Mandat european de arestare. Sentința nr. 78/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 78/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 729/36/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 78/P
Ședința publică de la 23 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. B.
Grefier C. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror V. P. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. nr. 2696/II/5/2014 din 10.12.2014, privind punerea în executare a semnalării privind mandatul european de arestare nr. 15 B 10.355/2013/4 emis la data de 17.11.2014 de Tribunalul Central din Pest, Ungaria, împotriva persoanei solicitate P. S. S. - cetățean român, fiul lui V. și M., născut la data de 27.11.1980 în mun. C., jud. C., domiciliat în mun. C., ., județul C., căsătorit, un copil minor, posesor al C.I. . nr._, eliberată la data de 13.05.2010 de SPC C., C.N.P. –_, ca urmare a sesizării Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Sirene.
În conformitate cu dispozițiile art. 358 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință, constată lipsa persoanei solicitate P. S. S., pentru care a răspuns din oficiu avocat G. A., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2014, emisă de Baroul C..
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 258 - 262 cod pr. penală.
Având cuvântul, avocat G. A., pentru persoana solicitată P. S. S., menționează, că nu are cerere de formulat și nici excepții de invocat.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public,solicită amânarea cauzei pentru a se reveni cu adresă către IPJ C. – Serviciul de Investigații Criminale pentru a se comunica momentul când va fi depistată persoana solicitată P. S. S. sau dacă nu a fost depistat, rezultatul demersurilor efectuate în vederea punerii în executare a mandatului de arestare în vederea predării.
Curtea, având în vedere modalitatea în care s-a răspuns la solicitările anterioare, respinge cererea formulată, nu se va mai reveni cu adresă, mai ales, având în vedere precizarea IPJ C., că în continuare persoana solicitată P. S. S. rămâne dată în consemn la punctele de frontieră cât și în urmărire și rămâne în atenția acestora, la momentul depistării urmând a încunoștința instanța de reținere.
Din, oficiu, Curtea pune în discuție revocarea măsurii arestării preventive având în vedere că de 6 luni persoana solicitată este căutată pe teritoriul României iar până în prezent nu a fost găsită.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea aspectului pus în discuție, apreciază că subzistă motivele, mandatul nici măcar nu a putut fi pus în executare întrucât nu a fost găsită persoana, nu au intervenit alte aspecte noi care să justifice revocarea măsurii arestării preventive, ar trebui să subziste și ar trebui efectuate căutări pentru a fi depistată persoana solicitată.
Având cuvântul, avocat G. A., pentru persoana solicitată P. S. S., solicită revocarea măsurii arestării preventive, în prezent față de circumstanțele actuale, temeiurile care au stat la baza luării măsurii nu mai subzistă și măsura nu mai are niciun rol.
Curtea, pe fondul cauzei, solicită părților să se refere la motivul de refuzare al executării prev. de art.98 alin.2 lit.i din Legea nr. 302/2004 și să precizeze dacă ne aflăm în prezența unui motiv de refuz al executării.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, apreciază că nu ne aflăm în prezența acestui text de lege, el se referă la o altă situație, nu poate fi făcută o paralelă între situația în care ne aflăm și textul invocat de către instanță. Persoana solicitată a fost prezentă la un moment dat, a și fost adusă.
Curtea, susține că problema este aceea că statul emitent în cuprinsul mandatului european nu a precizat că persoana ar fi fost prezent la judecată, avea această posibilitate și chiar să facă aceste precizări în cele 6 luni scurse de când persoana solicitată este căutată.
De asemenea, nu a precizat statul emitent, că în conformitate cu legea statului emitent, persoana a fost încunoștințată în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e - mail sau prin orice alte asemenea mijloace cu privire la ziua, luna, anul și locul înfățișării și la faptul că poate fi pronunțată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; nu s-a făcut dovada că ar fi avut cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, că l-ar fi mandatat pe vreun avocat al său ales sau desemnat din oficiu să-l reprezinte, iar reprezentarea juridică în fața instanței de judecată ar fi fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv. Mai mult decât atât, persoana solicitată a precizat că nu cunoaște și nu a fost încunoștințat atunci când a fost audiat de către procuror; nu s-a făcut dovada, că după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare i s-ar fi adus la cunoștință, că respectiva cauză poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atacsau că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desființată, nu s-a făcut dovada că i s-ar fi înmânat personal hotărârea de condamnare sau că imediat după predarea sa, acesteia i se va înmâna personal respectiva hotărâre și i se va aduce la cunoștință că hotărârea de condamnare este supusă, într-un termen determinat, unei căi de atac, ocazie cu care instanța competentă să poată verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în urma soluționării căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare să poată fi desființată.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, consideră, că s-ar putea face verificări cu privire la aceste aspecte. Este convinsă, că autoritatea străină, în mod sigur a respectat dispozițiile legale și se pot face verificări cu privire la aspectele invocate.
