Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 891/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 891/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 750/181/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 891
Ședința publică de la 16 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. E.
Judecător T. C. B.
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror M. B.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol judecarea apelurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA DE A. și inculpatul M. V. împotriva sentinței penale nr. 15 din data de 24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._, având ca obiect acțiunea penală pornită împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (art.335 NCP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit apelantul inculpat M. V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor:
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA DE A. împotriva sentinței penale nr. 15 din data de 24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._, în conformitate cu motivele de apel depuse în scris.
Totodată, solicită respingerea apelului declarat de inculpat, ca nefondat.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.15 din data de 24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._, în baza art. 335 alin.2 C.p rap. la art.396 alin.2 C.pr.pen, a condamnat inculpatul M. V., la pedeapsa de 150 de zile amendă a câte 20 de lei pe zi-amendă, respectiv 3000 lei amendă penală, ce se va executa conform art. 559 C.pr.pen., i s-au pus în vedere inculpatului disp. art. 63 C.penal.
În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen., a obligat pe inculpat la plata sumei de 382,18 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpat potrivit delegației nr. 428/21.10.2014, în cuantum de 200 lei au rămas în sarcina statului, fiind avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A. nr. 132/P/2014 din 07.11.2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului M. V., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul, pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, faptă prev. de art.335 alin. 2 Cod penal .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Un echipaj al poliției rutiere ce efectua serviciul de supraveghere, îndrumare și control al traficului rutier, la data de 14.03.2014, în jurul orelor 22.52, au oprit un autoturismul marca Dacia L. de culoare roșie, cu numărul de înmatriculare_, pe DN 67 D, pe . orașul Baia de A..
Conducătorul autoturismului marca Dacia L., cu numărul de înmatriculare_, la solicitare organelor de poliție, a refuzat să prezinte spre control actele personale și ale autoturismului pe care îl conducea și susținând că se grăbește a părăsit punctul de control îndreptându-se spre centrul orașului, astfel că, organele de poliție procedând la căutarea autoturismului cu numărul de înmatriculare_, l-au depistat în fața imobilului cu numărul 11 situat pe . Baia de A. și în urma verificării autoturismului marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, s-a constatat că temperatura capotei motorului autoturismului era ridicată, ceea ce indica faptul că autoturismul funcționase recent.
Ulterior, pe . Baia de A., la scurt timp, a fost găsit conducătorul autoturismului care, refuzând să se legitimeze, a fost condus la sediul Poliției Orașului Baia de A., și din verificările efectuate, a rezultat că persoana care condusese autoturismul se numește M. V. și că în urma verificării în baza de date a permisului de conducere emis pe numele M. V., s-a constatat că acesta avea permisul de conducere pentru categoriile AM, B, B1, cu ., suspendat pentru perioada 14.03._14, urmare a săvârșirii, în data de 26.02.2014, pe raza județului Gorj, a unei contravenții prev. de OUG nr.195/2002, inculpatul precizând că nu a cunoscut faptul că exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată începând cu data de 14.03.2014.
Instanța a reținut, în raport de toate actele aflate la dosarul cauzei și declarațiile martorilor audiați, că fapta inculpatului M. V. care, în data de 14.03.2014, în jurul orelor 22.52, a condus pe drumurile publice un vehicul, pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, realizează elementele constitutive ale infracțiunii prev. art.335 alin. 2 Cod penal.
În ceea ce privește susținerile apărătorului inculpatului, care a solicit achitarea inculpatului, pentru că există o cauza justificativă sau de neimputabilitate, inculpatul s-a aflat în eroare cu privire la perioada cât putea conduce, instanța reține că din declarația martorei M. I. aflată la fila 68 dosar rezultă că martora a primit un plic pe data de 14.03.3014, că nu a deschis plicul și că a înmânat soțului plicul următoarea zi. Din declarația acestei martore s-ar putea ajunge la concluzia că inculpatul nu a avut cunoștință de conținutul plicului respectiv prin care i s-a comunicat faptul că începând cu data de_, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de conducere.
Însă, instanța a reținut că declarația martorului este contrazisă de însuși comportamentul inculpatului manifestat din momentul în care a fost oprit de organele de poliție și pe tot parcursul procesului, inculpatul având o atitudine nesinceră în raport de fapta săvârșită, existând contradicții în susținerile sale pe parcursul procesului.
Astfel, instanța a reținut că din procesul verbal din data de 14.03.2014, aflat la filele 15,16 din dosarul de urmărire penală rezultă că inculpatul a refuzat să prezinte documentele solicitate, demarând în trombă, că în scurt timp a fost găsit pe . la sediul Poliției Orașului Baia de A., unde fiind întrebat cu privire la cele întâmplate inculpatul a declarat că nu a condus el autoturismul în momentul opririi de către lucrătorii de poliție ci mama acestuia.
