Ucidere din culpă (art.192 NCP). Decizia nr. 892/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 892/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 2629/311/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 892
Ședința publică de la 16 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. E.
Judecător T. C. B.
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror M. B.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol judecarea apelurilor declarate de către inculpatul S. M. F. și partea responsabilă civilmente . SA împotriva sentinței penale nr. 1093 din data de 17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, având ca obiect acțiunea penală pornită împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă (art.192 NCP).
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelantul inculpat S. M. F., reprezentat de avocat C. R., apărător ales și avocat M. C., apărător desemnat din oficiu, apelanta parte responsabilă civilmente . SA și părțile civile G. E. C., G. I. și G. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Avocat C. R., pentru apelantul inculpat S. M. F., solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea depunerii la dosarul cauzei de înscrisuri în circumstanțiere și în vederea audierii inculpatului, solicitând totodată încuviințare efectuării unui referat de evaluare privind pe inculpatul S. M. F. de către Serviciul de Probațiune O..
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu se opune amânării judecării cauzei și efectuării unui referat de evaluare privind pe inculpatul S. M. F..
Avocat A. I., având cuvântul cu privire la cererea de amânare formulată de avocat C. R., solicită respingerea acesteia întrucât se urmărește tergiversarea soluționării cauzei. Totodată precizează că în raport de practica judiciară, legislația în materie și necesiatatea judecării cu celeritatea a cauzei nu se impune efectuarea unui referat de evaluare privind pe inculpat. Dealtfel nu se impune amânarea judecării cauzei pentru audierea inculpatului având în vedere că în cauză au fost acordate mai multe termene la solicitarea acestuia, astfel încât avea posibilitatea să se prezite la instanță pentru audiere.
Avocat C. R. învederează instanței că nu urmărește tergiversarea soluționării cauzei, precizând că poate să pună concluzii pe fondul cauzei la acest termen. Totodată mai învederează că inculpatul este plecat la muncă în Franța.
Instanța, analizând actele și lucrările dosarului, respinge cererile formulate de avocat S. M. F., apreciindu-le ca fiind neîntemeiate, în condițiile în care la dosar există probe suficiente în individualizarea pedepsei, iar în condițiile în care inculpatul are apărător ales, cauza fiind soluționată în procedura simplificată prev.de art.375 C.p., inculpatul fiind citat în condițiile legii la soluționarea apelului, respinge cererea de acordare a unui termen în vederea citării inculpatului.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat C. R., având cuvântul pentru apelantul inculpat S. M. F., solicită admiterea apelului, atât în ceea ce privește soluționarea laturii penale cât și a laturii civile.
Astfel, se solicită reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, în raport de circumstanțele reale ale faptei, împrejurări ce impun reținerea unui alt procent al culpei delictuale a inculpatului, mai mic decât cel care a fost reținut de către prima instanță.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, se solicită diminuarea daunelor civile acordate, în raport de micșorarea culpei inculpatului, solicitată.
Mai sunt invocate de către inculpat circumstanțele de ordin personal, lipsa antecedentelor penale.
De asemenea, apărătorul solicită admiterea apelului formulat de asigurător.
Avocat A. I., având cuvântul pentru părțile civile G. E. C., G. I. și G. G., solicită respingerea apelurilor formulate în cauză, în condițiile în care prima instanță a reținut în mod corect, atât starea de fapt cât și dispozițiile legale incidente.
Împrejurarea că victima era sub influența alcoolului, nu prezintă relevanță sub aspectul reținerii unei alte proporții a culpei acesteia, atâta timp cât victima nu circula pe carosabil.
Soluția instanței de fond este legală și temeinică, în condițiile în care inculpatul a încercat să influențeze martorii cu privire la împrejurările descrierii locului accidentului, iar comportamentul acestuia, ulterior faptei, nu a fost în sensul recuperării prejudiciului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelurilor declarate de inculpatul S. M. F. și partea responsabilă civilmente . SA împotriva sentinței penale nr. 1093 din data de 17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, cu obligarea la cheltuieli judiciare statului.
CURTEA
Asupra cauzei de față ,constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1093 din data de 17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în baza art. 192 alin. 1, 2 Cod penal raportat la art. 396 alin. 10 C.p.p., cu aplicarea art. 5 C.p. a condamnat pe inculpatul S. MIHAITA F., la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infracțiunii de ucidere din culpa.
