Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 697/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Comentarii

0

Decizia nr. 697/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 5892/118/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 697/P

Ședința publică de la 30 iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. I.

Judecător V. L.

Cu participare - Grefier M. V.

Ministerul Public prin procuror R. G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr. 185 din data de 10 martie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ de P. DE PE L. TRIBUNALUL C. privind pe inculpatul S. A. G. - fiul lui T. si J., născut la data de 24.01.1948 în mun. G., jud. G., domiciliat în Constanta, ., .. B, ., județul Constanta, CNP_ trimis în judecată prin rechizitoriul nr.466/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal rap. la art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 30.06.2015, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA,

Asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.185/10.03.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:

În baza art.386 Cod.proc.pen.

Dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat, prev. de art.174 alin.1 – art.175 alin.1 lit.c Cod.pen. în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art.192 alin.1 Cod.pen.

În baza art.192 alin.1 Cod.pen. cu aplicarea art.5 Cod.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă:

Condamnă pe inculpatul S. A. G. – fiul lui T. si J., născut la data de 24.01.1948 în mun. G., jud. Galati, domiciliat în Constanta, ., ..B, ., judetul Constanta, CNP_, la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare și 2(doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b Cod.pen.

În baza art.54 Cod.pen.

Interzice inculpatului S. A. G. exercițiul drepturilor prev. de art.65 alin.1 lit.a și b Cod.pen.

În baza art.91 Cod.pen.

Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului S. A. G. și stabilește termen de supraveghere de 6(șase) ani, conform dispozițiilor art.92 Cod.pen.

În baza art. 93 alin.1 Cod.pen.

Pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C. la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 91 alin.4 Cod.pen.

Atrage atenția inculpatului S. A. G. asupra dispozițiilor art. 96 Cod.pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 404 alin.4 lit.a Cod.proc.pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S. A. G. durata reținerii și a arestului preventiv de la data de 29.03.2012 la zi.

Constată încetată de drept măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpat prin încheierea din data de 28.05.2013 pronunțată de Tribunalul C..

În baza art.112 alin.1 lit.b Cod.pen.

Confiscă, în folosul statului, un pistol cu glont marca TT model 1933, calibrul 7,62x25 mm, cu . 824, fabricat în 1953 și 8(opt) tuburi de cartuș calibrul 7,62x25 mm, depuse la camera de corpuri delicte a IPJ C., conform dovezii . nr._/19.04.2012.

Obligă inculpatul S. A. G. la plata sumei de 2.393,46 lei cu titlu de despăgubiri civile (cheltuieli de spitalizare) către partea civilă S. C. Județean de Urgență C..

În baza art. 274 alin.1 Cod.proc.pen.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta cu nr.466/P/2012, din data de 1.05.2012 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului S. A. G. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art.174 alin.1 rap. la art.175 alin.1 lit.c Cod.pen.

Prin actul de inculpare s-a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 28.03.2012, în jurul orei 23:40, inculpatul S. A. G. a executat un foc de armă de la mică distantă în direcția soției sale, S. Relia, folosind un pistol cu glonț marca TT, calibrul 7,62x25 mm, proiectilul lovind-o pe aceasta în zona fetei, provocându-i o plagă împușcată transfixiantă si cauzându-i decesul ca urmare a contuziei meningo cerebrale si cerebeloase consecutive plăgii împușcate cranio-cervicale operată.

La data de 28.03.2012, în jurul orei 23:45, lucrătorii Politiei orașului Techirghiol au fost sesizați prin SNUAU 112 cu privire la faptul că, în locuința lor din Techirghiol, ..10, inculpatul S. A. G. a executat un foc de armă asupra șotiei sale, victima S. Relia.

Lucrătorul de politie ajuns la fata locului i-a identificat acolo atât pe inculpatul S. A. G. care a declarat verbal că si-a împuscat sotia pe fondul unei manevrări incorecte a pistolului marca TT pe care îl detinea cât si pe victima S. Relia, aflată în viată si constientă, care prezenta o plagă împuscată în regiunea fetei si care a declarat că focul de armă fusese tras de către sotul ei din greseală ca urmare a trezirii bruste din somn si din cauza întunericului din cameră.

Victima a fost transportată cu o ambulantă la S. C. Judetean de Urgentă Constantă unde a fost internată cu diagnosticul plagă împuscată transfixiantă cranio cervical drept, soc hemoragic.

Cu ocazia cercetării la fata locului s-a constatat în primul rând că imobilul respectiv nu era racordat la sistemul de distributie a energiei electrice si că usile si ferestrele acestuia nu prezentau urme de fortare.

În camera în care fusese săvârsită fapta se afla un pat improvizat din plăci de polistiren expandat cu dimensiunile de 2,5x1,5x0,5m. Latura dinspre cap a patului si partea dreaptă a acestuia, privind dinspre usa de acces în cameră erau lipite de peretele sudic si respectiv estic al încăperii.

Pe cearceaful care acoperea patul se aflau mai multe pete si stropi de lichid brun roscat cu aspect de sânge precum si o baltă din aces lichid, amestecat cu vomă cu dimensiunile de 43x44 cm, lângă aceasta aflându-se si o bluză de pijama pe care se aflau mai multe pete de culoare brun roscat cu aspect de sânge.

În capul patului, pe latura de sud, se găseau două perne îmbrăcate în fete din acelasi set cu cearceaful, cea dinspre marginea patului prezentând un orificiu de intrare cu diametrul de 7 mm precum si un orificiu de iesire al glontului, cu diametrul de 8 mm în timp ce perna dinspre perete prezenta o pată de culoare brun roscat cu aspect de sânge, cu dimensiunile de 60x20 cm. În interiorul acestei pete a fost găsit un fragment osos cu aspect de dinte.

Pe aceeasi pernă, pe latura sudică, lângă perete s-a găsit un tub cartus din alamă, inscriptionat 7,62x25 mm S&B, iar lângă pernă, pe cearceaf, lângă peretele estic al încăperii a fost găsit al doilea tub cu aceleasi caracteristici.

L. pat se afla o noptieră improvizată din patru plăci din polistiren expandat cu dimensiunile de 50x50 cm pe care se găsea, printre altele, un pistol marca TT calibrul 7,62 mm, armat, nepercutatcu . 824 1953 iar lângă el se găsea încărcătorul aferfent în care erau încărcate 3 cartuse.

Cu această ocazie, la ora 01:35, inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 0,43 mg/l alcool pur în aerul expirat.

De asemenea, în urma examinării obiectelor de vestimentatie purtate de inculpat la momentul efectuării cercetării la fata locului s-a stabilit că pe tricou, în zona toracică superioară erau prezente mai multe picături de culoare brun roscat cu aspect de sânge iar în zona abdominală era prezentă o mânjitură de formă neregulată cu dimensiunile 8x5 cm de aceeasi culoare.

În interiorul autoturismului inculpatului, parcat în curtea locuintei, au fost găsite o legitimatie emisă de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate precum si permisul de portarmă al inculpatului, . nr._ din care rezulta că acesta detinea legal un pistol cu glont marca TT cu ., armă care fusese înscrisă în permis, si deci dobândită legal, la data de 07.03.2012.

Victima a fost examinată de medicul legist în timpul în care încă era în viată, stabilindu-se că aceasta prezenta leziuni traumatice produse prin împuscare cu proiectil metalic, care pot data din 28.03.2012, care au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale si care i-au pus viata în pericol prin soc hemoragic.

Cu aceeasi ocazie medicul legist a stabilit că pozitia de tragere a fost antero-posterioară si medio-lateral dreapta.

La data de 31.03.2012 a survenit decesul victimei S. Relia iar la data de 01.04.2012 a avut loc necropsia cadavrului ei, medicul legist stabilind că moartea a fost violentă, s-a datorat contuziei meningo cerebrale si cerebeloase consecutive plăgii împuscate cranio-cervicale operată, leziunile traumatice pot data din 28.03.2012 si au avut legătură directă cu cauza mortii.

Cu ocazia ridicării din spital a hainelor purtate de victimă la momentul internării, s-a constatat că în partea din spate a bluzei erau prinse două fragmente metalice, provenite din cămasa metalică a unui glont, aspect fixat prin întocmirea unei planse fotografice aflate la dosar.

În cauză a fost efectuată o constatare tehnico-stiintifică balistică asupra pistolului marca TT ridicat de la inculpat, prin raportul de constatare nr._/11.04.2012 stabilindu-se următoarele:

- Pistolul marca TT, model 1933, calibru 7,62x25 mm, cu . 824, este o armă de foc semiautomată destinată utilizării de munitie letală cu glont, în stare de functionare;

- Pistolul marca TT, model 1933, calibru 7,62x25 mm, cu . 824 este în stare bună de întretinere si conservare si nu prezintă defectiuni tehnice. Pistolul nu poate produce descărcări accidentale fără actionarea trăgaciului;

- Cele două tuburi de cartus ridicate de la fata locului au fost trase cu pistolul marca TT, model 1933, calibru 7,62x25 mm, cu . 824.

- Directia de aruncare a tuburilor cartus la tragerea cu pistolul marca TT, model 1933, calibru 7,62x25 mm, cu . 824 este spre dreapta, de regulă spre înapoi.

Conform adresei nr._/20.04.2012 emisă de MAI – Directia Medicală, inculpatul S. A. G. a fost încadrat în structurile acestui minister, ca ofiter activ, în perioada 1980 – 2001, când a fost trecut în rezervă cu gradul de colonel.

În cauză a fost efectuată si o reconstituire a modului de săvârsire a faptei, ocazie cu care inculpatul a arătat că în noaptea de 28/29.03.2012 dormea în acelasi pat cu sotia sa, ambii fiind lungiti pe partea dreaptă a corpului.

Inculpatul se afla la marginea patului, în pozitia indicată, cu fata spre fereastră si cu spatele spre sotia lui care stătea lungită cu fata la el si cu spatele la perete (foto nr.6 în plansa fotografică anexă).

Potrivit sustinerilor inculpatului, la un moment dat a fost trezit de către victimă care l-a apucat de bratul stâng si l-a avertizat că cineva încerca să intre în casă.

Atunci, inculpatul a apucat cu mâna dreaptă pistolul care se afla pe noptiera improvizată de lângă pat si a început să se ridice si să răsucească către perete, si implicit către sotia sa (foto nr.7 în plansa fotografică anexă).

Inculpatul a motivat această reactie prin aceasta că suferă de afectiuni ale coloanei lombare care îl împiedică să coboare rapid din pat.

În continuare, inculpatul a arătat că a continuat miscarea de răsucire si ridicare în directia precizată până când a ajuns într-o pozitie în care avea ambii genunchi în contact cu suprafata patului si se sprijinea în mâna stângă de aceeasi suprafată (foto nr.8-13 în plansa fotografică anexă).

Inculpatul a precizat că în tot acest timp a tinut pistolul în mâna dreaptă iar sotia sa a păstrat aceeasi pozitie, lungită pe partea dreaptă a corpului, cu capul usor ridicat de pe pernă si cu fata spre el.

În timp ce amândoi se aflau în aceste două pozitii descrise, inculpatul, fără să îsi poată explica de ce, a apăsat pe trăgaciul pistolului, percutând cartusul(foto nr.14 în plansa fotografică anexă).

Atunci, potrivit propriilor sustineri, inculpatul s-a trezit complet, a continuat să se ridice până când a ajuns în pozitia în genunchi, pe pat, moment în care a tras un al doilea foc de armă, glontul lovind perna pe care până atunci dormise el(foto nr.15-18 în plansa fotografică anexă).

Cu ocazia reconstituirii evenimentelor, activitătile descrise mai sus au fost repetate de două ori de către inculpat, acesta fiind consecvent în explicatii si demonstratii.

Tot cu ocazia reconstituirii, în zona patului, pe peretele acoperit cu polistiren, în portiunea de deasupra pernei pe care dormise victima, a fost observat un grupaj de mici stropi de culoare brun roscat cu aspect de sânge, pe o suprafată de 60x40 cm, care nu fusese remarcat cu ocazia cercetării la fata locului din cauza împrejurării că imobilul nu era racordat la sistemul de distributie a energiei electrice, iluminatul în interior fiind deficitar.

Cu ocazia examinării grupajului s-a constatat că stropii cu diametrul de circa 1-2 mm din partea superioară aveau formă circulară iar cei din partea inferioară sunt împroscati cu directia dinspre partea superioară si peretele vestic al camerei către partea inferioară si peretele estic (foto nr.19-20 în plansa fotografică anexă).

La aceeasi dată s-a procedat la examinarea si explorarea orificiilor si deformărilor de pe polistirenul care acoperea peretele dinspre capul patului, prin îndepărtarea izolatiei de polistiren, fără ca astfel să se găsească corpuri străine, proiectile sau urme ale impactului gloantelor cu peretele din beton.

La data de 20.04.2012, a fost continuată cercetarea la fata locului, urmărindu-se în special găsirea proiectilelor sau a locului în care acestea au lovit peretii camerei.

Cu această ocazie a fost găsit si ridicată perna pe care inculpatul afirma că dormise în noaptea săvârsirii fapte care, în zona orificiului de intrare, prezenta urme secundare ale tragerii, respectiv o urmă de afumătură pe o suprafată de aproximativ 10x8 cm.

În continuare, s-a procedat la verificarea tuturor deformărilor din perete, prin îndepărtarea izolatiei din polistiren în toate zonele în care existau deformări sau orificii, nefiind găsite proiectile sau urme de impact pe suprafata betonului, după cum în izolatie nu au fost găsite schije metalice provenite din dezintegrarea gloantelor.

Pentru verificarea conditiilor si a modului de săvârsire a faptei a fost efectuat un experiment judiciar constând în executarea mai multor focuri de armă asupra unui . în izolatie de polistiren ridicată din locuinta inculpatului.

Cu această ocazie s-a constatat că toate cele cinci proiectile au străpuns polistirenul producând detasări de material atât în placa de beton cât si în bucata de polistiren, toate gloantele dezintegrându-se prin fragmentare la impactul de cu betonul.

La solicitarea expresă a unuia dintre apărătorii alesi ai inculpatului a fost executat un foc de armă asupra plăcii de polistiren de la o distantă de sub un metru, constatându-se cu această ocazie că orificiul de intrare este vizibil, având acelasi aspect cu cele provocat prin tragere cu placa de polistiren lipită de suprafata de beton.

Prin raportul de constatare tehnico-stiintifică nr._/17.05.2012 s-a stabilit că urma de afumare identificată în jurul orificiului de intrare de pe suprafata pernei ridicate din locuinta inculpatului, pe care acesta afirma că dormise el în noaptea săvârsirii fatptei, a fost creată prin tragere, usor oblică, de la o distantă de 15-20 cm, raportat la pistolul TT model 1933, calibrul 7,62x25 mm cu . 824 si munitie adecvată, marca Sellier & Bellot.

În urma investigatiilor efectuate de organele de urmărire penală la magazinul Arrow din Constanta, . nr.5, s-a stabilit că inculpatul S. A. G. a achizitionat de la acest magazin un număr de 20 de cartuse 7,65x25mm Tokarev, marca Sellier&Bellot, la data de 21.03.2012 (cu doar o săptămână înainte de săvârsirea faptei).

Potrivit adresei nr._/06.04.2012 emisă de MAI - Directia Medicală, Centrul Medical Judetean Constanta, inculpatul S. A. G. se afla în evidentele acestei institutii cu carnetul de sănătate nr.1330/21.10.2004.

Institutia medicală a mai comunicat pe aceeasi cale că inculpatul nu este înregistrat cu afectiuni neuro-psihice care să îi afecteze discernământul si se află în tratament pentru hipertensiune arterială stadiul II, cardiopatie ischemică cronică, obezitate, dislipidemie si hiperuricemie.

Astfel cum rezultă din adresa nr._/10.05.2012, inculpatul se afla în tratament pentru aceste afectiuni cu următoarele medicamente (denumire comercială): Tertensif, Nebilet, Gopten.

Au fost obtinute prospectele acestor medicamente din care rezultă că ele nu prezintă contraindicatii sau reactii adverse de natură să influenteze sau să determine actiunile inculpatului în data de 28.03.2012.

De la această concluzie există însă o exceptie notabilă, în cazul medicamentului Gopten care, potrivit prospectului, în combinatie cu alcoolul etilic, sporeste efectul acestuia din urmă.

A fost obtinută si redată în scris înregistrarea discutiei purtată de către inculpatul S. A. G. cu operatorul SNUAU 112.

Acest mijloc de probă este util solutionării cauzei prin aceea că scoate în evidentă o posibilă stare de ebrietate a inculpatului care este incoerent în conversatie, ezitant si are dificultăti serioase în a explica operatorului locul în care trebuie să vină ambulanta.

De asemenea, inculpatul a comunicat operatorului SNUAU că îsi împuscase sotia în urmă cu 5-10 minute.

Astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie depus în copie la dosar, inculpatul si victima s-au căsătorit la data de 04.05.1975 iar din investigatiile efectuate în cadrul comunitătii din orasul Techirghiol, s-a stabilit că inculpatul nu a fost văzut în stare de ebrietate, nu a avut divergente cu vecinii si nici cu sotia sa.

La dosar au fost depuse si cupoanele de pensie ale inculpatului si ale victimei, din care rezultă că primul are o pensie de 2332 lei iar secunda avea o pensie de 767 lei.

A fost audiată în calitate de martoră fiica inculpatului si a victimei care a declarat că relatiile dintre acestia erau foarte bune, neexistând conflicte majore sau episoade de violentă fizică sau verbală.

De asemenea, martora a declarat că tatăl ei nu a mai consumat alcool de foarte multi ani, adăugând că părintii ei nu aveau datorii la persoane dubioase si că este exclusă o eventuală aventură extraconjugală a vreunuia dintre ei.

În continuare, martora a arătat că tatăl ei nu a suferit de nicio boală psihică si că ea nu are nici un dubiu asupra stării lui de sănătate psihică.

Cu ocazia audierii sale, inculpatul a declarat că a contractat un credit bancar cu scopul de a construi casa din Techirghiol în care a fost săvârsită fapta.

