează cu celelalte mijloace de probă. Există în dosar două probe științifice în dovedirea situației de fapt reținute în sarcina inculpaților, mijloace de probă ce nu pot fi combătute cu declarațiile părinților inculpaților, care sunt subiective.
S-a solicitat să nu se confunde gradul de pericol social al faptelor comise cu pericolul concret pentru ordinea publică, dar pericolul faptei generează, într-o anumită proporție și pericolul pe care îl reprezintă lăsarea in libertate a inculpatului. Procesul penal are ca scop prevenirea infracționalității, iar acest gen de infracțiuni este întâlnit destul de des și în România, iar cetățenii resimt aceasta și au un sentiment de insecuritate. Se beneficiază gradual de aplicarea pedepselor de către instanțe, dar inculpații nu înțeleg clemența și comit fapte mai grave, astfel că cetățeanul se teme. Inculpații au prezentat caracterizări din care rezultă că sunt oameni onești, dar și oamenii onești pot săvârși infracțiuni. Măsura arestării preventive nu a fost luată pe perioadă prea mare, nu s-au răsturnat probe și nu s-a putut dovedi că ar fi nerezonabilă, astfel că menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților este justificată, fiind singura măsură aptă să asigure buna desfășurare a procesului penal și nu se impune înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Solicită respingerea, ca nefondate, a recursurilor formulate de inculpați.
Recurentul inculpat O. A., având ultimul cuvânt, arată că își recunoaște vinovăție și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul inculpat R. P., având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate Arată că a închiriat hala, având în custodie firmele, pe care acum nu le mai poate administra, precum și faptul că are doi copii minori în îngrijire, care nu se pot întreține în lipsa lui.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de sedinta din 03.06.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr. _ , s-a dispus:
„In baza art.3002 C.p.p. raportat la art.160b al.1si 3 C.p.p. mentine masura arestarii preventive luata fata de inculpatii R. P. si O. A..
Respinge cererea de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea, formulata de inculpatul R. P., prin aparator.
Se va comunica administratiei locului de detinere .
Cu recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa.
Pronunțată in sedinta publica, astazi, 21.06.2013” .
Din actele si lucrarile cauzei judecatorul fondului a retinut :
Asupra inculpatilor O. A. si R. P., planeaza suspiciunea ca, in cursul anului 2013 inculpatul R. P. l-a ajutat pe inculpatul O. A. sa cultive 498 plante de cannabis cum asa totala de 71,663 kg, punandu-i la dispozitie o cadire, iar la data de 7.03.2013 au detinut impreuna cele 498 plante cannabis in vederea punerii in circulatie prin vanzare, fiind trimisi in judecata pentru comiterea infractiunii de trafic de droguri de risc prevazuta de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 .
În cursul urmaririi penale, fața de inculpatii O. A. si R. P. a fost luata masura arestarii preventive pe o durata de 29 de zile incepand cu data de 8.03.2013 si pana la data de 5.04.2013 prin incheierea nr. 29/8.03.2013 a Tribunalului Constanta.
Prin incheierea din data de 3.04.2013 a Tribunalului Constanta, in baza art. 300/1 C.p.p. s-a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, fiind mentinuta starea de arest fata de cei doi inculpati, apoi la termenul din data de 28.05.2013 a fost mentinuta din nou starea de arest in temeiul art. 300/2 C.p.p..
P. la acest moment procesual au fost audiati inculpatii si martorii propusi prin rechizitoriu, a fost audiata in calitate de martor sotia inculpatului R. P., respectiv R. F. si urmeaza sa fie administrate probele propuse de inculpati si care au fost incuviintate de instanta.
Analizand actele și lucrarile dosarului, instanta a apreciat ca masura arestarii preventive s-a luat fața de inculpati cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura penala.
La pronuntarea încheierii de luarea masurii arestarii preventive s-a avut în vedere imprejurarea că, în cauză sunt indicii temeinice, în sensul art. 68¹ C.proc.pen., privind savarșirea de catre inculpati a infractiunii pentru care au fost cercetati fiind, astfel, incidente dispozitiile art. 143 C.proc.pen. si care se regasesc in probele administrate in faza de urmarire penala, respectiv procesele verbale de depistare a inculpatilor, raportul de constatare tehnico-stiintifica,_ din 29.03.2013 a Laboratorului de Analiza si Profil al drogurilor din cadrul Brigazii de Combatere a Crimei Organizate, proces verbal de perchezitie domiciliara, planes foto, raportul de constatare tehnico-stiintifica cu nr._ din data de 29.03.2013 si adresa cu nr._/7.03.2013 a Laboratorului de Analiza si Profil al Drogurilor, raportul de constatare tehnico-stiintifica grafoscopica cu nr._ din 8.03.2013 intocmit de specialisti din cadrul IPJ Constanta, inscrisuri, declaratiile martorilor si declaratiile inculpatilor și de asemenea, ca sunt întrunite conditiile prev. de art. 148 lit. f C.proc.pen.
Astfel, sunt în continuare incidente dispozițiile art. 148 lit. f C.proc.pen., în sensul că inculpatii sunt cercetati pentru savarsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și exista probe certe ca lasarea în libertate a inculpatilor prezinta pericol concret pentru ordinea publica, pericol apreciat prin prisma modalitatii concrete de savarsire a faptei retinuta in sarcina, acestia fiind banuiti ca au detinut o cantitate insemnate de droguri, respectiv peste 70 de kilograme plante de cannabis ( in urma uscarii rezultand cantitatea de 8,9 kg), obtinuta in urma cultivarii . amenajat a unei plantatii de cannabis, cantitate ce se presupune ca urma sa fie valorificata, a naturii infractiunii presupus a fi comise care este una indreptata impotriva sanatatii persoanei, a consecintelor nocive pe care il inregistreaza consumul de droguri asupra organismului uman, a periculozitatii presupusei activitatii a inculpatilor care inteleg sa facă dintr-o activitate ilicita o adevarata afacere ce ar fi putut sa le aduca profituri, in loc sa desfasoare activitati oneste.
