Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Decizia nr. 255/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 255/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 1945/317/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 255
Ședința publică de la 26 februarie 2015
PREȘEDINTE A. M. S.- judecător
M. C. G.- judecător
Grefier F. U.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C. N. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
***
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbunești și inculpatul B. I. împotriva sentinței penale nr. 458 din data de 16 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr._, privind și pe inculpata B. Olguța.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelantul inculpat B. I., în stare de arest – arestat în altă cauză, asistat de avocat C. A., apărător desemnat din oficiu, inculpata B. Olguța și partea civilă M. I..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că în mod greșit prima instanță a dispus contopirea pedepsei de 2 ani aplicată în cauza dedusă judecății cu restul de 1410 zile, în condițiile în care inculpatul executase deja 1410 zile din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 95 din data de 08 noiembrie 2007 a Tribunalului D.. Arată că potrivit adresei Penitenciarului C., la data de 18 iulie 2014 inculpatul B. I. a executat 1410 zile din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 95 din data de 08 noiembrie 2007 a Tribunalului D., prin aceeași adresă arătându-se că data începerii executării pedepsei este 08 septembrie 2008, potrivit MEP 121/2077 emis de Tribunalul D.. Raportat la cele arătate mai sus, prima instanță în mod nelegal a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în cauza dedusă judecății cu restul executat la data săvârșirii faptei, de 1410 zile, în mod corect trebuind să se dispună contopirea cu restul de pedeapsă, după executarea celor 1410 zile.
Cu privire la inculpata B. Olguța, arată că hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât faptei comise de aceasta i s-a dat o greșită încadrare juridică. Arată că, în speță, raportat la împrejurarea că inculpata i-a promis inculpatului anterior săvârșirii faptei că va ridica banii de la oficiul poștal, apreciază că aceasta a săvârșit acte de complicitate, inculpatul B. I., fiind autorul infracțiunii.
Solicită schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatei B. Olguța din infracțiunea prev. de art. 244 alin. 1 Cp. cu aplic. art. 5 Cp. în infracțiunea prev. de art. 48 rap. la art. 244 alin. 1 cu aplic. art. 5 Cp. și înlăturarea dispozițiilor privind amânarea aplicării pedepsei, în cauză justificându-se să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, față de gravitatea faptei.
Avocat C. A. pentru apelantul inculpat B. I., având cuvântul, solicită admiterea apelului în sensul de a se deduce din pedeapsa aplicată perioada executată de la 18.07.2012 la zi și de a fi înlăturat sporul aplicat de prima instanță, considerând că nu se justifică.
Cu privire la apelul declarat de parchet a apreciat că este întemeiat și a solicitat să fie admis.
Inculpata B. Olguța, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la apelul formulat de parchet.
Partea civilă M. I., având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile procurorului.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciază că apelul inculpatului B. I. este întemeiat numai cu privire la deducerea din pedeapsă a perioadei executate, de la 18 iulie 2010 la zi.
Apelantul inculpat B. I., arată că dacă este arestat nu poate să restituie prejudiciul.
CURTEA,
Asupra apelurilor de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 458 din data de 16 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr._, în baza art. 386 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății și săvârșite de inculpatul B. I. din infracțiunea prev. de art. 244 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen și art. 5 C.pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1 C.pen. (L 15/1968) cu aplic. art. 37 alin. 1 lit a C.pen. (L 15/1968) cu aplic. art. 5 C.pen.
În baza art. 375 alin 2 C.p.p. a fost admisă cererea formulată de inculpatul B. I. privind judecarea sa prin procedura prev. de art. 377 C.p.p.
În baza art. 215 alin. 1 C.pen. (L 15/1968) cu aplic. art. 37 alin. 1 lit a C.pen. (L 15/1968) cu aplic. art. 5 C.pen cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul B. (F.) I., fiul lui I. și D., născut la data de 26.01.1984 în mun. C., județul D., domiciliat în ., CNP_, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C., la 2 ani închisoare.