Potrivit declaratiilor inculpatului, rata la acest credit era suportată din pensia sa, traiul său si al sotiei fiind asigurat din pensia acesteia din urmă.

În continuare, inculpatul a declarat că în anul 2010, a fost victima unei infractiuni de furt din locuintă, motiv pentru care în luna martie a anului 2012 si-a achizitionat un pistol cu glont si 20 de cartuse, cinci dintre acestea introducându-le în încărcător iar restul de 15 păstrându-le în locuintă.

La data de 28.03.2012, inculpatul a mers împreună cu sotia sa la imobilul din orasul Techirghiol unde în timpul zilei a desfăsurat diverse activităti gospodăresti iar seara a cumpărat un bidon de 2,5 litri de bere si a mers la locuinta unui vecin unde a vizionat un meci de fotbal si a băut aproximativ jumătate din cantitatea de alcool.

Inculpatul a mai arătat că a revenit la domiciliu după terminarea meciului iar în jurul orei 22:00 s-a culcat, împreună cu sotia sa aceasta din urmă dormind pe partea lipită de perete a patului improvizat din plăci de polistiren iar el ocupând partea dinspre margine.

Inculpatul a precizat că înainte de a se culca a culisat mansonul pistolului încărcat, introducând astfel cartus pe teavă, după care a asezat pistolul armat si dezasigurat pe noptiera improvizată de lângă pat.

După aproximativ o oră de somn, în timp ce dormea pe partea dreaptă a corpului, cu fata spre fereastră si cu spatele spre sotia sa, inculpatul a fost trezit de aceasta din urmă care l-a apucat de mâna stângă si i-a spus că a auzit zgomote la geamuri sau la usi.

Atunci, inculpatul a luat pistolul de pe noptiera improvizată, apucându-l de pat si introducând degetul în garda trăgaciului.

În continuare, încercând să coboare din pat, inculpatul a început să se răsucească către perete, sprijinindu-se în mâna stângă si având ridicată mâna dreaptă în care avea pistolul.

În acel moment, fără să îsi poată explica de ce, a apăsat pe trăgaci după care a auzit-o pe victimă spunând că a împuscat-o si a constatat că aceasta sângera masiv.

Atunci inculpatul s-a ridicat în genunchi si a tras un al doilea foc, glontul nimerind perna sa.

În continuare, fără să intre în panică, inculpatul a scos încărcătorul din pistol, a culisat din nou mansonul pistolului pentru a elimina cartusul de pe teavă, după care a ridicat de jos acest cartus si l-a introdus în încărcător.

După ce a dus până la capăt aceste operatiuni inculpatul a apelat SNUAU 112 si a solicitat ajutor.

Declaratiile inculpatului nu se coroborează conform art.69 C.proc.pen. cu celelalte fapte si împrejurări care rezultă din ansamblul probator al cauzei, motiv pentru care ele vor fi înlăturate, nefiind susceptibile a conduce la aflarea adevărului în cauză.

În primul rând teza conform căreia achizitionarea armei si a munitiei s-a făcut ca urmare a unei temeri profunde a inculpatului provocate de potentialele infractiuni care s-ar fi putut săvârsi asupra patrimoniului său este infirmată de împrejurarea că singura dată când inculpatul a fost victima unei infractiuni a fost în anul 2010, când în perioada 10-12.12.2010, persoane necunoscute au smuls cablurile din cupru din instalatia electrică a garajului amplasat lângă casă.

Potrivit relatiilor comunicate de către Politia orasului Techirghiol alte plângeri sau denunturi nu au fost formulate de către inculpat sau împotriva acestuia.

Or, inculpatul a achizitionat un pistol al cărui pret nu implică eforturi financiare serioase cu trei săptămâni înainte de faptă iar munitia aferentă cu doar o săptămână înainte de faptă, ambele la aproape doi ani de la săvârsirea presupusei infractiuni de furt.

Nu sunt sustinute de probe nici afirmatiile inculpatului conform cărora are o fire sperioasă si a suferit în trecut atacuri de panică. De altfel, chiar inculpatul a declarat că nu poate depune acte medicale în sprijinul acestei sustineri.

Aceleasi concluzii sunt valabile si în privinta declaratiilor inculpatului privind săvârsirea unei a doua tentative de furt din locuinta sa din Techirghiol, când, potrivit sustinerilor sale a fost trezit de către sotia sa într-o manieră violentă.

Astfel cum rezultă atât din declaratiile inculpatului cât si din relatiile comunicate de Politia Techirghiol, o altă plângere nu a fost formulată cu privire la săvârsirea unei infractiuni contra patrimoniului acestuia.

Mai mult, chiar inculpatul a declarat că nicio altă persoană nu se afla în casă împreună cu el si sotia sa la momentul la care autorul necunoscut a încercat să pătrundă în locuintă cu scopul de a furat, persoană care ar fi putut eventual să coroboreze aceste afirmatii.

Apoi, printre bolile de care suferă inculpatul, astfel cum au fost ele comunicate de către medicul de familie al acestuia, nu se numără nicio afectiune a coloanei lombare care să îl împiedice pe inculpat să coboare în mod normal si rapid din pat.

Prin urmare, nici acest aspect al declaratiei inculpatului privind necesitatea răsucirii si ridicării initiale într-o pozitie sprijinită pe palme si genunchi pe pat, urmată de coborârea propriu zisă din pat, nu se coroborează cu alte date cu caracter obiectiv care să fi reiesit din anchetă.

Apoi, chiar si acceptând ca probată existenta unei asemenea maladii, care să îl oblige pe inculpat să coboare din pat în maniera arătată, acesta nu a oferit o explicatie plauzibilă si rezonabilă pentru care s-a răsucit spre perete, si implicit spre sotie, desi nu oricum nu ar fi putut coborî din pat pe acea directie si nu spre marginea patului care era în imediata sa apropiere.

În continuare, trebuie observat că inculpatul a luat mai întâi pistolul de pe noptieră, apucându-l de pat si introducându-si degetul în garda trăgaciului, si abia apoi a început presupusa manevra de întoarcere către sotia sa.

Inculpatul nu a reusit să ofere nici măcar o minimă justificare pentru această actiune desi, chiar admitând că la momentul respectiv credea în existenta unei situatii de urgentă, ar fi putut cu usurintă ca mai întâi să coboare din pat si apoi să apuce pistolul.

Mai mult, inculpatul a luat pistolul tinând degetul în garda trăgaciului si s-a întors către sotie, îndreptând teava armei către capul ei, în conditiile în care cunostea că pistolul era încărcat, armat si neasigurat.

Cu ocazia reconstituirii modului în care a fost săvârsită fapta, inculpatul a arătat că la momentul executării primului foc de armă se afla într-o pozitie în care se sprijinea cu podul palmei stângi si cu ambii genunchi pe suprafata patului, tinea pistolul în mâna dreaptă cu teavă îndreptată către capul sotiei care se afla în continuare lungită pe o parte, cu capul usor ridicat de pe pernă si cu fata către el. Această pozitie este ilustrată în fotografia nr.14 din plansa anexă procesului verbal de reconstituire.

Se poate însă observa cu usurintă că din această pozitie glontul nu ar fi putut să o lovească pe victimă în zona în care se află plaga corespondentă orificiului de intrare, deoarece victima era lungită pe partea dreaptă a corpului.

În aceste conditii, pentru ca glontul să o lovească pe partea vătămată în partea dreaptă a fetei, sub buza de jos, ar fi trebuit ca teava armei să se găsească sub nivelul capului părtii vătămate.

Nu numai că inculpatul nu a indicat o asemenea pozitie dar o asemenea declaratie nu s-ar fi coroborat cu prezenta stropilor de sânge de mici dimensiuni prezenti pe peretele de deasupra pernei pe care dormise victima.

Astfel cum am arătat anterior, stropii cu diametrul de circa 1-2 mm din partea superioară aveau formă circulară, ceea ce indică o directie perpendiculară de împroscare, iar cei din partea inferioară sunt împroscati cu directia dinspre partea superioară si peretele vestic al camerei către partea inferioară si peretele estic, ceea ce presupune o directie de împroscare de sus în jos si dinspre dreapta spre stânga (fotografiile nr.19-20 din plansa fotografică anexă la procesul verbal de reconstituire).

Dinamica acestor stropi de sânge indică o directie de tragere dinspre fată spre spate, lateral dreaptă, si cu o usoară înclinatie de sus în jos.

Această apreciere este sustinută si de concluziile medicului legist care a stabilit aceeasi directie de tragere.

Dacă inculpatul ar fi tras din pozitia indicată cu ocazia reconstituirii, glontul ar fi lovit partea stângă a fetei care în acel fel ar fi fost expusă.

Apoi, declaratiile inculpatului sunt infirmate si de împrejurarea că au fost efectuate trei rânduri de căutări de către o echipă complexă, în prezenta inculpatului, a apărătorilor săi alesi si a martorilor asistenti si cu toate acestea nu a fost găsit al doilea glont (presupunând că primul s-a dezintegrat la impactul cu oasele capului victimei, dat fiind că în bluza acesteia a fost găsită o mare parte a cămasei proiectilului).

Mai mult, desi perna inculpatului care prezenta orificii de intrare si iesire ale glontului a fost găsită sprijinită de pat si de perete, nu au fost găsite orificii de intrare ale glontului nici în izolatia de polistiren a peretelui, nici în plăcile care alcătuiau patul, după cum nu au fost găsite nici urme ale impactului în betonul peretelui si nici fragmente ale celui de-al doilea proiectil rezultate în urma dezintegrării acestuia. În această privintă trebuie să se tină seama de împrejurarea că au fost efectuate căutări în directiile si zonele indicate de către inculpat.

Prin urmare, cel de-al doilea glont, care a perforat perna inculpatului nu a fost tras în maniera si în directia descrise de către acesta.

Tot astfel afirmatia inculpatului conform căreia glontul care a lovit perna sa a fost tras în timp ce el stătea în genunchi cu fata spre perete este infirmată de concluziile specialistilor criminalisti care au apreciat că focul de armă a fost tras asupra pernei de la o distantă de 15-20 cm, mult mai mică decât cea indicată de inculpat.

În raport de aceste elemente obiective de fapt, descrise mai sus, varianta cea mai plauzibilă apare aceea în care inculpatul a apucat pistolul încărcat, armat si neasigurat si l-a îndreptat de la mică distantă către capul sotiei sale care oricum traversa un moment de frică, dat fiind că, după propriile declaratii ale inculpatului, în acele clipe era convinsă de faptul că un hot se pregătea să intre în casă.

Observând sau în orice caz intuind gestul inculpatului, victima, aflată într-o pozitie usor mai ridicată si cu fata îndreptată către inculpat, a apucat perna pe care până atunci dormise acesta si, dintr-un gest reflex si-a acoperit fata.

În acel moment inculpatul a tras primul foc de armă de la mică distantă, glontul penetrând atât perna cât si capul victimei si dezintegrându-se.

După aceasta, inculpatul a tras si al doilea foc de armă, într-o cu totul cu totul altă directie decât spre peretele dinspre capul patului.

În acest fel se explică atât prezenta factorilor secundari ai tragerii pe pernă si pe fata de pernă cât si împrejurarea că în ciuda căutărilor minutioase si repetate nu au fost găsite al doilea proiectil, fragmente din acesta ori urmele impactului cu betonul peretelui înspre care inculpatul afirmă că a tras de la o distantă de aproximativ un metru.

Dimpotrivă, fragementele componente ale primului glont au fost găsite în partea din spate a bluzei victimei.

Lipsa urmelor de sânge de pe suprafata pernei se explică prin aceea că, pe de o partea, împroscarea sângelui, tesutului si fragmentelor osoase se face la iesirea glontului care antrenează aceste materii spre exterior din cauza deplasării sale cu mare viteză iar pe de altă parte, glontul a pătruns în capul părtii vătămate printr-o zonă osoasă, lipsită de substantă care să se împrăstie la impact si aproape de loc vascularizată, respectiv mandibula si/sau gingia victimei.

În raport de cele expuse mai sus, coroborând probele administrate în faza de urmărire penală, se va retine următoarea situatie de fapt:

În ziua de 28.03.2012, inculpatul, fost militar de carieră, trecut în rezervă cu gradul de colonel, după o carieră de peste 20 de ani în structurile Ministerului de Interne, a consumat alcool desi era dezobisnuit de efectele acestei substante în amestec cu un medicament denumit comercial Gopten care sporeste efectele alcoolului.

După ora 22:00, inculpatul s-a pregătit de culcare, scotând pistolul din tocul său, introducând cartus pe teavă si asezând arma dezasigurată pe noptiera improvizată de lângă pat.

În jurul orei 23:30, inculpatul a fost trezit de către sotia sa care i-a spus că cineva încearcă să intre în casă.

În acel moment, inculpatul a luat de pe noptieră pistolul care avea cartus pe teavă, apucându-l de pat si introducând degetul în garda trăgaciului, s-a ridicat si s-a întors spre sotia sa, îndreptând arma către capul ei.

Din această cauză, victima, care ridicase între timp capul de pe perna sa si avea fata îndreptată către inculpat, a luat de pe pat perna acestuia pe care a ridicat-o instinctiv în dreptul fetei, timp în care inculpatul a apăsat cu degetul pe trăgaci.

Glontul a lovit-o în regiunea fetei, urmând o traiectorie din fată spre spate venind din lateral dreapta si usor de sus, la iesire provocând împroscarea stropilor găsiti pe peretele din dreptul capului patului.

Imediat, victima a căzut pe spate, pozitie din care a continuat să sângereze abundent în timp ce inculpatul a mai executat un al doilea foc de armă, într-o directie necunoscută.

În continuare, inculpatul a scos încărcătorul din pistol, a culisat din nou mansonul pistolului pentru a elimina cartusul de pe teavă, după care a ridicat de jos acest cartus si l-a introdus în încărcător si asezat pe noptieră pistolul si încărcătorul.

Abia după aceasta, la aproximativ 10 minute de la săvârsirea faptei, inculpatul a apelat SNUAU 112 si a solicitat o ambulantă.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material a constat în împuscarea victimei de la mică distantă, într-o zonă vitală cu o armă de foc letală.

Urmarea imediată a acestei fapte a reprezentat-o decesul victimei ca urmare a contuziei meningo cerebrale si cerebeloase consecutive plăgii împuscate cranio-cervicale operată iar legătura de cauzalitate între fapta care constituie elementul material si rezultatul socialmente periculos a fost probat prin actele medico-legale aflate la dosarul cauzei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu intentie indirectă, prevăzând rezultatul socialmente periculos al faptei sale si acceptând posibilitatea producerii acestuia.

În aprecierea existentei acestei forme de vinovătie se va tine seama de împrejurarea că inculpatul este colonel în rezervă si a fost militar activ vreme de peste 20 de ani. În această calitate a avut ocazia si timpul necesare pentru a se familiriaza cu functionarea armelor de foc, cu modul în care ele se utilizează dar si cu efectele lor.

Apoi, se va tine seama de faptul că, astfel cu rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală, înainte de culcare, inculpatul a încărcat arma introducând încărcătorul în tocul pistolului, a armat-o, culisând mansonul si introducând cartus pe teavă si a lăsat-o apoi pe noptieră dezasigurată, adică având cocosul tras, gata de percutare.

În continuare, după ce inculpatul a luat arma gata de tragere conform celor arătate mai sus, a introdus degetul în gardă, atingând trăgaciul.

Apoi, tinând seama de faptul că lovitura care a atins capul victimei nu a fost un ricoseu, a îndreptat teava armei spre capul acesteia, de la o distantă mai mică de 0,5 metri.

Chiar si aceste ultime aspecte vădesc intentia inculpatului de a suprima viata victimei el îndreptând teava către o zonă prin excelentă vitală, respectiv capul, de la o distantă extrem de mică, care exclude orice eroare.

În acest moment sunt deja întrunite elemente intentiei indirecte: inculpatul a îndreptat o armă încărcată, cu cartus pe teavă, dezasigurată spre capul victimei având degetul pe trăgaci, acceptând posibilitatea executării focului si deci a uciderii victimei.

Cu toate acestea, inculpatul a depăsit si această fază, executând voluntar foc prin apăsarea trăgaciului în conditiile arătate anterior, împrejurare care rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-stiintifică balistică, lovitura glontului provocând efectele analizate anterior.

Este exclus totodată ca focul să fi fost tras într-un moment de confuzie, inculpatul apreciind în mod gresit că trage asupra unui hot sau asupra unui agresor si să devină astfel aplicabile prevederile legale privind legitima apărare coroborate cu cele privind eroarea de fapt.

Astfel inculpatul a executat focul de la mică distantă în directia sotiei sale, aflate în acelasi pat cu el si nu în directia vreunei ferestre sau a usii de acces în încăpere.

Mai mult, la momentul tragerii victima se afla într-o pozitie aproximativ lungită în pat, în partea dinspre perete, motiv pentru care este exclus ca inculpatul să o fi confundat-o cu o persoană străină care pătrunsese în cameră.

De asemenea, focul a fost executat la scurt timp după ce victima îl trezise pe inculpat si îi vorbise astfel încât acesta cunostea identitatea ei.

Nici teza conform căreia inculpatul s-a aflat într-o stare de ameteală sau confuzie provocată de trezirea bruscă sau foarte recentă si care să atragă aplicarea prevederilor art.48 C.pen. nu poate fi primită.

Aceasta deoarece la câteva secunde de la momentul acestei treziri inculpatul a efectuat operatiuni de mare precizie scotând încărcătorul din pistol, eliminând cartusul netras din cameră, găsind acest cartus în ciuda întunericului din cameră, reintroducându-l în încărcător si asezând încărcătorul si pistolul pe noptieră.

De asemenea, gesturile sale de la momentul la care a fost trezit de către victimă si până la momentul executării focului de armă au fost precise si calculate, fără acte incoerente, inutile, ezitante sau lipsite de logică.

Apoi, actele de urmărire penală nu au scos la iveală existenta vreunei afectiuni psihice sau a altei stări maladive care să afecteze în vreun fel factorul volitiv sau pe cel intelectiv al inculpatului.

