Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1068/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 1068/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-07-2015 în dosarul nr. 2259/104/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA 1068

Ședința publică de la 15 iulie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. D. N. - judecător

Judecător: D. A. - judecător

Grefier: B. F. Țacu

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel C. a fost reprezentat de procuror C. C.

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierea de amânare a pronunțării de la data de 08 iulie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect apelurile promovate de către apelanții inculpați P. T. și P. T. împotriva sentinței penale numărul 69/03.03.2015, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită, la data dezbaterilor, 08 iulie 2015.

Deliberând,

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 69/03.03.2015, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpați prin apărătorul ales, din infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art.188 alin. 1 C.p. în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.p., ca neîntemeiată.

În baza art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p., a fost condamnat

inculpatul P. T., fiul lui P. și O., născut la data de 25.10.1977 în municipiul Caracal, jud. O., domiciliat în ., ., nr. 28, jud. O., CNP -_, la 6 ani și 6 luni închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p.

În baza art. 65 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev de art. 66 alin 1 lit. a și b C.p.1.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. s-a menținut măsura arestului preventiv față de inculpatul P. T..

În baza art. 72 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 12.06.2014 la zi.

În baza art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p., a fost condamnat

inculpatul P. T., fiul lui P. și O., născut la data de 02.09.1974 în ., domiciliat în comuna Studina, ., CNP –_, la 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p.

În baza art. 65 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.p.

În baza art. 72 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reținerii de 24 de ore de la data de 12.06.2014 la data de 13.06.2014.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul P. T..

În baza art.7 alin. 1 din Legea nr.76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la cei doi inculpați, în vederea introducerii profilului lor genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr.76/2008 inculpații au fost informați că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului lor genetic.

S-a admis acțiunea civilă promovată de S. C. Județean de Urgență C. și în baza art. 19 alin. 1 C.p.p. și art. 397 C.p.p. rap. la art.1357 cod civil și art.1372 Cod civil au fost obligați inculpații la în solidar la plata sumei de 2490,06 lei, către partea civilă, reprezentând cheltuieli de spitalizare, suma reactualizată la data plății efective.

S-a admis acțiunea civilă promovată de partea civilă J. P. și în baza art. 19 alin. 1 C.p.p. și art.397 C.p.p. rap. la art.1357 Cod civil, art.1372 Cod civil au fost obligați inculpații în solidar la plata sumelor de 20.000 lei daune morale si 5.000 lei daune materiale, către partea civilă.

În baza art. 112 lit. b C.p. s-a confiscat de la inculpatul P. T. un cuțit tip briceag din metal de culoare deschisă, având dimensiunea de 18 cm și lama de 8 cm.

În baza art.274 alin. 2 C.p.p a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 629 lei (din care câte 229 avansați la urmărirea penală)

În baza art. 276 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 274 alin. 2 C.p.p. i-a obligat pe fiecare dintre inculpați la plata a cate 750 lei cheltuieli de judecată, către partea civila J. P..

Conform art. 274 alin 1 C.p.p. suma de cate 50 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, conform delegațiilor de asistență juridică obligatorie nr. 819/30.06.2014 și 820/30.06.2014 (filele 16-17 dosar fond) au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunța această soluție s-au reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul O. nr. 144/P/2014 din data de 27.06.2014, în baza art. 327 lit. a C.p.p. s-a dispus:

- trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P. T. pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativă de omor”, prev. de art. 32 alin.1 C.p. rap. la art. 188 C.p. ;

- trimiterea în judecată, în stare de libertate sub control judiciar, a inculpatului P. T. pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativă de omor”, prev. de art. 32 alin.1 C.p., rap. la art. 188 C.p.

In fapt, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că în data de 31.03.2014, în jurul orelor 17,00-18,00, inculpații P. T. și P. T. au avut unele discuții contradictorii cu victima J. P. din comuna Studina, ., în urma cărora inculpatul P. T. i-a aplicat două lovituri cu o bâtă în zona umărului stâng, după care a scos un briceag din buzunarul stâng, pe care l-a înfipt în partea dreaptă a abdomenului, concomitent victima fiind lovită și de P. T. din spate cu o bâtă de mai multe ori peste mâna stângă și în zona dorsală, cauzându-i leziuni care i-au pus în primejdie viața și care au necesitat 30-35 zile îngrijiri medicale, conform raportului de constatare medico-legală nr. 1032/A1/04.04.2014 întocmit de IML C..