Ulterior, instanța a reținut că, din declarația data de inculpat la filele 34-35 în calitate de suspect la acea dată, rezultă că acesta susținea că în seara zile de 14.03.2014 în jurul orelor 23.00, a plecat din stația PECO după aproximativ 200 m a fost oprit de un echipaj al poliției i-au fost cerute documentele personale și ale autoturismului, inculpatul spunând că nu are nici un document și că merge acasă să le ia după care a plecat cu autoturismul pe care l-a staționat pe . a arătat inculpatul că s-a deplasat pe . declarație nu a rezultat că inculpatul s-ar fi dus acasă pentru a-și lua actele.
Mai mult în declarația dată în fața instanței inculpatul a precizat că a fost și-a luat actele în timp ce din procesul verbal de la filele 15,16 rezultă că inculpatul nu a putut să prezinte actul de identitate deoarece nu-l avea asupra sa pe de o parte iar pe de altă parte inculpatul în declarația dată la fila 37 din dosarul de urmărire penală, arata că i s-a eliberat dovadă cu drept de circulație pentru 15 zile dar susține inculpatul că a pierdut-o.
Instanța de fond a reținut că eroarea este o cauză care înlătură caracterul penal al faptei și constă în reprezentarea greșită de către cel care săvârșește o faptă prevăzută de legea penală a realității, reprezentare datorată necunoașterii sau cunoașterii eronate a unor date ale realității.
Ori susținerea că, inculpatul s-a aflat în eroare cu privire la perioada pentru care avea dreptul de a conduce este contrazisă de dovadă cu drept de circulație, în care s-a menționat în mod indubitabil cu drept de circulație 15 zile, începând cu data de 26.02.2014, iar necunoașterea sau cunoașterea greșită a unei norme juridice respectiv eroarea de drept penal nu înlătură caracterul penal al faptei.
Având în vedere că din actul aflat la fila 18 din dosarul de urmărire penală rezultă fără putință de tăgadă că s-a emis dovadă cu drept de circulație 15 zile, începând cu data de 26.02.2014 și având în vedere atitudinea inculpatului atât în momentul în care a fost oprit cât și ulterior pe tot parcursul procesului, instanța apreciază că, inculpatul, prin atitudinea contradictorie în raport de fapta săvârșită, cunoștea faptul că la momentul în conducea autoturismul și care a fost oprit de către organele de poliție exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendat.
Constatând, în mod indubitabil și dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune, și a fost săvârșită de inculpatul M. V. cu vinovăție, adică întrunite cerințele art.396 alin. 2 C.pr.pen., se impune condamnarea inculpatului, instanța apreciind că în raport de conduita avută ulterior săvârșirii infracțiunii, de posibilitățile sale de îndreptare nu se impune renunțarea la aplicarea pedepsei.
La individualizarea pedepsei aplicate, instanța a ținut seama de limitele prevăzute de lege, pericolul social concret al faptei și persoana inculpatului al cărui comportament rezultă și din caracterizările depuse la dosar.
Potrivit disp. art.335 alin. 2 Cp ,,(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
În privința cuantumului amenzii penale având în vedere starea de fapt și înscrisurile depuse în circumstanțiere, instanța a apreciat că 150 de zile – amendă la o sumă corespunzătoare unei zile-amendă de 20 lei este aptă să asigure atingerea scopului sancțiunii penale cât și îndreptarea comportamentului inculpatului față de valorile sociale.
Având în vedere cele reținute, în baza art. 335 alin.2 C.p rap. la art.396 alin.2 C.pr.pen, instanța a dispus condamnarea inculpatului M. V., la pedeapsa de 150 de zile amendă a câte 20 de lei pe zi-amendă, respectiv 3000 lei amendă penală, ce se va executa conform art. 559 C.pr.pen. și punându-i în vedere inculpatului disp. art. 63 C.penal.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Baia de A. și inculpatul M. V..
Prin apelul formulat de parchet, s-a susținut că hotărârea pronunțată în cauză este nelegală, constând în aplicarea unei pedepse față de inculpat în alte limite decât cele prevăzute de lege.
În conformitate cu prevederile art.335 alin.2 C.p., infracțiunea pentru care inculpatul M. V. a fost condamnat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
Totodată, potrivit art.61 alin.4 lit.c C.p., limitele speciale ale zilelor amendă cuprinse între 180 și 300 lei zile amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.
Instanța de fond, la individualizarea judiciară a pedepsei, nu a reținut vreo cauză ori circumstanță de atenuare a pedepsei, împrejurări în care minimul special al zilelor - amendă a rămas la 180.
Or, în contradicție cu aceasta, instanța a condamnat inculpatul, la pedeapsa de 150 de zile amendă, sub minimul special prevăzut de lege.