În continuare, astfel cum am arătat anterior, inculpatul a fost extrem de lucid atât înainte de săvârsirea faptei, când a avut un comportament perfect normal si a executat cu succes operatiunile necesare executării focurilor de armă fără a o alarma în vreun fel pe victimă cât si după săvârsirea faptei, când a executat operatiunile necesare asigurării armei, a apelat SNUAU 112 si a cooperat cu organele de urmărire penală pe parcursul efectuării cercetării la fata locului.

În plus, si imediat după faptă dar si ulterior, inculpatul a descris amănuntit modul în care aceasta a fost săvârsită si a reconstituit de două ori evenimentele fără a invoca lacune în memorie si a da semne privind existenta vreunei stări de anormalitate la acel moment.

În continuare pentru existenta laturii subiective a infractiunii de omor calificat este irelevantă împrejurarea că declaratiile inculpatului nu au oferit indicii cu privire la mobilul care a determinat săvârsirea faptei, intentia nefiind legată în cazul infractiunii analizate de existenta unui asemenea element.

De asemenea este exclusă si ipoteza săvârsirii faptei din culpă, chiar dacă procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante întocmit de către primul politist care a ajuns la fata locului mentionează împrejurarea că victima a relatat că fusese împuscată dintr-o greseală de către inculpat.

Aceste declaratii ale victimei, consemnate în procesul verbal arătat, sunt irelevante deoarece pe de o parte, este posibil ca ea să fi avut la acel moment convingerea că vătămarea ei fusese accidentală, convingere care însă să difere flagrant de realitate, iar pe de altă parte nu victima unei infractiuni stabileste forma de vinovătie cu care a fost săvârsită fapta respectivă.

Apoi, respectiva afirmatie fusese făcută de către partea vătămată la scurt timp după ce fusese împuscată în cap de către inculpat, existând asadar un dubiu serios asupra capacitătii ei de întelegere a realitătii înconjurătoare dar si de exprimare coerentă.

Nu în ultimul rând, nu poate fi omisă nici dorinta până la un punct firească a victimei de a-si apăra sotul cu care era căsătorită de 37 de ani, mai ales în conditiile în care la acel moment era constientă si cooperantă, neexistând la acel moment riscul aparent de deces.

Sub acest ultim aspect, se va tine seama si împrejurarea că inculpatul se aflase singur împreună cu victima pentru cel putin 15 minute, timp în care, tinând seama si de leziunile suferite de aceasta, ar fi putut interveni asupra ei pentru a o convinge să afirme că împuscarea sa fusese un accident.

In faza de cercetarea judecatoreasca instanta a procedat la audierea inculpatului, a martorei din lucrari S. L. D. M., a martorilor propusi din oficiu de catre instanta, a martorilor propusi de inculpat; totodata s-a admis cererea inculpatului si s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, a unei expertize psihiatrice si a unei evaluari psihologice, precum si proba privind avizarea raportului medico-legal de necropsie nr.185/A3/2012/19.04.2012.

Inculpatul S. A. G., fiind audiat atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: a fost căsătorit cu victima S. Relia din anul 1975, căsătorie din care au rezultat doi copii; a declarat că relațiile dintre ei au fost excelente, nu a bătut-o și nici nu a amenințat-o vreodată pe soția sa; împreună au contractat un credit de 35.000 de euro, pe numele acesteia, ratele fiind achitate cu pensia sa, pentru a construi o casă în Techirghiol; în dimineața zilei de 28.03.2012 împreună cu soția sa s-au deplasat la Poliția Techirghiol pentru a obține viza de flotant, după care s-au deplasat la casa în construcție de pe . localitatea; în jurul orelor 12.00 s-au deplasat din nou la Poliție pentru a-și ridica buletinele, iar de aici, la propunerea soției sale, au mers la Dedeman de unde au luat două gheme de ață, pensule și insecticid; revenind la locuința din localitatea Techirghiol au efectuat lucrări până în jurul orelor 14.00 și după ce au servit masa au continuat să alinieze straturile din grădină până la orele 18.00; întrucât în ziua respectivă se difuza la televizor un meci, a mers la un vecin pentru a-l viziona, timp în care a consumat cam un litru de bere; în jurul orelor 22.00 a plecat spre casă si mai înainte de a se culca a luat pistolul, l-a armat și l-a pus pe noptieră cu intenția de a-l folosi în situații de urgență; în jurul orelor 23.30 a arătat că a fost trezit brusc de către soția sa, care țipa că este cineva la ușă sau la geam: în acea stare de panică și confuzie inculpatul a declarat că a luat pistolul de pe noptiera de lângă pat și întrucât suferă de afecțiuni lombare și coxatroză la șoldul drept, neputându-se da jos din pat pe partea dreaptă, s-a rostogolit pe coate și genunchi și a început să coboare din pat și în timp ce se ridica inculpatul a susținut că datorită stării de panică, dar și a faptului că avea degetul pe trăgaci arma s-a declanșat; în acel moment s-a trezit complet și a auzit-o pe soția sa spunând că a împușcat-o; în acel moment se afla în pat în genunchi și întorcându-se spre stânga a tras al doilea glonț care a nimerit perna; întrucât camera nu era iluminată a luat lanterna și constatând că soția sa era plină de sânge a încercat să-i acorde primul ajutor, după care a sunat la 112;

Inculpatul a arătat că a achiziționat pistolul întrucât în decembrie 2010 le-a fost furată instalația electrică din garaj, în anul 2011 a depistat un vecin în garaj, motiv pentru care a formulat plângeri la poliție; întrucât nu a avut posibilitatea să instaleze sisteme de alarmă sau să angajeze o firmă de pază, și-a cumpărat un pistol pe care până în seara respectivă nu l-a mai folosit.

Martora S. L. D. M., fiica inculpatului și a victimei, audiată și în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: relația dintre părinții ei a fost relație frumoasă, bazată pe iubire și respect, nu se certau și nu se jigneau, iar deciziile le luau numai după ce se consultau; părinții ei nu au avut probleme cu banii și nici nu au avut neînțelegeri pe această temă, deși contractaseră un împrumut pentru terminarea construcției din localitatea Techirghiol; în ceea ce privește incidentul care a avut loc martora îl consideră un accident nefericit; în momentul în care a aflat ce pățise mama sa a mers la spital, unde aceasta i-a spus că ea este vinovată pentru că l-a speriat pe inculpat și că totul a fost un accident; în acest sens au vrut ca mama sa să dea o declarație în prezența unui notar și a unui medic psihiatru, însă acest lucru nu a mai fost posibil pentru că a intervenit decesul acesteia; în ceea ce privește pistolul cu care a fost împușcată mama sa, a susținut că inculpatul nu l-ar fi cumpărat dacă mama sa nu ar fi fost de acord; totodată, a mai precizat că tatăl său prezintă mai multe afecțiuni, pentru care urma un tratament.

Martorul M. I., audiat doar în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: în jurul orelor 22.00 – 22.30 au fost sesizați prin serviciul 112 că o persoană de sex feminin a fost împușcată din greșeală; au fost așteptați de inculpat care era în stare de șoc și părea neliniștit de cele întâmplate și care pe drum le-a spus în linii mari că a fost trezit din somn brusc, pentru că ar fi fost hoții și fiind buimac a pus mâna pe pistol și a tras; a arătat martorul că imobilul nu era luminat și fără lanternă nu s-ar fi văzut nimic, pentru că nici zona nu era luminată; au observat că victima, care era în pat, era rănită în zona mandibulei, fiind conștientă: de la colegul său V. A. C. a aflat că aceasta a spus că a fost împușcată din greșeală; a mai relatat că pistolul se afla pe noptieră și întrucât nu l-a studiat nu știe dacă avea sistem de asigurare.

A declarat martorul că procesul verbal încheiat cu acea ocazie a fost scris de el, mențiunile din cuprinsul acestuia fiind consemnate în urma relatărilor făcute de colegul său V. A. C..

Având în vedere relatările inculpatului martorul a apreciat că incidentul din acea noapte a fost un accident.

Martorul V. A. C., audiat în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: în urma sesizării s-au deplasat la locuința inculpatului, acesta așteptându-i pe alee și întrebându-i când vine ambulanța; inculpatul era speriat și le-a spus că, fiind trezit brusc din somn de către soția sa, din greșeală a împușcat-o; acesta le-a mai sus că s-a speriat, deoarece la locuința sa mai fuseseră hoți, motiv pentru care a luat pistolul, care era pregătit, și fiind buimac nu a realizat în ce direcție a tras, dar că a tras de două ori; când au intrat în cameră soția inculpatului era întinsă pe pat, fiind lovită în zona feței și sângera, aceasta spunându-le: „să știți că eu sunt de vină, pentru că l-am speriat când l-am trezit din somn”; cu privire la pistol martorul a arătat că acesta era lângă pat pe noptieră și întrucât nu l-a studiat nu știe dacă avea sistem de siguranță.

Martorul a susținut că are convingerea că focul de armă s-a declanșat accidental și că ceea ce s-a întâmplat a fost un accident, având în vedere relatările inculpatului și rezultatele cercetării de la fața locului.

Martorul T. C., audiat în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: urmare a sesizării s-au deplasat la locuința inculpatului, care i s-a părut liniștit și le-a spus că și-a împușcat soția accidental; când au intrat în casă au văzut că soția era în pat, era în viață, însă personal nu a discutat cu aceasta; ulterior a ieșit, în casă rămânând ceilalți doi colegi ai săi; își amintește că victima a spus că l-a speriat pe inculpat pentru că a auzit un zgomot afară și că acesta ar fi scos pistolul; inculpatul i-a spus că acesta s-a descărcat accidental; referitor la consemnările din cuprinsul procesului verbal încheiat cu acea ocazie martorul a arătat că le-a citit înainte de a-l semna.

Martorul E. G., audiat doar în cursul cercetării judecătorești a declarat următoarele: îl cunoaște pe inculpat de aproximativ doi ani de zile, de când își cumpărase terenul în Techirghiol și începuse construcția casei și până în seara când a avut loc incidentul nu se mai văzuseră de două luni; a arătat martorul că inculpatul avea o relație frumoasă cu soția acestuia, vorbeau frumos unul cu celălalt; în seara respectivă inculpatul a venit la locuința sa pentru a viziona un meci de fotbal, timp în care au discutat, au râs și au băut, el un pahar cu vin, iar inculpatul două pahare cu bere; în jurul orelor 22.00, după terminarea meciului, inculpatul, care nu se afla în stare de ebrietate, a plecat; a mai precizat martorul că nu l-a văzut pe inculpat să se certe cu soția sa sau să aibă atitudini violente; inculpatul i-a spus că-i fusese spartă locuința de hoți și ca fusese la poliția; martorul a aratat că nu știa că acesta deținea un pistol.

Martorul G. G. a declarat următoarele: îl cunoaște pe inculpat de aproximativ 2-3 ani de când acesta venea cu soția în localitatea Techirghiol unde cumpăraseră un teren pentru construcția unei case; de câte ori l-a văzut pe inculpat cu soția nu a observat ca aceștia să se certe sau să aibă vreun conflict, nu l-a văzut pe inculpat în stare de ebrietate, lăsându-i impresia unei familii liniștite, care dorea să se mute în casă, nereușind întrucât cam în două rânduri le fusese spartă casa; nu a discutat cu inculpatul despre intenția acestuia de s-ași cumpăra pistol, însă știe că erau foarte supărați pentru că le fusese spartă locuința, motiv pentru care veneau împreună să stea în casă, pentru a evita spargerile;

Martora G. V., audiată în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: i-a cunoscut pe inculpat și soția acestuia în urmă cu 17 ani, de când S. Relia s-a angajat la Garda de mediu și de 12 ani au devenit și prieteni, martora fiind nașa de cununie a acestora când au sărbătorit 25 de ani de căsătorie; prin urmare se întâlneau destul de des, atât la locuința martorei, cât și la locuința acestora, inclusiv la cea din Techirghiol; în ceea ce privește relația dintre cei doi martora a arătat nu a asistat la nici un conflict între cei doi soți, S. Relia spunându-i că soțul său o sprijină de câte ori are vreo problemă; a mai arătat martora că ambii soți aveau probleme de sănătate; referitor la incidentul petrecut, martora a relatat că ceea ce s-a întâmplat a fost ceva inexplicabil, o greșeală, motiv pentru care a încercat să fie alături atât de inculpat, cât și de soția acestuia; când a vizitat-o la spital, fiind împreună cu fiica victimei și cu o doamnă avocat, S. Relia le-a întrebat unde este și ce face soțul ei, spunându-le că ea este vinovată pentru că l-a speriat; a mai relatat martora că a doua zi urmau să meargă la spital împreună cu un notar și un medic psihiatru, însă acest lucru nu a mai fost posibil întrucât a intervenit decesul numitei S. Relia; știe că s-a cumpărat o armă martora bănuind că a fost ideea inculpatului, întrucât acesta era revoltat din cauza hoților care-i furaseră lucruri din casă, motiv pentru care luaseră hotărârea să se mute în casa din Techirghiol pentru a-și apăra lucrurile; când se întâlneau la petreceri a arătat martora că inculpatul nu consuma alcool atunci când se deplasa cu mașina, iar în celelalte ocazii nu consuma mai mult de un pahar cu vin.

Martora A. L. A., de profesie notar și audiată în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: fiica victimei i-a solicitat să o însoțească la spital pentru a-i lua o declarație mamei sale, cu privire la împrejurările în care s-a produs incidentul; aceasta i-a povestit că mama sa a fost victima unui accident datorită unei manevrări necorespunzătoare a unei arme de foc, manevrări în urma căreia glonțul a rănit-o; însoțiți și de un medic psihiatru au mers la spital însă nu li s-a permis să ia legătura cu victima, spunându-li-se că se află la terapie intensivă; în momentul în care au reușit să intre în spital, a aflat că starea victimei este gravă, că i-a scăzut tensiunea și că era așteptat medicul cardiolog; a arătat martora că de la fiica victimei a aflat că acesta trebuia să relateze, cu ocazia declarației pe care ar trebuit să o ia, împrejurările în care s-a produs incidentul și să arate că a fost vorba despre un accident.

Martorul C. A. T., medicul chirurg care a operat-o pe numita S. Relia, a declarat următoarele: pacienta i-a fost prezentată de medicul orelist D., cel care a intervenit de urgență; operația pe care a efectuat-o avea drept scop îndepărtarea corpilor străini și de proiectil și asigurarea continuității mandibulei, precum și controlul hemoragiei; la finalul operației a observat o sângerare dintr-un vas important, respectiv jugulara internă, care a fost suturat de medicul de gardă și medicul V.; pacienta s-a trezit în condiții optime, fiind transportată la reanimare, însă nu putea discuta deoarece era intubată; când s-a interesat care era starea acesteia a aflat că decedase.

Martorul Brovchin E. S. a declarat următoarele: specializarea sa este anestezie și terapie intensivă; fiind chemat de medicul orelist a constatat că pacienta S. Relia era conștientă, dar somnolentă și greu cooperantă, foarte palidă, administrându-i perfuzie cu ser fiziologic și oxigen prin mască; după ce nivelul de oxigen a crescut a făcut anamneza aflând care sunt antecedentele personale patologice; impunându-se o traheotomie a făcut o anestezie generală cu intubație oro-traheală, pacienta fiind transportată în secția terapie intensivă, fiind ventilată mecanic și monitorizată; a doua zi a fost preluată de un alt medic anestezist.

Martorul D. D., medic orelist la S. C. Județean C., a declarat următoarele: fiind chemat în jurul orelor 02.00 dimineața s-a deplasat la spital, la etajul 5 – secția chirurgie, unde a constatat că pacienta S. Relia avea o plagă produsă prin împușcare, care interesa mandibula și zona latero-cervicală, fiind prezent un empfizem laringo-cervical spre laringo traheal; pacienta era intubată oro-traheal și nu se putea discuta cu aceasta; întrucât pacienta continua să sângereze a fost pe moment stabilizată și transportată la secția de anestezie și terapie intensivă.

Analizând probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, precum și concluziile părților în fond, se rețin următoarele împrejurări de fapt și de drept:

În ziua de 28.03.2012 inculpatul împreună cu soția sa s-au deplasat în localitatea Techirghiol unde aveau o casă în construcție; inițial au mers la Poliția din localitate pentru a obține viza de flotant, de aici deplasându-se la Dedeman de unde au cumpărat mai multe materiale pe care în aceeași zi le-au folosit în gospodărie, efectuând lucrări în curtea casei cu pauză de masă, până în jurul orelor 18.00.

Întrucât seara se difuza un meci la televizor, a mers la un vecin, timp în care a consumat aproximativ un litru de bere, iar în jurul orelor 22.00 a plecat spre casă.

Aceste susțineri ale inculpatului sunt confirmate și de martorul E. G., vecin cu inculpatul, care a arătat că, într-adevăr, acesta a mers la el pentru a viziona meciul la televizor, timp în care au vorbit, au râs, iar inculpatul a consumat două pahare cu bere, fără să ajungă în stare de ebrietate, după care în jurul orelor 22.00, după terminarea meciului, a plecat acasă.

Ajuns acasă, inculpatul a arătat că a vorbit cu soția sa care l-a întrebat care a fost scorul meciului, după care înainte de a se culca și el a luat pistolul, l-a armat și l-a pus pe noptieră cu intenția de a-l folosi în situații de urgență.

Cu privire la acest pistol inculpatul a arătat că l-a achiziționat după ce au luat hotărârea de se muta în casa din Techirghiol, întrucât în decembrie 2010 le-a fost furată instalația electrică din garaj, în anul 2011 a depistat un vecin în garaj, motiv pentru care a formulat plângeri la poliție; întrucât nu a avut posibilitatea să instaleze sisteme de alarmă sau să angajeze o firmă de pază, și-a cumpărat un pistol pe care până în seara respectivă nu l-a mai folosit.