Din raportul de constatare medico-legală nr. 1032/A1/4.04.2014 emis de IML C., a rezultat faptul că numitul J. P., în vârstă de 41 ani, prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, lovire cu un corp dur alungit și lovire cu un corp tăietor-înțepător, posibil cuțit, necesitând pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale de la data producerii lor, cu condiția de a nu surveni complicații.

S-a apreciat că, în drept faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, fapte prev. și ped. de art.32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 C.p.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O. la data de 30.06.2014 sub nr._, fiind repartizată aleatoriu judecătorului de cameră preliminară pentru verificarea competenței și legalității sesizării instanței, dar și a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, conform dispoz. art. 342 și urm. din NCP.

Întrucât nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpați ori apărătorii din oficiu și nici judecătorul de cameră preliminară nu a invocat din oficiu asemenea excepții, prin încheierea nr. 54 din 25.07.2014 în baza art. 346 alin. 2 C.p.p. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 940/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul O. privindu-i pe inculpații P. T. și P. T., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății, fiind stabilit prim termen de judecată la data de 09.09.2014.

La termenul din 30.09.2014 înainte de a fi audiați inculpații, a fost ascultată partea civilă P. J., care a înțeles să se constituie parte civilă în cauză cu sumele pe care le-a solicitat și în faza de urmărire penală, respectiv 5000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli de transport, medicație și retribuție angajat temporar și 20.000 lei daune morale.

De menționat că potrivit înscrisului depus în faza de judecată, existent la fila 145 dosar, partea civilă solicitase de la cei doi inculpați, cu acest titlu aceleași sume de bani.

Inculpatul P. T. a declarat că înțelege să se prevaleze de dreptul la tăcere, motiv pentru care nu a fost ascultat în cauză (fila 196 vol.I).

Cu ocazia ascultării sale, inculpatul P. T. a recunoscut că în ziua de 31.03.2014 în jurul orelor 18,00 a avut un incident cu partea vătămată însă acesta a fost generat de numitul Barboi D., ginerele părții civile care împreună cu alte persoane l-au atacat atât pe el cât și pe tatăl său și pe cei doi verișori, în timp ce se deplasa cu animalele de la pășunat, spre casă.

In acest context cauzal a replicat agresiunii declanșate împotriva sa și a tăiat-o pe partea civilă cu un briceag fără a avea însă intenția suprimării vieții acesteia.

Inculpatul a susținut că a fost mai întâi lovit de victima J. P. cu pumnul, și în acest moment a reacționat, aplicându-i lovituri cu un băț peste umărul stâng, după care „a scos briceagul pe care îl avea asupra sa și a înjunghiat-o pe partea civilă o singură dată, fără a-i pune în primejdie viața”

A mai arătat că fratele său, coinculpatul P. Traina nu a agresat în nici un mod partea civilă, ajungând la fața locului după consumarea incidentului

Potrivit aceleiași declarații, inculpatul a precizat că în acea zi în jurul orelor 16,00 a avut un incident cu numitul C. V. „cuscrul părții civile, căruia i-a reproșat că i-a furat o oaie și pentru că discuția a generat, i-a aplicat acestuia 2-3 palme pese față”.

In probațiune, inculpații au solicitat audierea martorei T. E. însușindu-și martorii din acte P. M. C. și P. F..

De asemenea, părții civile i-a fost încuviințată proba testimonială, respectiv audierea martorilor A. E. și I. D..

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați și martorii din acte N. Ș., Barboi D. D., C. V., T. M., C. M., C. C., C. M., J. T. D., P. M. C., care au înțeles să își mențină declarațiile date pe parcursul urmăririi penale.

Cu adresa nr._/11.09.2014 S. Județean de Urgență C. a menționat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 2.490,06 lei, actualizată la data plății efective reprezentând cheltuielile de spitalizare privind pe victima J. P., anexând decontul justificativ (fila 134 dosar).

Cu adresa nr._/12.09.2014 S. M. Caracal a menționat că nu se constituie parte civilă în cauză, victima J. P. beneficiind numai de asistență medicală de urgență.

Cu referire la depozițiile martorilor audiați în cauză, instanța de fond a reținut că martorul N. Ș. a observat parțial incidentul, în sensul că între inculpatul P. T. însoțit de alte persoane și victima J. P., alături de C. V. și Barboi D., a avut loc o altercație în ziua de 31.03.2014, ora 17,00-18,00, martora declarând că le-a solicitat „inculpaților T. și T. să nu se bată pentru că le rămân copiii pe drumuri” fără a observa momentul în care victima a fost tăiată cu briceagul (fila 212 dos. vol. I) .

Martorul Barboi D. D. a arătat că în ziua de 31.03.2014 se afla acasă la domiciliu când tatăl său vitreg C. V., l-a încunoștințat telefonic că a fost bătut de inculpatul P. T., cerându-i să vină să îl ia acasă, de undeva din apropierea barului unde lucra în ziua respectivă.

In momentul în are s-a deplasat la locul indicat a constatat că acesta este bătut și lovit „cu vânătăi pe spate, spunându-i că nu se poate deplasa”, observând totodată „pe inculpații P. T. și P. T. care veneau cu oile de la câmp, însoțiți de tatăl acestora P. P. și doi verișori P. C. și F.”.

In acest context i-a cerut inculpatului P. T. să stea de vorbă „întrebându-l de ce l-a lovit în acel hal pe tatăl său”, și în acest moment „ a fost imobilizat de numiții P. C. și P. F., fiind agresat de P. T. care l-a lovit cu bățul pe care îl avea în mână”. Acesta este momentul în care „pentru a-l apăra, au intervenit C. și J. P., astfel că incidentul a luat amploare atunci când în conflict a intervenit și P. T., care l-a înjunghiat pe J.”.

Martorul a mai arătat că în aceeași împrejurare victima a fost lovită „de T. cu parul” iar în momentul în care „a fost înjunghiată, a căzut la pământ, continuând să fie agresată de cei doi inculpați” (fila 214 vol. I.)

Cu ocazia audierii sale, martorul C. V. a arătat că în ziua de 31.03.2014 se afla în apropierea căminului cultural la muncă, fiind zidar de meserie, iar la un moment dat a apărut inculpatul P. T. care l-a acuzat că i-ar fi furat o oaie. A încercat să se disculpe însă „nu a mai apucat să facă acest lucru deoarece inculpatul l-a strâns de gât, l-a lovit cu pumnii și cu un băț în zona picioarelor, în fața celorlalți muncitori și în stradă, după care a plecat”. S-a deplasat la sediul postului de poliție situat la aproximativ 200-300 m. și acolo l-a găsit pe inculpatul P. T. stând de vorbă cu un agent de poliție, căruia i-a relatat „că fusese bătut de inculpat și care i-a cerut să vină a doua zi”, același lucru solicitându-i și inculpatul „ ca să nu-l mai bată o dată”.

A revenit la locul de muncă însă pentru că nu se mai putea deplasa l-a sunat pe fiul său Barboi D. D., cerându-i să vină să-l ducă acasă. În acest moment au apărut inculpații iar fiul său l-a întrebat pe P. T. de ce l-a lovit, moment în care „a fost lovit de P. P. cu o bâtă în cap”, pierzându-și cunoștința, și revenindu-și după câteva momente, constatând că se află în același loc la pământ și observând că victima J. P. este lovită de P. T. și P. T. ’’cu bățul și cu pumnii’’. (fila 216 dos.vol.I)

Martora C. M. a arătat că în ziua de 31.03.2014 se afla la magazin și la un moment dat „ a văzut o îmbrânceală” identificând în conflict pe inculpatul P. T., pe tatăl acestuia mai în vârstă P. P. și pe P. T., fără a observa pe victima J. P.. La un moment dat a auzit o persoană afirmând „bă m-ai tăiat și ai plecat” înțelegând ulterior că este vorba despre victima J. (fila 219 dos.vol.I).

Cu ocazia audierii sale martorul C. C. a arătat că în ziua incidentului se afla la bar, ocazie cu care „l-a observat pe J. P. vorbind la telefon și reproșând inculpatului P. T. agresionarea cuscrului său C.” care șchiopăta „ ca și când ar fi fost bătut”. A observat la scurt timp venind din câmp pe inculpatul P. T. „având în mână un ciomag” ca și pe tatăl inculpaților și pe cei doi nepoți ai acestuia și de asemenea pe martorul Barboi îndreptându-se spre P. T., „având în mână un băț cu care a aruncat spre inculpat și crede că l-a lovit” după care între aceștia s-a iscat o altercație fizică.

De asemenea, în paralel a văzut-o pe partea vătămată J. P. încercând să intervină în apărarea ginerelui său deoarece „mai exista un grup care se lovea” și la un moment dat pe inculpatul P. T. lovind cu bâta pe numitul J. P.. Nu a observat „momentul în care P. T. l-a tăiat pe J. și nici nu a văzut ca acesta să aibă un cuțit” însă l-a auzit „strigând că a fost tăiat însă nu știu de cine”.

Martorul a arătat că „atunci când partea vătămată s-a apropiat de locul incidentului, cu intenția de a-i lua apărarea lui Barboi, acesta nu era înarmat” dar și faptul că „a văzut când P. T. a ridicat ciomagul pentru a lovi victima, iar aceasta a pus mâna deasupra capului pentru a se apăra”, acesta fiind contextul în care a fost lovit.

A susținut de asemenea și că ulterior, a auzit prin . numitul C. ar fi luat o oaie de la P. T., acesta fiind motivul pentru care „P. T. l-ar fi lovit pe C. în acea seară”.

Și martorul C. M. se afla la bar în ziua de 31.03.2014, context în care a văzut-o pe victima J. P. vorbind la telefon, precum și pe numitul C. V. „la muncă fără a observa că este lovit”. În momentul în care din câmp s-a apropiat inculpatul P. T. împreună cu tatăl său și cei doi nepoți, l-a observat pe numitul Barboi T. „având în mână un par îndreptându-e spre P. T. și lovindu-l pe acesta o singură dată peste braț”, după acest moment cei doi nepoți ai inculpatului intervenind și imobilizându-l pe Barboi. Acesta este momentul în care „a văzut-o pe victimă apropiindu-se de Barboi, pentru a-l apăra, fără a avea ceva în mâini” după care l-a auzit pe J. P. „afirmând că a fost tăiat, îndreptându-se spre gardul din apropiere, sângerând”; nu a observat cine l-a tăiat.

Spre finalul incidentului, l-a observat și pe inculpatul P. T. la fața locului „însă nu a observat dacă a lovit pe cineva”.

Și martorul J. T. D. a observat incidentul, respectiv pe numitul Barboi apropiindu-se de P. T. și pe acesta ridicându-și brațul pentru a se apăra de lovitura aplicată iar mai apoi „a văzut-o pe victima J. apropiindu-se de cei doi, fără a avea ceva în mână, intervenind pentru a-i despărți, dar și pe nepoții inculpatului imobilizându-l pe Barboi și pe J., reproșându-i lui P. T. că l-a tăiat”.

Pe inculpatul P. T. l-a observat la fața locului „dar nu l-a văzut lovind victima”.

Martorul a mai arătat că în acea zi, în jurul orelor 17,00, a fost sunat de victima J., care l-a întrebat „unde este P. cu oile” și i-a comunicat că P. T. îl lovise pe cuscrul său, motiv pentru care „va sta de vorbă cu el”, afirmând că îl va aștepta la magazin, adresându-i injurii, susținând că „J. era nervos la telefon, din cauză că inculpatul P. l-a bătut pe cuscrul său”.

A mai arătat și că, de la numitul C. a înțeles că a fost bătut de P. T. în acea zi pe motiv că i-ar fi luat o oaie.

Din declarația numitului P. M. C. a rezultat că în timp ce se îndreptau spre .-a apropiat de unchiul său inculpatul P. T., având în mână un par „pentru a-l lovi” context în care împreună cu fratele său l-au imobilizat, observând și victima când se îndrepta spre P. T. fără a putea preciza ce s-a întâmplat între aceștia „întrucât era cu spatele”.

La un moment dat a observat lângă un gard victima, însă nu a privit-o foarte atent neputând preciza dacă sângera, arătând că „nu a văzut pe P. T. să fi lovit victima”, și „nici pe P. T. să-l fi agresionat cu cuțitul”.

Și martorul P. F. a susținut că în seara de 31.03.2014 numitul Barboi D., care l-a strigat pe inculpatul P. T. și a observat când a aruncat cu un par spre el, apărându-se și ridicând mâinile deasupra capului. Tot atunci a observat-o și pe victima J. P. „apropiindu-se, având în mână un băț” însă nu știe ce au făcut ceilalți pentru că era cu spatele către aceștia.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, precum și probele administrate pe parcursul cercetării judecătorești și apreciindu-le, în ansamblu și în urma evaluării tuturor conform art. 103 alin. 1 C.p.p., instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de 31.03.2014 în jurul orelor 17,00 în apropierea localului . Studinița a avut loc un incident, ce s-a consumat inițial între numitul Barboi D. D. și inculpatul P. T., care a degenerat ca urmare a numărului de persoane implicate ulterior, printre acestea regăsindu-se partea civilă J. P..

Astfel, din probele administrate în cauză instanța de fond reține că în ziua de 31.03.2013 ora 16,00 inculpatul P. T. a avut un incident cu martorul C. V. căruia i-a reproșat că i-ar fi sustras un animal și în acest context „i-a aplicat 2-3 palme peste față” (declarație inculpat).

Această agresiune a fost adusă la cunoștință de martor, fiului său Barboi D. D. (ginerele părții civile J. P.), solicitându-i totodată a se deplasa în apropierea localului mai sus menționat pentru a-l ajuta să meargă la domiciliu, din cauza agresiunii suferite nemaiputând face acest lucru.

Deplasându-se în locul indicat, martorul Barboi D. D. s-a întâlnit cu tatăl concubinei sale- partea civilă J. P., cu care a stat de vorbă, martorul C. V. relatând cu această ocazie contextul în care fusese agresat de inculpatul P. T..

Așa cum declară partea vătămată „fiind revoltat de gestul inculpatului P. T.”, l-a contactat telefonic reproșându-i „halul în care l-a lovit pe cuscrul său”, avansând ideea unei discuții pe această temă, deoarece anterior acesta fusese acuzat și de alte fapte penale comise în dauna patrimoniului inculpatului.

In momentul în care, se apropiau de la câmp cu animalele inculpații P. Train și P. T. însoțiți de tatăl acestora P. P. și nepoții P. F. și P. M. C., martorul Barboi D. i-a reproșat inculpatului P. T. agresionarea tatălui său și chiar a aruncat cu un obiect contondent asupra acestuia, inculpatul ridicând brațul pentru a se apăra, între cei doi devenind iminent un conflict fizic. Aceste este momentul în care martorul Barboi D. D. este imobilizat de nepoții inculpatului, martorii P. M. Cosim și P. F. (conform propriilor declarații) și în egală măsură, momentul în care partea civilă J. P. se apropie de aceștia, pentru a-l apăra pe ginerele său.

In acest sens este depoziția martorului C. C. care „ a văzut-o pe partea vătămată J. P. încercând să intervină în apărarea ginerelui său Barboi D.”, a martorului C. M., din declarația căruia rezultă că „a văzut-o pe victimă apropiindu-se de Barboi pentru a-l apăra, fără a avea ceva în mâini” dar și a martorului J. T. D. „ am văzut-o pe victima J. apropiindu-se de cei doi ( Barboi D. și inculpatul P. T.) fără a avea ceva în mână, intervenind pentru a-i despărți”.

Incidentul a luat amploare prin participarea coinculpatului P. T. dar și a martorilor P. M. C. și P. F. și în acest context inculpatul P. T. l-a agresat cu briceagul pe partea civilă în zona abdominală, determinându-i o puternică hemoragie, concomitent victima fiind lovită și de coinculpatul P. T., din spate, cu o bâtă de mai multe ori, agresionarea părții civile încetând la intervenția verbală a martorelor T. M. și N. F. „care au strigat la cei doi să o lase în pace”.

Așa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 1032/4.04.2014 partea civilă a prezentat leziuni de violență produse prin lovire cu și de corpuri dure, lovire cu un corp dur alungit dar și lovire cu un corp tăietor-înțepător (posibil cuțit) pentru a căror vindecare a necesitat 30-35 zile îngrijiri medicale, punându-i în primejdie viața.

Din conținutul aceluiași act medico-legal rezultă că în urma examinării acestuia în ziua de 31.03.2014 (fișa UPU nr._/31.03.2014 a Spitalului municipal Caracal), s-a stabilit diagnosticul „placă prin înjunghiere flanc drept, traumatism antebraț stâng, agresiune fizică”.

Așadar, pe lângă . produsă cu corpul tăietor înțepător, victima a suferit leziuni produse prin lovire cu un corp dur alungit.

Din depozițiile martorilor N. Ș., C. C., P. T. și J. T. D. rezultă că la fața locului a fost prezent și inculpatul P. T. care „avea două ciomege în mână” în momentul de final al incidentului (declarație J. T. D.) și care „la un moment dat a lovit cu bâta pe J. T.” (declarație martor C. C.).

In ceea ce îl privește pe inculpatul P. T. și fratele acestuia- coinculpatul P. T., aceștia au susținut că „nu a agresat în nici un mod partea civilă deoarece a venit după terminarea incidentului”

Judecătorul fondului a motivat că, această susținere este infirmată cel puțin de depoziția martorei N. Ș., care „ în timp ce stătea de vorbă cu martorele T. Mareta și C. M., l-a văzut pe inculpatul P. T., nepotul său, venind spre magazin și pe tatăl acestora, P. P., mânând oile din spate, celălalt inculpat, nepotul meu T., aflându-se în fața acestora”.

Prezența inculpatului P. T. la fața locului este susținută, pe de altă parte, în primul rând de partea vătămată J. P., dar și de martorii Barboi D. D. și C. V., declarațiile acestora coroborându-se cu depoziția martorei N. S. dar și cu depoziția martorei T. M. („în ziua respectivă mă aflam în apropierea magazinului de vorbă cu N. S. și C. M., când l-a un moment dat prima dintre acestea (adică martora N. S.) a afirmat că s-au apucat la bătaie; m-am întors și am văzut un grup de mai multe persoane care se agresau, identificând în acest grup pe inculpații P. T. și T., dar și pe doi verișori, C. și F., și pe tatăl lor P.”).

Instanța de fond a reținut așadar că, apărarea inculpatului P. T. avansată în faza de urmărire penală, potrivit căreia nu ar fi participat la incident și nu a lovit partea civilă, nefiind prezent în momentul consumării acestuia, este infirmată de ansamblul probator administrat în cauză, în aceea zi inculpatul venind de la câmp în același timp și împreună cu fratele și tatăl său, dar și cu cei doi nepoți, persoane care au participat la incident.

In ceea ce privește exercitarea de agresiuni de către același inculpat asupra părții civile, instanța a reținut că aceasta a suferit și leziuni cauzate prin lovire cu un corp alungit, susținerea părții civile (din punct de vedere al leziunilor suferite) fiind astfel confirmată de actul medico-legal.

Judecătorul fondului a mai arătat că, deși coinculpatul P. T. susține că el este cel care a lovit-o pe partea vătămată „și cu un băț” înainte de a o înjunghia cu briceagul, „de frică”, susținerea acestuia nu este reală, câtă vreme afirmația părții civile în sensul agresionării sale și de către coinculpatul P. T. este susținută pe de o parte, de martorii oculari Barboi D. și C. V., care au declarat că au observat momentul în care victima a fost lovită și de acest inculpat cu un par, dar și de martorele T. M., N. S. și C. M. care l-au identificat pe inculpat venind din câmp odată cu ceilalți, participând activ la incident; în raport cu aspectele susținute de acești martori este evident că inculpatul P. T. nu a fost sincer atunci când, în faza de urmărire penală a declarat că a ajuns la incident numai după consumarea acestuia „venind la magazin să ia pâine”.

Toți martorii audiați în cauză l-au poziționat pe inculpatul P. T. la locul faptei în momentul consumării altercației, la fața locului constituindu-se grupuri de persoane care se agresau reciproc, cu mențiunea că în acest context cauzal victima a fost înjunghiată cu un cuțit de inculpatul P. T., și în același timp lovită cu un corp alungit (par pe care inculpații îl folosesc la animale, fiind crescători de oi), acțiunea agresivă conjugată a celor doi inculpați având ca urmare vătămarea sănătății corporale a victimei în sensul reținut în actul medico-legal, leziunile de violență punându-i în primejdie viața.

În ceea ce privește exercitarea de violență asupra părții vătămate de către inculpatul P. T., instanța de fond nu a reținut în favoarea acestuia scuza provocării prev. de art. 75 alin. 1 lit. a C.p., deoarece reacția manifestă a martorului Barboi D. D., de a-l agresiona pe inculpat în ziua de 31.03.2014 (care de altfel a generat întregul incident, deoarece partea civilă a intervenit pentru apărarea acestuia), a fost determinată de . exercitată anterior de inculpat, în aceeași zi, la un interval scurt de timp, asupra martorului C. V., tatăl acestuia- așa cum recunoaște inculpatul P. T., pe motiv că numitul C. V. i-ar fi sustras un animal ( „i-a aplicat 2-3 palme”).

Această agresiune a determinat o stare de tulburare și a generat reacția violentă a martorului B. D. față de inculpatul P. T., între cei doi declanșându-se un incident fizic care ulterior a luat amploare prin participarea celorlalte persoane prezente la fața locului.

Conform art. 75 alin. 1 lit. a C.p. constituie circumstanță atenuantă legală „săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin orice altă acțiune ilicită gravă” cu mențiunea că actul de provocare nu trebuie să fie imputabil celui care a comis fapta în stare de provocare, adică nu trebuie să fie precedat el însuși de o provocare din partea autorului faptei.

Or, în cauză inculpatul P. T. nu se poate prevala de o astfel de împrejurare în sensul că în ziua de 31.03.2014 ar fi agresat-o pe partea civilă J. P., fiind provocat de atitudinea violentă a martorului Barboi D. (care l-ar fi așteptat în apropierea barului având asupra sa un obiect contondent cu care l-a lovit) ori, de atitudinea violentă a părții civile J. P. (care ar fi avut aceeași manifestare) deoarece acesta este persoana care a declanșat atitudinea „violentă” a martorului Barboi D. motivat de faptul că în acea zi inculpatul l-a lovit pe tatăl său, martorul C. V..

De altfel, scuza provocării în favoarea inculpatului P. T. nu poate fi reținută nici din perspectiva faptului că infracțiunea săvârșită în stare de provocare trebuie comisă față de persoana care a efectuat actul de provocare și nu față de o altă persoană decât persoana provocatorului, cu excepția situației în care inculpatul ar fi acționat din eroare, confundându-l pe terț cu persona provocatorului, această situație neidentificându-se în cauză.

Niciunul din martorii audiați în cauză nu susțin apărarea inculpatului în sensul că în acea zi ar fi fost agresionat și de victima J. P. „cu pumnul” ci ansamblul probator administrat asupra acestei chestiuni de fapt relevă împrejurarea că numai martorul Barboi D. l-a acostat pe inculpat în acea zi, imputându-i agresionarea tatălui său C. V., sens în are ar fi aruncat cu un par în direcția acestuia, inculpatul ridicând brațul pentru a se apăra ; în momentul în care martorul Barboi D. este imobilizat de nepoții inculpatului prezenți la fața locului P. M. C. și P. F., în incident intervine partea civilă J. P. pentru apărarea ginerelui său, Barboi D., în continuare incidentul luând amploare ca urmare a participării și celorlalți, la incidentul declanșat inițial în acest mod, respectiv coinculpatul P. T. și P. P..

