Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 635/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 635/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 2410/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 635/P
Ședința publică de la 26 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Judecător - M. D. M.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror I. D. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr. 398/23.03.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ de inculpatul:
- M. I., fiul lui G. și G., născut la data de 29.11.1991 în Măcin, jud. Tulcea, domiciliat în ., în prezent în stare de deținere în altă cauză la Penitenciarul Tulcea, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație sau loc de muncă, necăsătorit, cu antecedente penale, CNP:_, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 26.06.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.398/23.03.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în baza art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit. g și i Cod penal 1969, cu aplicarea art.5 Cod penal 2009, a fost condamnat inculpatul M. I. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, raportat la art.85 alin.1 Cod penal 1969, s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B., definitivă la data de 17.10.2012.
În baza art.36 alin.1 și art.85 alin.1 teza finală Cod penal 1969, s-a constatat că prezenta infracțiune este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B., sentința penală nr.362/22.03.2012 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr.364/09.05.2013 a Curții de Apel C., sentința penală nr.157/20.11.2013 a Judecătoriei BABADAG, definitivă prin decizia penală nr.50/P/2014 a Curții de Apel C., sentința penală nr.797/23.04.2013 a Judecătoriei B., sentința penală nr.108/18.11.2013 a Judecătoriei MĂCIN, definitivă prin decizia penală nr.17/P/2014 la 03.12.2013 a Curții de Apel C., toate aceste pedepse contopindu-se prin sentința penală nr.1073/20.06.2014 a Judecătoriei Tulcea, definitivă la 23.07.2014.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.1073/20.06.2014 a Judecătoriei Tulcea, definitivă la data de 23.07.2014 și au fost repuse în individualitatea lor pedepsele componente, astfel:
- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr.157/20.11.2013 a Judecătoriei BABADAG, definitivă prin decizia penală nr.50/P/2014 a Curții de Apel C.;
- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr.157/20.11.2013 pronunțată de Judecătoria BABADAG, definitivă prin decizia penală nr.50/P/2014 a Curții de Apel C.;
- pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr.108/18.11.2013 a Judecătoriei MĂCIN, definitivă prin decizia penală nr.17/P/2014 a Curții de Apel C.;
- pedeapsa de 1 an închisoare, stabilită prin sentința penală nr.797/23.04.2013 a Judecătoriei B., definitivă la data de 28.05.2013;
- pedeapsa de 1 an închisoare, stabilită prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B., definitivă la data de 30.10.2012;
- pedeapsa 1 an închisoare, stabilită prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B., definitivă la data de 30.10.2012;
- pedeapsa de 200 lei amendă penală, stabilită prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B., definitivă la data de 30.10.2012;
- pedeapsa de 2 ani închisoare, stabilită prin sentința penală nr.362/22.03.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr.364/P/09.05.2013 a Curții de Apel C.;
- pedeapsa de 2 ani închisoare, stabilită prin sentința penală nr.362/22.03.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr.364/P/09.05.2013 a Curții de Apel C., cu reținerea sporului de 6 luni închisoare.
S-a constatat că în urma revocării suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B., dispusă prin sentința penală nr.157/20.11.2013 a Judecătoria BABADAG, definitivă prin decizia penală nr.50/P/2014 a Curții de Apel C. la 05.12.2013, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat executarea în întregime a pedepsei de 1 an închisoare, obținută în urma contopirii pedepselor de 1an închisoare, 1 an închisoare și 200 de lei amendă penală stabilite prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B., definitivă la data de 30.10.2012, urmând ca această pedeapsă să fie executată alături de pedeapsa rezultantă.
În baza art.36 alin.2, raportat la art.34 alin.1 lit. b Cod penal, s-au contopit pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin prezenta cu pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, 2 ani închisoare, 1 an închisoare, 2 ani închisoare și 2 ani închisoare, aplicându-se inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B., rămasă definitivă la data de 30.10.2012, în total inculpatul executând 4 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție, conform art.57 Cod penal 1969.
În baza art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009, privind Codul penal, raportat la art.71 alin.1 Cod penal 1969, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a și b Cod penal 1969.
În baza art.404 alin.4 lit. a, raportat la art.88 alin.1 Cod penal 1969 și art.36 alin.3 Cod penal 1969, s-a dedus din durata pedepsei perioada reținerii și arestării preventive, dar și perioada executată de la 29.01.2013 la zi.
S-a anulat mandatul de executare nr.1137/_ /23.07.2014 emis de Judecătoria Tulcea și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.
În baza art.397 alin.1 raportat la art.25 alin.1 Cod procedură penală, cu reținerea art.1.357 Cod civil, a fost admisă în partea acțiunea civilă formulată de partea civilă G. C., fiind obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 600 de lei cu titlu de daune materiale.
În baza art.272, raportat la art.274 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 1.600, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art.274 alin.1 teza finală raportat la art. 272 alin.2 Cod procedură penală, s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor parțiale ale avocaților din oficiu în cuantum total de 400 de lei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 30.09.2012, partea civilă G. C. a sesizat lucrătorii de poliție, cu privire la faptul că în noaptea de 29/30.09.2012 persoane necunoscute, prin escaladarea unui geam, au pătruns în imobilul situat în Municipiul C., ..14.
