Infracţiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008). Decizia nr. 380/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 380/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 1233/267/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 380/2015
Ședința publică de la 19 Martie 2015
PREȘEDINTE C. L. Judecător
O. D. Judecător
Grefier D. L.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Novaci împotriva deciziei penale nr. 216 din 2 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns inculpatul inculpat B. E. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei s-a luat declarație inculpatului conform prev. art. 420 alin.4 Cod procedură penală, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul Parchetului susține oral motivul de apel formulat în scris de către P. de pe lângă Judecătoria Novaci și pune concluzii de admitere a apelului, desființarea sentinței și, rejudecând, condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 luni închisoare cu menținerea dispozițiilor art. 81, 83 cod penal.
Învederează că pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată de instanța de fond este nelegală, minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, prin aplicarea și a prev. art. 396 alin. 10 vechiul cod penal, fiind de 4 luni închisoare.
Inculpatul, având cuvântul, lasă la apreciere.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 216 din 2 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, a fost admisă cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii prevăzute de art. 375 Cod proc. pen.
În temeiul art.108 alin.1 lit. a din Legea nr. 46/2008-Codul Silvic, coroborat cu art. 375 C.p.p., raportat la art. 396 alin. 10 din același cod, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal, a fost condamnat inculpatul B. E. D., fiul lui G. și al I., născut la data de 25.06.1976, în Tâgu J., județul Gorj, domiciliat în ., ., județul Gorj, la 2 luni închisoare pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național. .
În baza art.81 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 din același cod stabilește un termen de încercare de 2 ani și 2(două)luni, ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art.359 alin.1 C.p.p., s-a atras atenția inculpatului, asupra prevederilor art.83 și urm. Cod penal de la 1969, referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 1 și alin. 2 Cod penal de la 1969, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 71 alin. 5 din Cod penal de la 1969, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale aplicate.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 360 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, inclusiv cele din faza de urmărire penală..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin Rechizitoriul Parchetului din data de12.09.2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului B. Ronim D., pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, fapte prevăzută și pedepsită de art.108 alin.1 lit. ca, din Legea nr.46/2008 în cuprinsul actului desesizare fiind reținute următoarele:
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al
cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
În data de 11.09.2013, martorul C. C. s-a prezentat la Postul de Poliție R. de Amar adia, sesizând faptul că B. E. D. din aceeași comună i-a tăiat din proprietatea sa, fără forme legale un arbore esență fag cu diametru de 50 cm.
Cu ocazia cercetării la fața locului s-au constatat 6 arbori tăiați de pe un teren cu vegetație forestieră din punctul ,,H.- Coasta P."ce prezentau diamètre la cioată de 22, 26, 28, 34. 36 și respectiv 80 cm.
Terenul s-a dovedit moștenit de B. E. D. de la bunica sa B. V., nefiind proprietatea martorului C. C., aspect constatat și de acesta din urmă.
Din adresa Ocolului Silvic Polovragi cu numărul 2970/19.09.2013 a rezultat că valoarea totală a celor șase arbori esență fag tăiați în delict este de 1909.91 lei, fiind de 18, 11 ori mai mare decât valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior .
Starea de fapt astfel expusă a fost confirmată de ansamblul materialului probator, procesul-verbal de sesizare a infracțiunii, procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile inculpatului și ale martorului C. C., adresa emisă de Ocolul Silvic Polovragi și alte înscrisuri.
În drept, fapta reținută în sarcina inculpatului B. E. D. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național. prevăzută și pedepsită de art.108 alin.1 lit. a din Legea nr. 46/2008-Codul Silvic.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii sus-menționate, instanța a reținut că elementul material al acesteia constă în acțiunea de tăiere, fără drept, de arbori, din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, întrucât valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei fiind dat, atât de activitatea de tăiere a materialului forestier, dar și de valoarea totală a pagubei produse prin această infracțiune, legea condiționând pentru existența acesteia ca valoarea cumulată a materialului lemnos să depășească valoarea de 5 până la 20 de ori inclusiv mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Potrivit Ordinului nr.3283/2011, pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, al MINISTERULUI MEDIULUI ȘI PĂDURILOR, în vigoare la data săvârșirii actelor materiale, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior în valoare de 85 de lei astfel încât este evident că suma depășește limita minimă de 5 ori stabilită de textul de lege.
Urmarea imediată în cazul acestei infracțiuni constă într-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege și relațiile sociale referitoare la acestea, respectiv fondul forestier național și vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia și cauzarea unui prejudiciu, iar legătura de cauzalitate dintre fapta și prejudiciu este dovedită prin
Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea culpei simple, conform dispozițiilor art. 19 alin. 2 lit. b C. penal de la 1965., întrucât nu a prevăzut rezultatul faptei sale deși trebuia și putea să îl prevadă, acesta apreciind că prin simplul fapt că este proprietarul terenul poate tăia arbori de pe acesta faptul, dar ar fi trebui să prevadă că pentru aceasta ar fi avut nevoie ca aceștia să fie marcați.