In baza art. 336 alin. 1 Cod penal raportat la art. 396 alin. 10 C.p.p., cu aplicarea art. 5 C.p. a condamnatpe acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante.
In baza art. 38 alin. 1 lit. a si 39 lit. b C.p., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului urmand ca acesta sa execute pedeapsa rezultanta de 2 ani si 6 luni, in regim de detentie conform art. 60 C.p.
În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) si i) C. pen. i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de conduce autovehicule, pe o perioadă de 3 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei .
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) si i) C. pen. i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a mai conduce autovehicule, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
In baza art. 25 si 396 C.p.p., s-au admis in parte actiunile civile formulate de partile civile G. C., G. I. si G. G. si obliga inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. O. I. GROUP S.A. cu sediul in Bucuresti, ., sector 1, sa plateasca urmatoarele sume de bani:sumele de 40.000 euro echivalent in lei la data efectuarii platii cu titlu de daune morale si 1400 lei cu titlu de daune materiale catre partea civila G. E. C.; sumele de 40.000 euro echivalent in lei la data efectuarii platii cu titlu de daune morale si 8600 lei cu titlu de daune materiale catre fiecare dintre partile civile G. I. si G. G..
În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. O. I. GROUP S.A. la plata sumei de 2164 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de parti catre G. E. C. si 1600 lei catre fiecare dintre partile civile G. I. si G. G..
In baza art. 274 alin. 1 si 3 C.p.p., a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. O. I. GROUP S.A. la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina nr 4565/P/2012 din data de 12.03.2014 inregistrat pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr._ s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului S. Mihaita F. pentru savirsirea infractiunilor prev de art 192 alin 1 si 2 N Cod penal si art 336 alin 1 N Cod penal cu aplic art 38 N Cod penal si art 5 N Cod penal.
Din continutul actului de sesizare rezultă că inculpatul în noaptea de 28/29.07.2012 avand o alcoolemie peste limita legala prevazuta de lege a condus un vehicul pe drumurile publice si a accidentat mortal pe G. L. I., acesta din urma circuland la randul sau pe partea carosabila a unui drum european si fara a avea aplicate pe haine pe timp de noapte elemente reflectorizante luminoase.
In cursul judecatii a fost audiat inculpatul care a recunoscut savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa solicitand ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale.
Sotia si parintii victimei s-au constituit parti civile in procesul penal, dupa cum urmeaza:
- G. C. – sotia victimei s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 100.000 euro din care suma de 15.000 euro reprezinta daune materiale si suma de 85.000 euro daune morale
- G. I. si G. G. – parintii victimei s-au constituit parti civile in procesul penal cu sumele de cate 50.000 euro fiecare din care suma de 10.000 euro reprezinta daune materiale si suma de 40.000 euro daune morale.
S-a invederat instantei ca la constituirea ca parte civila a persoanelor mentionate mai sus, a fost avuta in vedere culpa . a victimei, astfel cum s-a sustinut in actele de urmarire penala.
Din fisa de cazier a inculpatului rezulta ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
Analizind materialul probatoriu administrat in cauza instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
La data de 29.07.2012, în jurul orelor 7,20, organele de cercetare penală au fost sesizate despre faptul că pe DN 65 E 574, la KM 89+ 100 m, s-a produs un accident de circulație soldat cu victime omenești.
Urmare acestei sesizări, lucrătorii de poliție s-au deplasat la fața locului unde, au găsit autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, proprietatea ., în afara părții carosabile, în șanțul din partea dreaptă a drumului pe direcția de mers Scornicești-Pitești.
In șanțul adițional al DN 65 E 574, pe direcția de deplasare Scornicești-Pitești, a fost găsită o victimă de sex masculin, fiind identificată în persoana numitului G. L. I., care era decedată.
S-a constatat că autoturismul cu nr. de înmatriculare_, a fost condus de către numitul S. M. F..
Întrucât conducătorul auto emana miros puternic de alcool, a fost testata cu aparatul etilotest care, a indicat o valoare de 0,72 mg/l alcool pur în aerul expirat, situație în care a fost condus la Spitalul Județean Slatina în vederea recoltării de mostre biologice.
La fața locului nu au fost găsite urme de frânare care să provină de la autoturismul implicat în accident.