Într-adevăr, acest lucru rezultă din declarațiile următorilor martori: G. G. care a arătat că inculpatul și soția lui erau foarte supărați pentru că le fusese spartă locuința, motiv pentru care veneau împreună să stea în casă, pentru a evita spargerile; E. G. care a arătat că inculpatul i-a spus că-i fusese spartă locuința de hoți și ca fusese la poliția; G. V. care a declarat că știe că s-a cumpărat o armă, bănuind că a fost ideea inculpatului, întrucât acesta era revoltat din cauza hoților care-i furaseră lucruri din casă, motiv pentru care luaseră hotărârea să se mute în casa din Techirghiol pentru a-și apăra lucrurile; totodată, din adresa nr._/24.10.2012 a Poliției Orașului Techirghiol rezultă că la data de 13.12.2010 numitul S. A. a sesizat organele de poliție despre faptul că în perioada 10 – 12.12.2010 persoane necunoscute au sustras prin smulgerea firelor electrice montate aparent, din garajul construit lângă locuința acestuia.

În continuare inculpatul a arătat că în jurul orelor 23.30, a fost trezit brusc de soția sa care țipa că este cineva la ușă sau geam și în acea stare de panică și confuzie a luat pistolul de pe noptieră, a introdus degetul pe trăgaci după care a început să se răsucească pentru a coborî din pat, lucru pe care-l făcea destul de greu din cauza afecțiunilor pe care le avea și în urma acestor mișcări, fiind cu degetul pe trăgaci, a tras un foc de armă, a auzit-o pe soția spunând că a împușcat-o; în acest moment întorcându-se spre stânga și fiind în continuare cu degetul pe trăgaci a mai tras un foc de armă care a nimerit perna.

După consumare incidentului inculpatul a arătat că, urmare a unui automatism având 21 de activitate în cadrul armatei, pentru a evita un alt accident, a luat pistolul, l-a dezarmat și glonțul care a căzut l-a pus în încărcător, după care a luat lanterna și a observat că soția sa era plină de sânge, încercând să-i acorde primul ajutor, sunând apoi la 112.

Din raportul de constatare medico-legală nr.115/A1 agresiuni/2012/23.04.2012 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C. rezultă că victima S. Relia a fost internară la data de 29.03.2012, ora 03.30, cu diagnosticul plagă împușcată transfixiantă cranio-cerebral drept; nu s-a putut stabili numărul de zile de îngrijiri medicale, pronosticul fiind rezervat; poziția ipotetică a agresorului în fața victimei, cu direcția de tragere aproximativ antero-posterioară și medio-laterală drept; leziunile de violență i-au pus viața în primejdie prin șoc hemoragic; nu s-a putut stabili distanța de tragere.

Ulterior, la data de 31.03.2012 a intervenit decesul numitei S. Relia, prin raportul medico-legal de necropsie nr.185/A3/2012, din data de 19.04.2012 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C., concluzionându-se că moartea victimei S. Relia a fost violentă, s-a datorat contuziei meningo-cerebrale și cerebeloase consecutiv unei plăgi împușcate cranio-cervicale operată; leziunile de violență au putut fi produse prin împușcare pe o direcție înainte și înapoi orizontale, pot data din data de 28.03.2012 și au legătură directă cu cauza morții.

Comisia de Avizare și Control de pe lângă INML București a aprobat Raportul medico-legal de necropsie nr.185/A3/2012, din data de 19.04.2012 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C., privind pe S. Relia cu următoarele precizări necesare stabilirii cu acuratețe a cauzelor morții:

Moartea acesteia s-a datorat atât complicațiilor hemodinamice suferite în evoluția unor rupturi de vase mari, respectiv vena jugulară internă, cât și contuziei și hemoragiei cerebrale survenite în cadrul unui traumatism cranio-cervical produs prin împușcare.

Indiferent de cauza dominată din punct de vedere fiziopatologic, între care nu se poate face o delimitare certă, ambele mecanisme având caracter concurator, leziunile s-au produs prin împușcare, deci moartea este violentă, cu legătură directă și necondiționată de cauzalitate cu împușcarea.

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr._/17.05.2012 întocmit de Serviciul Criminalistic – Biroul Expertize și Constatări Criminalistice, rezultă că urma de afumare identificată în jurul orificiului de intrare de pe suprafața pernei a fost creată prin tragerea, ușor oblică, de la o distanță cuprinsă între 15 și 20 de cm, raportat la pistolul marca TT, model 1933, calibru 7,62x25 mm, cu . 824 și muniție „Sellier&Bellot”.

În virtutea concluziilor rapoartelor de expertiză, a reconstituirii și experimentului judiciar efectuate în cursul urmăririi penale, prin rechizitoriu s-a reținut că inculpatul a acționat intenționat trăgaciul armei, îndreptând-o către victimă, acesta acționând astfel cu forma de vinovăție a intenției indirecte, deoarece chiar dacă nu a urmărit decesul victimei, a prevăzut rezultatul faptei sale, pentru aceste motive fiind stabilită, în drept, încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin.1 rap. la art.175 alin.1 lit.c Cod penal 1969.

În opinia instanței, această încadrare juridică nu poate fi reținută în cauză, fiind stabilită exclusiv pe baza concluziilor rapoartelor de expertiză, a reconstituirii și experimentului judiciar efectuate în cursul urmăririi penale. Chiar dacă astfel de probe au valoare probatorie obiectiv științifică, această putere probatorie privește exclusiv concluziile care privesc direct domeniul de specialitate respectiv, dar ele nu pot fi absolutizate în detrimentul concluziilor ce se impun prin coroborare cu celelalte probe directe administrate în cauză, așa cum au fost analizate anterior.

Au rezultat din probele administrate aspecte referitoare la: mărturia victimei percepută direct de fiică, nașă, de lucrătorii de poliție care s-au deplasat imediat după apelul inculpatului la Serviciul 112, indirect de d-na notar A. L., S. Relia susținând în mod constant că fusese victima unui accident datorat faptului că l-a trezit brusc pe soțul său; bunele relații existente între soți, lipsa unor suspiciuni privind adulter, gelozie, excese de orice gen; împrejurarea că proiectul construcției casei a fost un deziderat comun al soților S., iar ginerele acestora care realiza venituri suficiente își arătase disponibilitatea de a-i ajuta cu plata ratelor; stările de confuzie resimțite uneori de inculpat la trezirea bruscă; stilul victimei precipitat de trezire a membrilor familiei; sentimentul de temere și revoltă resimțit de inculpat constant în ultimii doi ani privind posibilitățile reale de apărare împotriva intruziunii unor hoți; profilul psihologic al acestuia ce descrie mai degrabă o persoană melancolică anxioasă, decât una cu temperament flegmatic, coleric, calculat; aspectul imobilului de construcție în desfășurare ce tenta indivizi în căutare de materiale de construcție nepăzite; afecțiunile constând în spondiloză lombară, coxartoză dreaptă ce ar justifica aparent susținerile inculpatului că la trezire s-a întors de pe partea dreaptă pe partea stângă și apoi în poziția coate genunchi pentru a face mișcarea de deplasare înapoi în scopul ridicării din pat, poziție din care a și pornit primul glonț, existând o corespondență cu traseul glonțului care are orificiu de intrare mentonier (bărbie) și cel de ieșire retroauricular (prin spatele urechii) în condițiile în care victima era întinsă pe spate și cu capul ușor ridicat .

În analiza laturii subiective a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului se constată că în actul de inculpare există contradicții în ceea ce privește modalitatea intenției cu acesta ar fi acționat în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa.

Astfel, inițial se reține că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, prevăzând rezultatul socialmente periculos al faptei sale și acceptând posibilitatea producerii acestuia.

Ulterior, se arată că probele administrate în cursul urmăririi penal vădesc intenția acestuia de a suprima viața victimei, îndreptând pistolul către o zonă prin excelență vitală, respectiv capul, de la o distanță extrem de mică, care exclude eroarea.

De altfel, dacă s-ar admite această ipoteză însușită prin rechizitoriu, în sensul că inculpatul a acționat intenționat trăgacele armei îndreptând-o asupra victimei, având în vedere distanța foarte mică la care s-au aflat cei doi, atunci nu mai poate fi posibilă forma de vinovăție a intenției indirecte, deoarece nu se poate admite că la această distanță inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a și urmărit în același timp.

Reținând considerentele anterioare privind elementele esențiale ale laturii subiective în această cauză, instanța reține că în sarcina inculpatului rezultă forma de vinovăție a culpei în sensul dispozițiilor art.16 alin.4 lit.b Cod penal, în sensul că nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși ar fi trebuit și putea să-l prevadă mai ales corespunzător experienței sale profesionale, că încărcând arma, păstrând-o la îndemână și manevrând-o neglijent, cu degetul pe trăgaci, în încercarea greoaie de a se răsuci și coborî din pat a expus unui risc major de împușcare victima care se afla în același pat, lângă el.

Aceleași concluzii se impun și prin lipsa oricărui mobil în comiterea de către inculpat a unei fapte intenționate de omor a soției sale, în condițiile în care aceștia erau căsătoriți de 37 de ani și între aceștia nu existau neînțelegeri, astfel cum rezultă din declarațiile unanime în acest sens ale martorilor.

Astfel, martora S. L. D. M., fiica inculpatului și a victimei, a arătat că relația dintre părinții ei a fost relație frumoasă, bazată pe iubire și respect, nu se certau și nu se jigneau, iar deciziile le luau numai după ce se consultau; martora G. V., nașa de cununie a celor doi la sărbătorirea a 25 de ani de căsătorie, a arătat că între inculpat și soția sa nu au existat conflicte, aceasta din urmă spunându-i că este sprijinită de soțul său ori de câte ori are vreo problemă; martorul E. G. a declarat că îl cunoaște pe inculpat de 2 ani și că acesta avea o relație frumoasă cu soția sa, vorbeau frumos unul cu celălalt; martorul G. G. a arătat că îl cunoaște pe inculpat de 2-3 ani și de câte ori l-a văzut pe acesta cu soția nu a observat ca aceștia să se certe sau să aibă vreun conflict.

Nu se susține nici ideea exprimată în sensul că mobilul ce l-ar fi determinat pe inculpat să o ucidă pe soția sa, a fost acela al asigurării de viață încheiată la contractarea împrumutului având în vedere că decesul acesteia și asigurarea de viață nu îl exonerau de plata ratelor.

În susținerea acelorași concluzii sunt și declarațiile lucrătorilor de poliție ajunși la fața locului în urma sesizării prin serviciul 112 și audiați în cauză în calitate de martori.

Astfel, martorii M. I. și V. A. C. au declarat că inculpatul era în stare de șoc, speriat și neliniștit, acesta spunându-le că fusese trezit din somn brusc de soția sa, pe care a împușcat-o accidental; ambii martori au susținut că din punctul lor de vedere, ținând cont de relatările inculpatului și de rezultatele cercetărilor de la fața locului, totul a fost un accident și că arma s-a declanșat accidental.

Pe de altă parte, relevante sunt declarațiile martorilor care au declarat că victima le-a spus că ea este vinovată, că l-a speriat pe inculpat pentru că l-a trezit brusc și fiind întuneric acesta a împușcat-o din greșeală.

Astfel, lucrătorii de poliție care au ajuns primii la fața locului, precum și fiica inculpatului și a victimei, nașa de cununie a acestora au declarat următoarele: V. A. C.: „când au intrat în cameră soția inculpatului era întinsă pe pat, fiind lovită în zona feței și sângera, aceasta spunându-le: „să știți că eu sunt de vină, pentru că l-am speriat când l-am trezit din somn”; martorul T. C.: „își amintește că victima a spus că l-a speriat pe inculpat pentru că a auzit un zgomot afară și că acesta ar fi luat pistolul”; martora S. L. D. M.: „în ceea ce privește incidentul care a avut loc martora îl consideră un accident nefericit; în momentul în care a aflat ce pățise mama sa a mers la spital, unde aceasta i-a spus că ea este vinovată pentru că l-a speriat pe inculpat și că totul a fost un accident”; martora G. V.: „referitor la incidentul petrecut, martora a relatat că ceea ce s-a întâmplat a fost ceva inexplicabil, o greșeală, motiv pentru care a încercat să fie alături atât de inculpat, cât și de soția acestuia; când a vizitat-o la spital, fiind împreună cu fiica victimei și cu o doamnă avocat, S. Relia le-a întrebat unde este și ce face soțul ei, spunându-le că ea este vinovată pentru că l-a speriat”.

Totodată, susținerile inculpatului sunt confirmate și de concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală, expertiză psihiatrică și evaluare psihologică.

Astfel, în concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.2/A1 diverse/2013, din data de 05.03.2013 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C., se arată următoarele: din documentația medicală și examinarea efectuată rezultă că numitul S. A. G. se află în evidență cu diagnosticul hipertensiune arterială esențială stadiul doi, cardiopatie ischemică cronică, obezitate, dislipidemie, hiperuricemie; nu există date medicale obiective care să ateste că acesta suferea de vreo afecțiune neuropsihică sau că urma un tratament medicamentos la data de 28.03.2012. în perioada privativă de libertate examenele clinice și paraclinice au confirmat patologia cardio-vasculară și . și au stabilit diagnosticul de spondiloză lombară și coxatroză dreapta (afecțiuni cronice degenerative).

Se arată că având în vedere consumul de alcool și patologia existentă, respectiv spondiloză lombară, coxatroză dreapta și obezitate, la trezirea bruscă din somn și în condițiile unui efort fizic de ridicare din pat, numitul S. A. G. putea avea tulburări de echilibru și coordonare motorie.

În suplimentul la raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.58/A1 persoane/2013, din data de 03.04.2013 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C. se arată că motivația psihologică pentru toate demersurile legate de procurarea armei, păstrarea la îndemână în timpul nopții și executarea focurilor este în mod evident teama de hoți. Gradul îngustării câmpului conștienței, în funcție de consumul de alcool, trezirea bruscă din somn și afecțiunile medicale – ., în momentul executării focurilor de armă, poate fi doar speculat, neputându-se constitui într-o entitate patologică.

Specularea conjuncturii psihologice și a afirmațiilor proprii: „dorm profund, sforăi, am apnee de somn”, creează premisa unei limitări a simțului realității și a unei alterări a clarității percepției, dar ridică în același timp întrebări asupra prudenței persoanei care în aceste circumstanțe doarme cu pistolul gata armat pe noptieră.

Prin raportul de expertiză psihologică întocmit în cauză se arată că plecând de la caracteristicile psihologice generale ale profilului infracțional, unanim recunoscute în literatura de specialitate, s-a arătat că subiectul, respectiv inculpatul S. A. G., nu prezintă caracteristicile psihologice ale unei personalități infracționale.

Din evaluarea psihologică a reieșit că inculpatul înțelege limitele valorilor sociale ocrotite, este conștient de actele sale, caută soluții în acord cu valorile social juridice pe care le conștientizează și regretă fapta comisă.

S-a apreciat că inculpatul, pe fondul consumului de alcool, s-ar fi putut afla într-o stare de confuzie/inconștiență temporară, la momentul executării focurilor de armă, însă expertiza psihologică realizată nu a putut surprinde decât valorile generale specifice personalității subiectului, care confirmă acest comportament.

Plecând de la tipul de personalitate al inculpatului, luând în considerare inexistența unor trăiri afective intense și inexistența unor aspirații existențiale înalte/complexe, s-a apreciat că acesta nu este capabil de strategii motivaționale care să exceadă registrului obișnuinței unei persoane care manifestă respect față de valorile sociale, cu discernământ.

Chiar dacă evaluarea psihologică s-a făcut cu mult după momentul săvârșirii faptei, s-a apreciat că motivația de natură psihologică pentru executarea focurilor de armă se rezumă la imposibilitatea de a gestiona într-un mod dezirabil social factorii de stres prezenți la momentul comiterii faptei.

În raport de cele expuse mai sus, instanța consideră că și la acest moment unele explicații date de actul de inculpare sunt în continuare nesusținute de probele administrate, cum ar fi: împrejurarea că victima speriată fiind, a interpus perna între ea și inculpat deși nu era lumină și nu putea vedea mișcarea rapidă a luării pistolului de către soț și astfel se explică orificiul creat în pernă, și pornind de la această susținere se arată că de fapt al doilea glonț a fost tras de către inculpat într-o altă direcție necunoscută și că acesta este motivul pentru care s-au găsit două tuburi de cartuș în pat, deși al doilea glonț nu a fost identificat.

În raport de întregul material probator administrat în cauză, astfel cum a fost expus mai sus, în baza art.386 Cod.proc.pen., se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat, prev. de art.174 alin.1 – art.175 alin.1 lit.c Cod.pen. în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art.192 alin.1 Cod.pen.

În consecință, în drept fapta inculpatului S. A. G. care în noaptea de 28/29.03.2012, urmare a manevrării neglijente a pistolului marca TT, model 1933, calibru 7,62x25 mm, cu . 824, a împușcat-o accidental pe soția sa S. Relia, cauzându-i leziuni care au condus la decesul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.192 alin.1 Cod penal.

Rezultând că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, impunându-se tragerea la răspundere penală a acestuia, la stabilirea și aplicarea pedepsei instanța va ține cont de criteriile generale de individualizare, urmând a fi avute în vedere: gradul de pericol social abstract al faptei configurat prin limitele de pedeapsă prevăzute în textul sancționator, gradul de pericol social concret mediu al faptei configurat și prin împrejurările comiterii astfel cum au fost descrise anterior, dar și poziția procesuală a inculpatului din tot cursul procesului penal.

Instanța reține că inculpatul are 65 de ani, este de profesie medic veterinar, lucrând în cadrul armatei, în prezent fiind însă pensionat, a fost căsătorit cu victima S. Relia, nu are antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, este cunoscut cu un comportament familial și social pozitiv, regretând cele întâmplate, din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor, rezultă că pe inculpat nu-l caracterizează un comportament violent, avea o relație foarte bună cu soția sa, accidentul în care a fost implicat fiind cu totul izolat în existența sa.

Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

În raport de cele expuse mai sus, dar având în vedere și pericolul social mediu al infracțiunii ce se reține în sarcina inculpatului, rezultă temeiuri clare că scopul pedepsei ce se aplică în cauză poate fi realizat și fără executarea efectivă, fiind evident că o privare de libertate a inculpatului ar fi inutilă, față de garanțiile de reeducare pe care le prezintă la vârsta acestuia și nivelul de instruire și educație, precum și atitudinea sa de regret manifestată în timpul procesului penal.

Prin urmare, în baza art.91 Cod penal se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului S. A. G. și stabilește termen de supraveghere de 6(șase) ani, conform dispozițiilor art.92 Cod.pen.

Împotriva sentinței penale nr.185/10.03.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ a declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Tribunalul C..

În susținerea motivelor de apel se critică schimbarea de încadrare juridică din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de ucidere din culpă, arătându-se că probele administrate pe parcursul procesului penal, inclusiv în fața instanței de apel, demonstrează fără echivoc intenția directă a inculpatului în uciderea victimei.

În susținerea apelului, se arată că raportul de expertiză criminalistică efectuat de Laboratorul de Expertize Criminalistice București, la fila 18, analizează din punct de vedere tehnic și științific, toate probele constând în reconstituirile efectuate atât în faza de urmărire penală, cât și cu ocazia întocmirii acestui raport de expertiză criminalistic. Declarațiile martorului, ale fiicei inculpatului, sunt declarații colaterale, subiective, care urmează a fi apreciate într-un subsidiar, raportat la aceste probe științifice certe. Concluzia aflată la fila 18 din raport este esențială. Sub acest aspect, se arată că poziția de executare a corpului susținută de inculpat în cadrul reconstituirii nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză iar lipsa factorilor suplimentari reprezintă un indiciu în acest sens, coroborat cu forma și cu dispunerea petelor de sânge, este posibil ca în momentul împușcării, victima să se fi aflat în poziție șezut, în dreptul pernei sale, inculpatul trăgând primul foc de la o distanță superioară celei de identificare a factorilor suplimentari ai împușcării. Astfel, dacă până în acest moment, opinia exprimată sau analizată pe parcursul judecății cauzei în fond, a fost aceea că victima se afla în poziție culcat iar inculpatul ridicându-se în șezut și pe cotul stâng iar mâna dreaptă a acționat asupra victimei, justificat de afecțiunile acestuia la coloană, în zona lombară, sunt înlăturate pe deplin de acest raport de expertiză. Mai mult, solicită să fie avut în vedere și unghiul de tragere care a fost cuprins între 0 și 45 grade oblic stânga. La fila 19 din raportul de expertiză sunt prezentate și fotografiile efectuate în urma reconstituirii și care conturează ipoteza, că în realitate inculpatul s-a ridicat din pat, s-a deplasat spre ușă unde ipotetic a existat pericolul iminent al intrării hoților în casă, iar apoi s-a întors și a tras cu pistolul în victimă. Nu se poate reține că inculpatul ar fi acționat din neglijență, ci cu intenție directă. Se solicită a se reține în sarcina inculpatului comiterea infracțiunii de omor calificat, din interes material. Din înscrisul depus la acest termen, rezultă că Omniasig a plătit în virtutea poliței de asigurare de viață restul rămas din creditul neachitat și contractat de către victimă, aspect ce justifică într-o anumită măsură reținerea acestei încadrări juridice, în condițiile în care veniturile victimei și ale inculpatului nu acopereau cheltuielile prilejuite de ridicarea construcției. În concluzie, se solicită schimbarea încadrării juridice, în sensul reținerii infracțiunii prevăzute de art.188 raportat la art.189 lit.b Cod penal, cu aplicarea art.199 Cod penal și, pe cale de consecință, condamnarea inculpatului S. A. G. la o pedeapsă cu executarea în regim privativ de libertate, cu aplicarea pedepsei complementare prevăzute de lege și totodată, menținerea dispoziției de confiscare a armei dispusă de instanța de fond.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, referitor la greșita aplicare a termenului de încercare, astfel cum prevede art.92 alin.1 Cod penal, în cazul infracțiunii de ucidere din culpă, prin prisma acestui text de lege,se arată că termenul de încercare nu ar putea fi decât de 3 sau 4 ani.

De asemenea, solicită să fie avut în vedere că instanța de fond a omis a se pronunța asupra prestării unei munci neremunerate în folosul comunității, astfel cum prevede art.93 alin 3 Cod penal și de asemenea, a omis să impună obligațiile prevăzute la art.93 alin.2 Cod penal.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, Curtea constată că prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, confirmată de probe, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, pronunțând în mod judicios o soluție de condamnare, fiind îndeplinite cerințele art.396 alin.2 Cod de procedură penală.

În baza propriei analize asupra materialului probator administrat pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, Curtea reține următoarele:

● Situația de fapt

În ziua de 28.03.2012 inculpatul S. A. G. și soția sa S. Relia s-au deplasat în localitatea Techirghiol, pe . aveau o casă în construcție. Inițial, cei doi soți au mers la sediul poliției din localitate pentru a obține viza de flotant, ulterior deplasându-se la magazinul Dedeman de unde au cumpărat mai multe materiale pe care în aceeași zi le-au folosit în gospodărie, efectuând lucrări în curtea casei până în jurul orelor 18⁰⁰.

Întrucât seara se difuza un meci la televizor, inculpatul a mers la un vecin (martorul E. G.), timp în care a consumat aproximativ un litru de bere, iar în jurul orei 22⁰⁰ a revenit la locuința sa.

Ajuns acasă, inculpatul a arătat că a vorbit cu soția sa care l-a întrebat care a fost scorul meciului, după care înainte de a se culca și el, a luat pistolul, l-a armat și l-a pus pe noptieră cu intenția de a-l folosi în situații de urgență.

Cu privire la acest pistol inculpatul a precizat că l-a achiziționat după ce au luat hotărârea de se muta în casa din Techirghiol, întrucât în decembrie 2010 le-a fost furată instalația electrică din garaj, în anul 2011 a depistat un vecin în garaj, motiv pentru care a formulat plângeri la poliție. Întrucât nu a avut posibilitatea să instaleze sisteme de alarmă sau să angajeze o firmă de pază, și-a cumpărat un pistol pe care până în seara respectivă nu l-a mai folosit.

În continuare, în jurul orei 23³⁰, inculpatul a fost trezit brusc de soția sa care țipa că este cineva la ușă sau geam și, în acea stare de panică și confuzie a luat pistolul de pe noptieră, a introdus degetul pe trăgaci după care a început să se răsucească pentru a coborî din pat, lucru pe care-l făcea destul de greu din cauza afecțiunilor pe care le avea la coloană, s-a răsucit sprijinindu-se pe mâna stângă și având ridicată mâna dreaptă în care ținea pistolul. Inculpatul a apăsat pe trăgaci, soția sa i-a spus că a fost împușcată, în acel moment s-a speriat și, aflându-se în genunchi în pat, a tras și al doilea foc, glonțul lovind perna așezată pe pat, în dreptul său.

În continuare, inculpatul a arătat că, urmare a unui automatism având 21 de activitate în cadrul armatei, pentru a evita un alt accident, a luat pistolul, l-a dezarmat și glonțul care a căzut l-a pus în încărcător, după care a luat lanterna și a observat că soția sa era plină de sânge, încercând să-i acorde primul ajutor, sunând apoi la 112, în jurul orei 23⁴⁵.

Din raportul de constatare medico-legală nr.115/A1 agresiuni/2012/23.04.2012 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C. rezultă că victima S. Relia a fost internară la data de 29.03.2012, ora 03.30, cu diagnosticul plagă împușcată transfixiantă cranio-cerebral drept; nu s-a putut stabili numărul de zile de îngrijiri medicale, pronosticul fiind rezervat; poziția ipotetică a agresorului în fața victimei, cu direcția de tragere aproximativ antero-posterioară și medio-laterală drept; leziunile de violență i-au pus viața în primejdie prin șoc hemoragic; nu s-a putut stabili distanța de tragere.

Ulterior, la data de 31.03.2012 a intervenit decesul numitei S. Relia, prin raportul medico-legal de necropsie nr.185/A3/2012, din data de 19.04.2012 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C., concluzionându-se că moartea victimei S. Relia a fost violentă, s-a datorat contuziei meningo-cerebrale și cerebeloase consecutiv unei plăgi împușcate cranio-cervicale operată; leziunile de violență au putut fi produse prin împușcare pe o direcție înainte și înapoi orizontale, pot data din data de 28.03.2012 și au legătură directă cu cauza morții.

Comisia de Avizare și Control de pe lângă INML București a aprobat Raportul medico-legal de necropsie nr.185/A3/2012, din data de 19.04.2012 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C., privind pe S. Relia cu următoarele precizări: moartea acesteia s-a datorat atât complicațiilor hemodinamice suferite în evoluția unor rupturi de vase mari, respectiv vena jugulară internă, cât și contuziei și hemoragiei cerebrale survenite în cadrul unui traumatism cranio-cervical produs prin împușcare; indiferent de cauza dominată din punct de vedere fiziopatologic, între care nu se poate face o delimitare certă, ambele mecanisme având caracter concurator, leziunile s-au produs prin împușcare, deci moartea este violentă, cu legătură directă și necondiționată de cauzalitate cu împușcarea.

● Prezentarea mijloacelor de probă

Cercetarea la fața locului din data de 29.03.2012

În procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 29.03.2012, au fost consemnate următoarele aspecte relevante:

- cercetarea locului faptei a început la ora 0100 și s-a terminat la ora 0700, efectuându-se la lumină artificială pe timp de noapte, imobilul nefiind racordat la rețeaua electrică;

- în încăperea în care a avut loc incidentul se afla un pat improvizat din poliester de 10 și de 20 cm, pe 3 rânduri suprapuse, iar pe latura nordică se afla sprijinită în poziție verticală, o bucată de poliester cu dimensiunea de 2,5x1x0,2 metri;

- pe noptiera improvizată de lângă pat a fost găsită o lanternă, ce a fost utilizată în activitatea de cercetare a locului faptei;

- pe pat au fost identificate mai multe pansamente sterile din tifon, pe care au fost observate pete de culoare brun roșcat cu aspect de sânge închegat;

- la capătul patului, pe latura de sud, au fost identificate două perne; pe cea dinspre marginea patului, în urma examinării, pe latura de est, la 10 cm. de marginea exterioară a acestuia, se observă un orificiu de intrare cu diametru de 7 mm., iar pe partea cealaltă a fost identificat orificiul de ieșire al cartușului cu diametrul de 8 mm; pe cealaltă pernă a fost identificată o pată de culoare brun roșcat cu aspect de sânge închegat și un fragment osos cu aspect de dinte;

- pe aceeași pernă, pe latura sudică lângă perete, s-a găsit un tub de cartuș, iar lângă perna precizată anterior, la aproximativ 10 cm pe cearșaf spre peretele estic a fost găsit un alt tub de cartuș;

- au fost ridicate următoarele urme și mijloace materiale de probă: pistolul, încărcătorul și tocul pistolului TT, model 7,62, . 1953; cele două tuburi de cartuș; două telefoane mobile marca Nokia; un fragment osos sub formă de dinte; urme biologice ridicate prin transfer de pe pistol și cartușe; o față de pernă pe care au fost identificate cele două orificii de intrare și de ieșire a cartușului;

- în urma examinării obiectelor de vestimentație purtate de inculpat s-a stabilit că pe tricou, în zona toracică superioară erau prezente mai multe picături de culoare brun roșcat cu aspect de sânge iar în zona abdominală era prezentă o mânjitură de formă neregulată cu dimensiunile 8x5 cm de aceeași culoare;

Reconstituirea

- reconstituirea împrejurărilor în care a fost comisă fapta s-a realizat la data de 12.04.2012;

- pentru efectuarea reconstituirii pe baza declarației inculpatului, s-a procedat la refacerea patului și a noptierei improvizate din plăci de polistiren expandat;

- în timpul efectuării reconstituirii, pe peretele sudic al camerei, la 35 cm de peretele vestic către est a fost observat un grup de mici stropi de culoare brun roșcat cu aspect de sânge coagulat pe o suprafață de circa 60x40 cm, stropii inferiori aflându-se la o înălțime de aproximativ 50 cm față de podea, care nu au fost observați cu ocazia cercetării la fața locului, întrucât activitatea s-a efectuat noaptea, iar imobilul nu este racordat la rețeaua electrică;

- tot cu ocazia acestei activități, în zona patului improvizat, pe peretele acoperit cu polistiren, au fost identificate mai multe deformări, motiv pentru care s-a procedat la îndepărtarea polistirenului, fără să fie identificat vreun corp străin sau proiectil;

A doua cercetare a locului faptei

La data de 20.04.2012 lucrătorii de poliție, însoțiți de specialiști criminaliști, s-au deplasat la imobilul din localitatea Techirghiol. S-a procedat la verificarea peretelui dinspre partea de est a camerei unde a fost comisă fapta, unde s-a observat un grupaj de mici stropi de culoare brun roșcat cu aspect de sânge coagulat, primii la o distanță de 70 cm de sol, iar cele de la partea inferioară la o distanță de 46 cm, care nu au fost observați cu ocazia cercetării la fața locului, datorită faptului că activitatea a fost desfășurată noaptea, iar imobilul nu este racordat la rețeaua electrică.

În continuare, s-a procedat la examinarea cearșafului ce se afla pe pat în momentul comiterii faptei, a pilotei și a pernei a cărei față de pernă a fost ridicată cu ocazia cercetării la fața locului, pe primele două neregăsindu-se urme care să intereseze cauza; pe pernă, în zona orificiului de intrare a cartușului, au fost observate urme secundare ale tragerii, pe material observându-se urme de afumătură pe o suprafață de circa 10x8 cm, perna fiind ridicată în vederea continuării cercetărilor.

Tot cu ocazia acestei activități pe peretele sudic, format din plăci de poliester, s-a procedat la verificarea tuturor deformărilor din perete prin îndepărtarea poliesterului, în toate zonele, nefiind vreun corp străin sau proiectil.

Raportul de constatare tehnic-științifică balistică nr._/11.04.2012 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ C. cuprinde următoarele concluzii:

- pistolul TT, model 7,62, . 1953 se afla în stare de funcționare și nu poate produce o descărcare accidentală, fără acționarea trăgaciului;

- cele două tuburi de cartuș calibrul 7,62x25 mm, ridicate cu ocazia investigării locului faptei, au fost trase cu pistolul menționat anterior.

Raportul de constatare tehnic-științifică nr._/17.05.2012 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ C. cuprinde următoarele concluzii:

- urma de afumare identificată în jurul orificiului de intrare de pe suprafața pernei puse la dispoziție, a fost creată prin tragerea, ușor oblică, de la o distanță cuprinsă între 15 și 20 cm, raportat la pistolul marca TT, model 1933, calibru 7,62x25 mm, cu . 824;

Raportul de expertiză criminalistică balistică și traseologică nr.140/24.04.2015, efectuat în cursul cercetării judecătorești la instanța de apel de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, în care se menționează următoarele concluzii:

- direcția de tragere asupra pernei pe care au fost identificate orificiile de intrare și de ieșire a cartușului a putut fi pe o traiectorie descendentă față de planul pernei, către colțul superior stânga, raportat la poziția acesteia așa cum a fost reținută din fotografiile de la investigarea tehnico-științifică a locului faptei, de la o distanță de 15-20 cm;

- poziția de tragere în genunchi cu sprijin pe mâna stângă, potrivit declarației inculpatului, cu menținerea unei poziții de tragere a brațului drept care să sigure traiectoria proiectilului conform constatării medico-legale (glonțul a pătruns prin regiunea mentonieră dreaptă și retromentonieră, cu fractură cominutivă de corp mandibular drept și a ieșit retroauricular drept) este limitată; sub acest aspect, se apreciază că această poziție afecta gradul de mobilitate a inculpatului, cu atât mai mult cu cât inculpatul este o persoană mică de statură și corpolentă, iar victima avea capul ușor ridicat;

- pe bluza de pijama a victimei și nici pe fața de pernă pe care aceasta dormea nu au fost identificate urme ale factorilor suplimentari ai împușcării; în acest sens au fost efectuate examinări și în cadrul LIEC București; se reține că pijamaua a fost manipulată fără a se avea în vedere regulile necesare protejării sale în vederea identificării microparticulelor specifice reziduurilor de tragere ale pistolului marca TT, model 1933;

- în legătură cu cel de-al doilea proiectil, se arată că la tragerile efectuate asupra unui perete din beton acoperit cu polistiren se produc urme specifice de străpungere a polistirenului, fiind găsite și fragmente de cămașă și plumb rezultate în urma dezintegrării proiectilului la contactul cu peretele din beton, fragmente ale proiectilului nu au fost identificate și la locul faptei;

- având în vedere dispunerea petelor de sânge identificate pe peretele situat la capul patului (peretele dinspre sud), dar și prin raportare la direcția de executare a focului susținută de inculpat, este posibil ca victima, în momentul împușcării sale, să se fi aflat cu capul la circa 40-45 cm de suprafața patului, cu spatele către perete; cantitatea de sânge de pe perete este foarte mică, nefiind posibilă confirmarea unei concluzii certe cu privire la poziția victimei;

- în ipoteza prezentată de inculpat, este posibil ca tragerea să fi fost executată, în plan vertical, după o direcție orizontală sau oblică ascendentă sub un unghi care poate varia între 0⁰ și cca 25⁰.

Declarații

Fiind audiat, inculpatul a susținut în mod constant, încă de la primul contact cu organele judiciare din noaptea de 29.03.2012 că, în jurul orei 23³⁰, în timp ce dormea cu soția sa S. Relia în locuința situată în orașul Techirghiol pe . fost trezit brusc de către aceasta, care i-a spus că se aud zgomote, a luat pistolul de pe lângă o noptieră de lângă pat și, pe fondul unei manevrări neglijente, a împușcat-o pe soția sa.