În baza art. 39 alin. 1 și 2 C.pen. a fost contopită pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta cu restul de executat la data săvârșirii infracțiunii de 1410 zile, din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin s.p. 95/08.11.2007 a Tribunalului D., la care a fost adăugat un spor de 2 luni închisoare, dispunându-se ca inculpatul B. I. să execute 4 ani și 1 lună închisoare potrivit disp. art. 186 C.pen.
S-a aplicat inculpatului B. I. cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit a teza a II-a și lit b C.pen. (L 15/1968).
A fost anulat mandatul de executare al pedepsei nr. 121/2007 emis de Tribunalul D. în baza s.p. 95/08.11.2007 și s-a dispus emiterea unui nou mandat în conformitate cu dispozițiile prezentei și la rămânerea definitivă a sentinței, urmând a se menține starea de arest.
În baza art. 375 alin 2 C.p.p. a fost admisă cererea formulată de inculpata B. Olguța privind judecarea sa prin procedura prev. de art. 377 C.p.p.
În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit pedeapsa de 8 luni închisoare în sarcina inculpatei B. (C.) Olguța, fiica lui I. și M., născută la data de 26.10.1984 în B., județul Ilfov, domiciliată în Drăgănești O., .. 444, județul O., CNP_, și pentru infracțiunea prev. de art. 244 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen..
În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen. a fost amânată aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune O., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune O..
În baza art. 404 alin. (3) C.p.p. s-a atras atenția inculpatei B. Olguța asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată M. I. și au fost obligați în solidar inculpații la 1500 lei cu titlu de despăgubiri civile către aceasta.
În baza art. 274 alin. (2) C.p.p. a fost obligată inculpata B. Olguța la plata sumei de 320 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 274 alin. (2) C.p.p. a fost obligat inculpatul B. I. la plata sumei de 1120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care sumele de 300 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu B. I. de la urmărirea penală, 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu C. I. de la urmărirea penală și 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu C. I. de la cercetarea judecătorească se vor avansa anticipat din fondurile Ministerului Justiției – Baroul Gorj.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 2093/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Cărbunești au fost trimiși în judecată inculpații B. I. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 244 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen. și aplic. art. 5 C.pen. și B. Olguța pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 244 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen..
În actul de sesizare s-a reținut în esență că la data de 18.07.2012 inculpatul B. I., deținut în Penitenciarul Pelendava, a luat legătura telefonică cu persoana vătămată M. I. din ., și sub pretextul unui câștig în sumă de 450 000 lei oferit de . indus-o în eroare determinând-o să depună într-un cont suma de 1400 lei ca o condiție necesară pentru a intra în posesia premiului, banii fiind ridicați ulterior de la un oficiu poștal de către inculpata B. Olguța, soția inculpatului B. I..
S-a mai arătat în rechizitoriu că din efectuările efectuate la .-Cărbunești a rezultat că sumele de bani depuse de persoana vătămată M. I. în două tranșe, de 750 lei și, respectiv, 650 lei, în data de 18.07.2012, la orele 13:14 și 14:35, conform chitanțelor de transfer MTCN (Money Transfer Control Number) nr._, respectiv_, au fost ridicate de către inculpata Olguța C. în data de 18.07.2012 de la unitatea Raiffeisen Bank, Drăgănești O., .. 245, județul O..
În urma verificărilor efectuate în baza națională privind identitatea persoanelor, administrată de Ministerul de Interne, s-a constatat că nu există nicio persoană pe teritoriul României cu numele M. D. C., identitate sub care s-a prezentat făptuitorul persoanei vătămate.
S-a mai reținut că inculpata B. Olguța, cu ocazia audierii, a declarat că persoana care a contactat-o telefonic pe persoana vătămată și care i-a solicitat să depună sumele de bani în schimbul premiului este soțul său, inculpatul B. I., deținut în Penitenciarul Pelendava – C., unde execută o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru viol.
