Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 910/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 910/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 6544/207/2013

Dosar nr._ - ART.184 C.P. -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 910

Ședința publică de la 19 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. E.

Judecător T. C. B.

Grefier Ș. C. D.

Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror M. B.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 16 iunie 2015, consemnate prin încheierea de ședință de la această dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, având ca obiect apelul declarat de către asiguratorul S.C. C. A. S.A. SUCURSALA C. împotriva sentinței penale nr. 36 din data de 16.02.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ .

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

CURTEA

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 36 din data de 16.02.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în temeiul art. 396 al. 5 C.p.p, cu referire la art. 16 al. 1 lit. b C.p.p., cu aplicarea disp. art. 4 Cp, a achitat pe inculpatul C. I. C., fiul lui A. și M., născut la 31.08.1985, în Mun. Caracal, jud. O., domiciliat în oraș Drăgănești O., ., jud.O., ocupația asistent medical, fără antecedente penale, necăsătorit, studii postliceale, CNP –_, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 1, 3 Vcp, fapta săvârșită la data de 28.11.2009, in dauna persoanei vătămate N. C. .

In temeiul art. 184 al. 2, 4 VCP, cu aplicarea art. 5 N.C.P., art. 396 al. 10 C.p.p., art. 374 al. 4 C.p.p., art. 74 lit. a, art. 76 al. 1 lit. e V.C.p., a condamnat inculpatul C. I. C. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

In temeiul art. 81 Cp, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioada de 2 ani si 3 luni, care constituie termen de încercare, conform art. 82 Cp.

In temeiul art. 71 al. 1 Cp, i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cp, pe perioada executării pedepsei, pedeapsa accesorie a cărei executare o suspenda pe perioada termenului de încercare, conform art. 71 al. 5 Cp.

In temeiul art. 359 Cpp, s-a atras inculpatului atenția asupra disp.art. 83 Cp.

In temeiul art. 397 Cpp, cu referire la art. 20 Cpp si art. 1349 Cod Civil, s-a admis in parte acțiunea civila formulata de partea vătămata constituita parte civila N. L. si a obligat asiguratorul . să achite acesteia suma de 14.000 lei, cu titlu de daune materiale si suma de 21.000 lei, cu titlu de daune morale.

In temeiul art. 397 Cpp, cu referire la art. 20 Cpp si art. 1349 Cod Civil, s-a admis acțiunea civila formulata de partea civila S. Județean de Urgenta O. si a obligat asiguratorul . să achite parții civile suma de 1547 lei, parte vătămata N. ( fostea M. ) L., din care suma de 1529,64 lei reprezintă cheltuieli cu spitalizarea pentru partea vătămata N. (fosta M. ) L. si 17,36 lei pentru partea vătămata N. C..

A obligat asiguratorul . la plata sumei de 2500 lei cheltuieli judiciare catre stat .

In temeiul art. 275 al. 1 pct. 2 lit. d Cpp, obliga părțile vătămate N. L. si N. C. la cate 450 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr.730/P/219/16.12.2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimiși in judecată inculpații C. I. C. cercetat sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de vătămare corporală din culpă, în concurs ideal, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal și 184 alin. 1 și 3 Cod penal - ambele cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal și N. C. - cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal;

S-a reținut în actul de inculpare că în seara de 28.11.2009, în jurul orei 20,15 în timp ce conducea autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare provizoriu DJ-_, în care se aflau martorele Ș. D. I. și Ș. D. I., deplasându-se din direcția Drăgănești - O. în

direcția Slatina, pe . orașul Drăgănești - O., județul

O., învinuitul a lovit din spate bicicleta condusă de învinuitul N.

C., ce se deplasa în aceeași direcție de mers, pe portbagajul

spate al bicicletei aflându-se partea vătămată N. L. (fostă

M.).

În urma impactului partea vătămată N. L. și învinuitul N. C. au fost proiectați pe carosabil suferind leziuni traumatice, partea vătămată N. L. (fostă M.) a fost internată la S. de Urgență Slatina - Secția ortopedie, în perioada 28.11._09, cu diagnosticul „Fractură deschisă grad IIIB, gambă stânga. Traumatism cranian. Plagă parietală" .

Din certificatul medico-legal nr. 1689/C/04.12.2009, eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina, rezultă că partea vătămată N. L., a suferit leziuni corporale pentru vindecarea cărora au necesitat 90-100 zile îngrijiri medicale.