Astfel, inculpatul a relatat că în anul 1975 s-a căsătorit cu soția sa, au împreună doi copii, iar relațiile au fost întotdeauna foarte bune. În anul 2010 persoana neidentificate au sustras instalația electrică pe care o avea în garaj, în curtea locuinței în construcție din orașul Techirghiol. În aceleași an, persoane neidentificate au încercat să pătrunsă prin efracție în casă. Din acest motiv, la data de 07.03.2012 a obținut permis de portarmă, pentru pistol cu glonț. În aceeași perioadă a achiziționat de la un magazin de profil un pistol cu glonț marca TT, calibrul 7,62x25 mm, model 1933, precum și 20 de cartușe cu glonț. Odată cu pistolul a primit și încărcătorul, în care a introdus 5 cartușe, restul de 15 fiind păstrate la domiciliul din municipiul C..

La data de 28.03.2012, în jurul orei 10⁰⁰, a ajuns împreună cu soția sa la casa din Techirghiol. În timpul zilei au desfășurat activitățile obișnuite, iar seara a cumpărat bere și a mers la un vecin pentru a viziona un meci de fotbal. În jurul orei 22⁰⁰ s-a întors acasă, iar la scurt timp s-a culcat împreună cu soția sa, pe un par improvizat din plăci de polistiren expandat, folosite pentru izolare termică. Patul era lipit de peretele camerei, iar pe cealaltă latură se afla o noptieră improvizată. Soția sa dormea pe partea dinspre perete a patului, iar el la marginea opusă.

Înainte de a se culca, de teama hoților, a scos pistolul din tocul de piele și l-a așezat pe noptieră. A introdus cartuș pe țeavă și s-a culcat. Inculpatul a subliniat că era prima noapte când dormea în casa din Techirghiol.

La un moment dat, a fost trezit de soția sa, care a țipat, spunând că a auzit zgomote la geam sau la uși și l-a scuturat de brațul stâng. În acel moment dormea întins pe partea dreaptă a corpului, cu spatele la soția sa și cu fața la noptiera pe care se afla pistolul(planșa fotografică nr.6). În acea situație de panică și confuzie, în timp ce tremura, cu mâna dreaptă a luat pistolul de pe noptieră, s-a răsucit sprijinindu-se pe mâna stângă și având ridicată mâna dreaptă în care ținea pistolul(planșe foto nr.7-13). Fără a-și explica de ce, a apăsat pe trăgaci, soția sa i-a spus că a fost împușcată, în acel moment s-a speriat și, aflându-se în genunchi în pat, a tras și al doilea foc, glonțul lovind perna așezată pe pat, în dreptul său. A scos încărcătorul din pistol, a culisat manșonul și a scos cartușul de pe țeavă, reintroducându-l în încărcător. A sunat imediat la 112 și a solicitat ajutor. De asemenea, a încercat să îi acorde soției sale primul ajutor.

Inculpatul a mai precizat că suferă de afecțiuni ale coloanei vertebrale și coxartroză la șold și la genunchiul drept, de aceea nu a putut să coboare din pat pe partea dreaptă, iar dacă ar fi procedat în această manieră, ar fi căzut din pat.

Susținerile inculpatului au fost confirmate de soția sa. Astfel, deplasându-se la locul faptei, lucrătorii de poliție au constatat că victima S. Relia se afla în pat și prezenta o plagă împușcată la nivelul feței. Aceasta a declarat verbal că l-a speriat pe soțul său și a fost împușcată din greșeală, pe fondul trezirii bruște a acestuia și a întunericului din cameră (proces-verbal încheiat la data de 29.03.2012).

Martorul V. A. C. a relatat că, în urma sesizării, s-a deplasat la locuința inculpatului, care era speriat, spunând că a făcut o prostie și din greșeală și-a împușcat soția. Inculpatul le-a spus că a fost trezit brusc din somn, s-a speriat întrucât anterior în locuință sa pătrunseseră hoții și, fiind buimac, nu a realizat în ce direcție a tras. Când a intrat în cameră, soția inculpatului era întinsă pe pat și a spus următoarele: ”să știți că eu sunt de vină pentru că l-am speriat când l-am trezit din somn”.

De asemenea, martorul Timisescu C. a precizat că în urma unei sesizări, s-a deplasat la domiciliul inculpatului din localitatea Techirghiol, a intrat în casă, a văzut că soția acestuia era întinsă pe pat și sângera. Victima a spus că a auzit un zgomot afară și și-a trezit brusc soțul care, speriat a tras din greșeală cu pistolul.

Martora S. L. D. M., fiica inculpatului și a victimei, a precizat că relațiile dintre părțile săi se bazau pe iubire și respect reciproc. Părinții săi nu aveau relații extraconjugale, nu se certau, nu se jigneau și nu luau nicio decizie fără să se consulte. În timp ce se afla la spital, mama sa i-a spus că tatăl său nu este de vină, întrucât ea l-a speriat, trezindu-l brusc. Martora a mai arătat că mama sa obișnuia să îi trezească brusc din somn. Totodată, a avut posibilitatea să vadă cum reacționează tatăl său când este trezit din somn, în aceste condiții acesta fiind năucit.

Martora G. V., nașa de cununie a inculpatului S. A. G., a arătat că inculpatul și soția sa arau o familie închegată și se iubeau chiar și după 25 de ani de căsătorie. Martora a declarat că victima S. Relia i-a relatat că, atunci când avea o problemă, soțul său o sprijinea. Referitor la probleme de sănătate, a arătat că inculpatul avea probleme cu spatele și cu inima. În perioada în care S. Relia se afla internată în spital, a vizita-o, iar aceasta întreba într-una unde este soțul său și ce face. Victima i-a spus că ea este vinovată pentru că l-a speriat pe soțul său.

Martorii Dăscălina M., M. T., I. Ghiuler, P. M., E. G., vecinii inculpatului, au precizat că acesta avea o relație bună cu soția sa, se înțelegeau bine.

Procesul-verbal de transcriere a convorbirilor și comunicărilor efectuate de operatorul Centrului Unic pentru Apeluri de Urgență 112 C.

„Operator 112: 112, ce urgență aveți?

SAG: Sărut mâna! Vă rog frumos, chemați repede salvarea

Operator 112: Unde?

SAG: la Techirghiol, este o alee o sută…

Operator 112: .

SAG: Ăă, numărul 10 A

Operator 112: Cum se numește persoana bolnavă?

SAG: S. Relia!

Operator 112: R.? Și câți ani are?

SAG: Ăă cincizeci și, ăă, 61 de ani!

Operator 112: Cum vă numiți dumneavoastră?

SAG: S. A. G., plagă împușcată.

Operator 112: A fost împușcată?

SAG: Plagă împușcată, n-a fost împușcată, e împușcată. Are glonț!

Operator 112: Mai demult sau de acum?

SAG: De acum 5 minute, 10.

Operator 112: Da, rămâneți să vorbiți cu ambulanța!

SAG: Vă rog frumos! Relia, Relia, mă auzi?

Operator ambulanță: Alo!

SAG: Da!

Operator ambulanță: Ia spuneți, unde e împușcat?

SAG: În gât!

Operator ambulanță: În gât! Și care este starea lui? Cu ce l-a împușcat?

SAG: Este conștientă, dar veniți repede. Cu glonț.

Operator ambulanță: Cu glonț. De cauciuc?

SAG: Nu, glonț, glonț.

Operator ambulanță: Unde ieșiți dumneavoastră să așteptați ambulanța?

SAG: Da, pe A. I., nr.10 A

(…)

Operator ambulanță: Rămâneți să vorbiți și cu poliția.

Operator poliție: Poliția, spuneți domnul A., cunoașteți despre cel care a tras?

SAG: da, cunosc.

Operator poliție: Cum se numește, îl știți?

SAG: Eu sunt!

Operator poliție: A, dumneavoastră din greșeală?

SAG: Din greșeală, da!

Operator poliție: B., haideți că trimitem acolo

SAG: Bine, vă rog frumos!

Operator poliție: Sănătate!”

Alte înscrisuri relevante din perspectiva acuzației deduse judecății

- raportul medical întocmit de către medicul din cadrul Spitalului Penitenciar Poarta Albă, din care rezultă că inculpatul suferă de afecțiuni lombare și coxartroză dreapta;

- fișa medicală pentru deținuți, în care se consemnează că inculpatul prezintă hernie L4-L5, spondiloză lombară și coxartroză dreapta;

- radiografia coloanei lombare din data de 31.05.2012 din care rezultă:sacralizare L5; sindesmofite T9-T10; L3 L4; reducerea spațiului articular L3-L4 cu osteocondensarea suprafelor articulare adiacente;

- radiografie articulație coxo-femurală din data de 11.06.2012: coxartroză incipientă dreapta;

● Înlăturarea susținerilor acuzării ce vizează săvârșirea faptei cu intenție

Prin actul de sesizare s-au reținut următoarele:

„ Cu prilejul reconstituirii s-a procedat la examinarea si explorarea orificiilor si deformărilor de pe polistirenul care acoperea peretele dinspre capul patului, prin îndepărtarea izolatiei de polistiren, fără ca astfel să se găsească corpuri străine, proiectile sau urme ale impactului gloantelor cu peretele din beton.

La data de 20.04.2012, a fost continuată cercetarea la fata locului, urmărindu-se în special găsirea proiectilelor sau a locului în care acestea au lovit peretii camerei.

Cu această ocazie a fost găsit si ridicată perna pe care inculpatul afirma că dormise în noaptea săvârsirii fapte care, în zona orificiului de intrare, prezenta urme secundare ale tragerii, respectiv o urmă de afumătură pe o suprafată de aproximativ 10x8 cm.

În continuare, s-a procedat la verificarea tuturor deformărilor din perete, prin îndepărtarea izolatiei din polistiren în toate zonele în care existau deformări sau orificii, nefiind găsite proiectile sau urme de impact pe suprafata betonului, după cum în izolatie nu au fost găsite schije metalice provenite din dezintegrarea gloantelor.

Pentru verificarea conditiilor si a modului de săvârsire a faptei a fost efectuat un experiment judiciar constând în executarea mai multor focuri de armă asupra unui . în izolatie de polistiren ridicată din locuinta inculpatului.

Cu această ocazie s-a constatat că toate cele cinci proiectile au străpuns polistirenul producând detasări de material atât în placa de beton cât si în bucata de polistiren, toate gloantele dezintegrându-se prin fragmentare la impactul de cu betonul.

Conversația inculpatului cu operatorul serviciului de urgență 112 scoate în evidentă o posibilă stare de ebrietate a inculpatului care este incoerent în conversatie, ezitant si are dificultăti serioase în a explica operatorului locul în care trebuie să vină ambulanta.

De asemenea, inculpatul a comunicat operatorului SNUAU că îsi împuscase sotia în urmă cu 5-10 minute.

Cu ocazia audierii sale, inculpatul a declarat că a contractat un credit bancar cu scopul de a construi casa din Techirghiol în care a fost săvârsită fapta.

Potrivit declaratiilor inculpatului, rata la acest credit era suportată din pensia sa, traiul său si al sotiei fiind asigurat din pensia acesteia din urmă.

Declaratiile inculpatului nu se coroborează cu celelalte fapte si împrejurări care rezultă din ansamblul probator al cauzei, motiv pentru care ele vor fi înlăturate, nefiind susceptibile a conduce la aflarea adevărului în cauză.

În primul rând teza conform căreia achizitionarea armei si a munitiei s-a făcut ca urmare a unei temeri profunde a inculpatului provocate de potentialele infractiuni care s-ar fi putut săvârsi asupra patrimoniului său este infirmată de împrejurarea că singura dată când inculpatul a fost victima unei infractiuni a fost în anul 2010, când în perioada 10-12.12.2010, persoane necunoscute au smuls cablurile din cupru din instalatia electrică a garajului amplasat lângă casă.

Potrivit relatiilor comunicate de către Politia orasului Techirghiol alte plângeri sau denunturi nu au fost formulate de către inculpat sau împotriva acestuia.

Or, inculpatul a achizitionat un pistol al cărui pret nu implică eforturi financiare serioase cu trei săptămâni înainte de faptă iar munitia aferentă cu doar o săptămână înainte de faptă, ambele la aproape doi ani de la săvârsirea presupusei infractiuni de furt.

Nu sunt sustinute de probe nici afirmatiile inculpatului conform cărora are o fire sperioasă si a suferit în trecut atacuri de panică. De altfel, chiar inculpatul a declarat că nu poate depune acte medicale în sprijinul acestei sustineri.

Aceleasi concluzii sunt valabile si în privinta declaratiilor inculpatului privind săvârsirea unei a doua tentative de furt din locuinta sa din Techirghiol, când, potrivit sustinerilor sale a fost trezit de către sotia sa într-o manieră violentă.

Astfel cum rezultă atât din declaratiile inculpatului cât si din relatiile comunicate de Politia Techirghiol, o altă plângere nu a fost formulată cu privire la săvârsirea unei infractiuni contra patrimoniului acestuia.

Apoi, printre bolile de care suferă inculpatul, astfel cum au fost ele comunicate de către medicul de familie al acestuia, nu se numără nicio afectiune a coloanei lombare care să îl împiedice pe inculpat să coboare în mod normal si rapid din pat.

Prin urmare, nici acest aspect al declaratiei inculpatului privind necesitatea răsucirii si ridicării initiale într-o pozitie sprijinită pe palme si genunchi pe pat, urmată de coborârea propriu zisă din pat, nu se coroborează cu alte date cu caracter obiectiv care să fi reiesit din anchetă.

Cu ocazia reconstituirii modului în care a fost săvârsită fapta, inculpatul a arătat că la momentul executării primului foc de armă se afla într-o pozitie în care se sprijinea cu podul palmei stângi si cu ambii genunchi pe suprafata patului, tinea pistolul în mâna dreaptă cu teavă îndreptată către capul sotiei care se afla în continuare lungită pe o parte, cu capul usor ridicat de pe pernă si cu fata către el. Această pozitie este ilustrată în fotografia nr.14 din plansa anexă procesului verbal de reconstituire.

Se poate însă observa cu usurintă că din această pozitie glontul nu ar fi putut să o lovească pe victimă în zona în care se află plaga corespondentă orificiului de intrare, deoarece victima era lungită pe partea dreaptă a corpului.

În aceste conditii, pentru ca glontul să o lovească pe partea vătămată în partea dreaptă a fetei, sub buza de jos, ar fi trebuit ca teava armei să se găsească sub nivelul capului părtii vătămate.

Nu numai că inculpatul nu a indicat o asemenea pozitie dar o asemenea declaratie nu s-ar fi coroborat cu prezenta stropilor de sânge de mici dimensiuni prezenti pe peretele de deasupra pernei pe care dormise victima.

Astfel cum am arătat anterior, stropii cu diametrul de circa 1-2 mm din partea superioară aveau formă circulară, ceea ce indică o directie perpendiculară de împroscare, iar cei din partea inferioară sunt împroscati cu directia dinspre partea superioară si peretele vestic al camerei către partea inferioară si peretele estic, ceea ce presupune o directie de împroscare de sus în jos si dinspre dreapta spre stânga (fotografiile nr.19-20 din plansa fotografică anexă la procesul verbal de reconstituire).

Dinamica acestor stropi de sânge indică o directie de tragere dinspre fată spre spate, lateral dreaptă, si cu o usoară înclinatie de sus în jos.

Această apreciere este sustinută si de concluziile medicului legist care a stabilit aceeasi directie de tragere.

Dacă inculpatul ar fi tras din pozitia indicată cu ocazia reconstituirii, glontul ar fi lovit partea stângă a fetei care în acel fel ar fi fost expusă.

Apoi, declaratiile inculpatului sunt infirmate si de împrejurarea că au fost efectuate trei rânduri de căutări de către o echipă complexă, în prezenta inculpatului, a apărătorilor săi alesi si a martorilor asistenti si cu toate acestea nu a fost găsit al doilea glont (presupunând că primul s-a dezintegrat la impactul cu oasele capului victimei, dat fiind că în bluza acesteia a fost găsită o mare parte a cămasei proiectilului).

Mai mult, desi perna inculpatului care prezenta orificii de intrare si iesire ale glontului a fost găsită sprijinită de pat si de perete, nu au fost găsite orificii de intrare ale glontului nici în izolatia de polistiren a peretelui, nici în plăcile care alcătuiau patul, după cum nu au fost găsite nici urme ale impactului în betonul peretelui si nici fragmente ale celui de-al doilea proiectil rezultate în urma dezintegrării acestuia. În această privintă trebuie să se tină seama de împrejurarea că au fost efectuate căutări în directiile si zonele indicate de către inculpat.

Prin urmare, cel de-al doilea glont, care a perforat perna inculpatului nu a fost tras în maniera si în directia descrise de către acesta.

Tot astfel afirmatia inculpatului conform căreia glontul care a lovit perna sa a fost tras în timp ce el stătea în genunchi cu fata spre perete este infirmată de concluziile specialistilor criminalisti care au apreciat că focul de armă a fost tras asupra pernei de la o distantă de 15-20 cm, mult mai mică decât cea indicată de inculpat.

În raport de aceste elemente obiective de fapt, descrise mai sus, varianta cea mai plauzibilă apare aceea în care inculpatul a apucat pistolul încărcat, armat si neasigurat si l-a îndreptat de la mică distantă către capul sotiei sale care oricum traversa un moment de frică, dat fiind că, după propriile declaratii ale inculpatului, în acele clipe era convinsă de faptul că un hot se pregătea să intre în casă.

Observând sau în orice caz intuind gestul inculpatului, victima, aflată într-o pozitie usor mai ridicată si cu fata îndreptată către inculpat, a apucat perna pe care până atunci dormise acesta si, dintr-un gest reflex si-a acoperit fata.

În acel moment inculpatul a tras primul foc de armă de la mică distantă, glontul penetrând atât perna cât si capul victimei si dezintegrându-se.

După aceasta, inculpatul a tras si al doilea foc de armă, într-o cu totul cu totul altă directie decât spre peretele dinspre capul patului.

În acest fel se explică atât prezenta factorilor secundari ai tragerii pe pernă si pe fata de pernă cât si împrejurarea că în ciuda căutărilor minutioase si repetate nu au fost găsite al doilea proiectil, fragmente din acesta ori urmele impactului cu betonul peretelui înspre care inculpatul afirmă că a tras de la o distantă de aproximativ un metru.