Inculpatul B. I. nu a recunoscut niciodată săvârșirea faptei iar la ultima audiere, în fața procurorului, a refuzat să semneze declarația și procesul-verbal de aducere la cunoștință a actului de inculpare și drepturile și obligațiile procesuale.
Pe timpul urmăririi penale, prin ordonanța nr. 2093/P/2014 din data de 27.02.2014, confirmată prin încheierea nr. 16/04.03.2014 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, precum și în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. 2/04.03.2014 emis de Judecătoria Tg-Cărbunești, s-a dispus interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor și comunicațiilor telefonice efectuate în perioada 27.02.-10.03.2014 de la posturile telefonice nr._ aparținând inculpatei B. Olguța și nr._ aparținând inculpatului B. I., aflat în penitenciar.
S-a mai reținut că în timpul discuțiilor dintre inculpați, care s-au purtat în limba rromani și care au fost traduse de un traducător autorizat din cadrul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, inculpatul B. I. a determinat-o pe inculpata B. Olguța să nu recunoască nimic, să declare că banii sunt primiți de la un bărbat cu care aceasta a discutat pe internet, să nu îl implice și pe el în cauză și să susțină că doar ea a săvârșit fapta, încurajând-o că nu o să i se întâmple nimic, forma de participație la comiterea faptei de către cei doi inculpați fiind coautoratul, sub forma participației proprii.
Starea de fapt a fost dovedită prin plângerea și declarațiile persoanei vătămate, declarațiile martorilor M. N. și M. A. D., adresa Bancpost SA nr. 878/17.09.2013, chitanțe de transfer nr._,_ eliberate de Bancpost SA la 18.07.2012, proces-verbal de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice însoțit de suporți optici, adresa nr. 290/CS/_/14.05.2014 emisă de Cosmote România SA și declarațiile celor doi inculpați care și în cursul judecății au recunoscut faptele așa cum au fost descrise, solicitând judecarea lor prin procedura simplificată și care inculpați nu au contestat probele administrate la urmărirea penală.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B. I. săvârșită în modalitatea descrisă în rechizitoriu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 C.pen. săvârșită în starea de recidivă prev. de art. 41 alin. 1 C.pen. (noua faptă a fost săvârșită pe timpul executării unei pedepse aplicate pentru o altă infracțiune), însă observând data producerii actului infracțional și raportându-se întâi la limitele de pedeapsă din vechiul Cod penal și din noul Cod penal, respectiv la tratamentul sancționator al recidivei, consideră instanța întru eficiența art. 5 C.pen. că legea penală mai favorabilă pentru infracțiunea descrisă este legea veche și temei pentru care în baza art. 386 C.p.p. va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății și săvârșite de inculpatul B. I. din infracțiunea prev. de art. 244 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen și art. 5 C.pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1 C.pen. (L 15/1968) cu aplic. art. 37 alin. 1 lit a C.pen. (L 15/1968) cu aplic. art. 5 C.pen și pentru care îl va condamna reținând și disp. art. 396 alin. 10 C.p.p. la 2 ani închisoare.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere modalitatea și împrejurările săvârșirii faptei, natura actului infracțional, participația penală, gradul de pericol social al faptei, nivelul prejudiciului, faptul că acesta nu a fost recuperat însă că inculpatul a fost de acord cu dezdăunarea persoanei vătămate, persoana inculpatului care este recidivist și a săvârșit noua faptă chiar din unitatea penitenciară prin mijloace prohibite de regulamentele interne, dar care a recunoscut nemijlocit fapta.
Reținând ca lege penală mai favorabilă reglementările penale speciale anterioare în ceea ce privește fapta și pedeapsa aplicabilă, implicit instanța a reținut și disp. art. 37 alin. 1 lit a C.p.p. ca modalitate de normare a recidivei și drept pentru care în baza art. 39 alin. 1 și 2 C.pen. a fost contopită pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta cu restul de executat la data săvârșirii infracțiunii de 1410 zile, din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin s.p. 95/08.11.2007 a Tribunalului D., la care a fost adăugat un spor de 2 luni închisoare, dispunându-se ca inculpatul B. I. să execute 4 ani și 1 lună închisoare potrivit disp. art. 186 C.pen.