Învinuitul/parte vătămată N. C. a fost examinat în UPU din cadrul Spitalului de Urgență Slatina la data de 29.11.2009 cu diagnosticul „Traumatism cranian. Traumatism toracic. Traumatism șold stg." și nu a necesitat internare, iar din certificatul medico legal nr. 1664/C/30.11.2009 eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina, rezultă că acesta a suferit leziuni corporale pentru vindecarea cărora a necesitat 14-15 zile îngrijiri medicale.

După producerea accidentului, lucrători din cadrul Serviciului Poliției Rutiere O., sesizați telefonic prin intermediul SNUAU 112 de către martorul B. F., s-au deplasat la fața locului și au procedat la testarea cu aparatul etilotest a celor două persoane implicate în accidentul de circulație și prezentarea acestora la S. de Urgență Slatina, unde li s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultând că învinuitul C. I. C. nu se afla sub influența băuturilor alcoolice (alcoolemie 0,00 gr.%0), iar învinuitul/parte vătămată N. C. prezenta o alcoolemie de 1,80 gr. %0 la prima probă și 1,60 gr. %0 la cea de a doua probă.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că la data de 28.11.2009 la 20,15, ora producerii accidentului, era întuneric, carosabilul fiind umed, iar învinuitul C. I. C. a condus autoturismul în localitatea Drăgănești - O. cu o viteză de aproximativ 65 Km/oră, peste limita de 50 km/h prevăzută de lege și nu s-a adaptat condițiilor de drum existente, observând bicicleta condusă de învinuitul/parte vătămate N. C., în farurile altui autoturism ce se deplasa din sens opus, zona în care s-a produs accidentul de circulație nefiind iluminată public.

S-a reținut și faptul că, învinuitul/parte vătămată N. C. circula cu bicicleta pe drumul public, fără ca aceasta să fie echipată cu sistem de iluminare și semnalizare, corespunzător condițiilor de drum existente la acel moment, o transporta pe partea vătămată N. L. pe portbagajul spate și, de asemenea, atât el cât și partea vătămată N. L. nu aveau pe haine elemente reflectorizante.

Pentru a se stabili împrejurările, cauzele și dinamica produceri accidentului de circulație din data de 28.11.2009, viteza de deplasare a autoturismului, cine a generat pericolul de accident și posibilitățile de evitare a accidentului, în cauză s-a dispus și efectuat o expertiză tehnică-auto de către expertul Buzuleag D., concretizată în raportul de expertiză tehnică auto nr. 3.054.457 din 25.10.2010, din cuprinsul cărui, rezultă că învinuitul C. I. C. a încălcat dispozițiile art. 48 din OUG nr. 195/2002, care prevăd obligativitatea conducătorilor auto să respecte regimul legal de viteză, dar și să adapteze viteza (să reducă viteza) la condițiile de drum (întuneric, ploaie, ceață, drum lunecos etc) pentru a putea efectua orice manevră în condiții de siguranță, aceasta fiind observarea din timp a bicicletei chiar dacă era nesemnalizată luminos, astfel încât să fi putut opri autoturismul până în spatele bicicletei dacă din sens opus venea vreun alt vehicul și nu se putea efectua depășirea.

Viteza autoturismului condus de C. I. C. a avut la momentul survenirii pericolului de accident (momentul în care a fost observată prezența bicicletei, în deplasare pe banda auto) o valoare de 77,34 Km/oră, viteza maximă a autoturismului admisă în localități fiind de 50 Km/oră.

Starea de pericol a fost creată de conducătorul auto - învinuitul C. I. C., prin deplasarea cu o viteză peste limita legală admisă și neadaptarea vitezei auto la condițiile de drum (art. 48 din OUG nr. 195/2002), cât și de către biciclist - învinuitul/parte vătămate - N. C. care a condus bicicleta pe drumurile publice, fără să fie echipată cu mijloace de iluminare și dispozitive reflectorizante -fluorescente, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, încălcând prevederile art. 70 din OUG nr. 195/2002, cât și art. 161 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002.

Ulterior, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice, pentru a se stabili dinamica producerii accidentului, viteza inițială de deplasare a autovehiculului și viteza la impact, precum și posibilitățile de evitare și prevenire a accidentului, concretizată în raportul de expertiză criminalistică nr. 62 din 25.02.2013, întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, concluzionându-se că învinuitul C. I. C., putea să evite producerea evenimentului rutier dacă ar fi circulat la o viteză adaptată la condițiile de drum existente la acel moment, la prevenirea acestuia putând contribuii și învinuitul/parte vătămate N. C., dacă bicicleta condusă de către acesta ar fi fost echipată cu sistem de iluminare în stare de funcționare, corespunzător condițiilor de drum existente.