Au fost avute in vedere si datele ce caracterizeaza persoana inculpatilor care nu au mai intrat in conflict cu legea penala, au familii in intretinere si copii minori, insa se impune izolarea acestora de societate, pentru a nu existat riscul ca si alte persoane sa actioneze la fel si pentru ca inculpatii sa nu mai fie tentati sa recurga la asemenea fapte, avand in vedere acuzatiile concrete ce li se aduc, pentru a nu fi tentati, odata lasati in libertate să nu continue sa-si regandeasca presupusa activitate infractionala, aceea de a cultiva plante in vederea obtinerii de susbstante interzise.
In prezent, asupra inculpatilor planeaza banuiala ca au comis o infractiune cu un grad ridicat de pericol social, raportat limitele de pedeapsa si la valorile sociale pretins a fi lezate, de aceea instanta apreciaza ca prin lasarea în libertate a inculpatilor s-ar crea pericol pentru ordinea publica, comunitatea in care s-au petrecut faptele si din care fac parte si inculpatii ar fi indignata daca fata de astfel de persoane, banuite de detinerea unei cantitati insemnate de droguri de risc, nu s-ar mentine masuri restrictive de libertate, cel putin la acest moment. În termen legal, împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpatii O. A. si R. P., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate pentru motivele cuprinse în partea introductivă a prezentei decizii.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu .
La Curtea de Apel C. cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, prin prisma criticilor formulate de recurenti și din oficiu, conform art. 3856 alin. 3 C. Pr. P.., curtea constată că recursul formulat de inculpatii O. A. si R. P., este nefondat.
Potrivit disp art.3002C.p.p. in cauzele in care inculpatul este arestat instanta legal, sesizata ,este datoare sa verifice, in cursul judecatii legaliatea si temeinicia arestarii preventive si sa procedeze potrivit art 160 /b cod procedura penală .
Din probele administrate în cauză și expuse pe larg de instanță, se constată că Tribunalul Constanta a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.160b Cod procedură penală, reținând că sunt îndeplinite cerințele art.143 și art.148 lit. f Cod procedură penală, cum și subzistența în continuare a temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Natura infracțiunilor de trafic de droguri de risc prevazuta de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000, pentru care sunt cercetati inculpatii, împrejurările comiterii acestora, cum și persoana inculpatilor evidențiază îndoieli că, lăsati în libertate, ar putea influenta declaratiile martorilor si desfasurarea cercetarii judecatoresti ,așa încât, este justificată menținerea în continuare a arestării preventive a acestora, fiind asigurată astfel și o bună desfășurare a procesului penal, potrivit art.136 Cod procedură penală.
În lipsa unor criterii legale exprese, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi dedus, fie dintr-un pericol social concret deosebit de ridicat al faptelor, fie din amploarea luată de astfel de fapte în anumite comunități.
Mergând pe același raționament, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi definit ca un ansamblu de circumstanțe reale și personale rezultate din săvârșirea unor fapte penale de o anumită gravitate, care justifică presupunerea rezonabilă a existenței unor riscuri de natură a pune în primejdie sanatatea persoanelor, a consecintelor nocive pe care il inregistreaza consumul de droguri asupra organismului uman, a periculozitatii presupusei activitatii a inculpatilor care inteleg sa facă dintr-o activitate ilicita o afacere ce ar fi putut sa le aduca profituri.
Astfel, pentru a putea determina pericolul pentru ordinea publică, în speța de față, Curtea se raportează la circumstanțele și împrejurările de fapt reținute – o cantitate mare de droguri, respectiv peste 70 de kilograme plante de cannabis ( in urma uscarii rezultand cantitatea de 8,9 kg), obtinuta in urma cultivarii . amenajat a unei plantatii de cannabis, cantitate ce se presupune ca urma sa fie valorificata, la valorile sociale lezate, având ca obiect viața, integritatea corporală și sănătatea persoanei, la starea de tulburare provocată în comunitatea din care părțile fac parte, iar raportat la aceste criterii, sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen..
În condițiile în care temeiurile inițiale avute în vedere la arestarea preventivă a inculpatilor, se mențin neschimbate și pentru aflarea adevărului trebuie prevenite orice posibile încercări de alterare a probatoriului din partea acestora in conditiile in care cercetarea judecatoreasca nu a fost finalizata, nefiind îndeplinite cerințele art. 139 al. 1 cod procedură penală nu poate fi primită cererea de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate .
Așa fiind, și cum din oficiu nu sunt motive de nelegalitate a încheierii, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză potrivit art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2, 4 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art._ pct.1 lit.”b” cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de către recurenții inculpați O. A.- fiul lui I. și M., născut la data de 23.10.1965 și R. P. - fiul lui C. și V., născut la data de 17.03.1972 împotriva încheierii de ședință din data de 21.06.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 13.
Conform art.192 alin. 2,4 cod procedură penală, obligă pe inculpații O. A. și R. P. la plata sumei de câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Conform art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
V. L. C. D. D. I. N.
Grefier,
C. A.
Jud fond A.A.
Red dec jud C.D.
2ex./26.06.2013
| Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1075/2013.... → |
|---|