Totodată, s-a aplicat inculpatului B. I. cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit a teza a II-a și lit b C.pen. (L 15/1968), a fost anulat mandatul de executare al pedepsei nr. 121/2007 emis de Tribunalul D. în baza s.p. 95/08.11.2007 și s-a dispus emiterea unui nou mandat în conformitate cu dispozițiile prezentei și la rămânerea definitivă a sentinței, fiind menținută starea de arest.
Și cu privire la inculpata B. Olguța prima instanță a reținut vinovăția acesteia în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 C.pen., dispoziții penale speciale pe care le apreciază mai favorabile în raport de codul penal anterior (L 15/1968) și în conformitate cu disp. art. 5 C.pen., în baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. fiind stabilită pedeapsa de 8 luni închisoare în sarcina acesteia.
La individualizarea pedepsei stabilite s-a avut în vedere, de asemenea, modalitatea și împrejurările săvârșirii faptei, natura infracțiunii, pericolul social concret, participația, nivelul prejudiciului dar și persoana inculpatei care nu are antecedente penale, a recunoscut acuzația pe tot parcursul derulării procedurii judiciare și a solicitat judecarea prin procedura simplificată.
S-a apreciat că sunt întrunite condițiile prev. de 83 C.pen., în raport de cuantumul pedepsei, lipsa altor condamnări, acordul prestării de munci neremunerate în folosul comunității, de conduita sinceră dar și de posibilitățile de îndreptare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei că, atât prin declarațiile în faza urmării penale, cât și prin declarația dată instanței, partea vătămată M. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 1500 lei, sumă de care a fost deposedată prin manopere frauduloase, respectiv prin înșelăciune în modalitatea reținută în actul de inculpare și, întrucât cei doi inculpați care nu au contestat vinovăția și nici pretențiile, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1349 C. civ. corob. cu disp. art. 1443 C.civ. și a dispus obligarea inculpaților, în solidar, la 1500 lei cu titlu de despăgubiri civile către aceasta.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbunești și inculpatul B. I..
Prin motivele de apel, formulate în scris de parchet s-a arătat că, prima instanță, în mod greșit a dispus contopirea pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată în cauza dedusă judecății, cu restul de 1410 zile în condițiile în care inculpatul executase 1410 zile din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 95 din 08.11.2007 a Tribunalului Gorj și, pe cale de consecință, pedeapsa de 2 ani închisoare trebuia contopită cu restul care mai rămăsese de executate din pedeapsa de 10 ani închisoare, după deducerea celor 1410 zile executate până la comiterea noii infracțiuni.
Ulterior, prin adresa nr. 3384/III/2/2014 din 26.01.2015 P. de pe lângă Judecătoria Târgu - Cărbunești a suplimentat motivele de apel invocând nelegalitatea hotărârii primei instanțe ca urmare a faptului că încadrarea juridică a faptei comise de inculpata B. Olguța i s-a data o greșită încadrare juridică, din probele administrate în cauză reieșind activitatea pe care a desfășurat-o constând în aceea că, anterior săvârșirii faptei, i-a promis inculpatului B. I. că va ridica banii de la oficiul poștal, se circumscrie unor acte de complicitate nu de coautorat sens în care s-a solicitat admiterea apelului și schimbarea încadrării juridice.
Oral, cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul parchetului a suplimentat motivele de apel în sensul că, în privința inculpatei B. Olguța a invocat și o critică de netemeinicie susținând că aplicarea dispozițiilor privind amânarea aplicării pedepsei nu se justifică, în cauză impunându-se să se dispună cu privire la această incupată suspendarea executării sub supraveghere, în condițiile art. 91 C.pen.
Inculpatul, în cuprinsul declarației de apel a invocat un motiv de nelegalitate constând în omisiunea primei instanțe de a deduce din pedeapsa aplicată perioada executată, de la 18.07.2012 la zi.
Oral, prin avocat ales, a invocat și un motiv de netemeinicie solicitând înlăturarea sporului de pedeapsă de 2 luni închisoare aplicat de prima instanță.
Curtea, examinând apelurile, prin prisma motivelor formulate dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 417 alin.2 C.pr.pen., constată următoarele:
Prima instanță a soluționat corect cauza în procedura reglementată de art. 374 alin. 4, art. 375 C.pr.pen. cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Se reține în acest sens că, la termenul de judecată din 02.10.2014, cei doi inculpați, B. I. și B. Olguța, au recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum au fost expuse în actul de sesizare a instanței, recunoașterea a intervenit înainte de începerea cercetării judecătorești și sunt îndeplinite și condițiile prev.de art. 349 alin. 2 C.pr.pen. deoarece probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Sub aspectul situației de fapt, la fel ca prima instanță, instanța de apel reține în ceea ce privește activitatea desfășurată de inculpatul B. I. că, la jumătatea lunii octombrie 2012 a contactat-o telefonic pe persoana vătămată M. I. și, susținând nereal că este reprezentant al . pretextul că ar fi câștigat un premiu în valoare de 450.000 lei, i-a solicitat acesteia să depună la o bancă suma de 650 lei iar în continuare diferența de sumă până la 1400 lei, bani ridicați ulterior de coinculpata B. Olguța.
Sub aspectul încadrării juridice a faptei care a fost reținută în sarcina inculpatului B. I., prima instanță a decis în mod corect că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 alin. 1 C.pen.
Se constată totodată că prima instanță a reținut corect că inculpatul a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, la data săvârșirii infracțiunii deduse judecății aflându-se în executarea pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 95/2007 a Tribunalului D..
Și cu privire la legea penală mai favorabilă, prima instanță, în urma analizării globale a dispozițiilor legale incidente în cauză, în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 a decis corect că, în privința inculpatului B. I., legea penală mai favorabilă este legea nouă, concluzie justificată de antecedentele penale ale inculpatului și tratamentul juridic al recidivei, mult mai aspru sancționată în noul cod penal.
Apelul declarat de parchet pentru motivul de nelegalitate dezvoltat în scris este însă întemeiat deoarece, deși instanța de prim grad a constatat just că în cauză sunt incidente prevederile art. 39 alin. 1 și 2 C.pen. anterior - art. 39 alin. 2 C.pen. anterior prevede că „Dacă pedeapsa anterioară a fost executată în parte, contopirea se face între pedeapsa ce a mai rămas de executat și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșită ulterior.” - a reținut greșit că restul de executat la data săvârșirii infracțiunii este de 1410 zile.
În realitate, din adresa emisă de Penitenciarul C. la data de 09.10.2014, sub nr. N_/PCDJ (fila nr. 39 dosar judecătorie) rezultă că cele 1410 zile reprezintă durata din pedeapsa anterioară de 10 ani închisoare, executată de inculpat până la data de 18.07.2012, moment la care mai avea de executat un număr de 2.240 de zile (adică 6 ani 1 lună și 20 de zile).
Examinând în continuare apelurile declarate de parchet și inculpatul B. I. se constată că nu este întemeiată critica formulată de apelantul inculpatul în ceea ce privește aplicarea de prima instanță a unui spor de pedeapsă ca urmare a comiterii faptei în stare de recidivă.
Dimpotrivă, dacă în privința pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată de prima instanță pentru infracțiunea de înșelăciune, curtea constată că a fost just individualizată, cu respectarea tuturor criteriilor prev. de art. 72 C.pen. anterior, în urma aplicării dispozițiilor ce reglementează tratamentul sancționator al recidivei, nu numai că se impune aplicarea unui spor de pedeapsă dar acesta trebuie să fie într-un cuantum de natură să reflecte gradul ridicat de periculozitate al inculpatului, condiție absolut necesară pentru ca pedeapsa pe care urmează să o execute în final acesta să fie o pedeapsă aptă să conducă la realizarea scopului preventiv - educativ al acesteia.
Pentru aceste considerente, curtea apreciază că apelul declarat de parchet în defavoarea inculpatului, este întemeiat nu numai prin prisma motivului de nelegalitate formulat dar și prin prisma motivului de netemeinicie referitor la cuantumul sporului aplicat de prima instanță, acesta urmând a fi majorat la 1 an închisoare.
Ambele apeluri, atât apelul declarat de parchet cât și apelul inculpatului sunt însă întemeiate pentru motivul de nelegalitate invocat de inculpat în scris și susținut oral de avocatul desemnat din oficiu, referitor la omisiunea primei instanțe de a deduce din pedeapsa aplicată perioada executată după data comiterii noii infracțiuni.
Se reține în acest sens că și după data de 18.07.2012 inculpatul a fost privat de libertate în temeiul mandatului de executare a pedepsei nr. 121/2007 emis de Tribunalul D. în baza sentinței penale nr. 95/2007 situație față de care se impunea ca, din pedeapsa aplicată în urma contopirii restului neexecutat cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiunii să se deducă perioada executată după 18.07.2012 la zi.
În ceea ce privește apelul declarat de parchet cu privire la inculpata B. Olguța se constată prioritar că, în declarația de apel din 23.10.2014, pe de o parte au fost menționați ambii inculpați, atât B. I., cât și B. Olguța iar pe de altă parte, în cuprinsul acestei declarații nu s-a specificat că apelul este declarat în favoarea inculpatei B. Olguța. În raport de aceste aspecte, faptul că motivul de apel referitor la inculpata B. Olguța a fost formulat abia la data de 26.01.2015 este lipsit de relevanță juridică. Este de asemenea lipsit de relevanță și faptul că acest motiv de apel, formulat mult după expirarea termenului legal de apel este în favoarea inculpatei deoarece, pentru ca apelul declarat de parchet să fie calificat ca fiind un apel declarat în favoarea unei părți, cu consecința producerii efectului prev. de art. 418 alin. 2 C.pr.pen. conform căruia în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți instanța de apel nu poate agrava situația acesteia este necesar ca precizarea cu privire la exercitarea apelului în favoarea unei părți să rezulte în mod expres din declarația de apel, făcută în termenul legal. O astfel de precizare, făcută doar în cuprinsul motivelor de apel, depuse după expirarea termenului legal de declarare a apelului - situație incidenteă în cauză - nu poate așadar să producă efectul prev. de art. 418 alin. 2 C.pr.pen. și pe cale de consecință, motivul de apel formulat de reprezentantul pearchetului oral, cu ocazia dezbaterilor, în defavoarea inculpatei B. Olguța va fi examinat pe fond.
Analizând în continuare apelul declarat de parchet cu privire la această inculpată, se constată că situația de fapt reținută de prima instanță în sensul că la data de 18.07.2012, în urma înțelegerii prealabile pe care a avut-o cu inculpatul B. I., inculpata B. Olguța a ridicat de la agenția RAijjaisen Bank Drăgănești O. suma de 1400 lei, depusă de persoana vătămată M. I. este corectă, fiind susținută de materialul probator administrat în faza de urmărire penală.
Cât privește încadrarea juridică a faptei apelul parchetului este fondat deoarece activitatea infracțională desfășurată de inculpată astfel cum a fost reliefată mai sus este o activitate specifică complicelui, definit în art. 48 C.pen. actual ca fiind persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte penale sau promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor.