În drept, fapta învinuitului C. I. C. care la data de 28.11.2009, în jurul orei 20,15, a condus autoturismul marca BMW pe drumurile publice, iar pe fondul nerespectării vitezei legale de deplasare în localitate și adaptării acesteia la condițiile de drum existente la acel moment (întuneric, carosabil umed), a lovit din spate bicicleta condusă de învinuitul/parte vătămate N. C., ce nu era echipată corespunzător condițiilor de drum, având pe portbagajul din spate pe partea vătămată N. L. - ambii neavând îmbrăcămintea prevăzută cu elemente reflectorizante sau veste reflectorizante, în urma impactului rezultând vătămarea corporală a părții vătămate N. L. (90-100 zile îngrijiri medicale) și a învinuitului/parte vătămate N. C. (14-15 zile îngrijiri medicale), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă (partea vătămată N. L. - fostă M.), prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal și ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal (parte vătămată N. C.), ambele cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

În raport de probatoriul administrat în cauză, s-a reținut culpa comună în producerea accidentului, atât a învinuitului C. I. C., cât și a învinuitului/parte vătămată N. C..

Fapta învinuitului N. C. de a conduce, în seara de 28.11.2009, bicicleta pe drumurile publice, având pe portbagajul acesteia pe partea vătămată N. L., fără ca vehiculul să fie echipat corespunzător condițiilor de drum și fără ca aceștia să poarte îmbrăcăminte prevăzută cu elemente reflectorizante - fiind lovit din spate de autoturismul condus de învinuitul C. I. C. - în urma impactului rezultând vătămarea corporală a părții vătămate N. L., care a necesitat pentru vindecare 90-100 zile îngrijiri medicale se încadrează în prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, însă întrucât în cursul urmăririi penale partea vătămată N. L. s-a împăcat cu învinuitul N. C., față de acesta se va dispune încetarea urmăririi penale pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă din culpă, prev. de art. 184 al.2,4 Cp., operând prevederile art. 10 lit. h Cod procedură penală, coroborate cu art. 184 alin. 6 Cod penal.

În sarcina învinuitului N. C. nu au fost reținute dispozițiile art. art. 184 alin. 41 Cod penal (fapta comisă de o persoană aflată în stare de ebrietate) întrucât din probatoriul administrat nu a rezultat că acesta se afla în stare de ebrietate.

Aspectul că acesta avea o alcoolemie de 1,80 gr o%, respectiv 1,60 gr,%o nu este suficient pentru a se aprecia că se afla în stare de ebrietate, stare care presupune tulburarea psihofiziologică produsă de influența intoxicației alcoolice asupra însușirilor psihofizice ale învinuitului și rezultă din tulburările psihosenzoriale caracterizate prin dezorientare, confuzie, alterarea judecății, a memoriei, cât si tulburările neuromusculare constând în special în tulburări de echilibru si coordonare deosebit de periculoase pentru siguranța circulației.

Ori, în speță a rezultat că învinuitul N. C. a avut păstrată capacitatea de a conduce bicicleta pe drumurile publice transportând pe portbagajul din spate pe partea vătămată N. L., fără a prezenta tulburări psihofiziologice și psihosenzoriale (tulburări de echilibru și coordonare, dezorientare, confuzie etc.)

. administrate în cauză, respectiv proces verbal de cercetare la fața locului, schița locului accidentului și planșa foto anexă, certificate medico-legal nr. 1664/C din 30.11.2009 și nr. 1689/C din 04.12.2009, emise de Serviciul Județean de Medicină Legală O., raportul de expertiză tehnică nr. 3.054.457, întocmit de expertul tehnic auto ing. B. D. și nr. 62 din 25.02.2013 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, plângerea și declarațiile părții vătămate N. L. ,declarațiile martorilor Ș. D. I., Ș. D. I., C. V., C. F. M., plângerea și declarațiile învinuitului/ parte vătămată N. C., declarațiile învinuitului C. I. C. instanța a reținut că în seara de 28.11.2009, în jurul orei 20,15 în timp ce conducea autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare provizoriu DJ-_, în care se aflau martorele Ș. D. I. și Ș. D. I., deplasându-se din direcția Drăgănești - O. în direcția Slatina, pe . orașul Drăgănești - O., județul O., învinuitul a lovit din spate bicicleta condusă de învinuitul N. C., ce se deplasa în aceeași direcție de mers, pe portbagajul spate al bicicletei aflându-se partea vătămată N. L. (fostă M.).

Prin încheierea de ședință din data de 10.04.2014 dată în camera de Consiliu, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.730/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. și a dispus începerea judecății cauzei, încheiere ce a rămas definitivă prin neformularea vreunei contestații în cauză.