Potrivit declarației acestuia, imobilul nu era locuit în acel moment, iar din interior au fost sustrase mai multe bunuri, respectiv un polizor cu discuri de tăiere pentru lemn, metal și gresie, o bormașină electrică cu set de burghie și un fierăstrău pendular, prejudiciul fiind estimat la suma de 600 lei.
Cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei efectuată în ziua de 30.09.2012, au fost relevate și ridicate de pe pervazul ferestrei unei camere a locuinței părții civile, două urme papilare ce conțineau suficiente elemente pentru identificarea dactiloscopică a persoanei care le-a creat.
Totodată, cu ocazia cercetării la fața locului, partea civilă a arătat că anterior lăsase deschisă fereastra mică a camerei de zi, în vederea aerisirii.
Astfel cum rezultă din raportul de constatare tehnico – științifică nr._ din 08.02.2013, întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. C., cele două urme digitale ridicate cu ocazia cercetării locului faptei de pe suprafața interioară a tocului ferestrei mici, din partea superioară a ferestrei camerei de zi, au fost create de degetul inelar de la mâna stângă a numitului M. I..
Cu ocazia audierii, inculpatul M. I. a recunoscut fapta, arătând că în noaptea respectivă a luat hotărârea de a face rost de bani, prin săvârșirea de fapte antisociale, având în vedere că venise în C. din localitatea de domiciliu, însă nu reușit să se angajeze și nu avea cu ce să se întrețină, astfel că a fost nevoit să comită astfel de fapte.
Cu referire la bunurile sustrase, inculpatul a declarat că le-a vândut în oborul săptămânal la persoane necunoscute, iar banii astfel obținuți i-a cheltuit pe alimente.
Inculpatul a arătat că nu contestă raportul de constatare întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. C..
Din perspectiva aplicării legii penale în timp, deși limitele de pedeapsă din legea nouă sunt inferioare celor din legea veche, instanța constată că, orientându-se către aplicarea unei pedepse orientate spre minim, vechea reglementare este mai favorabilă inculpatului, datorită tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni (art.34 alin.1 lit. b Cod penal 1969), întrucât, în urma anulării beneficiului suspendării condiționate anterioare, inculpatului i se va aplica pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de 6 luni închisoare, urmând ca acesta să execute și pedeapsa de 1 an închisoare, ca urmare a revocării suspendării condiționate, așadar în final 4 ani și 6 luni închisoare. Or, conform art.39 alin.1 lit. b Cod penal 2009, inculpatul ar urma să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, la care s-ar adăuga un spor de 1/3 din restul pedepselor ce nu se execută (9 ani și 6 luni), așadar 5 ani și 8 luni închisoare, urmând ca acesta să execute și pedeapsa anterioară de 1 an închisoare, ca urmare a revocării suspendării condiționate, așadar în final 6 ani și 8 luni închisoare.
În termen legal, împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul M. I., solicitând aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic și înlăturarea sporului de pedeapsă anterior.
Analizând actele și lucrările dosarului, examinând legalitatea li temeinicia sentinței penale atacate, în raport de criticile formulate și din oficiu, Curtea constată următoarele:.
În mod corect prima instanță, constatând vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit. g și i Cod penal 1969, cu aplicarea art.5 Cod penal 2009, în modalitatea pătrunderii într-o locuință, pe timp de noapte și prin escaladare, urmată de sustragerea de bunuri în valoare de 600 lei, a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii, în baza procedurii recunoașterii învinuirii, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, însușite și necontestate în faza de judecată.
Ținând seama de perseverența infracțională a inculpatului, reducerea pedepsei și înlăturarea sporului aplicat prin hotărârea de contopire anterioară nu pot fi primite în cadrul apelului, fiind evident că, în pofida mesajelor primite până în prezent, inculpatul nu a înțeles semnificația avertismentelor organelor judiciare, specializându-se în comiterea de fapte îndreptate contra patrimoniului, pe fondul lipsei unui loc de muncă și oricărei ocupații.
De altfel, deși sancționat gradual cu amenzi administrative încă de la o vârstă destul de fragedă și gratificat cu beneficiul suspendării condiționate, inculpatul nu a înțeles clemența organelor judiciare, manifestând preocupări în direcția comiterii de furturi care să-i asigure mijloacele de existență, într-o perioadă de timp relativ scurtă, așa cum fișa de cazier judiciar o ilustrează.
Cu toate acestea, apelul inculpatului se dovedește a fi întemeiat, dar pentru cu totul alte motive decât cele invocate, prima instanță procedând la contopirea tuturor pedepselor aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, pentru ca mai apoi să dispună executarea acestei pedepse alături de pedeapsa a cărei suspendare condiționată fusese deja revocată, procedeu ce contravine dispozițiilor art.83 Cod penal.