Instanța a aplicat inculpatului dispozițiile art. 396 alin.10 Cod proc.pen., potrivit cărora ,,când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime,, având în vedere că cererea inculpatului de judecată în condițiile art. 375 alin. (1) și (2) a fost admisă de către instanță, fiind îndeplinit conținutul normei anterior citate, pentru ca inculpatul să beneficieze de reducerea limitelor pedepsei ce urmează a fi stabilită, urmând ca acest aspect să fie reiterat prin dispozitiv.
La aplicarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal, dispozițiile părții generale a Codului Penal de la 1965 (condițiile răspunderii penale, regimul juridic aplicabil concursului de infracțiuni), limitele de pedeapsă, gradul de pericol social (prejudiciul produs a vizat arbori din proprietatea inculpatului), modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului ( nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră, are un loc de muncă).
Din fișa de cazier judiciar, a inculpatului, instanța a constatat că acesta nu a mai fost condamnat pentru săvârșirea altor infracțiuni.
Aceleași criterii, la care se adaugă și altele ținând cont de specificul contextului în care s-au aflat părțile, pedeapsa a fost cuantificată astfel încât să asigure atât funcția represivă și pe cea preventivă, însă, în echilibru cu acestea, numai în măsura gradului de pericol social concret pe care l-a produs inculpatul privit, printre altele, și prin prisma motivației sale.
Având în vedere ansamblul acestor criterii, instanța a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, situată sub pragul minim de 4 luni prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de a art. 74 lit.a și c din Codul penal de la 1965.
Pentru a se complini rolul sancționator, educativ și preventiv al pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului, în baza art. 71 alin. 2 C.pen. instanța a interzis acestuia drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., la aplicarea pedepselor accesorii ținându-se seama de criteriile stabilite de art. 71 alin. 3 C.pen. precum și dispozițiile art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a avut în vedere și Decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, date în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul Penal.
Astfel, s-a reținut, că natura infracțiunilor comise precum și atitudinea avută de inculpat față de aceasta duc la concluzia existenței unei nedemnități ce impune interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod.pen, deoarece exercitarea acestor drepturi are în vedere o responsabilitate de ordin civic, responsabilitate pe care inculpatul, prin săvârșirea faptelor a dovedit că nu o are.
Cât privește modalitatea judiciară de individualizare a executării pedepsei, criteriile enunțate mai sus, au dus la concluzia că scopul preventiv și represiv sunt atinse chiar fără executarea în regim de detenție, astfel încât urmează a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei 2 luni închisoare, pe durata termenului de încercare stabilit conform art. 82 din C.penal de la 1969, de 2 ani și 2 luni, condițiile prevăzute de art. 81 alin. 1 și alin. 2 fiind îndeplinite, termen ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Novaci susținând că pedeapsa aplicată este nelegală; astfel, în condițiile în care minimul special prevăzut pentru infracțiunea comisă este de 6 luni închisoare, prin aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală pedeapsa minimă este de 4 luni închisoare, așa încât se impune majorarea la acest cuantum.
Apelul este întemeiat.
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de inculpat care a recunoscut săvârșirea astfel cum a fost reținută prin actul de sesizare a instanței și a solicitat aplicarea în cauză a disp. art. 375 cod pr.penală.
Constatând că sunt întrunite cerințele legale, cererea a fost admisă și s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu aplicarea prev. art. 396 alin. 10 cod pr.penală referitoare la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea comisă de inculpat.
Examinând textul de lege, se observă însă că infracțiunea prev. de art. 108 alin.1 lit. a din Legea nr. 46/2008 este sancționată cu o pedeapsă cuprinsă între 6 luni și 4 ani (sau amendă) așa încât, prin reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3, limita minimă este de 4 luni închisoare.
Cum pedeapsa aplicată inculpatului este de 2 luni și nu au fost reținute alte cauze de reducere a pedepsei, rezultă că pedeapsa este nelegală, apelul Parchetului fiind întemeiat, așa încât, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se va admite, se va desființa în parte sentința, pe latură penală și se va majora pedeapsa la 4 luni închisoare.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Văzând și prev. art. 275 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Novaci împotriva deciziei penale nr. 216 din 2 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală în parte în ce privește latura penală.
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 2 luni închisoare la 4 luni închisoare.
Menține dispozițiile din hotărârea apelată privind aplicarea dispoz. art.81 Cp. din 1969 cu aplic. art.5 Cp., pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni conform art.82 Cp din 1969.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Martie 2015
C. L. O. D.
Grefier,
D. L.
Red.jud. OD.
J.f.D.Ș.
I.B. 24 Martie 2015
| ← Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 325/2015.... | Purtarea abuzivă (art. 250 C.p.). Decizia nr. 430/2015. Curtea... → |
|---|