Secțiunea de drum unde s-a produs accidentul rutier, era delimitat prin marcaje rutiere, iar în zona respectivă nu existau indicatoare de restricție
La fața locului au fost identificați martorii P. M. F. și Mucioiu C. A..
Cu această ocazie au fost efectuate fotografii judiciare, din care rezultă locu producerii accidentului, obiectele găsite pe carosabil și acostamentul sensului de deplasare Slatina-Pitești, locul unde a fost găsit cadavrul numitului G. L. I. dimensiunile părții carosabile, pozițiile autoturismului implicat în accident, avariile acestuia.
Urmare măsurătorilor efectuate s-a întocmit schița locului faptei.
Din Buletinului de analiză toxicologică nr. 1030/1031/09.08.2012 s-a stabilit ca inculpatul avea o concentrație alcoolică de 1,30 g %o, rezultată din analiza primei probe de sânge, prelevată la ora 0545.
Pe parcursul cercetărilor inculpatul a solicitat interpretarea retroactivă alcoolemiei, iar din raportul de expertiză medico-legală nr. 358/i/2013, întocmit de I.N.M.L.-M. Minovici -București, rezultă că la data de 29.07.2012, orele 02,30 inculpatul S. M. F. ar fi putut avea o alcoolemiei teoretică în creștere de cca., 1,05-1,35 gr.%o în funcție de ritmul individual de absorbție al alcoolului în organism și cantitatea de coniac consumată.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 209/A/08.11.2012, rezultă ca moartea numitului G. lonuț L. a fost violentă și s-a datorat edemului bulbar ascendent, urmare a traumatismului vertebro medular cu fractură-luxație occipitală și fractură luxație cervicală, în condițiile unui politraumatism prin accident rutier.
Leziunile traumatice s-au putut produce cel mai probabil, prin lovire cu și de corpuri contondente și târâre în condițiile stabilite de anchetă și au legătură directă ș necondiționată de cauzalitate cu decesul.
In sângele recoltat la autopsie s-a constatat că victima a avut o concentrație de 1,25gr%o.
In cauză s-a efectuat o expertiză tehnică auto, din care rezultă că în momentul impactului cu victima, conducătorul auto a avut o viteză de 106,58 km/h, iar viteza admisă pe drumurile europene este de 100 km/h.
Din conținutul raportului rezultă că victima se deplasa pe carosabil, pe banda lui de mers, în sens invers autoturismului.
Potrivit raportului de expertiză, rezultă că starea de pericol a accidentului a fost creată, atât de victimă, cât și de conducătorul auto.
Moștenitorii victimei au solicitat efectuarea unei alte expertize tehnice, iar expertul ales a prezentat un punct de vedere cu privire la expertiza tehnică ce face obiectul acestei cauze, din care rezultă că, viteza estimată de deplasare autoturismului implicat în accident în momentul impactului a fost de 107-108 km/h.
Expertul a apreciat că existau posibilități tehnice de a evita producerea accidentului de către inculpatul S. M. F., luând în calcul faptul că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice și că, în condițiile unei circulații nocturne cu vizibilitate redusă, trebuia să aibă un comportament preventiv, încât să poată efectua o manevră de evitare a accidentului.
In cauză a fost audiat martorul A. G. C., care a declarat că în seara de 29.07.2012, împreună cu victima G. L. lonuț, au fost la un bar pe raza ., iar în jurul orelor 22,02, se deplasau de la bar către locuința sa, cu precizarea că, martorul se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului, iar victima pe partea stângă a carosabilului, moment în care a auzit o bubuitură și a observat ca un autoturism marca L., care circula dinspre Optași către Colonești s-a răsturnat pe partea dreaptă în afara părții carosabile
Martorul s-a deplasat la fața locului și a observat că victima era întinsă pe iarbă, fapt pentru care a sunat la 112 și la scurt timp a sosit un echipaj de poliție și ambulanța.
El precizează că, cel care a condus autoturismul a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o valoare de 0,72 mg/l, alcool pur în aerul expirat.