Dimpotrivă, fragementele componente ale primului glont au fost găsite în partea din spate a bluzei victimei.

Lipsa urmelor de sânge de pe suprafata pernei se explică prin aceea că, pe de o partea, împroscarea sângelui, tesutului si fragmentelor osoase se face la iesirea glontului care antrenează aceste materii spre exterior din cauza deplasării sale cu mare viteză iar pe de altă parte, glontul a pătruns în capul părtii vătămate printr-o zonă osoasă, lipsită de substantă care să se împrăstie la impact si aproape de loc vascularizată, respectiv mandibula si/sau gingia victimei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu intentie indirectă, prevăzând rezultatul socialmente periculos al faptei sale si acceptând posibilitatea producerii acestuia.

În aprecierea existentei acestei forme de vinovătie se va tine seama de împrejurarea că inculpatul este colonel în rezervă si a fost militar activ vreme de peste 20 de ani. În această calitate a avut ocazia si timpul necesare pentru a se familiariza cu functionarea armelor de foc, cu modul în care ele se utilizează dar si cu efectele lor.

Apoi, se va tine seama de faptul că, astfel cu rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală, înainte de culcare, inculpatul a încărcat arma introducând încărcătorul în tocul pistolului, a armat-o, culisând mansonul si introducând cartus pe teavă si a lăsat-o apoi pe noptieră dezasigurată, adică având cocosul tras, gata de percutare.

În continuare, după ce inculpatul a luat arma gata de tragere conform celor arătate mai sus, a introdus degetul în gardă, atingând trăgaciul.

Apoi, tinând seama de faptul că lovitura care a atins capul victimei nu a fost un ricoseu, a îndreptat teava armei spre capul acesteia, de la o distantă mai mică de 0,5 metri.

Chiar si aceste ultime aspecte vădesc intentia inculpatului de a suprima viata victimei el îndreptând teava către o zonă prin excelentă vitală, respectiv capul, de la o distantă extrem de mică, care exclude orice eroare.

În acest moment sunt deja întrunite elemente intentiei indirecte: inculpatul a îndreptat o armă încărcată, cu cartus pe teavă, dezasigurată spre capul victimei având degetul pe trăgaci, acceptând posibilitatea executării focului si deci a uciderii victimei.

Cu toate acestea, inculpatul a depăsit si această fază, executând voluntar foc prin apăsarea trăgaciului în conditiile arătate anterior, împrejurare care rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-stiintifică balistică, lovitura glontului provocând efectele analizate anterior.

Este exclus totodată ca focul să fi fost tras într-un moment de confuzie, inculpatul apreciind în mod gresit că trage asupra unui hot sau asupra unui agresor si să devină astfel aplicabile prevederile legale privind legitima apărare coroborate cu cele privind eroarea de fapt.

Astfel inculpatul a executat focul de la mică distantă în directia sotiei sale, aflate în acelasi pat cu el si nu în directia vreunei ferestre sau a usii de acces în încăpere.

Mai mult, la momentul tragerii victima se afla într-o pozitie aproximativ lungită în pat, în partea dinspre perete, motiv pentru care este exclus ca inculpatul să o fi confundat-o cu o persoană străină care pătrunsese în cameră.

De asemenea, focul a fost executat la scurt timp după ce victima îl trezise pe inculpat si îi vorbise astfel încât acesta cunostea identitatea ei.

Nici teza conform căreia inculpatul s-a aflat într-o stare de ameteală sau confuzie provocată de trezirea bruscă sau foarte recentă nu poate fi primită.

Aceasta deoarece la câteva secunde de la momentul acestei treziri inculpatul a efectuat operatiuni de mare precizie scotând încărcătorul din pistol, eliminând cartusul netras din cameră, găsind acest cartus în ciuda întunericului din cameră, reintroducându-l în încărcător si asezând încărcătorul si pistolul pe noptieră.

De asemenea, gesturile sale de la momentul la care a fost trezit de către victimă si până la momentul executării focului de armă au fost precise si calculate, fără acte incoerente, inutile, ezitante sau lipsite de logică.

Apoi, actele de urmărire penală nu au scos la iveală existenta vreunei afectiuni psihice sau a altei stări maladive care să afecteze în vreun fel factorul volitiv sau pe cel intelectiv al inculpatului.

În continuare, astfel cum am arătat anterior, inculpatul a fost extrem de lucid atât înainte de săvârsirea faptei, când a avut un comportament perfect normal si a executat cu succes operatiunile necesare executării focurilor de armă fără a o alarma în vreun fel pe victimă cât si după săvârsirea faptei, când a executat operatiunile necesare asigurării armei, a apelat SNUAU 112 si a cooperat cu organele de urmărire penală pe parcursul efectuării cercetării la fata locului.

În plus, si imediat după faptă dar si ulterior, inculpatul a descris amănuntit modul în care aceasta a fost săvârsită si a reconstituit de două ori evenimentele fără a invoca lacune în memorie si a da semne privind existenta vreunei stări de anormalitate la acel moment.

În continuare pentru existenta laturii subiective a infractiunii de omor calificat este irelevantă împrejurarea că declaratiile inculpatului nu au oferit indicii cu privire la mobilul care a determinat săvârsirea faptei, intentia nefiind legată în cazul infractiunii analizate de existenta unui asemenea element.

De asemenea este exclusă si ipoteza săvârsirii faptei din culpă, chiar dacă procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante întocmit de către primul politist care a ajuns la fata locului mentionează împrejurarea că victima a relatat că fusese împuscată dintr-o greseală de către inculpat.

Aceste declaratii ale victimei, consemnate în procesul verbal arătat, sunt irelevante deoarece pe de o parte, este posibil ca ea să fi avut la acel moment convingerea că vătămarea ei fusese accidentală, convingere care însă să difere flagrant de realitate, iar pe de altă parte nu victima unei infractiuni stabileste forma de vinovătie cu care a fost săvârsită fapta respectivă.

Apoi, respectiva afirmatie fusese făcută de către partea vătămată la scurt timp după ce fusese împuscată în cap de către inculpat, existând asadar un dubiu serios asupra capacitătii ei de întelegere a realitătii înconjurătoare dar si de exprimare coerentă.

Nu în ultimul rând, nu poate fi omisă nici dorinta până la un punct firească a victimei de a-si apăra sotul cu care era căsătorită de 37 de ani, mai ales în conditiile în care la acel moment era constientă si cooperantă, neexistând la acel moment riscul aparent de deces.

Sub acest ultim aspect, se va tine seama si împrejurarea că inculpatul se aflase singur împreună cu victima pentru cel putin 15 minute, timp în care, tinând seama si de leziunile suferite de aceasta, ar fi putut interveni asupra ei pentru a o convinge să afirme că împuscarea sa fusese un accident.”

În timp ce mai multe considerente reținute prin actul de sesizare reprezintă supoziții ce nu sunt fundamentate probator, aspectele relevante în aprecierea poziției psihice a inculpatului S. A. G. sunt evidențiate în mod concret de mijloacele de probă redate anterior, astfel:

- relațiile dintre inculpat și soția au fost percepute de către martorii audiați ca fiind întemeiate pe iubire, sprijin și respect reciproc;

- în locuința în construcție situată în orașul Techirghiol, ..10 au pătruns în mai multe rânduri persoane necunoscute, susținerile inculpatului în acest sens fiind confirmate de martorii E. G. și G. G.; totodată, din adresa nr._/24.10.2012 a Poliției Orașului Techirghiol rezultă că la data de 13.12.2010 S. A. G. a sesizat organele de poliție despre faptul că în perioada 10-12.12.2010 persoane necunoscute au sustras prin smulgerea firelor electrice montate aparent, din garajul construit lângă locuința acestuia;

- pe fondul temerii produse de pătrunderea hoților în locuință, inculpatul a achiziționat pistolul cu glonț marca TT model 1933, . 824;

- la data de 29.03.2012, fiind prima noapte în care înnoptau în imobilul din Techirghiol (care nu era racordat la rețeaua electrică), după ce a introdus cartuș pe țeavă, inculpatul l-a așezat pe noptiera de lângă pat, după care a adormit;

- în noaptea incidentului inculpatul a fost trezit brusc de către soția sa, care a țipat, spunându-i că se aud zgomote la geam sau la ușă (în acest sens, declarația inculpatului a fost confirmată de către victima S. Relia, martorii V. A., T. C., G. V.);

- victima S. Relia a precizat că a fost împușcată accidental de către soțul său întrucât l-a speriat când l-a trezit din somn, afirmațiile acesteia fiind percepute în mod direct de către martorii V. A., T. C. și G. V.;

- inculpatul suferă de afecțiuni ale coloanei vertebrale și coxartroză la șold și la genunchiul drept, de aceea nu a putut să coboare din pat pe partea dreaptă, ci a procedat în maniera descrisă mai sus;

- inculpatul a încercat să îi acorde primul ajutor soției sale (pe pat au fost identificate pansamente sterile ce prezentau urme de sânge, tricoul inculpatului fiind de asemenea pătat de sânge);

- din transcrierea convorbirilor și comunicărilor efectuate de operatorul Centrului Unic pentru Apeluri de Urgență 112 C. reiese că inculpatul era speriat, agitat și îngrijorat cu privire la starea soției sale;

Prin rechizitoriu se impută inculpatului că a apelat serviciul de urgență 112 doar după 10 minute, deși soția sa prezenta o plagă împușcată. Se mai avansează ideea unei înțelegeri între inculpat și victimă cu privire la un eventual scenariu care să fie prezentat pentru inducerea în eroare a organelor judiciare.

Ceea ce rezultă însă în mod obiectiv din ansamblul probator este faptul că inculpatul a acordat primul ajutor victimei și ulterior a apelat serviciul de urgență. Pe de altă parte, intervalul de timp în care a anunțat ambulanța a fost estimat de inculpat la 5-10 minute și nu trebuie omisă starea de panică și agitație în care se afla acesta, mai ales după ce a realizat că și-a împușcat soția (relevante în acest sens fiind declarațiile martorilor care s-au deplasat la locuința din . urmare a sesizării din noaptea de 29.03.2012).

Totodată, victima a fost constantă în explicații, chiar și la spital, nașei sale G. V. relatându-i că este vina ei, întrucât l-a speriat pe inculpat.

Nu există mijloace de probă care să confirme acuzațiile vizând o eventuală înțelegere între părți cu privire la aspectele ce urmau a fi relatate organelor judiciare. De altfel, nu este credibil ca, în astfel de momente, chiar conștientă, victima să își apere soțul agresor, care o împușcase în urmă cu puțin timp în zona capului. Dimpotrivă, comportamentul firesc și logic în acest context ar fi acuzarea agresorului, iar nu varianta contrară, susținută de acuzare.

Totodată, susținerile din actul de sesizare sunt contradictorii, pe de o parte reținându-se că, fiind împușcată recent, victima putea avea dificultăți în înțelegerea realității obiective, dar pe de altă parte arătându-se că, fiind perfect conștientă, nu este exclusă o eventuală înțelegere cu inculpatul, care ar fi convins-o pe soția sa să declare că a fost împușcată accidental.

Sub un prim element faptic esențial în acuzare, se arată în rechizitoriu că declarațiile inculpatului sunt infirmate si de împrejurarea că au fost efectuate trei rânduri de căutări de către o echipă complexă dar nu a fost găsit al doilea glonț. Se arată că, deși perna inculpatului care prezenta orificii de intrare si ieșire ale glonțului a fost găsită sprijinită de pat si de perete, nu au fost găsite orificii de intrare ale glonțului nici în izolația de polistiren a peretelui, nici în plăcile care alcătuiau tăblia patului, după cum nu au fost găsite nici urme ale impactului în betonul peretelui si nici fragmente ale celui de-al doilea proiectil rezultate în urma dezintegrării acestuia. Prin urmare, s-a concluzionat în sensul că cel de-al doilea glonț, care a perforat perna inculpatului nu a fost tras în maniera si în direcția descrise de către acesta.

Cu privire la concluziile ce rezultă din mijloacele de probă cu caracter științific, Curtea evidențiază că rapoartele de constatare efectuate în cauză se bazează, în principal, pe mijloacele materiale de probă ridicate la momentul investigării locului faptei. Cercetarea la fața locului reprezintă o activitate procedurală și de tactică criminalistică, ce se realizează cu preponderență la începutul urmării penale, al cărei obiect în constituie perceperea nemijlocită a locului unde s-a săvârșit infracțiunea, descoperirea, fixarea, ridicarea și examinarea urmelor și a mijloacelor materiale de probă, precizarea poziției și a stării acestora, având drept scop stabilirea naturii și împrejurărilor comiterii faptei, precum și a datelor necesare identificării făptuitorului. Deci, prin cercetarea la fața locului, organele de urmărire penală stabilesc împrejurările în care a fost comisă fapta, identifică pe făptuitor sau delimitează sfera persoanelor bănuite, adună, conservă și examinează probele materiale descoperite.

Cercetarea la fața locului constituie un procedeu probator extrem de important în cazul infracțiunilor ce au avut ca urmare moartea unei persoane, pe baza urmelor ridicate cu acest prilej fiind stabilite împrejurările de fapt ce prezintă importanță pentru stabilirea adevărului.

Cu privire la noțiunea de „față a locului”, doctrina de specialitate a subliniat că perimetrul sau locul avut în vedere în desfășurarea activității de cercetare la fața locului este acela în care s-a înfăptuit activitatea caracteristică elementului material al laturii obiective a infracțiunii, în care s-au produs urmările faptei, precum și locul în care se află obiectele reprezentând produsul infracțiunii, obiectele care au servit drept mijloace de săvârșire ori au fost destinate pentru aceasta sau în care se păstrează urmele săvârșirii infracțiunii.

Pe de o parte, din considerente de ordin practic, suprafața de cercetat trebuie să fie cât mai vastă, astfel încât să se poată concluziona, atât de către organele judiciare, cât și de către persoana anchetată, că au fost epuizate toate posibilitățile de cercetare a unor urme sau mijloace materiale de probă relevante.

Cercetarea locului faptei este o activitate inițială a fazei de urmărire penală, urgentă, obligatorie și, ca regulă, irepetabilă.

Urgența cu care se impune a fi efectuată este determinată de pericolul modificării stării și poziției urmelor și mijloacelor materiale de probă, de posibilitatea dispariției sau distrugerii acestora, cu efecte deosebite, ce implică interpretări eronate ale stării de fapt.

De asemenea, nesocotirea regulilor tactice de descoperire și prelevare poate conduce, în cele din urmă, la erori judiciare.

Ca regulă, cercetarea la fața locului este o activitate ce nu poate fi repetată, datorită intervenției echipei de cercetare în starea inițială a locului de cercetat, ce suferă astfel modificări. Cu prilejul unei noi cercetări, se pot descoperi noi urme care să intereseze ancheta, însă nu trebuie omis că acestea pot fi viciate, pentru a înlătura orice posibilitate de distrugere sau dispariție a urmelor și mijloacelor materiale de probă.

În ceea ce privește limitele spațiale și condițiile în care s-a desfășurat cercetarea la fața locului în prezenta cauză, constatăm că investigația a fost efectuată în mod simplist, incomplet, dezorganizat și în condiții necorespunzătoare.

Astfel, deși imobilul nu era racordat la rețeaua electrică, investigarea locului faptei s-a desfășurat pe întuneric, folosindu-se o lanternă pusă la dispoziție chiar de către inculpat. În aceste condiții improprii, organele de anchetă nu au observat urmele de sânge de pe perete, deși acestea prezentau o importanță deosebită în anchetă, constituind urme de poziție.

În condițiile în care încăperea nu era luminată, instanța de apel subliniază că cercetarea la fața locului trebuia întreruptă, conservat și sigilat locul faptei, urmând a fi reluată a doua zi, în condiții corespunzătoare.

Aspectul locului faptei, mijloacele materiale și urmele descoperite trebuie fixate în înregistrări de imagini, multe fotografii fiind improprii în speță, astfel cum rezultă raportul expertiză criminalistică efectuat de LIEC București.

Activitatea de cercetare la fața locului depinde în mare măsură de modalitatea în care a fost păstrată configurația inițială a locului faptei, de starea urmelor și mijloacelor materiale de probă, create ca urmare a săvârșirii infracțiunii. În speță, nu au fost identificate nici activitățile inițiale ce au fost efectuate în scopul conservării locului faptei, cu atât mai mult cu cât lucrătorii de poliție s-au deplasat la locuința inculpatului înainte ca victima să fie preluată de către cadrele medicale, aspect ce reiese din procesul-verbal aflat la fila 7 dosar de urmărire penală. Dimpotrivă, înainte de a examina în mod minuțios patul în care a fost împușcată victima, fără a constata poziționarea inițială a mijloacelor materiale de probă care interesau în mod deosebit cauza (incluzând și perna în care a pătruns cel de-al doilea proiectil), organele de cercetare au strâns patul improvizat, aspect ce rezultă din procesul-verbal încheiat cu ocazia efectuării reconstituirii, în care se menționează că patul a fost refăcut. În continuare, trebuiau determinate și modificările ce au survenit în aspectul inițial al locului faptei, în condițiile intervenției echipajului medical.

De asemenea, ca urmare a neincluderii în perimetrul de cercetat a tuturor zonelor care interesau investigația, s-a revenit la locul faptei după aproximativ o lună de la incident. Însă nici de această dată nu au fost examinate plăcile din polistiren care alcătuiau patul în plan orizontal (în vederea identificării unor urme de penetrare a proiectilului), ci verificările au vizat exclusiv tăblia patului, izolația de polistiren a peretelui și peretele din beton. De asemenea, nu a fost examinată podeaua din beton pe care era așezat patul improvizat, pentru identificarea unor eventuale urme de dezintegrare ale glonțului.

Totodată, chiar organele ce cercetare penală au modificat poziția pernei, din procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultând că fața de pernă pe care au fost identificate cele două orificii de intrare și de ieșire a cartușului a fost ridicată la momentul efectuării primei cercetări a locului faptei. De altfel, perna pe care au fost observate orificiile de intrare și de ieșire a cartușului a fost ridicată în vederea examinării la o lună de la data incidentului, fără a fi conservată corespunzător în această perioadă (astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat la data de 20.04.2012).

