Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 134/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 134/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 28-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 134/MP
Ședința publică de la 28 septembrie 2015
Completul compus din:
Președinte – A. I.
Judecător – D. I. N.
Cu participare: Grefier – M. V.
Ministerul Public prin procuror R. G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat în examinare apelurile declarate împotriva sentinței penale nr. 613 din data de 11.05.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ de:
- P. de pe lângă Judecătoria C. privind pe inculpatul N. L. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută de art. 233 Cod penal;
- părțile civile V. T. J. și V. V., cu domiciliul în C., .. 29, județul C.;
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 28.09.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 613 din data de 11.05.2015 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, s-a hotărât:
„A. 1. Respinge cererea de schimbarea încadrării juridice formulată de apărătorul inculpatului .
2. În baza art. 233 C. pen. stabilește inculpatului N. L. ( fiul lui V. - A. si Venturia - E., ns. la data de 20.03.1996 în mun. C., CNP_, domiciliat în mun. C., ., .) pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 92 C. pen. suspendă executarea pedepsei stabilite pe o durată de 3 ani, termen ce se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere și obligații:
- conform alin. 1:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență,
../../../sintact 4.0/cache/Legislatie/temp67404/_.HTML- conform alin. 2:
a) să urmeze cursuri de pregătire școlară;
b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
- conform alin. 3 Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 de zile, la una din instituțiile ce va fi desemnată de Serviciul de Probațiune C. - Căminul pentru Persoane Vârstnice sau Direcția de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C. .
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind cazurile de revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere .
3. Pedepse complementare și accesorii:
În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, d C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a alege pe o perioadă de 3 ani.
Conform art. 68 al. 1 lit. b C. pen. executarea pedepsei complementare începe de la rămânerea definitivă a hotărârii .
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
B. Măsuri preventive și alte măsuri :
1. În baza art. 241 alin. 1 lit. b C. proc. pen. constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpat .
Măsurile de mai sus se comunică instituțiilor desemnate cu supravegherea .
2. În baza art. 404 alin. 4 lit. i C. proc. pen. constată că inculpatul a fost reținut 24 de ore începând cu data de 06.10.2014 și arestat la domiciliu de la 06.10.2014 la 22.10.2014 .
D. Latura civilă :
În baza art. 397 alin. 1 C. proc. pen. rap. la art. 1357 și urm C. civ. admite în parte acțiunea civilă formulată și obligă inculpatul la plata sumei de 310 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă V. V. .
E. Onorariul avocat și cheltuieli judiciare :
1. Acordă onorariul apărătorului desemnat din oficiu:
- av. T. D. C. pentru inculpat – del. 5899/2014 – suma de 300 lei;
- av B. T. A. pentru persoana vătămată – del. 26/2014 – suma de 150 lei .
2. În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În ziua de 05.10.2014, în jurul orei 14.30, a sustras persoanei vătămate V. T. J. în timp ce se afla în curtea școlii nr. 2 de pe . municipiul C. un telefon mobil marca „Vodafone”, iar ulterior întrucât a fost observat de către numita V. V. și martora Șachir N. că deține terminalul mobil sustras a lovit-o pe numita V. V. cu pumnii și picioarele în zona feței, respectiv zona abdominală pentru a păstra bunul sustras.
La data de 05.10.2014, în jurul orei 11.00, persoana vătămată V. T. J. s-a deplasat în curtea Școlii nr. 2 din mun. C. pentru a juca fotbal, ocazie cu care și-a lăsat telefonul mobil marca „Vodafone” pe una din băncile alăturate.
Audiată fiind persoana vătămată V. T. J., a declarat că în ziua de 05.10.2014, în jurul orei 13.00, a plecat de la domiciliu pentru a juca fotbal în curtea școlii generale nr. 2 din Constanta, având asupra sa un telefon mobil, marca Vodafone Smart Mini. Persoana vătămată relatează că în curtea școlii și-a lăsat telefonul mobil sub o șapcă, lângă o bară din metal, pe care stătea inculpatul N. L., intrând ulterior pe terenul din curtea școlii ca să joace fotbal. În timp ce juca fotbal persoana vătămată a observat că inculpatul N. L. a plecat din curtea școlii, însă nu a verificat dacă telefonul mai era la locul respectiv sub șapcă.
În jurul orei 14.30, în curtea școlii și-a făcut apariția mama persoanei vătămate V. T. J., la rândul ei persoană vătămată, atrăgându-i atenția fiului său că nu a răspuns la telefon. În acest context s-au deplasat împreună să verifice telefonul mobil, ocazie cu care au constat lipsa acestuia.
