Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 358/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 358/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-03-2015 în dosarul nr. 34461/215/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 358

Ședința publică de la 16 martie 2015

PREȘEDINTE M. C. G.- judecător

A. M. S.- judecător

Grefier F. U.

Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C. C. din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

***

Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul Ș. C. împotriva sentinței penale nr. 5441 din data de 20 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul inculpat Ș. C., în stare de arest, asistat de avocat B. I. care substituie pe avocat M. M., apărător desemnat din oficiu, lipsind partea vătămată . SRL prin reprezentant legal Brînzăniuc O. A..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se că au fost depuse la dosar motivele scrise de apel pentru inculpat prin intermediul apărătorului său, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

A. B. I. pentru apelantul inculpat Ș. C., având cuvântul, solicită admiterea apelului formulat, desființarea sentinței penale și redozarea pedepsei aplicate în sensul reducerii acesteia spre minimul prevăzut de lege. Arată că inculpatul a recunoscut și regretat fapta săvârșită, prejudiciul creat este mic iar situația materială precară este motivul pentru care acesta a săvârșit fapta, având în întreținere un copil minor.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, apreciind hotărârea pronunțată de prima instanță fiind legală și temeinică. Arată că inculpatul este recidivist, a sustras 6 calorifere de la instalația termică, componente ale instalației de aer condiționat, materiale din aluminiu și cupru cauzând un prejudiciu în valoare de 10.000 lei, prejudiciu nerecuperat. Menționează totodată că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Apelantul inculpat Ș. C., având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile avocatului său.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 5441 din data de 20 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public.

A fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului Ș. C. din infracțiunea prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b C.p. cu apl. art. 41 alin. 1 C.p. în infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i C.p. de la 1969 cu apl. art. 37 lit. b C.p. de la 1969, art. 5 C.p.

În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i C.p. de la 1969 cu apl. art. 37 lit. b C.p. de la 1969, art. 5 C.p., art. 396 alin. 10 C.p.p., a fost condamnat inculpatul Ș. C., fiul lui N. și Mița, ns. 01.05.1986 în C., domiciliat în C., ., jud. D., CNP_, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 2531/06.09.2012 a Judecătoriei C., definitivă prin d.p. nr. 2193/26.10.2012 a Curții de Apel C. în două pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 208 alin. 1 cu apl. art. 37 lit. b C.p. de la 1969, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p. de la 1969, art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. de la 1969 cu apl. art. 37 lit. b, art. 41 alin. 2 C.p. de la 1969, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p. de la 1968.

În baza art. 36 alin. 2, 33 lit. a, 34 lit. b C.p. de la 1969, a fost contopită pedeapsa aplicată prin prezenta sentință cu pedepsele aplicate prin s.p. nr. 2531/2012 a Judecătoriei C., astfel cum au fost repuse în individualitatea lor, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul 71 C.p. de la 1969, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 36 alin. 3 C.p. de la 1969, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 06.06.2012 la 28.01.2014.

S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.

S-a luat act că persoana vătămată . SRL, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 274 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei a rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 4572/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., a fost trimis în judecată inculpatul Ș. C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b C.p., art. 5 C.p.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în perioada 02.04._12, a pătruns prin spargerea unei ferestre în imobilul nr. 29 de pe . lucru al . SRL, de unde a sustras 6 calorifere de la instalația termică, componente ale instalației de aer condiționat, materiale din aluminiu și cupru, cauzând un prejudiciu în cuantum de 10.000 lei.

Pentru dovedirea acestei situații de fapt, au fost propuse prin rechizitoriu următoarele mijloace de probă: declarație reprezentant persoană vătămată, declarații inculpat, procese verbale de cercetare la fața locului, raport de expertiză dactiloscopică, adresa nr._/2012 emisă de IPJ D. - Serviciul Criminalistic.

Prin încheierea din data de 20.10.2014, în baza art. 346 alin. 2 C.p.p., judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 4572/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. privind pe inculpatul Ș. C., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei.

În fața instanței de judecată, conform disp. art. 375 C.p.p., inculpatul a arătat că recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:

În perioada 02.04._12, inculpatul Ș. C. a pătruns prin spargerea unei ferestre în imobilul nr. 29 de pe . lucru al . SRL, de unde a sustras 6 calorifere de la instalația termică, componente ale instalației de aer condiționat, materiale din aluminiu și cupru.

Conform procesului verbal de cercetare la fața locului, din imobilul aparținând persoanei vătămate au fost prelevate trei urme papilare, descoperite pe o carcasă metalică a unei microcentrale termice, demontată de inculpat și abandonată în curtea imobilului.

Conform raportului de expertiză dactiloscopică nr._/22.06.2012 întocmit de IPJ D. – Serviciul Criminalistic, urmele papilare ridicate cu ocazia cercetării la fața locului aparțin inculpatului.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că a valorificat bunurile sustrase la un centru de colectare a fierului vechi.