In autoturismul implicat în accident s-au aflat și martorii Mucioiu (P.) M. F. și Mucioiu C. A., care au declarat că la data de 29.07.2012, orele 02,30, se aflau în autoturismul condus de către inculpat pe DN 65 E574 și se deplasau pe direcția Optași Colonești, și la un moment dat au observat pe partea carosabilă un pieton pe care conducătorul auto nu l-a putut evita, iar după impact s-au răsturnat cu autoturismul pe partea dreaptă a drumului în afara părții carosabile .
Cu ocazia audierii sale, inculpatul S. M. F. a recunoscut săvârșirea faptelor, declarând că, în noaptea de 28/29.07.2012, a plecat de la domiciliul său din . martorii Mucioiu (P.) M. F. și Mucioiu C. A., cu autoturismul cu nr._, condus de el, către ., iar pe raza ., respectiv la o stație PECO au oprit unde a consumat băuturi alcoolice, respectiv coniac.
Impreună cu persoanele menționate mai sus, inculpatul a condus autoturismul pe DN 65 E574, în afara loc. Optași, iar pe sensul său de mers a observat o persoană pe care nu a putut să o evite datorită faptului că din sens opus circula o altă mașină.
Atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, regretand faptele comise.
De asemenea inculpatul a solicitat ca judecata sa aiba loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, recunoscand in totalitate faptele savarsite asa cum au fost retinute in actul de sesizare al instantei si nu a solicitat administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere depuse la dosar.
Analizand continutul dosarului de urmarire penala pentru solutionarea laturii penale instanta a constatat ca din probele administrate rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Instanta a apreciat ca fapta inculpatului S. Mihaita F. care în noaptea de 28/29.07.2012, avand o alcoolemie peste limita legala prevazuta de lege a condus un vehicul pe drumurile publice si a accidentat mortal pe G. L. I. care circula pe partea carosabila fara a avea aplicate pe haine pe timp de noapte elemente reflectorizante luminoase, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpă, prev de art. 192 al.1,2 N.C.p. și conducerea unui vehicul influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de 336 alin. 1 N.C. P.., cu aplic. 38 N. C.p comb. cu art. 5 C.pen.
S-a apreciat ca actionind in acest mod inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si desi nu a urmarit producerea lui prin savirsirea acelei fapte retinindu-se sub aspect subiectiv ca forma de vinovatie culpa cu prevedere.
Instanta a apreciat ca in raport de probatoriul administrat in cauza vinovatia inculpatului sub aspectul culpei nu este una exclusiva retinandu-se in sarcina victimei de asemenea vinovatia in producerea accidentului rutier prin aceea ca la data producerii evenimentului rutier circula pe partea carosabila, fara a avea aplicate pe haine pe timp de noapte elemente reflectorizante luminoase.
Vinovatia inculpatului sub forma culpei a fost dovedită cu urmatoarele mijloace de proba: procesul verbal de cercetare la fata locului, plansa foto, schita locului faptei, buletine de analiza toxicologica alcoolemie, raport de constatare medico legala, rapoarte de expertiza tehnica auto, declaratii martori, declaratii inculpat, inscrisuri.
F. de aceste aspecte instanta a apreciat ca vinovatia inculpatului in producerea accidentului rutier va fi retinuta in proportie de 80% iar vinovatia victimei se va retine in proportie de 20%.
La individualizarea pedepsei stabilită în sarcina inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
F. de aceste elemente, respectiv atitudinea sincera si de regret a inculpatului in cursul procesului penal, persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale ale acestuia, precum si urmările faptelor inculpatului instanța a apreciat ca aplicarea unei pedepse cu închisoarea in regim de detenție este de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv al sancțiunii aplicate.
Astfel in baza art. 396 alin 2 c.p. instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru savarsirea infracțiunii de ucidere din culpa si 1 an si 6 luni pentru savarsirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului urmând a face aplicarea dispoz art 38 alin 1 lit a si art 39 alin 1 lit b Cod penal dispozitii care reglementeaza pedeapsa aplicata in cazul concursului de infractiuni.
În cauza de față, raportat la natura și gravitatea infracțiunilor, împrejurările cauzei și persoana inculpatului dar ținând cont și de faptul că pedeapsa principală stabilită este închisoarea, instanța a apreciat că se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prevăzută de dispozițiile art. 66 din Codul penal.
Așadar, în baza art. 66 alin. 1 lit. a, b si i C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a conduce autovehicule pe o perioadă de 3 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei .
Pedeapsa accesorie este pedeapsa ce poate fi aplicată persoanei fizice alături de pedeapsa închisorii, constând în interzicerea unuia sau a mai multor drepturi a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.
Având în vedere drepturile care vor fi interzise inculpatului ca pedeapsă complementară, în baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b si i C. pen., instanța a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, si dreptul de a mai conduce autovehicule, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța a constatat că pe parcursul soluționării cauzei s-au constituit părți civile în procesul penal sotia si parintii victimei dupa cum urmeaza: G. C. – sotia victimei s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 100.000 euro din care suma de 15.000 euro reprezinta daune materiale si suma de 85.000 euro daune morale și G. I. si G. G. – parintii victimei s-au constituit parti civile in procesul penal cu sumele de cate 50.000 euro, fiecare, din care suma de 10.000 euro reprezinta daune materiale si suma de 40.000 euro daune morale.
La termenul din data de 16.12.2014, au fost audiate pe latură civilă, în legătură cu pretențiile părților civile martorii Turlea A. M., G. A. P. si G. D. F., depozitiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.
In ceea ce priveste prejudiciul material solicitat de sotia victimei, numita G. C., estimat la_ euro, instanta a constatat ca partea civila justifica prejudiciul creat prin existenta a doua credite efectuate in timpul relatiei avute cu defunctul. Astfel partea civila a aratat ca a imprumutat de la banca suma de 3500 lei inaintea casatoriei cu victima si suma de_ euro de la matusa partii civile in vederea achizitionarii unui apartament.
In privinta sumei de 13 000 euro, solicitata de partea civila, instanta a constatat ca sustinerile petentei nu sunt sustinute de alte probe prin care sa se stabileasca cu certitudine existenta imprumutului invocat. Astfel, instanta a constatat ca la dosarul cauzei nu exista nici un inscris doveditor al sumei respective, existand numai declaratia martorului G. A. P., sora partii civile G. C., care desi face referire la un imprumut efectuat de partea civila de la o matusa a sa, in depozitia sa martora face vorbire de suma de aproximativ 12 000 euro.
Instanta a constatat ca, desi partea civila avea posibilitatea dovedirii sumei indicate mai sus printr-un act de proprietatea cu privire la apartamentul achizitionat, in cauza de fata aceasta nu a facut dovada clara a imprumutului in cuantum de_ euro.
In ceea ce priveste suma de 3500 lei solicitata cu titlu de daune materiale de partea civila G. C., instanta a constatat ca prin inscrisurile existente la dosarul cauzei se face dovada imprumutului sumei respective de la o societate bancara, imprumut care s-a efectuat pe o perioada de 30 de luni, incepand cu data de 30.08.2011, urmand ca cererea de acordare a acestei sume de bani sa fie admisa in parte.
Instanta a apreciat ca desi, imprumutul a fost realizat inainte de incheierea casatoriei dintre partea civila si victima, acesta s-a derulat si pe perioada casatoriei dintre cei doi, fiind fara dubiu faptul ca acesta a reprezentat o datorie . soti care,dn declaratia martorului G. D. F., rezultand ca cei doi soti au imprumutat suma respectiva in vederea efectuarii nuntii. Tot in considerentul ca imprumutul de 3500 de lei a reprezentat o datorie . in vedere numai jumatate din suma indicata, respectiv suma care de 1750 lei, redusa cu un procent corespunzator gradului de vinovatie al victimei, acesta constituind motivul pentru care instanta ii va acorda partii civile suma solicitata in parte, obligandu-l pe inculpat, in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. O. I. GROUP S.A. la plata acestei sume de bani.
In ceea ce priveste daunele materiale solicitate de partile civile G. I. si G. G., instanta apreciaza ca prin depozitiile martorului Turlea A. M. a fost facuta dovada cheltuielilor efectuate in legatura cu locul de veci al victimei, inmormantarea si pomenirea acesteia pana in prezent. Astfel instanta constata ca la inmormantarea victimei a fost cheltuita suma de 5000 lei, la pomenirea de 3 saptamani suma de 2000 lei, la pomenirea de 6 saptamani suma de 5000 lei, iar de la data decesului pana in prezent i s-au factu victimei din sase in sase luni slujbe de pomenire pentru care s-a cheltuit de fiecare data suma de 1500 lei. De asemenea se constata ca pentru crucea victimei, părinții acesteia au platit suma de 2000 lei.
Instanța a acordat sumele mentionate mai sus care vor fi reduse cu 20% conform gradului de vinovatei retinut in sarcina victimei. Astfel inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. O. I. GROUP S.A va fi obligat catre fiecare dintre cei doi parinti ai victimei la plata sumei de 8600 lei cu titlu de daune materiale.
In ceea ce privește cheltuielile ulterioare pe care partile civile G. I. si G. G. urmează a le face in legătura cu pomenirea G. L. I., instanța a apreciat ca pentru ca un prejudiciu patrimonial sa dea dreptul victimei de a cere obligarea autorului faptei ilicite la repararea lui este necesar sa îndeplinească doua condiții: sa fie cert si sa fie nereparat. Un prejudiciu este cert atunci când existenta lui este sigura, neîndoielnica si totodată, poate fi evaluat in prezent.
Sub acest aspect s-a constatat că deși prejudiciul viitor există în mod evident, acesta nu are un caracter determinat sau determinabil pe baza probelor administrate. Pe de altă parte, admiterea acțiunii civile sub acest aspect și obligarea inculpatului si a partii responsabile civilemnte la plata unei sumei al cărei cuantum a fost stabilit în mod arbitrar de partea vătămată este lipsită de fundament juridic.
In ceea ce priveste cererile de despagubiri pentru daunele morale, partile civile au suferit cu siguranta un prejudiciu nepatrimonial, respectiv suferintele psihice cauzate de decesul fiului, respectiv sotului acestora.
Incalcarea acestor valori genereaza dreptul si obligatia la repararea consecintelor si, chiar daca este adevarat ca prejudiciul nepatrimonial nu are un continut economic, evaluarea acestuia nu inseamna stabilirea echivalentei in bani a valorilor incalcate prin fapta ilicita dar s-a statuat ca atingerile aduse acestei valori manifestindu-se concret permit aprecierea intensitatii si gravitatii lor in raport de toate imprejurarile cauzei, de modul de actiune, de consecinte.
Asadar, dimensiunea prejudiciului moral urmeaza a se stabili nu doar in raport de intensitatea durerilor psihice suferite de partile civile dar si a imprejurarilor concrete in care s-a petrecut fapta, gravitatea acesteia si vinovatia inculpatului, in forma culpei, de atitudinea manifestata de inculpati dupa producerea decesului victimei..
S-a statuat, de asemenea, ca repararea trebuie sa fie justa, dar ca nu s-ar putea acorda mai mult decit dauna suferita, deoarece savirsirea unei infractiuni nu este un prilej de imbogatire pentru persoana lezata.
In raport de situatia de fapt retinuta prin prisma probelor administrate si disp art 1357 din codul civil conform carora “cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie este obligat sa il repare”, acesta fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa dar si de acela ce a cauzat prin imprudenta sa, instanta a apreciat ca sunt indeplinite condițiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a inculpatilor respectiv existenta faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, implicarea in comiterea acesteia a inculpatului precum si legătura de cauzalitate dintre aceste elemente.
Instanța a apreciat ca acordarea sumei de 40 000 euro, echivalent in lei la data efectuării plații, pentru fiecare dintre cele trei parti civile, reprezintă o reparație echitabila in raport de suferințele psihice cauzate prin decesul victimei, astfel ca va fi obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. O. I. GROUP S.A la plata acestor sume către partile civile.
Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel inculpatul S. M. F. și partea responsabilă civilmente . SA.
Apelul inculpatului vizează netemeinicia și nelegalitatea hotărârii primei instanțe, atât în ceea ce privește soluționarea laturii penale cât și a laturii civile.
Pedeapsa aplicată este mult prea severă în ceea ce privește modalitatea de executare aleasă, atâta timp cât și circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și circumstanțele personale ale inculpatului impun o altă individualizare judiciară.
Astfel, se impune reținerea unei proporții mai mari a culpei victimei în producerea accidentului de circulație, victima circulând pe partea carosabilă, fără a purta veste reflectorizantă sau o altă sursă de lumină, dar și elementele de ordin personal ale inculpatului, lipsa antecedentelor, poziția procesuală adoptată.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, inculpatul critică cuantumul despăgubirilor acordate, acestea nefiind proporționale cu prejudiciul suferit de părțile civile.