Nici bluza de pijama cu care era îmbrăcată victima în momentul în care a fost împușcată (ridicată de la S. C. Județean de urgență C.) nu a fost conservată adecvat, aspect ce rezultă din raportul de expertiză criminalistică efectuat de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București.

Prin urmare, cercetările au fost orientate în perimetrul limitat precizat anterior, perna pe care s-a constat existența a două orificii care penetrează materialul fiind repoziționată exclusiv pe baza declarației inculpatului, care, având în vedere starea de confuzie și întunericul din cameră la momentul incidentului, poate fi mai puțin precisă sub acest aspect. De altfel, comparând fotografia nr.20 (fila 24 dosar de urmărire penală), realizată la momentul efectuării primei cercetări la fața locului cu fotografia nr.6 (fila 113 dosar de urmărire penală), realizată la reconstituire, Curtea observă că la momentul reconstituirii perna în care a fost tras al doilea glonț a fost poziționată mult mai sus, aproape vertical, sprijinită de perete, în timp ce în planșa foto nr.20 apare așezată orizontal pe pat, doar cele două colțuri superioare fiind sprijinite ușor oblic de tăblia patului.

Prin urmare, cel de-al doilea proiectil ce a fost tras în perna inculpatului putea intra în contact cu plăcile orizontale ale patului improvizat sau, în cazul în care ar fi pătruns prin acestea, se putea dezintegra la contactul cu podeaua din beton.

Mai trebuie subliniat că o eventuală cercetare la fața locului efectuată de către instanța de judecată nu are nici întinderea și nici profunzimea celei efectuate de către organele de urmărire penală, în condițiile în care au trecut trei ani de la săvârșirea faptei, locul a suferit modificări, astfel că ar fi fost irelevantă din punct de vedere al obiectului probațiunii.

În consecință, din contextul probator a rezultat în mod indubitabil că inculpatul a executat două focuri de armă, având în vedere urmele tragerii identificate pe perna situată la marginea patului, precum și faptul că în pat au fost găsite două cartușe.

Însă, nu se poate susține că nu se confirmă varianta inculpatului întrucât nu a fost găsit cel de-al doilea glonț, având în vedere modalitatea defectuoasă în care a fost efectuată cercetarea la fața locului, ce nu a vizat întreg perimetrul relevant.

Se mai arată că afirmatia inculpatului conform căreia glontul care a lovit perna sa a fost tras în timp ce el stătea în genunchi cu fata spre perete este infirmată de concluziile specialistilor criminalisti care au apreciat că focul de armă a fost tras asupra pernei de la o distantă de 15-20 cm, mult mai mică decât cea indicată de inculpat.

Din această perspectivă, trebuie precizat că raportul de expertiză efectuat de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București nu infirmă susținerile inculpatului referitoare la poziția de tragere a celui de-al doilea proiectil având în vedere distanța stabilită (de 15-20 cm) de la care a fost efectuat focul, ci reține că nu poate fi confirmată ipoteza susținută de inculpat cu privire la modalitatea și locul în care a fost tras cel de-al doilea proiectil întrucât acesta nu a fost identificat. Or, față de considerentele expuse ce vizează modalitatea de efectuare a cercetării la fața locului, concluziile ce vizează neidentificarea proiectilului nu pot fi primite. În ceea ce privește distanța de 15-20 cm care, în aprecierea organelor de urmărire penală este prea mică pentru a reține varianta inculpatului care a arătat că se afla aproximativ în genunchi în momentul în care a tras al doilea glonț, nu trebuie omisă poziția brațului în care inculpatul ținea pistolul în momentul tragerii, putându-se situa în imediata apropiere a pernei.

În legătură cu aspectul probator ce vizează direcția și distanța de tragere a primului glonț, inculpatul a relatat că, în momentul primului foc se afla în poziția sprijinit în genunchi și pe mâna stângă, victima fiind întinsă în pat pe partea dreaptă, cu capul ușor ridicat și orientat către el.

Din această perspectivă, trebuie subliniat că probele științifice administrate în cauză nu exclud varianta inculpatului vizând poziția de tragere a primului glonț.

În raportul întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertiză Criminalistică București se arată că poziția de tragere în genunchi cu sprijin pe mâna stângă, potrivit declarației inculpatului, cu menținerea unei poziții de tragere a brațului drept care să sigure traiectoria proiectilului conform constatării medico-legale (glonțul a pătruns prin regiunea mentonieră dreaptă și retromentonieră, cu fractură cominutivă de corp mandibular drept și a ieșit retroauricular drept) este limitată; sub acest aspect, se apreciază că această poziție afecta gradul de mobilitate a inculpatului, cu atât mai mult cu cât inculpatul este o persoană mică de statură și corpolentă, iar victima avea capul ușor ridicat; cu toate acestea, expertiza menționată nu exclude susținerile inculpatului, confirmând de altfel prin celelalte concluzii aspectele prezentate de inculpat cu ocazia reconstituirii incidentului, ce vizează poziția în care se afla victima în momentul împușcării.

Astfel cum se arată în raportul de expertiză al LIEC București, nu trebuie omis faptul că în urma contactului cu mandibula victimei (corp dur) traiectoria proiectilului a fost modificată, atât în plan orizontal câr și vertical, fapt explicat și prin aceea că proiectilul s-a dezintegrat, doar cămașa acestuia fiind recuperată.

Totodată, având în vedere dispunerea petelor de sânge identificate pe peretele situat la capul patului (peretele dinspre sud), dar și prin raportare la direcția de executare a focului susținută de inculpat, este posibil ca victima, în momentul împușcării sale, să se fi aflat cu capul la circa 40-45 cm de suprafața patului, cu spatele către perete, astfel cum a relatat inculpatul; cantitatea de sânge de pe perete este foarte mică, nefiind posibilă confirmarea unei concluzii certe cu privire la poziția victimei; în ipoteza prezentată de inculpat, este posibil ca tragerea să fi fost executată, în plan vertical, după o direcție orizontală sau oblică ascendentă sub un unghi care poate varia între 0⁰ și cca 25⁰.

Reținem că nici pe bluza de pijama a victimei și nici pe fața de pernă pe care aceasta dormea nu au fost identificate urme ale factorilor suplimentari ai împușcării; în acest sens au fost efectuate examinări și în cadrul LIEC București; sub acest aspect, se precizează că pijamaua a fost manipulată fără a se avea în vedere regulile necesar protejării sale în vederea identificării microparticulelor.

Prin urmare, era esențial pentru stabilirea direcției și distanței de la care a fost executat primul foc conservarea corespunzătoare a mijloacelor materiale de probă ce conțineau urmele tragerii, în aceste condiții neputându-se concluziona în sensul că poziția de executare a focului susținută de inculpat nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă.

În mod firesc, fiind dispusă la mai mult de trei ani de la comiterea faptei, expertiza efectuată de LIEC București se bazează în principal pe constatările și examinarea urmelor și mijloacelor materiale de probă ce au fost identificate și ridicate cu prilejul cercetării locului faptei care, astfel cum am arătat, s-a realizat în mod superficial, fără respectarea regulilor ce vizează investigația criminalistică.

Chiar dacă astfel de probe au valoare probatorie obiectiv științifică, această putere probatorie privește exclusiv concluziile care privesc direct domeniul de specialitate respectiv, dar ele nu pot fi absolutizate în detrimentul concluziilor ce se impun prin coroborare cu celelalte probe directe administrate în cauză, așa cum au fost analizate anterior.

Prin rechizitoriu s-a reținut că inculpatul a acționat intenționat trăgacele armei, îndreptând-o către victima, acesta acționând astfel cu forma de vinovăție a intenției indirecte, deoarece chiar dacă nu a urmărit decesul victimei, a prevăzut rezultatul faptei sale, pentru aceste motive fiind stabilită, în drept, încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor calificat.

De altfel, dacă s-ar admite această ipoteză însușită prin rechizitoriu, în sensul că inculpatul a acționat intenționat trăgacele armei îndreptând-o asupra victimei, având în vedere distanța foarte mică de la care s-au aflat cei doi, conform concluziilor rapoartelor de expertiză balistică, atunci nu mai poate fi posibilă forma de vinovăție a intenției indirecte, deoarece nu se poate admite că la această distanță inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a și urmărit în același timp.

În jurisprudență, s-a arătat că regula „in dubio pro reo” constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art.5 din Codul de procedură penală, se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul interpretării dubiului în favoarea acuzatului ( I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 3465 din 27 iunie 2007. S-a reținut în considerentele deciziei menționate că înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt. Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă.

Concluzionând, având în vedere apărările formulate de inculpatul S. A. G., în cursul urmăririi penale și al judecății, Curtea reține că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat în sensul că: ”principiul prezumției de nevinovăție reclamă, printre altele, ca sarcina probei să revină acuzării și ca dubiul să fie profitabil acuzatului. Acuzării, îi revine obligația de a arăta învinuitului care sunt acuzațiile cărora le va face obiectul și a oferi probe suficiente pentru a întemeia o declarație de vinovăție. Statul este obligat să asigure acuzatului dreptul la apărare (el însuși sau cu asistența unui avocat) și să-i permită, să interogheze sau să pună să fie audiați martorii acuzării. Acest drept, nu implică numai un echilibru între acuzare și apărare, ci, impune ca audierea martorilor să fie în general, în contradictoriu. Elementele de probă trebuie să fie în principiu, produse în fața acuzatului în audiență publică și în vederea unei dezbateri în contradictoriu”. (plenul Hotărârii nr.6 din decembrie 1988 Barbera, Mesesegue și Jabordo versus Spania).

Vinovăția nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrării acestora revenind organului de urmărire penală și instanței judecătorești.

Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.

Concluzionând, față de considerentele expuse, vom reține că din ansamblul probator rezultă că, în noaptea de 29.03.2012, pe fondul trezirii bruște și a consumului de alcool (rezultatul testării cu aparatul Drager a indicat o concentrație de 0,43 mg/l alcool pur în aerul expirat), aflat într-o stare de panică și confuzie, având în vedere și afecțiunile lombare, precum și împrejurarea că în cameră era întuneric, inculpatul S. A. G. a manevrat neglijent pistolul pe care îl achiziționase anterior pentru autoapărare și a împușcat-o accidental pe soția sa. Tot în aceste circumstanțe, inculpatul a efectuat și cel de-al doilea foc de armă în perna sa.

Aceste concluzii care privesc în mod direct elementele de reprezentare și volitive ale inculpatului se impun și prin împrejurările premergătoare împușcării victimei, astfel cum au fost analizate în considerentele anterioare, dar și prin împrejurările imediat următoare cu privire la manifestările inculpatului care a încercat să îi acorde victimei primul ajutor, iar potrivit declarațiile unanime ale martorilor era speriat și se ruga de aceștia să salveze victima.

Aceleași concluzii se impun și prin lipsa oricărui mobil în comiterea de către inculpat a unei fapte intenționate de omor a victimei, într-o cameră de dimensiuni reduse în care se aflau singuri, inculpatul și soția sa înțelegându-se foarte bine și în contextul în care în ziua respectivă au desfășurat activitățile cotidiene fără alte incidente.

Desigur, lipsa unui mobil nu exclude, de plano, existența intenției în uciderea victimei, însă identificarea unui mobil este esențială în conturarea laturii subiective.

În raport de celelalte probe analizate, mai trebuie precizat că reprezintă o simplă supoziție și avansarea ideii încasării asigurării de viață a victimei, pentru achitarea creditului bancar contractat de către cei doi soți.

Ținând seama de considerentele anterioare privind elementele esențiale ale laturii subiective în această cauză, în acord cu opinia primei instanțe, instanța de control judiciar reține că în sarcina inculpatului rezultă forma de vinovăției a culpei prevăzute de art.16 alin.4 lit.b Cod penal, în sensul că nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși ar fi trebuit și putea să prevadă mai ales corespunzător experienței sale profesionale, că având asupra sa o armă încărcată cu cartușe, într-un spațiu închis de mici dimensiuni neluminat, a expus uni risc major de împușcare pe soția sa.

● Individualizarea pedepsei

În cadrul procesului de individualizare, trebuie avute în vedere toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, atât a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor ce vizează strict persoana acestuia.

Pentru a-și îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii (privativă sau neprivativă de libertate), atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o individualizare care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Trebuie subliniat și faptul că exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin pedeapsa aplicată, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului. Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală.

Fapta reținută în sarcina inculpatului S. A. G. este neîndoielnic gravă, având în vedere comportamentul imprudent de care a dat dovadă inculpatul, ce s-a soldat cu decesul soției sale, însă, trebuie valorificate în mod corespunzător și datele ce caracterizează persoana inculpatului. Din această perspectivă, astfel cum rezultă din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, ce se coroborează cu declarațiile martorilor redate mai sus, rezultă că inculpatul S. A. G. se bucură de aprecierea rudelor, prietenilor și vecinilor, fiind o persoană respectuoasă și calmă. Mijloacele de probă au mai relevat relațiile strânse care existau între cei doi soți, ce se bazau pe respect și sprijin reciproc. Trebuie subliniat că, pe tot parcursul procesului penal, inculpatul a colaborat cu organele judiciare, relatând în mod constant împrejurările în care a avut loc incidentul din noaptea de 29.03.2012 și manifestând regret față de nefericitul eveniment (aspect ce rezultă și din raportul de expertiză psihiatrică care concluzionează în sensul că inculpatul suferă de depresie, pe fondul stresului postraumatic).

Prin urmare, raportat la elementele ce caracterizează fapta penală și persoana inculpatului, instanța de apel apreciază că pedeapsa aplicată de către prima instanță, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, poate contribui la realizarea scopului preventiv și educativ al pedepsei, în vederea realizării unei reinserții sociale reale a inculpatului.

Hotărârea primei instanțe va fi reformată sub aspectul greșitei stabiliri a termenului de supraveghere, în raport de prevederile art.92 Cod penal.

Totodată, se constată omisiunea instanței de fond de a indica în concret două entități din comunitate unde urmează a se executa obligația de a presta o muncă în folosul comunității, precum și a aplicării prevederilor art.93 alin.2 Cod penal.

Conform art.93 alin.4 Cod penal, în vederea stabilirii conținutului obligației anterior menționate, instanța trebuie să consulte informațiile puse la dispoziție periodic de către serviciul de probațiune cu privire la posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probațiune și la nivelul instituțiilor din comunitate. De asemenea, potrivit art.404 alin.2 Cod procedură penală, în cazul în care se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, în dispozitivul hotărârii se indică două entități din comunitate unde urmează a se executa obligația de a presta o muncă în folosul comunității, după consultarea listei privind posibilitățile concrete de executare existente la nivelul fiecărui serviciu de probațiune.

Se constată însă că prima instanță nu a indicat în concret două entități din comunitate unde urmează ca inculpatul să execute obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, stabilind numai ca munca să fie aleasă de către serviciul de probațiune. În consecință, având în vedere dispozițiile legale redate mai sus, hotărârea primei instanțe va fi reformată sub acest aspect.

Totodată, potrivit dispozițiilor art.93 alin.2 Cod penal, instanța impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre obligațiile prevăzute în cadrul textului de lege menționat. Așadar, rezultă că sunt obligatorii atât măsurile de supraveghere prevăzute de art.93 alin.1 Cod penal, cât și cel puțin una dintre obligațiile prevăzute la alin.2 din cadrul aceleiași norme.

Prin urmare, sunt întemeiate motivele de nelegalitate invocat de P. de pe lângă Tribunalul C. sub aspectele menționate mai sus.

În consecință, în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală va admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul C. împotriva sentinței penale nr.185/10.03.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ .

Se va desființa în parte sentința penală apelată și, rejudecând:

În baza art.91 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare și se va stabili un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art.92 Cod penal.

În temeiul art.93 alin.2 lit.d Cod penal va impune inculpatului S. A. G. obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței.

În baza art.93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul S. A. G. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare în cadrul uneia dintre cele două instituții publice, respectiv Căminul pentru Persoane Vârstnice sau Direcția de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C., ce va fi stabilită de Serviciul de Probațiune C. în funcție de posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului și la nivelul instituțiilor din comunitate, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. Numărul zilnic de ore se va stabili prin legea de executare a pedepselor.

În baza art.91 alin.4 atrage se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 Cod penal privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.94 Cod penal, datele prevăzute de art.93 alin.1 lit.c-e și art.93 alin.3 Cod penal se vor comunica Serviciului de Probațiune C..

Se vor înlătura din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții.

Conform art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art.272 Cod procedură penală onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu-avocat A. A., în cuantum de 50 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul C. împotriva sentinței penale nr.185/10.03.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ .

Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând:

În baza art.91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare și stabilește un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art.92 Cod penal.

În temeiul art.93 alin.2 lit.d Cod penal impune inculpatului S. A. G. obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței.

În baza art.93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul S. A. G. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare în cadrul uneia dintre cele două instituții publice, respectiv Căminul pentru Persoane Vârstnice sau Direcția de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C., ce va fi stabilită de Serviciul de Probațiune C. în funcție de posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului și la nivelul instituțiilor din comunitate, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. Numărul zilnic de ore se va stabili prin legea de executare a pedepselor.

În baza art.91 alin.4 atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 Cod penal privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.94 Cod penal, datele prevăzute de art.93 alin.1 lit.c-e și art.93 alin.3 Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune C..

Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții.

Conform art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

În baza art.272 Cod procedură penală onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu-avocat A. A., în cuantum de 50 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30.06.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A. IancaViorica L.

Pt.GREFIER,

M. V., în c.o.

Semnează, cf.art.406 alin.4 Cpp

Grefier șef

Jud. fond: I. R.

Jud. red. dec: A. I.

2ex. / 27.07.2015

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP)....		Mandat european de arestare. Sentința nr. 78/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 685/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Omorul (art. 174 C.p.). Decizia nr. 575/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 624/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 670/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Mandat european de arestare. Sentința nr. 78/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA