Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1110/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1110/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 3569/104/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.1110
Ședința publică de la 09 Septembrie 2015
PREȘEDINTE C. Ș.
Judecător T. C. B.
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea apelului declarat de P. de pe lângă Tribunalul O., împotriva sentinței penale nr.101 din 7 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, privind pe inculpatul G. N..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat P. M. V., apărător oficiu, partea vătămată E. G., lipsind partea civilă S. C. de Urgență Slatina.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului invederează că menține apelul formulat numai în ceea ce privește cel de-al doilea motiv, respectiv că pedeapsa aplicată inculpatului a fost injust individualizată atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, fapt pentru care critică hotărârea instanței pentru netemeinicie, întrucât deși s-a reținut procedura simplificată, făcându-se aplicarea și a dispozițiilor art.76 lit.b Cod penal, totuși pedeapsa a fost greșit individualizată, întrucât suntem în prezența unei tentative la infracțiunea de omor, reținându-se greșit circumstanța atenuantă, fapt pentru care se impune admiterea apelului, desființarea sentinței penale și înlăturând circumstanța atenuantă să fie majorat cuantumul pedepsei și modificată modalitatea de executare în așa fel încât acestea să corespundă gravității generice și concrete a infracțiunii săvârșite, fiind vorba de o infracțiune contra vieții persoane, destul de numeroase, existând în prezent o recrudescență a acestui fenomen, respectiv al violenței.
Partea vătămată E. G. solicită respingerea apelului parchetului.
Avocat P. M. V. pentru inculpat, solicită respingerea apelului declarat de parchet, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică, pedeapsa și modalitatea de executare fiind corect individualizate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită respingerea apelului parchetului, arătând că regretă, este angajat și are posibilități să plătească cheltuieli de judecată, nu este un om rău.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.101 din 7 aprilie 2015, Tribunalul O., în baza art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art.188 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 75 alin. 2. lit. b C.p. și art. 76 alin. 1 C.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p. a condamnat pe inculpatul G. N. - la 2 ani și 6 luni închisoare pedeapsa principală.
În baza art. 91 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 5 ani, conform disp. art. 92 C.p.
În baza art. 93 alin. 1 C.p. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune O., la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de Probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. a Cp, s-a impus condamnatului sa execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune O. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 C.p. pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Scornicești sau Școlii Gimnaziale N. C., pe o perioada de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. 4 C.p. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 96 C.p.
În baza art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioada de 2 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În baza art. 65 alin. 1 C.p. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
S-a admis acțiunea civilă promovată de S. C. Județean de Urgență Slatina și în baza art. 19 alin. 3 C.p.p. și art. 397 C.p.p. rap. la art. 313 din Legea 95/2006 a fost obligat inculpatul la plata sumei de 6645,93 lei cheltuieli de spitalizare ocazionate cu internarea persoanei vătămate E. G..
S-a luat act ca persoana vătămată E. G. nu se constituie parte civilă în cauză.
În baza art. 7 alin. 1 rap. la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea 76 /2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008 inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului sau genetic.
A fost obligat inculpatul la 1300 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 352/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul O., a fost trimis în judecată inculpatul G. N., cercetat în stare de libertate sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 c.p. rap. la art. 188 alin. 1 c.p., constând în aceea că în după amiaza de 02.07.2014 a exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate E. G., pe care l-a lovit în mai multe rânduri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, provocându-i leziunile traumatice descrise în actul medico-legal (echimoze, hematoame, ruptură de splină și îndepărtarea a cesteia, fracturi costale bilaterale), leziuni care au pus în primejdie viața părții vătămate și au necesitat pentru vindecare 25 – 30 zile îngrijiri medicale cu infirmitate fizică permanentă prin îndepărtarea splinei.
S-a apreciat că, în drept, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, poziția subiectivă a inculpatului, caracterizându-se prin intenția de a suprima viața victimei.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului O. sub nr._ la data de 11 decembrie 2014.
Prin încheierea nr. 9 din 3.02.2015 conform art. 346 alin.2 c.p.p. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.352/P/2014 a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară dispunând începerea judecății cauzei cu privire la inculpatul G. N., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. și ped.de art. 32 al. 1 c.p. rap.la art. 188 alin. 1 c.p.
La primul termen de judecată din data de 3 februarie 2015, dar înainte de începerea cercetării judecătorești, în conformitate cu art. 374 alin .4 c.p.p., inculpatului i-a fost adus la cunoștință dreptul de a solicita judecarea sa conform procedurii simplificate, inculpatul declarând că recunoaște faptele pentru care a fost trimis în judecată, solicitând aplicarea acestei proceduri.
În acest sens, s-a procedat la audierea inculpatului, în condițiile art. 374 alin .4 c.p.p., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar ( fila 28).
Astfel, cu ocazia audierii inculpatul a recunoscut și regretat fapta așa cum este ea descrisă în actul de sesizare și a arătat că în data de 2.07.2014, a exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate E. G., concubinul mătușii sale, motivat de faptul că anterior, în ziua precedentă o lovise pe mama sa, urmarea acestor violente fiind vizibile și în data de 2.07.2014, violență pentru care aceasta formulase plângere la organele judiciare.
A susținut astfel că în ziua incidentului observându-l pe inculpat și deranjat fiind de vătămarea mamei sale de către acesta, l-a lovit în mai multe rânduri cu pumnii și cu picioarele acesta căzând la pământ.
A fost de acord să despăgubească atât victima cât și unitatea spitalicească în care aceasta a primit îngrijiri medicale, precum și să presteze în folosul societății o muncă neremunerată.
La același termen de judecată a fost audiată persoana vătămată E. G. care a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, arătând că s-a împăcat cu inculpatul care este nepotul concubinei sale, solicitând însă ca acesta să plătească cheltuielile de spitalizare.
Inculpatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere depunând în acest sens la dosarul cauzei certificatul medico-legal nr. 689/A2/4.07.2014 privind-o pe numita G. I., o caracterizare eliberată de Primăria orașului Scornicești și o alta întocmită de preotul paroh din localitatea de domiciliu.
Din oficiu, instanța a solicitat o nouă fișă de cazier judiciar a inculpatului dar și copia hotărârilor judecătorești anterior pronunțate în ceea ce-l privește însoțite de referate privind stadiul executării acestora, ce au fost atașate la dosar ( filele 48 – 59 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, declarația inculpatului dată în conformitate cu dispozițiile art. 374 alin. 4 c.p.p., instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 374 alin. 4 c.p.p. „în cazurile în care acțiunea penală nu vizează o in fracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 3986 alin. 10 c.p.p.”
În cauza dedusă judecății, instanța a constatat îndeplinite condițiile prev. de art. 374 alin .4 c.p.p., în sensul că din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultă în mod evident că în după amiaza zilei de 2.07.2014 inculpatul a executat acte de violență fizică asupra părții vătămate E. G. pe care a lovit-o în mai multe rânduri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, provocându-i leziuni traumatice descrise în actul medico-legal, respectiv echimoze, hematoame, ruptură de splină și îndepărtare a acesteia, fracturi costale bilaterale, leziuni care au pus în primejdie viața persoanei vătămate și au necesitat pentru vindecare 25-30 zile îngrijiri medicale dar și infirmitate fizică permanentă prin lipsă de organ ( splenectomie) .
Astfel, din raportul de constatare medico-legală nr. 1332/A1/54/11.08.2014 a rezultat că persoana vătămată a fost internată în perioada 2.07 – 14.07.2014 cu diagnosticul hemoragie internă gravă, ruptură post-traumatică de splină, hemotorax bilateral, fractură C X stâng, agresiune individuală, leziuni traumatice ce s-au putut produce la data de 2.07.2014 prin lovire cu corp dur.
Situația de fapt descrisă în cuprinsul actului de sesizare recunoscută de inculpat și prezentată de instanță în paragraful anterior, privind exercitarea de acte de violență de către inculpat asupra persoanei vătămate E. G. în ziua de 2.07.2014, cu urmările evidențiate de raportul de constatare medico-legală evocat, a rezultat din ansamblul mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv: proces verbal de sesizare din oficiu, proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, declarația persoanei vătămate, constatări preliminare și raport de constatare medico-legală, certificat medico-legal și bilet de ieșire din spital, declarații martori S. P., G. I., B. C. și C. N., declarații inculpat.
Această situație de fapt a fost recunoscută de inculpat în condițiile art. 374 alin . 4 c.p.p., astfel că fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 396 alin. 10 c.p.p., deoarece din toate aceste probe administrate în cursul urmăririi penale rezultă existența infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin.1 c.p. rap la art. 188 alin. 1 c.p., instanța va reține că în drept fapta inculpatului se circumscrie încadrării juridice reținută de procuror pentru care se va dispune condamnarea inculpatului.
Tot cu referire la situația de fapt se poate observa că motivul agresionării victimei în ziua de 2.07.2014 susținut de inculpat cu ocazia audierii sale, este probat de certificatul medico-legal nr. 689/A2/4.07.2014, depus în circumstanțiere pe situația de fapt de inculpat la primul termen de judecată, act medico-legal din care rezultă că numita G. I., mama inculpatului a fost victima unei agresiuni în data de 1.07.2014 (ziua precedentă datei incidentului), aceasta prezentând leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri contondente și au necesitat pentru vindecare 6- 7 zile îngrijiri medicale precum și cu depozițiile martorilor S. P. și G. I., date în faza de urmărire penală.
Pe de altă parte, organul judiciar ce a întocmit rechizitoriul nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă legală a provocării prev. de art. 75 alin . 1 lit. a c.p., care nu se impune a fi reținută nici în opinia instanței, având în vedere că potrivit susținerilor inculpatului agresionarea mamei sale, care l-ar fi determinat să reacționeze violent față de persoana vătămată, s-a realizat anterior incidentului după trecerea unui interval apreciabil, de timp, starea de tulburare diminuându-se până la acel moment.
Chiar în aceste condiții, instanța a dat însă eficiență juridică acestei împrejurări de fapt în sensul calificării ca o „împrejurare legată de fapta comisă care diminuează gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului” constituind astfel o circumstanță atenuantă judiciară reglementată de art. 75 alin. 2 lit. b din codul penal.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei principale, instanța a avut în vedere, așadar, limitele de pedeapsă prevăzut de textul legal incriminator și dispozițiile art. 79 alin. 1 c.p., potrivit cărora „când în cazul aceleași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsie, în această ordine”.
Pe cale de consecință, instanța a diminuat limitele pedepsei cu ½ dând eficiență tentativei, iar mai apoi a redus aceste limite cu 1 / 3, în considerarea art. 76 alin. 1 c.p. și nu în ultimul rând conform art. 396 alin. 10 c.p.p., a procedat la o altă reducere a acestor limite de pedeapsă tot cu 1/ 3, având în vedere totodată și criteriile generale prev. de art. 72 c.p., care particularizează atât fapta comisă cât și persoana inculpatului .
Pe cale de consecință, având în vedere gradul de pericol social generic și concret al infracțiunii săvârșite, dar și persoana inculpatului, care deși este cunoscut cu antecedente penale ( pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească) a recunoscut fapta comisă și s-a prezentat în fața organului judiciar la chemarea acestuia, infracțiunea fiind comisă pe fondul unei agresiuni exercitate în ziua de 1.07.2014 de persoana vătămată asupra mamei sale, care „s-a împăcat cu inculpatul” (potrivit declarației acesteia), instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă principală de 2 ani și 6 luni închisoare.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare judiciară a executării acesteia, instanța a constatat îndeplinite condițiile art. 91 c.p., privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere întrucât pedeapsa aplicată nu depășește 3 ani, iar inculpatul deși condamnat anterior nu figurează cu antecedente penale (s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească pentru acestea), și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar în raport cu persoana sa s-a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte in fracțiuni în condițiile supravegherii conduite sale pentru o perioadă de timp determinată.
În ceea ce privește acțiunea civilă, promovată de S. C. Județean de Urgență Slatina, instanța a constatat în cauză îndeplinite condițiile prev.de art. 19 alin. 3 c.p.p. și art. 397 c.p.p. rap.la art. 313 din legea nr. 95/2007 în sensul că prin vătămarea sănătății corporale a persoanei vătămate și spitalizarea acesteia s-a cauzat un prejudiciu unității medicale, constând în contravaloarea serviciilor medicale prestate cu însănătoșirea victimei, astfel că inculpatului îi incumbă obligația achitării sumei de 6645,93 lei cu acest titlu.
S-a luat act ca persoana vătămată E. G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 7 alin. 1 rap. la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea 76 /2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, deoarece acesta a comis o infracțiune prevăzută în Anexa legii nr. 76/2008.
În baza art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008 inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului sau genetic.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Tribunalul O., arătând că menține apelul formulat numai în ceea ce privește cel de-al doilea motiv, respectiv că pedeapsa aplicată inculpatului a fost injust individualizată atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, fapt pentru care critică hotărârea instanței pentru netemeinicie, întrucât deși s-a reținut procedura simplificată, făcându-se aplicarea și a dispozițiilor art.76 lit.b Cod penal, totuși pedeapsa a fost greșit individualizată, întrucât suntem în prezența unei tentative la infracțiunea de omor, reținându-se greșit circumstanța atenuantă, fapt pentru care se impune admiterea apelului, desființarea sentinței penale și înlăturând circumstanța atenuantă să fie majorat cuantumul pedepsei și modificată modalitatea de executare în așa fel încât acestea să corespundă gravității generice și concrete a infracțiunii săvârșite, fiind vorba de o infracțiune contra vieții persoane, destul de numeroase, existând în prezent o recrudescență a acestui fenomen, respectiv al violenței.
Analizând actele și lucrările dosarului, atât prin prisma dispozițiilor art.417 Cod pr.penală, cât și a criticilor formulate, Curtea constată apelul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Se constată că din probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces-verbal de sesizare, proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, raport de constatare medico-legală și certificat medico-legal, declarațiile persoanei vătămate, ale martorilor și ale inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare a instanței, însușindu-și întreg materialul probator strâns în cursul urmăririi penale, beneficiind astfel de procedura simplificată, prima instanță în mod corect a stabilit starea de fapt, în sensul că în după amiaza zilei de 2.07.2014 inculpatul G. N., remarcând prezența leziunilor traumatice la mama sa a mers către locuința persoanei vătămate E. G., reproșându-i acesteia că i-a agresat mama, fapt pentru care a exercitat acte de violență asupra persoanei vătămate, lovindu-l în mai multe rânduri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, provocându-i leziuni traumatice, respectiv echimoze, hematoame, ruptură de splină și îndepărtarea acesteia, fracturi costale bilaterale, leziuni care au pus în primejdie viața părții vătămate, necesitând pentru vindecare 25-30 zile îngrijiri medicale cu infirmitate fizică permanentă, prin îndepărtarea splinei.
Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev.de art.74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite (infracțiune care aduce atingere dreptului fundamental al persoanei la viață), modalitatea și împrejurările concrete, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, natura și gravitatea rezultatului produs (leziunile produse punând în primejdie viața persoanei vătămate și determinând îndepărtarea splinei), conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, acesta deși cunoscut cu antecedente penale, totuși față de condamnarea anterioară intervenind reabilitarea, atitudinea sinceră, beneficiind astfel de consecințele aplicării procedurii simplificate, respectiv reducerea cu o treime a limitelor prevăzute de lege, faptul că inculpatul a săvârșit fapta într-o stare de tulburare, determinată de conflictul dintre persoana vătămată și mama sa, Curtea constată că aceste aspecte se regăsesc atât în dozarea pedepsei, cât și în stabilirea modalității de executare, neimpunându-se înlăturarea circumstanței judiciare prev.de art.75 alin.2 lit.b Cod penal și nici redozarea pedepsei, în sensul majorării cuantumului sau modificarea modalității de executare în detenție, inculpatul oferind garanții privind reintegrarea sa în societate, apreciindu-se că scopul educativ-preventiv al pedepsei poate fi realizat fără privarea de libertate.
Pe considerentele sus-menționate și având în vedere și dispozițiile art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
Văzând și art.275 alin.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul O., împotriva sentinței penale nr.101 din 7 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, ca nefondat.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 9 septembrie 2015.
C. ȘeleaTamara C. B.
Grefier,
B. D.
Red.jud.CȘ
j.f.L.O.
PS/14.09.2015
| ← (Legea 161/2003 modificată şi completată). Decizia nr.... | Schimbare măsura educativă a internării (art.516 si art. 517... → |
|---|