Apelul părții responsabile civilmente vizează netemeinicia soluției instanței de fond, în măsura în care despăgubirile solicitate de părțile civile nu sunt proporționale în raport de gradul de vinovăție al victimei în producerea accidentului de circulație, în cauză impunându-se diminuarea daunelor morale acordate părților civile, precum și a daunelor materiale solicitate.
Analizând motivele de apel invocate cât și hotărârea instanței de fond sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art.417 și următ. C.p.p., se constată că apelurile formulate sunt fondate, astfel încât, în temeiul art. 421 alin.2 lit.a C.p.p., se vor admite, se va desființa sentința instanței de fond, în parte, sub aspectul laturii civile, astfel, va obliga inculpatul alături de asigurător la plata următoarelor sume, cu titlu de prejudiciu: suma de 80.000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă G. E. C.; suma de 8.600 lei, cu titlu de daune materiale și suma de 100.000 lei cu titlu de daune morale către p. civ. G. I.; suma de 8.600 lei cu titlu de daune materiale și suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă G. G..
Se va înlătura obligația asiguratorului la plata cheltuielilor judiciare către stat, pentru cele ce urmează:
În condițiile recunoașterii săvârșirii faptei de către inculpat și al însușirii probatoriilor administrate în faza de urmărire penală, instanța de apel constată că prezenta cauză a fost soluționată în procedura simplificată prevăzută de art.375 C.p.p.
Astfel, starea de fapt reținută în sarcina inculpatului, este în acord cu probatoriile administrate, interpretate în conformitate cu dispozițiile art.97 și următ. C.p.p., inculpatul a săvârșit infracțiunile prevăzută de art.192 alin.1, 2 C.p., respectiv art.336 alin.1 C.p.p..
În condițiile în care inculpatul conducând autovehiculul pe drumul public sub influența alcoolului, la testarea cu aparatul etilotest a fost indicată o valoare de 0,72 ml/l alcool pur, în aerul expirat, confirmată de interpretarea retroactivă a alcoolemiei solicitate de inculpat, raportul de expertiză medico-legală întocmit de INML M. Minovici București, ce concluzionează valoarea alcoolemiei, ca ridicându-se la 1,35 gr%o, a accidentat mortal pe victima G. L. I., care circula pe partea carosabilă, fără a avea aplicate pe haine, pe timp de noapte elemente reflectorizante luminoase, și victima fiind sub influența alcoolului cu o concentrație de 1,25 gr%o, în mod judicios în sarcina inculpatului au fost reținute infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și infracțiunea de ucidere din culpă.
Modalitatea în care instanța de fond a reținut proporția culpei pentru fiecare parte implicată în accidentul rutier, se apreciază că este corectă.
Inculpatul aflat sub influența băuturilor alcoolice, conducând pe timp de noapte cu viteza de 106,58 km/h, viteză ce depășește limita legală de 100 km/h pe drumul european, în aceste condiții având obligația de a adopta un comportament preventiv, specific circulației nocturne cu vizibilitate redusă, este în proporție mai mare vinovat în producerea accidentului de circulație, respectiv 80%, iar victima deplasându-se pe carosabil fără a avea aplicate pe haine elemente reflectorizante luminoase, în proporție de 20%, cum judicios s-a constatat în cauză, contrar susținerilor inculpatului.
De asemenea, regimul sancționar aplicat inculpatului, răspunde exigențelor art.74 C.p., pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție, precum și pedeapsa complementară, a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b,i C.p. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei fiind aplicată în raport de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, gravitatea deosebită a faptelor, existența concursului de infracțiuni, valorile sociale apărate prin sancționarea faptelor penale, dar și circumstanțele personale ale inculpatului.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, se constată, însă, că apelurile formulate de inculpat și asigurător sunt întemeiate.
Soția victimei, partea civilă G. C., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100.000 euro din care 15.000 euro reprezintă daune materiale și suma de 85.000 euro daune morale.
Așa cum rezultă din cererea de constituire de parte civilă în cauză, rezultă că daunele materiale solicitate de către această parte civilă au semnificația de prejudiciu, reprezentat de cele două credite efectuate anterior și în timpul căsătoriei cu victima accidentului de circulație, respectiv un împrumut bancar, în sumă de 3.500 lei și o sumă împrumutată de la ruda părții civile, în cuantum de 13.000 euro în vederea achiziționării unui apartament.