Astfel, întrucât numai o parte dintre infracțiunile concurente au fost săvârșite în termenul de încercare al suspendării condiționate anterioare, prima instanță nu putea proceda la contopirea tuturor pedepselor aplicate pentru aceste infracțiuni, adăugarea prin cumul aritmetic a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B. putând fi dispusă doar în privința pedepselor aplicate inculpatului prin sentința penală nr.157/2013 a Judecătoriei BABADAG, doar aceste fapte fiind săvârșite în termenul suspendării condiționate anterioare, calculat cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței, respectiv 30.10.2012.
Așadar, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar, aflată la fila 4 din dosarul de fond, efectele juridice care decurg din aplicarea art.83 Cod penal 1968, se pot răsfrânge numai asupra faptelor pentru care inculpatul a fost condamnat la pedepsele a câte 2 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr.157/2013 a Judecătoriei BABADAG, restul pedepselor care au format obiectul contopirii dispuse prin sentința nr.1073/20.06.2014 a Judecătoriei Tulcea privind fapte săvârșite la 14.09.2012, 17.05.2011, 20/21.10.2012 și 12/13.11.2012.
În aceste condiții, prin adăugarea pedepsei de 1 an închisoare, al cărei beneficiu al executării fusese revocat, alături de pedeapsa cea mai grea obținută în urma contopirii tuturor pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente, inculpatului i s-a creat o situație mai grea, efectul dispozițiilor art.83 Cod penal 1968 limitându-se doar la faptele comise în termenul de încercare, cu excluderea altor fapte, inclusiv a infracțiunii de furt calificat, comisă la data de 29/30.09.2012 și care formează obiectul judecății.
Este real că una dintre faptele ce formează obiectul sentinței penale nr.362/22.03.2013 a Judecătoriei C. și anume cea comisă la data de 12/13.11.2012 a fost săvârșită în termenul de încercare de 3 ani, stabilit prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B., însă cu privire la această faptă, instanța de judecată sesizată cu infracțiunea respectivă nu a dispus asupra revocării beneficiului suspendării inițiale, așa încât, în raport de conținutul art.447 Cod procedură penală 1968, în vigoare la acea dată, asupra acestei situații juridice instanța sesizată cu noua infracțiune nu mai poate interveni.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în baza art.421 pct.1 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat în cauză de inculpatul M. I., urmând a desființa în parte sentința penală atacată.
Rejudecând cauza, Curtea, în baza art.83 Cod penal 1968, va dispune executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B. alături de cele două pedepse a câte 2 ani și 6 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr.157/20.11.2013 a Judecătoriei BABADAG, iar în baza art.36 alin.2, raportat la art.34 alin.1 lit. b Cod penal 1968, va dispune contopirea celor două pedepse a câte 3 ani și 6 luni închisoare, rezultate în urma cumulului aritmetic, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală apelată și celelalte pedepse de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare, 1 an închisoare și 2 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentințele penale nr.362/2013 a Judecătoriei C., nr.797/2013 a Judecătoriei B. și nr.108/2013 a Judecătoriei MĂCIN.
În final, inculpatul M. I. va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, alături de sporul de 6 luni închisoare, aplicat prin sentința penală nr.108/18.11.2013 a Judecătoriei MĂCIN, rezultând o pedeapsă de executat de 4 ani închisoare.
Pe această cale, Curtea va înlătura din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile contrare deciziei penale de față și se va menține celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în faza apelului vor rămâne în sarcina statului.
În baza art.272 Cod procedură penală, onorariul de avocat oficiu COCONY TASY, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelantul inculpat M. I., fiul lui G. și G., născut la data de 29.11.1991 în Măcin, jud. Tulcea, domiciliat în ., în prezent în stare de deținere în altă cauză la Penitenciarul Tulcea, împotriva sentinței penale nr.398/23.03.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând, dispune:
În baza art.83 Cod penal 1968, dispune executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului M. I. prin sentința penală nr.1850/02.10.2012 a Judecătoriei B. alături de cele două pedepse a câte 2 ani și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr.157/20.11.2013 a Judecătoriei BABADAG, iar în baza art.36 alin.2, raportat la art.34 alin.1 lit. b Cod penal 1968, dispune contopirea celor două pedepse a câte 3 ani și 6 luni închisoare, rezultate în urma cumulului aritmetic, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală apelată și celelalte pedepse de 2 ani închisoare, 1 an închisoare, 2 ani închisoare și 2 ani închisoare aplicate inculpatului.
În final, inculpatul M. I. va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, alături de sporul de 6 luni închisoare, aplicat prin sentința penală nr.108/18.11.2013 a Judecătoriei MĂCIN, rezultând o pedeapsă de executat de 4 ani închisoare.
Anulează mandatul de executare nr. 1105/2015 din data de 21.04.2015 emis de Judecătoria C..
Înlătură din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile contrare deciziei penale de față și menține celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în faza apelului rămân în sarcina statului.
În baza art.272 Cod procedură penală, onorariul de avocat oficiu COCONY TASY, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. C. M. M. D.
GREFIER,
C. A.
Jud. fond: M.V.
Jud. red. dec: C. C.
7 ex. / 17.08.2015
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 78/2015. Curtea de... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
|---|