Persoana vătămată V. T. J. i-a comunicat mamei sale că în momentul în care și-a lăsat telefonul sub șapcă a fost văzut de către inculpatul N. L., ocazie cu care au plecat în căutarea acestuia prin cartier. În momentul în care l-au găsit pe inculpatul N. L. acesta a fost întrebat de către persoana vătămată V. V. dacă i-a luat telefonul fiului său, însă inculpatul a negat. Mai mult, inculpatul a fost de acord să le însoțească în curtea școlii pe cele două persoane vătămate pentru a căuta împreună telefonul mobil. În curtea școlii relatează V. T. J. se mai aflau câțiva copii din cartier, printre care și martorul A. E.. De asemenea, se mai afla și martora Șachir N.. La un moment dat martora Șachir N. i-a atras atenția persoanei vătămate V. V. că L. ,,bagă ceva sub mânecă” în acel moment, inculpatul N. L. a fugit, însă i s-a cerut de către persoana vătămată V. V. să restituie telefonul mobil. Inculpatul a refuzat, iar V. T. J. a plecat pentru a-o chema pe bunica inculpatului. După ce a ieșit din curtea școlii a auzit țipete, motiv pentru care s-a reîntors în curtea școlii, ocazie cu care a constat că mama sa plângea, avea o tăietură sub ochiul stâng iar ochelarii de vedere erau rupți și căzuți pe ciment. Persoana vătămată V. V. i-a comunicat fiului său că N. L. a lovit-o cu pumnii și picioarele după care a fugit. Declarația persoanei vătămate V. T. J. se coroborează cu declarația persoanei vătămate V. V. sub acest aspect.
Astfel, conform plângerii formulate de către persoana vătămată V. V., initial 1-a sunat pe fiul său V. T. J. (pesoană vătămată) în data de 05.10.2014, moment în care a constatat că telefonul persoanei vătămate V. T. J. era închis. Din această cauză, a luat decizia de a se deplasa către curtea Școlii nr. 2 din municipiul C., în acest context, atât persoana vătămată V. T. J. cât și persoana vătămată V. V. au observat că telefonul mobil marca „Vodafone” lipsește.
Din discuțiile purtate de către V. V. cu celelalte persoane aflate în curtea școlii i s-a creat suspiciunea că inculpatul N. L. a fost persoana care sustrăsese telefonul.
Astfel, persoana vătămată V. V. 1-a confruntat pe inculpatul N. L. pe fondul sustragerii telefonului mobil de la fiul său. În timp ce persoana vătămată V. V. discuta cu inculpatul N. L. cu privire la sustragerea telefonului mobil de la fiul său V. T. J., inculpatul a încercat să plece, moment în care persoana vătămată 1-a prins de braț pe acesta, putând observa în mâneca gecii inculpatului la capătul acesteia telefonul fiului său. Persoana vătămată 1-a prins pe inculpat de mâneca gecii, însă inculpatul a devenit instantaneu agresiv, a țipat la persoana vătămată și a lovit-o cu pumnii și picioarele la nivelul feței și abdomenului. Persoana vătămată V. V. în timp ce era lovită de inculpat a strigat-o pe mama unui alt copil, respectiv martora Șachir N., spunându-i acesteia să anunțe organele de politie.
Declarația persoanei vătămate V. V. se coroborează cu declarația martorei Șachir N. care acreditează astfel susținerile persoanei vătămate.
Astfel, martora Șachir N., audiată fiind în cursul urmăririi penale a declarat că 1-a observat pe inculpatul N. L. că avea într-una din mânecile hainei sale un telefon mobil. În această împrejurare, persoana vătămată V. V. i-a cerut inculpatului N. L. să îi restituie telefonul mobil, moment în care acesta a lovit-o cu pumnii și picioarele în zona fetei, respectiv zona abdominală, ca apoi să fugă cu bunul sutras. Aceste aspecte sunt confirmate și de către martorul A. E. care a observat cele descrise mai sus, martorul declarând că a putut observa că inculpatul N. L. avea un telefon mobil ascuns sub mâneca stângă a gecii cu care era îmbrăcat. De asemenea martorul confirmă agresiunile exercitate de către inculpatul N. L. asupra persoanei vătămate V. V., respectiv lovitura cu pumnul în zona feței, urmată de spargerea ochelarilor de vedere și lovitura cu piciorul în zona abdominală a persoanei vătămate.