Analizând legile penale succesive prin prisma art. 5 C.p., și orientându-se spre condamnarea inculpatului, prima instanță a constatat că, prin prisma deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, analizată în ansamblu este mai favorabilă legea veche, având în vedere că fapta ce face obiectul prezentei cauze este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin s.p. nr. 2531/2012 a Judecătoriei C., și în stare de recidivă postexecutorie față de pedeapsa aplicată prin s.p. nr. 1548/2010 a Judecătoriei C., pedeapsă considerată executată la data de 13.01.2011.

În această situație, s-a constatat că inculpatului i-ar fi defavorabilă legea nouă, având în vedere disp. art. 43 alin. 5 C.p., care majorează cu jumătate limitele de pedeapsă, dar și disp. art. 39 alin. 1 lit. b C.p., care impun aplicarea unui spor obligatoriu în urma contopirii infracțiunilor concurente.

Având în vedere că instanța s-ar fi orientat și în cazul aplicării dispozițiilor Noului Cod Penal spre pedeapsa de 3 ani închisoare, rezultanta aplicată inculpatului în urma contopirii pedepselor pentru pedepsele concurente ar fi fost de 4 ani și 8 luni închisoare.

Prin urmare, prima instanță a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public.

A fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului Ș. C. din infracțiunea prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b C.p. cu apl. art. 41 alin. 1 C.p. în infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i C.p. de la 1969 cu apl. art. 37 lit. b C.p. de la 1969, art. 5 C.p.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului Ș. C. care, în perioada 02.04._12, a pătruns prin spargerea unei ferestre în imobilul nr. 29 de pe . lucru al . SRL, de unde a sustras 6 calorifere de la instalația termică, componente ale instalației de aer condiționat, materiale din aluminiu și cupru, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i C.p. de la 1969 cu apl. art. 37 lit. b C.p. de la 1969, art. 5 C.p.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p. de la 1969, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, prin efracție, starea de recidivă postexecutorie, atitudinea sinceră în fața instanței de judecată.

Având în vedere considerentele de mai sus, în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i C.p. de la 1969 cu apl. art. 37 lit. b C.p. de la 1969, art. 5 C.p., art. 396 alin. 10 C.p.p., a fost condamnat inculpatul Ș. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 2531/06.09.2012 a Judecătoriei C., definitivă prin d.p. nr. 2193/26.10.2012 a Curții de Apel C. în două pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 208 alin. 1 cu apl. art. 37 lit. b C.p. de la 1969, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p. de la 1969, art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. de la 1969 cu apl. art. 37 lit. b, art. 41 alin. 2 C.p. de la 1969, art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p. de la 1968.

În baza art. 36 alin. 2, 33 lit. a, 34 lit. b C.p. de la 1969, a fost contopită pedeapsa aplicată prin prezenta sentință cu pedepsele aplicate prin s.p. nr. 2531/2012 a Judecătoriei C., astfel cum au fost repuse în individualitatea lor, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de 2 luni închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul 71 C.p. de la 1969, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 36 alin. 3 C.p. de la 1969, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 06.06.2012 la 28.01.2014.

S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.

S-a luat act că persoana vătămată . SRL nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 274 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei a rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul Ș. C..

Prin motivele de apel, formulate în scris, prin avocat desemnat din oficiu, inculpatul a solicitat redozarea acesteia în sensul reducerii spre minimul prevăzut de lege față de natura infracțiunii, cuantumul prejudiciului cauzat, atitudinea de recunoaștere și colaborare cu organele de urmărire penală, situația materială cu care se confruntă - are în întreținere un copil minor rezultat dintr-o relație de concubinaj - și care a constituit motivul pentru care a comis fapta, sustrăgând bunurile pentru a obține mijloacele necesare subzistenței.

Curtea, examinând apelul, prin prisma motivelor de apel dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 417 C.pr.pen., constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:

Prima instanță a soluționat corect cauza în procedura reglementată de art. 374 alin. 4, art. 375 C.pr.pen. cu respectarea dispozițiilor legale în materie.

Se reține în acest sens că apelantul inculpat a recunoscut săvârșirea faptei, astfel cum a fost expusă în actul de sesizare a instanței, recunoașterea a intervenit înainte de începerea cercetării judecătorești și sunt îndeplinite și condițiile prev.de art. 349 alin. 2 C.pr.pen. deoarece probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

De asemenea, în mod corect prima instanță a apreciat că fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i C.p. de la 1969 cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. de la 1969 și a determinat just legea penală mai favorabilă codul penal anterior fiind mai favorabil prin prisma tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni (recidivă și concurs).