Curtea, consideră, că statul emitent putea să facă aceste precizări în cuprinsul mandatului european de arestare, însă nu le-a făcut, nu a venit cu precizări ulterioare, sunt 6 luni de când este căutată persoana solicitată și nu a considerat că trebuie să facă alte precizări. De asemenea, solicită a se avea în vedere, că autoritățile ungare sunt cele care solicită autorității române predarea și nu invers.
Având cuvântul, avocat G. A., pentru persoana solicitată P. S. S., susține, că în condițiile în care autoritățile străine nu au făcut precizările necesare apreciază, că nu mai există un interes în sensul predării acestei persoane, sens în care nu se mai impune continuarea procedurii mandatului european de arestare.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, menționează, că art.98 la alin.2 enumără cazurile când autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare. Ipoteza invocată și anume, că ne-am afla în cadrul prevederilor art.98 alin.2 lit.i din Legea nr. 302/2004, când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată cu excepțiile pe care le face acest text de lege, în virtutea rolului activ, instanța ar fi putut să solicite relații cu privire la aceste aspecte.
In concluzie, consideră, că nu ne aflăm în cazul unui motiv de refuz al executării.
CURTEA;
Asupra cauzei penale de față:
La data de 10.02.2014, P. de pe lângă Curtea de Apel C., în contextul art. 102 alin.1 din Legea nr.302/2004 republicată, a sesizat Curtea de Apel C., cu propunerea de arestare a persoanei solicitate P. S. S., în vederea punerii în executare a unei semnalări privind mandatului european de arestare față de persoana solicitată, emis la data de 17.11.2014 de Tribunalului Central din Pest, Ungaria, purtând nr. 15. B.10.335/2013/76.
S-a reținut, relativ la persoana solicitată că, P. S. S., în perioada 06.11._08, împreună cu Sulimovici O., în 49 de rânduri, au retras bani și au participat la retrageri din ATM-uri ale Citibank din Budapesta și Gyor, Ungaria. Autorii au obținut ilegal informații de pe card-urile emise de NORWEGIAN NORDEA BANK și GYOR, precum și de SWEDISH SVENSKA HANDELSBANKEN și SWEDBANK. Au obținut aceste date de pe card-urile bancare în Norvegia la benzinării. După obținerea datelor, complici neidentificați fabricau card-urile false, care erau folosite ilegal în Ungaria. In data de 06.11.2008 Papa1ani S. S. a stat în spatele autorului care a retras din ATM de 7 ori. P. S. S. a folosit de 3 ori cârduri bancare. Aveau de gând să cauzeze o daună totală de 424.000 HUF (au reușit în final să sustragă bani însumând 225.000 HUF ( forinți), fapta de fraudă folosind instrument de plata asemănător falsificat, fiind prevăzută de prev. de art. 313 lit. c (4) din Codul penal ungar, pedeapsa maximă prevăzută fiind de 5 ani închisoare.
Aceste fapte penale sunt incriminate și de legea penală română în infracțiunile de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de rap. art. 250 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 alin. 1, 2 și 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 Cod penal, fiind prevăzute pedepse cu închisoarea de până la 10 ani.
Curtea constată că, măsura reținerii a fost luată de urgență, pe baza semnalării transmise de Interpol, în lipsa unui mandat european de arestare, tradus în limba română, franceză sau engleză, înaintat de autoritatea judiciară solicitantă către procuror, care a fost sesizat prin intermediul semnalării de urmărire internațională emisă de Biroul Național Interpol.