Inculpatul N. L. a fost depistat ulterior de către organele de cerectare penală și a fost condus către zona, unde acesta initial a informat că a aruncat telefonul mobil sustras. În urma cercetărilor efectuate de către lucrătorii de poliție, terminalul mobil sustras nu a putut fi găsit, așa cum reiese din procesul verbal atașat la dosarul cauzei.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel P. de pe lângă Judecătoria C. și părțile civile V. V. și V. T. J..
În dezvoltarea motivelor de apel ale Parchetului de pe lângă Judecătoria C. s-a criticat greșita aplicare față de inculpatul N. L. a pedepsei complementare constând în interziceerea dreptului de a alege; prin cel de al doilea motiv de apel s-a solicitat, prin prisma art. 65 alin. 3 cod penal, să se constata că nu se execută pedepsele accesorii, evident pedeapsa accesorie își va avea eficiența doar dacă se revocă această suspendare sub supraveghere.
În dezvoltarea motivelor scrise de apel ale părților civile V. V. și V. T. J. s-a solicitat majorarea daunelor materiale și morale pentru care există constituire de parte civilă, susținându-se că suma de 310 lei la care a fost obligat inculpatul este insuficientă având în vedere faptul că partea vătămată majoră a suferit 6-7 zile de îngrijiri medicale, constatate prin certificatul medico – legal; cu privire la daunele morale solicitate, s-a arătat că fapta inculpatului a creat părților civile un stres continuu, partea civilă V. T. J. având probleme cu somnul, probleme fiziologice (urinând pe el), fiind nevoit să viziteze un psiholog și un psihiatru.
La termenul din data 17.09.2015, inculpatul N. L. a precizat personal că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, uzând de dreptul la tăcere prev. de art.83 lit.a) cod procedură penală.
În apel nu s-au administrat mijloace de probă noi.
Examinând sentința apelată în raport de motivele de apel și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelurile formulate în cauză de către P. de pe lângă Judecătoria C. și părțile civile V. V. și V. T. J. sunt fondate, pentru următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului N. L. sub forma intenției directe prev. de art. 16 alin.(3) lit. a) cod penal.
În acest sens, Curtea are în vedere următoarele mijloace de probă administrate în cauză în cursul urmării penale:
- declarație persoană vătămată V. V.,
- declarații martorii,
- proces - verbal de cercetare la fața locului,
- proces - verbal de căutarea terminalului mobil marca „Vodafone",
- raport de constatare medicolegală nr.4623/361/A1 agresiuni/2 014/0 6.10.2 014,
- proces - verbal de depistare,
- declarație inculpat,
și în cursul cercetării judecătorești:
- declarație persoana vătămată V. V.,
- declarații martori C. G., C. F., A. E., Șachir N. (fila 99), M. Menderez (fila 111), M. M. S. (fila 116), T. I. M. (fila 128)
- înscrisuri în circumstanțiere pentru persoana vătămată V. T. J. au fost depuse filele 78 și urm.
Curtea constată de altfel că motivele de apel invocate de către P. de pe lângă Judecătoria C. și de către părțile civile nu vizează modalitatea de reținere a stării de fapt de către prima instanță ci doar alte aspecte privind pedepsele accesorii și complementare aplicate inculpatului, respectiv cuantumul daunelor materiale și morale acordate părților civile.
Încadrarea juridică dată faptei comise de inculpat este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Astfel, fapta inculpatului N. L. care în data de 05.10.2014, în timp ce se afla în curtea școlii nr. 2 de pe . mun. C. un telefon mobil marca „Vodafone”, iar ulterior întrucât a fost observat de către persoana vătămată V. V. și martora Șachir N. că deține terminalul mobil sustras a lovit-o pe numita V. V. cu pumnii și picioarele în zona feței, respectiv zona abdominală pentru a păstra bunul sustras, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de – tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 C. pen.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 396 alin. 2 cod procedură penală, instanța de fond ar fi trebuit să dispună condamnarea inculpatului, potrivit art.396 alin.2 cod procedură penală, și nu să stabilească o pedeapsă, apelul formulat de către Ministerul Public fiind fondat sub acest aspect, raportat la efectul devolutiv al apelului prev. de art.417 alin.1,2 cod procedură penală.
În cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei ce urma a fi aplicată, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 cod penal și a stabilit pentru inculpat o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunii și persoanei inculpatului.
În acest sens, Curtea are în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit inculpatul a săvârșit infracțiunea pe timp de zi, în loc public – de față erau mai multe persoane care jucau fotbal (fiind incidente dispozițiile art. 184 lit. b C. pen.), profitând de faptul că persoana vătămată minoră nu era atentă, fără teama de a fi observat de alte persoane, folosind acte de violență împotriva persoanei vătămate majore în vederea păstrării bunului sustras, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială inculpatul este la primul impact cu legea penală, pe parcursul cercetării judecătorești a fost supus măsurii preventive a controlului judiciar, a respectat obligațiile stabilite în sarcina acestuia, și-a manifestat voința în sensul prestării unei munci în folosul comunității.
Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, neimpunându-se executarea efectivă a pedepsei, raportat la aspectele expuse mai sus cu privire la faptul că inculpatul este infracțor primar, la modalitatea concretă de comitere a faptei, la numărul relativ redus de zile de îngrijiri medicale pentru leziunile cauzate persoanei vătămate V. V., la conduita corespunzătoare a inculpatului ulterioară comiterii faptei până în prezent, scopul educativ preventiv al pedepsei putându-se realiza prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și impunerea unor obligații inculpatului, potrivit art.93 alin.1,2,3 cod penal.
Curtea apreciază că raportat la natura infracțiunii comise, la modalitatea de comitere a acesteia, se impunea aplicarea inculpatului a pedepsei complementare prev. de art.66 alin.1 lit.d) cod penal constând în interziceerea dreptului de a alege, nefiind astfel întemeiat motivul de apel al Ministerului Public invocat sub acest aspect.
Este fondat motivul de apel invocat de către Ministerul Public cu privire la pedeapsa accesorie, Curtea constatând că aceasta urmează regimul pedepsei principale și având în vedere că pentru pedeapsa principală s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării, urmează ca executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatului prin sentința apelată să aibă loc la momentul revocării sau anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În ceea ce privește apelurile formulate de către părțile civile, Curtea constată că instanța de fond a omis să acorde părții civile V. V. și despăgubirile civile în cuantum de 300 lei reprezentând contravaloarea ochelarilor deteriorați prin săvârșirea infracțiunii.
De asemenea, având în vedere urmările infracțiunii comise de inculpat, respectiv starea de stres pentru ambele părți civile, afecțiunile psihice cauzate părții civile V. T. J. (care au implicate vizite la psiholog și psihiatru), această stare a fiului său determinând un stre suplimentar pentru mama sa V. Vasila, acesteia din urmă cauzându-i-se și suferințe fizice și psihice ca urmare a leziunilor cauzate prin fapta inculpatului, Curtea constată că se impune acordarea unor daune morale în cuantum de câte 2.000 lei pentru fiecare parte civilă, raportat și la practica judiciară a Curții de Apel C. în materia daunelor morale în cauze asemănătoare.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, Curtea va admite apelurile formulate de către P. de pe lângă Judecătoria C. și de către părțile civile V. V. și V. T. J. împotriva sentinței penale nr. 613 din data de 11.05.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, va desființa sentința apelată și, rejudecând, în baza art.396 alin.2 cod procedură penală, va condamna pe inculpatul N. L. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.233 cod penal.
Menținând modalitatea de executare a pedepsei constând în suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, Curtea va dispune ca executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatului prin sentința apelată să aibă loc la momentul revocării sau anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Curtea va majora cuantumul daunelor materiale la care a fost obligat inculpatul N. L. să le plătească părții civile V. V. de la 310 lei la 610 lei.
În baza art.397 alin.1 cod procedură penală, inculpatul N. L. va fi obligat la plata sumei de câte 2.000 lei către fiecare dintre părțile civile V. V. și V. T. J., cu titlu de daune morale.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art.272 cod procedură penală onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, avocat C. E.-260 lei și avocat C. M.-195 lei, se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, admite apelurile formulate de către P. de pe lângă Judecătoria C. și de către părțile civile V. V. și V. T. J. împotriva sentinței penale nr. 613 din data de 11.05.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, desființează sentința apelată și rejudecând:
În baza art.396 alin.2 cod procedură penală, condamnă pe inculpatul N. L. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.233 cod penal.
Menținând modalitatea de executare a pedepsei constând în suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispune ca executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatului prin sentința apelată să aibă loc la momentul revocării sau anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Majorează cuantumul daunelor materiale la care a fost obligat inculpatul N. L. să le plătească părții civile V. V. de la 310 lei la 610 lei.
În baza art.397 alin.1 cod procedură penală, obligă pe inculpatul N. L. la plata sumei de câte 2.000 lei către fiecare dintre părțile civile V. V. și V. T. J., cu titlu de daune morale.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămânând în sarcina acestuia.
În baza art.272 cod procedură penală onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, avocat C. E.-260 lei și avocat C. M.-195 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. I. D. I. N.
GREFIER,
M. V.
Jud. fond: Al. B. A.
Jud. red. dec: D.I. N.
2ex. / 05.10.2015
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 835/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