Dacă cererea de acordare a sumei dată cu împrumut de către una din rudele părții civile, judecătorul fondului, în absența probelor a apreciat-o ca neîntemeiată, în ceea ce privește împrumutul bancar aceeași instanță a apreciat că acțiunea este admisibilă, împrumutul fiind realizat înainte de căsătorie, derulându-se și pe perioada căsătoriei, scopul împrumutului fiind organizarea nunții, astfel încât a acordat cu titlu de daune materiale suma de 1400 lei, în funcție de gradul culpei reținute și în sarcina victimei.
Or, soluția primei instanțe sub aspectul daunelor materiale, se constată că este eronată, în condițiile în care pretinsele sume solicitate de către partea civilă, nu se constituie în prejudiciu rezultat în urma săvârșirii faptei civile delictuale, astfel, cum impun cerințele art.1357 și următ. Cod civil.
Prejudiciul, element esențial a răspunderii civile delictuale, constă în rezultatul, în efectul negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârșită de o altă persoană, iar persoana responsabilă delictual urmează a fi obligată la recuperarea prejudiciului, a drepturilor subiective încălcate, precum și a pagubelor rezultate din încălcarea unor simple interese ale persoanei vătămate, interese ce nu alcătuiau conținutul unui drept subiectiv.
Or, cele două împrumuturi preexistente, de altfel, căsătoriei dintre partea civilă și victimă, modalitatea în care se derulează onorarea obligațiilor contractuale, nu pot reprezenta parte a prejudiciului rezultat în urma accidentului de circulație, atâta timp cât victima nu a fost una dintre părțile contractului de împrumut, obligația de restituire a sumei împrumutate incumbând, în exclusivitate, semnatarului contractului de împrumut, respectiv părții civile, soția victimei.
De aceea, instanța de apel urmează a înlătura dispoziția de obligare a inculpatului, alături de asigurător, a sumelor de bani ce reprezintă daune materiale, față de partea civilă G. E. C., iar în ceea ce privește cuantumul daunelor morale, acesta urmează a fi redus la suma de 80.000 lei.
Partea civilă având calitatea de soț supraviețuitor a victimei, a suferit un prejudiciu de natură morală, în urma decesului intempestiv, cu urmări devastatoare asupra părții civile, acestea fiind în perioada de început a căsătoriei, prezumându-se intensitatea deosebită a suferinței de ordin moral a soțului rămas vremelnic fără partener.
În ceea ce privește daunele civile solicitate de părinții victimei, părțile civile G. I. și G. G., se constată că daunele materiale solicitate de acestea reprezentând cheltuielile specifice înmormântării și pomenirii victimei, în condițiile în care au fost probate, au fost acordate în mod judicios de către judecătorul fondului, proporțional cu implicarea victimei în accidentul de circulație.
Sub aspectul daunelor morale instanța de apel apreciază că suma de câte 100.000 lei pentru fiecare dintre părinții victimei, reprezintă sumă în echitate, satisfăcătoare suferinței morale a părinților și ei pierzând prematur, nefiresc, propriul fiu, în condiții neașteptate, vitrege.
Se va înlătura obligația asiguratorului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile formulate de inculpatul S. M. F. fiul lui I.-L. si M., nascut la data de 05.03.1980, in orasul Scornicesti, jud. O., domiciliat in com. Sarbii Magura, .,CNP_ și partea responsabilă civilmente . SA, împotriva sentinței penale nr. 1093 din data de 17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ .
Desființează sentința instanței de fond, în parte, sub aspectul laturii civile, astfel:
Obligă inculpatul alături de asigurător la plata următoarelor sume, cu titlu de prejudiciu:
- suma de 80.000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă G. E. C.;
- suma de 8.600 lei, cu titlu de daune materiale și suma de 100.000 lei cu titlu de daune morale către p. civ. G. I.;
- suma de 8.600 lei cu titlu de daune materiale și suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă G. G..
Înlătură obligația asiguratorului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la 16 Iunie 2015.
Președinte, Judecător,
I. E. T. C. B.
Grefier,
Ș. C. D.
Red.jud.T.C.B.
Ș.D. 16.07.2015/7ex.
| ← Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 287/2015.... → |
|---|