Această sesizare echivalează cu înaintarea mandatului european de arestare și a permis instanței să aprecieze asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării, prin încheierea de ședință nr.141/P din data de 11.12.2014 Curtea de Apel C. a dispunând, în temeiul art. 101 alin. 5 lit.a) din Legea nr. 302/2004 republicată, arestarea provizorie în vederea predării a persoanei solicitate P. S. S. pe o perioadă de 7 zile, începând din data de 11 decembrie 2014 până la data de 17 decembrie 2014, inclusiv, emițându-se mandat de arestare și fixându-se termen pentru data de 17 decembrie 2014, ora 10,00, pentru când, potrivit art. 101 alin. 7 din Legea nr. 302/2004 republicată, procurorul urma să depună mandatul european de arestare, în original, însoțit de traducerea acestuia, în limba română, în 2 exemplare.
Aceste înscrisuri nu au fost depuse la dosar de către procuror la data de 17.12.2014, când s-a constatat și faptul că mandatul de arestare provizorie cu nr. 26/P/11.12.2014 nu și-a produs efectele asupra persoanei solicitate, întrucât P. S. S., după momentul expirării reținerii nu a mai fost identificat de către organele de poliție din cadrul I.P.J. C. - Serviciul Investigații Criminale.
Prin încheierea din data de 17.12.2014 a Curții de Apel C., în baza art. 101 alin.5 din Legea nr.302/2004, a fost respinsă solicitarea de menținere a măsurii arestării preventive dispuse față de persoana solicitată P. S. S., întrucât persoana solicitată s-a sustras procedurilor declanșate în baza Legii nr.302/2004 și constatând că, nu există temei legal de menținere a măsurii arestării preventive în dis part. 101 din Legea nr.302/2004. Totodată, a fost stabilit termenul de judecată la data de 29.12.2014, solicitându-se Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., să comunice stadiul cercetărilor în vederea primirii mandatului european de arestare din partea autorităților maghiare, dar și al stadiului demersurilor efectuate în vederea identificării persoanei solicitate.
La data de 23.12.2014, mandatul european de arestare emis de autoritățile maghiare, cât și traducerea acestuia în limba română au fost trimise Curții de Apel C., fiind înregistrate la aceeași dată pe rolul Curții.
La data de 29.12. 2014, prin încheiere, s-a dispus în baza art. 103 alin.9 din Legea nr.302/2004 modificată menținerea măsurii arestării în vederea predării persoanei solicitate, P. S. S., pe o perioadă de 22 de zile, de la momentul punerii efective în executare a mandatului de arestare nr.26/P/11.12.2014, emis de Curtea de Apel C..
Ulterior, la datele de 26 ianuarie 2015, 20 februarie 2015, 20 martie 2015, 23 aprilie 2015, 21 mai 2015, cauza a fost amânată, tocmai pentru a se face demersurile necesare în vederea depistării persoanei solicitate și apunerii în executare a mandatului de arestare preventivă emis pe numele acestuia. Răspunsul primit, de la IPJ C. – Serviciul Investigații Criminale a fost invariabil același: că, persoana solicitată se află în atenția organelor de poliție, urmând ca la momentul depistării, Curtea de Apel C. să fie încunoștințată, că persoana solicitată rămâne dată în consemn, la punctele de trecere a frontierei, cât și în urmărire, că nu există date noi în legătură cu aceasta.
Curtea apreciază că, în cauză, raportat la actele și lucrările dosarului, se poate reține existența unuia din motivele opționale prevăzute de art.98 din Legea nr. 302/2004, modificată și republicată, ce pot conduce la refuzul predării, persoanei solicitate P. S. S..
Potrivit art. 98 alin. (2) „Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri:
i) când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care autoritatea judiciară emitentă informează că, în conformitate cu legislația statului emitent:
(i) persoana a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la faptul că poate fi pronunțată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau
(ii) persoana, având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică în fața instanței de judecată a fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau
(iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare și i s-a adus la cunoștință că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac și că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desființată, persoana condamnată fie a renunțat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac; sau
(iv) persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, însă, imediat după predarea sa, acesteia i se va înmâna personal respectiva hotărâre și i se va aduce la cunoștință că hotărârea de condamnare este supusă, într-un termen determinat, unei căi de atac, ocazie cu care instanța competentă va putea verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în urma soluționării căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare poate fi desființată.