Inculpatul M. V. a solicitat, în principal, renunțarea la aplicarea pedepsei și aplicarea unui avertisment în temeiul art.81 C.p., iar în subsidiar, în temeiul art.396 alin.5 C.p.p. rap.la art.16 lit.b sau d C.p.p., achitarea pentru fapta reținută.
Analizând motivele de apel invocate cât și hotărârea instanței de fond, sub toate aspectele de fapt și drept, potrivit dispoz.art.417 și următ. C.p.p., se constată că apelul formulat de parchet este întemeiat, astfel încât, în temeiul art.421 pct.2 lit.a C.p.p., urmează a-l admite, va desființa sentința instanței de fond, în parte, în sensul majorării pedepsei penale aplicate la 180 zile amendă, a câte 20 lei pe zi, respectiv 3.600 lei.
În temeiul art.421 pct.1 lit. b C.p.p., va respinge apelul formulat de inculpat, ca nefondat.
Pe baza probatoriilor administrate în faza de urmărire penală, readministrate de judecătorul fondului, ce a efectuat cercetarea judecătorească în cauza de față, se constată că starea de fapt reținută reflectă adevărul judiciar rezultat în urma interpretării coroborate a probelor cauzei, potrivit dispoz.art.97 și următoarele C.p.p.
Astfel, declarațiile martorilor, depoziția inculpatului, actele întocmite de organul de cercetare penală, procesul verbal de constatare, dovada de circulație, dar și adresa IPJ Gorj, emisă de Serviciul rutier, verificarea în baza de date DRPCIV, au probat săvârșirea de către inculpat, în data de 14.03.2014, a faptei de conducere a autoturismului, fără ca acesta să dețină un permis de conducere valabil, inculpatului fiindu-i suspendat permisul de conducere pentru perioada 14.03._14, în urma săvârșirii unei contravenții rutiere.
Pe cale de consecință, în mod temeinic s-a constatat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.335 alin.2 C.p., sub aspectul laturii obiective cât și al laturii subiective, inculpatul săvârșind fapta cu vinovăție, în condițiile în care acesta deși cunoștea că are permisul de conducere suspendat a continuat să conducă autovehiculul, mărturie fiind și atitudinea inculpatului la surprinderea sa în trafic de către organele de poliție, acesta se sustrage controlului efectuat de reprezentanții poliției, fugind cu autovehiculul de la locul faptei.
Orientarea judecătorului de fond asupra condamnării inculpatului la amendă penală, este judicioasă, având în vedere criteriile prev.de art.74 C.p., circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatului, vârsta acestuia, nivelul de instrucție, dar și gradul de inserție socială ridicat, este angajat.
Cuantumul amenzii penale aplicată, însă inculpatului este nelegală, în condițiile în care acesta este în alte limite decât cele prevăzute de lege, cum corect se arată în apelul formulat de parchet.
Pe cale de consecință, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.335 alin.2 C.p., situată între 6 luni și 3 ani sau cu amendă, se constată că limitele speciale ale zilelor amendă în acest caz, prevăzute de art.61 alin.4 lit.c C.p.p., sunt cele cuprinse în intervalul 180 -300 de zile amendă.
Constatând, astfel că, este întemeiată critica parchetului, hotărârea primei instanțe va fi desființată în sensul aplicării unei amenzii penale în cuantumul legal.
În ceea ce privește apelul inculpatului, ce vizează o altă individualizare judiciară decât cea realizată de către prima instanță, se constată că acesta este nefondat, astfel încât, va fi respins.
Aplicarea amenzii penale în cuantumul minim prevăzut de lege, este sancțiunea penală ce răspunde în mod judicios exigențelor art.74 C.p., analizate anterior, atât sub aspectul circumstanțelor reale, dar a elementelor de ordin personal, specifice inculpatului.
În temeiul art.275 alin.2 C.p.p., va obliga apelantul inculpat la 200 lei, cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A., formulat împotriva sentinței penale nr. 15 din data de 24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._ .
Respinge apelul inculpatului M. V., fiul lui L. și V., născut la data de 02.01.1984, în Baia de A., județul M., cetățean român, domiciliat în orașul Baia de A., ., județul M., formulat împotriva aceleiași sentințe penale.
Desființează sentința instanței de fond, în parte, în sensul majorării pedepsei penale aplicate la 180 zile amendă, a câte 20 lei pe zi, respectiv 3.600 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă apelantul inculpat la 200 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la 16 Iunie 2015.
Președinte, Judecător,
I. E. T. C. B.
Grefier,
Ș. C. D.
Red.jud.T.C.B.
J.fond:C.I.Bajmatară
Ș.D. 03.07/2015/5 ex.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 287/2015.... | Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... → |
|---|