Inculpatul C. I. C., fiind audiat în ședința publică din 09.dec.2014 a recunoscut în totalitate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat ca judecata sa să se facă în baza art.396 al.10 C.p.p. și art. 374 al.4 C.p.p. pe baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală.

Față de această manifestare de voință, având in vedere și probele administrate în faza de urmărire penală în ceea ce privește latura penală instanța a constatat că referitor la inculpatul parte vătămată N. C. care în urma accidentului de circulație a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 14 – 15 zile de îngrijiri medicale dar această faptă a fost dezincriminată fiind aplicabile in cauză dispoz.art.4 din N.c.p. în temeiul art. 16 al. 1lit.b. din N.c.p. deoarece potrivit art. 196 alin.1. din N.c.p., fapta de vătămare corporală din culpă care a necesitat pentru vindecare un număr de maximum 90 de zile de îngrijiri medicale pentru a fi infracțiune trebuie să fie săvârșită de o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituite prin ea însăși infracțiune, situație care nu se regăsește în speța de față, așa încât, in temeiul art. 396 alin.5 C.p.p. cu referire la art. 16 al.1 lit.b. C.p.p. cu aplicarea dispoz. art. 4 C.p. urmează să dispună achitarea inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

În ceea ce privește persoana vătămată N. L., fostă M., instanța a apreciat că s-a făcut dovada atât a existenței infracțiunii, a săvârșirii acesteia de către inculpat cât și a vinovăției acestuia, lucru ce rezultă atât din probele administrate în faza de urmărire penală cât și din recunoașterea inculpatului, din declarația dată în fața instanței prin care a solicitat să i se aplice în cauză dispoz.art.374 din C.p.p. în sensul de a fi judecat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală pentru a beneficia de reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.

Instanța a apreciat că sunt mai favorabile inculpatului dispozițiile din vechiul cod penal, situație în care în temeiul art. 184 al.2 și 4 V.p.c. cu aplicarea art. 5 N.c.p. art. 396 al.10 C.p.p, art. 374 al.4 C.p.p., art. 74 lit.a, art. 76 lit.e V.c.p. „ având in vedere că inculpatul este la primul conflict cu legea penală, cât și comportamentul acestuia anterior săvârșirii infracțiunii, a dispus condamnarea inculpatului C. I. C. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

Instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului situație in care in temeiul art. 81 din V.c.p. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 3 luni care va constitui termen de încercare in conformitate cu dispoz.art. 82 din V.c.p.

Instanța a făcut aplicarea art. 71 al.1 din C.p. și a dispus interzicerea inculpatului a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza II-a, și lit.b din C.p. pe perioada executării pedepsei, pedeapsa accesorie a cărei executare a fost suspendată pe perioada termenului de încercare în conformitate cu dispoz.art. 71 al.5 din C.p.

În temeiul art. 359 C.p.p. s-a atras inculpatului atenția asupra dispoz.art.83 C.p. referitoare la cauzele de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

În ceea ce privește latura civilă, instanța a constatat întemeiată în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată N. L., fostă M., care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 40.000 lei cu titlul de despăgubiri materiale și 40.000 lei cu titlul de daune morale apreciind că în ceea ce privește despăgubirile materiale partea civilă a făcut dovada prin probele administrate in cauză, respectiv acte și martori, că a suferit un prejudiciu în cuantum de 20.000 lei iar în ceea ce privește daunele morale instanța a apreciat că de asemenea partea civilă a suferit un prejudiciu moral de 30.000 lei, având in vedere suferințele pe care aceasta le-a îndurat urmare a accidentului de circulație, numărul mare de zile de îngrijiri medicale, perioada destul de lungă de imobilizare a acesteia la pat, cât și disconfortul fizic și psihic pe care a trebuit să-l suporte o perioadă de peste 1 an de zile prin folosirea a celui aparat protetic la picior pentru a se putea deplasa.

Instanța a apreciat în același timp că la producerea accidentului a contribuit și inculpatul parte vătămată N. C. care sub influența băuturilor alcoolice a transportat-o pe partea vătămată pe portbagajul bicicletei sale care nu era echipată corespunzător pentru deplasarea pe timp de noapte apreciind instanța că acesta are o culpă de 30% în producerea accidentului iar inculpatul C. I. C. de 70%, situație in care reținând și faptul că autoturismul condus de inculpat era asigurat la . urmează ca in temeiul art. 397 C.p.p. cu referire la art. 20 C.p.p. și art. 1349 C.civ. să oblige asiguratorul . la plata către partea civilă N. L. a sumei de_ lei cu titlul de daune materiale și suma de_ lei cu titlul de daune morale.