Cum autoritățile statului emitent nu au făcut, în cuprinsul mandatului european de arestare, aceste precizări, la care se referă dispozițiile art. 98 alin. 2 lit. i din Legea nr. 302/200, omițând să arate dacă persoana solicitată este condamnată ori se află în cursul cercetărilor penale efectuate până la momentul trimiterii în judecată, informația că P. S. S. a fost judecat în Ungaria, reieșind, din cuprinsul, semnalării, trimise de autoritățile ungare, la rubrica cu nr.294, din exemplarul traducerii autorizate, în limba română, sub titlul FORMULAR MANDAT EUROPEAN DE ARESTARE, unde se arată „Judecat în persoană :da” iar celelalte date precizate în semnalare, corespund datelor existente în mandatul european de arestare și cum principiul celerității în cadrul cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene, în scopul asigurării unei riposte rapide infracționalității transfrontaliere ar fi încălcat grav, în situația în care, în continuare solicitarea statului emitent, de predare a persoanei solicitate, nu ar putea primi un răspuns tranșant, dată fiind particularitatea cauzei, aceea a imposibilității predării într-un interval de timp rezonabil a persoanei solicitate, despre care nici măcar nu se cunoaște dacă se mai află pe teritoriul României, Curtea de Apel C. va reține că sunt aplicabile în speță, dispozițiile opționale privind refuzul executării mandatului european de arestare, arătate de legiuitor în art.98 alin. 2 lit. i din Legea nr. 302/2004.
Contrar, susținerilor reprezentantului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., instanța de fond apreciază că, nu subzistă obligativitatea efectuării unor verificări suplimentare, referitor la situația juridică a prezenței persoanei solicitate, la judecata, în fața autorităților ungare, neaflându-ne în situația menționată în art.98 alin.2 lit. c din Legea nr.302/2004.
Mai mult decât atât, Curtea observă că P. de pe lângă Curtea de Apel C. nu a dat eficiență dispozițiilor art. 99 alin. 2 din Legea nr. 304/2004. Potrivit acestor reglementări „ Procurorul verifică dacă mandatul european de arestare cuprinde informațiile prevăzute la art. 86 alin. (1). În cazul în care mandatul european de arestare nu cuprinde aceste informații sau este imprecis, precum și atunci când sunt incidente dispozițiile art. 98 alin. (2) lit. i) pct. (iv), procurorul solicită autorității emitente transmiterea, în termen de cel mult 10 zile, a informațiilor necesare sau, în copie, a hotărârii de condamnare date în lipsă, tradusă în limba pe care persoana condamnată o înțelege, după caz” astfel că a preferat să trimită mandatul european de arestare, Curții de Apel C., fără a face minimele verificări la care legea obligă.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art.98 alin.2 lit. i din Legea nr.302/2004 republicată, va respinge cererea de executare a mandatului european de arestare nr. 15 B 10.355/2013/4 emis la data de 17.11.2014 de autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv Tribunalul Central din Pest, Ungaria, privind persoana solicitată P. S. S..
În baza art. 242 alin.1 din Codul de procedură penală va revoca măsura arestării preventive luate față de P. S. S., prin Încheierea nr.141/P/11.12.2014 a Curții de Apel C..
În baza art. 272 alin.1 și 2 din Codul de procedură penală onorariul apărătorului oficiu - av.G. A., în sumă de 320 de lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C.
Conform art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE :
În baza art.98 alin.2 lit. i din Legea nr.302/2004 republicată
Respinge cererea de executare a mandatului european de arestare nr. 15 B 10.355/2013/4 emis la data de 17.11.2014 de autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv Tribunalul Central din Pest, Ungaria, privind persoana solicitată P. S. S., fiul lui V. și M., născut la data de 27.11.1980, cu domiciliul în mun. C. . județul C., posesor al CI . nr._ eliberată de SPC C. la data de 13.05.2010, cetățean român, căsătorit, un copil minor, CNP –_.
În baza art. 242 alin.1 din Codul de procedură penală revocă măsura arestării preventive luate față de P. S. S., prin Încheierea nr.141/P/11.12.2014 a Curții de Apel C..
În baza art. 272 alin.1 și 2 din Codul de procedură penală onorariul apărătorului oficiu - av.G. A., în sumă de 320 de lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C.
Conform art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu contestație în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06.2015.
Ptr.Președinte,Grefier, V. B., aflată în C.O. C. C.
semnează cf.art.406 C.pr.pen.
VICEPREȘEDINTE INSTANȚĂ
N. S.
Tehnored.hot.jud. – V.B.
2 ex./06.07.2015
| ← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 697/2015. Curtea de... | Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 635/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