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate curtea apreciază că pedeapsa stabilită de prima instanță pentru infracțiunea de furt comisă este prea aspră față de gravitatea efectivă a faptei comise și față de datele despre persoana inculpatului și conduita sa procesuală, cu consecința aplicării unei pedepse disproporționată și care nu reflectă în integralitate criteriile generale și obligatorii de individualizare a pedepsei, prevăzute în art. 72 C.pen. anterior.

Se reține în acest sens că prejudiciul cauzat prin infracțiunea săvârșită nu este unul deosebit de mare, inculpatul a comis fapta în scopul vădit de a asigura un minim sprijin financiar familiei în condițiile în care nu are loc de muncă și nici ocupație, beneficiile obținute prin valorificarea ca fier vechi a bunurilor sustrase au fost modice iar inculpatul a înțeles să adopte o conduită procesuală sinceră încă din faza urmăririi penale. Pe de altă parte, în condițiile în care, în perioada în care inculpatul a comis fapta dedusă judecății, a mai săvârșit și alte infracțiuni de furt, pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, pedeapsă din care inculpatul a executat efectiv, în regim de detenție mai mult de 1 an și 6 luni, fiind liberat condiționat pe data de 28.01.2014, cu un rest rămas neexecutat de 311 zile, instanța de apel apreciază că stabilirea unei pedepse în acest cuantum este aptă să conducă la realizarea scopului preventiv - educativ prevăzut în art. 52 C.pen. anterior.

Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. va fi admis apelul, desființată în parte sentința apelată, sub aspectul laturii penale și, în urma rejudecării cauzei, va fi descontopită pedeapsa rezultantă stabilită în cauză în pedepsele componente, care vor fi repuse în individualitate fiind înlăturat sporul aplicat.

Va fi redusă pedeapsa aplicată pentru o infracțiune prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.i V.C.P., cu aplic. art.37 lit.b V.C.P., art.5 N.C.P. și art.396 al.10 Cp.p.,- judecată în prezenta cauză - de la 3 ani închisoare la 2(doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

Se va menține aplicarea art.36 al.2, art.33 lit.a, 34 lit.b V.C.P. față de pedepsele aplicate prin S.P. 2531/2012 a Judecătoriei C., repuse în individualitate, și se va dispune contopirea acestora cu pedeapsa aplicată în speță, în pedeapsa rezultantă de 2(doi) ani și 6(șase) luni închisoare.

Va fi dedusă perioada executată, conform S.P.2531/2012, de la 6.06.2012 la 28.01.2014, când a fost liberat condiționat cu un rest de 311 zile închisoare.

Se va constata că prin S.P.3577/1.07.2014 a Judecătoriei C., definitivă prin D.P.1327/29.10.2014 a Curții de Apel C., a fost revocată liberarea condiționată pentru restul de 311 zile închisoare din pedeapsa aplicată prin S.P.2531/2012 a Judecătoriei C., stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 3 ani și 311 zile închisoare, pe care inculpatul o execută în prezent, fiind încarcerat la data de 10.04.2014.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare din faza de apel, în sumă de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, vor rămâne în sarcina statului și se vor vira din fondul M.J. către B.A D..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de inculpatul Ș. C. împotriva sentinței penale nr. 5441 din data de 20 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința apelată, sub aspectul laturii penale și, rejudecând:

Descontopește pedeapsa rezultantă stabilită în cauză în pedepsele componente, pe care le repune în individualitate și înlătură sporul aplicat.

Reduce pedeapsa aplicată pentru o infracțiune prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.i V.C.P., cu aplic. art.37 lit.b V.C.P., art.5 N.C.P. și art.396 al.10 Cp.p.,- judecată în prezenta cauză - de la 3 ani închisoare la 2(doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

Menține aplicarea art.36 al.2, art.33 lit.a, 34 lit.b V.C.P. față de pedepsele aplicate prin S.P. 2531/2012 a Judecătoriei C., repuse în individualitate, și dispune contopirea acestora cu pedeapsa aplicată în speță, în pedeapsa rezultantă de 2(doi) ani și 6(șase) luni închisoare.

Deduce perioada executată, conform S.P.2531/2012, de la 6.06.2012 la 28.01.2014, când a fost liberat condiționat cu un rest de 311 zile închisoare.

Constată că prin S.P.3577/1.07.2014 a Judecătoriei C., definitivă prin D.P.1327/29.10.2014 a Curții de Apel C., a fost revocată liberarea condiționată pentru restul de 311 zile închisoare din pedeapsa aplicată prin S.P.2531/2012 a Judecătoriei C., stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 3 ani și 311 zile închisoare, pe care inculpatul o execută în prezent, fiind încarcerat la data de 10.04.2014.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare din faza de apel, în sumă de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, rămân în sarcina statului și se vor vira din fondul M.J. către B.A D..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 martie 2015.

Președinte, Judecător,

M. C. G. A. M. S.

Grefier,

F. U.

Red.jud.A.M.S.

j.f.S.M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 358/2015. Curtea de Apel CRAIOVA