Totodată instanța a admis și acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Județean de Urgență O. și în temeiul art. 1397 C.p.p. cu referire la art. 20 C.p.p, și art. 1349 C.civ. și a obligat asiguratorul . să achite Spitalului Județean de Urgență O. suma de 1547 lei cu titlul de despăgubiri civile din care suma de 1529,64 lei reprezintă cheltuieli cu spitalizarea efectuate pentru partea vătămată N., fostă M. L. și 17,36 lei pentru partea vătămată N. C..

Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel partea civilă ., precizând că la acordarea daunelor morale în cuantum de 14.000 lei instanța de fond nu a avut în vedere faptul că acestea nu au fost dovedite cu documente justificative așa cum prevede art.49 din Norma Ordinului CSA nr.5/2009.

De asemenea, mai arată apelanta, la obligarea sa la plata sumei de 2500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, instanța de fond nu a avut în vedere art.49 din Norma Ordinului CSA nr.5/2009, în care nu se regăsește această situație în care o societate de asigurări este obligată să achite cheltuieli judiciare către stat, acestea rămânând în sarcina inculpatului.

La stabilirea daunelor materiale și morale să se aibă în vedere buna credință a societății, care a fost de acord cu suma de 10.000 lei reprezentând daune morale, conform adresei depuse la dosarul cauzei, daune ce au fost calculate conform Ghidul pentru soluționarea daunelor morale, emis în anul 2012 de către F. de Protecție al Victimelor Străzii, singurul material elaborat în vederea conturării unui sistem de referință la care să se poată raporta atât justițiabili cât și instanțele de judecată, cât și la plata daunelor materiale în măsura în care acestea ar fi fost dovedite cu documente conform art.46 din Ordinul CSA 21/2009.

Analizând temeinicia și legalitatea sentinței prin prisma motivelor formulate de apelată instanța de control judiciar apreciază ca nefondat apelul formulat.

Astfel, prima instanța a stabilit în mod corespunzător cuantumul daunelor către partea civilă în raport de situația concretă respectiv de leziunile pe care aceasta le-a suferit, numărul de zile de îngrijiri medicale precum și de proporția culpei așa cum a fost aceasta reținută de prima instanță și nu a fost contestată de niciuna din părți respectiv 70% inculpatul și 30% soțul victimei, numitul N. C.. Se mai are în vedere și împrejurarea că partea vătămată a fost nevoită să suporte și o intervenție chirurgicală.

Chiar și în situația în care partea vătămată nu deține înscrisuri privind cheltuielile efectuate cu ocazia spitalizării precum și pentru îngrijirile ulterioare, temeiul fiind răspunderea civilă delictuală, înscrisurile nu reprezintă unicul mijloc de proba. Astfel, aflându-ne în situația unui fapt juridic drept izvor de obligații, dovada poate fi făcută cu orice mijloc de probă, proba testimonială fiind admisibilă în toate cazurile în care legea nu prevede altfel.

Martorii audiați în cauză precizează că partea vătămată a suferit un prejudiciu material în urma celor întâmplate, martora N. E. fiind cea care a ajutat-o să se îngrijească până când i-a fost scoasă tija din picior. A pretinde părții vătămate ca în situația în care se găsea după accident, fiind internată în S. Slatina unde a suferit o intervenție chirurgicală, să se preocupe de înscrisurile probatorii care să dovedească aceste cheltuieli este excesiv, fiind evident că aceasta era interesată în primul rând de restabilirea sănătății.

Nici critica privind cheltuielile judiciare către stat nu este fondată având în vedere disp. art. . 274 alin. 3 cpp .

Față de cele expuse, apelul formulat asigurator va fi respins ca nefondat în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b CPP.

În temeiul art. 275 alin. 2 cpp va obliga apelanta la 500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă și 100 la lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de către asiguratorul S.C. C. A. S.A. SUCURSALA C. împotriva sentinței penale nr. 36 din data de 16.02.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, ca nefondat.

Obligă apelantul la 500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă și 100 la lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2015.

Președinte, Judecător,

I. E. T. C. B.

Grefier,

Ș. C. D.

Red.jud-I.E.

J.fond: G.D.

G.S/9ex.

← Mandat european de arestare. Sentința nr. 91/2015. Curtea de...		Ucidere din culpă (art.192 NCP). Decizia nr. 892/2015. Curtea... →

Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 910/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 910/2015. Curtea de Apel CRAIOVA