Nu este însă întemeiată critica de netemeinicie formulată oral de reprezentantul parchetului instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere nefiind justificată în cauză în raport de activitatea concretă desfășurată de inculpată și circumstanțele personale: lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră manifestată încă din faza urmăririi penale.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. vor fi admise apelurile declarate de parchet și inculpatul B. I., desființează în parte sentința, pe latură penală și, în urma rejudecării cauzei, va fi descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani și 1 lună închisoare aplicată inculpatului B. I. în pedeapsa de 2 ani închisoare și restul de 1410 zile.
Va fi menținută pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 C.pen. anterior, cu aplic. art. 37 lit. a C.pen. anterior, art. 5 C.pen. actual și art. 396 alin. 10 C.pen. actual.
În temeiul art. 39 alin. 1 și 2 C.pen. anterior va fi recontopită pedeapsa de 2 ani închisoare cu restul rămas de executat la data săvârșirii infracțiunii, de 2.240 de zile, din pedeapsa de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 95 din 08.11.2007 a Tribunalului D. în pedeapsa cea mai grea de 2.240 de zile (adică 6 ani 1 lună și 20 de zile) la care se va adăuga un spor de 1 an închisoare inculpatul urmând să execute în total 7 ani 1 lună și 20 de zile închisoare.
Se va deduce din pedeapsa de mai sus perioada executată de la 18.07.2012 la zi.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței privitoare la inculpatul B. I..
În temeiul art. 386 C.pr.pen. va fi schimbată încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatei B. Olguța din infracțiunea prev. de art. 244 alin. 1 C.pen. actual, cu aplic. art. 5 C.pen. actual în infracțiunea prev. de art. 48 C.pen. actual rap. la art. 244 alin. 1 C.pen. actual.
Se va menține aplicarea art. 83 C.pen. actual, art. 85 alin. 1 C.pen. actual, art. 86 alin. 1 C.pen. actual și art. 404 alin. 3 C.pr.pen. ca și celelalte dispoziții ale celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare din apel, inclusiv onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. I., în sumă de 300 lei, vor rămâne în sarcina statului, urmând a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbunești și inculpatul B. I. împotriva sentinței penale nr. 458 din data de 16 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr._, desființează în parte sentința, pe latură penală și, rejudecând:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 1 lună închisoare aplicată inculpatului B. I. în pedeapsa de 2 ani închisoare și restul de 1410 zile.
Menține pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 C.pen. anterior, cu aplic. art. 37 lit. a C.pen. anterior, art. 5 C.pen. actual și art. 396 alin. 10 C.pen. actual.
În temeiul art. 39 alin. 1 și 2 C.pen. anterior recontopește pedeapsa de 2 ani închisoare cu restul rămas de executat la data săvârșirii infracțiunii, de 2.240 de zile, din pedeapsa de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 95 din 08.11.2007 a Tribunalului D. în pedeapsa cea mai grea de 2.240 de zile (adică 6 ani 1 lună și 20 de zile) la care adaugă un spor de 1 an închisoare inculpatul urmând să execute în total 7 ani 1 lună și 20 de zile închisoare.
Deduce din pedeapsa de mai sus perioada executată de la 18.07.2012 la zi.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței privitoare la inculpatul B. I..
În temeiul art. 386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatei B. Olguța din infracțiunea prev. de art. 244 alin. 1 C.pen. actual, cu aplic. art. 5 C.pen. actual în infracțiunea prev. de art. 48 C.pen. actual rap. la art. 244 alin. 1 C.pen. actual.
Menține aplicarea art. 83 C.pen. actual, art. 85 alin. 1 C.pen. actual, art. 86 alin. 1 C.pen. actual și art. 404 alin. 3 C.pr.pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare din apel, inclusiv onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. I., în sumă de 300 lei, rămân în sarcina statului, urmând a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 februarie 2015.
Președinte, Judecător,
A. M. S. M. C. G.
Grefier,
F. U.
Red.jud.A.M.S.
j.f.M.M.
O.A. 23 Martie 2015
| ← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... | Furt (art.228 NCP). Decizia nr. 178/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