In schimb este evidentă realitatea celor susținute de martorii Barboi D. D. și C. V., în sensul că în acea zi inculpatul P. T. l-ar fi agresat pe acesta din urmă și această agresiune a determinat reacția fiului victimei care l-a acostat pe inculpatul P. T. (în momentul în care acesta se întorcea de la câmp cu oile însoțit de fratele său – coinculpatul P. T. și de tatăl și verișorii săi) în continuare în incident intervenind și victima J. P. care a fost astfel agresat de cei doi inculpați, deoarece această susținere este confirmată și de relațiile înaintate instanței de Postul de poliție Studina și P. de pe lângă Judecătoria Corabia, potrivit înscrisurilor de la fila 27-28 dosar vol. II, din care rezultă că în ziua de 31.03.2014 numitul C. V. ar fi fost agresat de inculpații P. T., P. P., P. M. și P. F. însă s-a împăcat cu aceștia.

In ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul ales al celor doi inculpați, din infracțiunea de tentativă de omor în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin.1 lit. e C.p., instanța analizând temeinicia acesteia, a constatat că este nefondată pentru următoarele motive:

Omorul se săvârșește cu intenție directă sau indirectă după cum făptuitorul prevăzând moartea victimei ca rezultat al activității sale, a urmărit sau acceptat producerea acestui rezultat.

Prin latura sa subiectivă omorul se deosebește de infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 194 C.p. Dacă în cazul omorului, respectiv a tentativei la această infracțiune, făptuitorul acționează cu intenția de a ucide, în cazul vătămării corporale grave, acesta acționează numai cu intenția de a lovi sau a vătăma integritatea corporală.

Atât în doctrină cât și în practica judiciară, constant s-a statuat că intenția de a ucide trebuie stabilită în raport cu toate împrejurările concrete ale cauzei, anume: zona de pe corp unde sunt aplicate loviturile, în sensul că este o zonă vitală sau nu ; obiectul (instrumentul) folosit la săvârșirea infracțiunii (are sau nu aptitudinea de a ucide); numărul și intensitatea loviturilor aplicate victimei ; atitudinea făptuitorului după săvârșirea faptei.

In raport de toate aceste elemente ce se impun a fi analizate în cauză, reiese intenția cu care făptuitorul a acționat și determină o corectă încadrare juridică a faptei.

Judecătorul fondului a mai reținut că, raportând cele enunțate la cauza dedusă judecății, în privința inculpatului P. T. se constată că acesta a aplicat victimei o lovitură cu un briceag în zona abdominală în timp ce coinculpatul P. T. a lovit-o pe aceasta cu un par de mai multe ori, imediat după agresionarea victimei în modul descris anterior de fratele său P. T., leziunile suferite de victimă necesitând 30-35 zile îngrijiri medicale și punând în primejdie viața victimei.

În raport cu aceste elemente de fapt, este evident că inculpații au acționat cu intenție directă în sensul că au prevăzut rezultatul faptei (constând în înjunghierea victimei cu un briceag, aceasta căzând în genunchi și în acest moment agresionarea cu un par prin aplicarea de lovituri repetate) și au urmărit producerea lui, respectiv suprimarea vieții victimei, neurmărind numai posibilitatea vătămării corporale a acesteia.

Potrivit art. 46 alin. 2 C.p. „coautorii sunt persoanele care săvârșesc nemijlocit aceeași faptă prevăzută de legea penală”.

Practica judiciară este constantă în susținerea teoriei potrivit căreia „este coautor nu numai participantul care prin acțiunile sale realizează în mod direct rezultatul, dar și acela care face imposibilă rezistența, apărarea care obstaculează energiile ce tind să combată producerea rezultatului. În caz de omor, împrejurarea că loviturile mortale au fost aplicate numai de unul din inculpați, nu duce la concluzia inexistenței coautoratului, atâta timp cât - în condițiile în care a fost concepută executarea infracțiunii - din punct de vedere obiectiv activitatea celuilalt inculpat s-a învederat indispensabilă comiterii faptei, iar sub aspect subiectiv, aceste inculpat a prevăzut rezultatul produs, moartea victimei și a acționat nemijlocit pentru realizarea lui” ( TS, s .p. Decizia 71/1979) .

In același sens este și jurisprudența mai recentă a instanței supreme care a statuat că „ există coautorat la infracțiunea de omor când coinculpații au acționat împreună lovind victima, atât înainte de a cădea la pământ cât și după aceasta ; faptul că numai loviturile aplicate de unul dintre ei au fost mortale nu are relevanță, dacă activitatea acestuia se află într-o unitate invizibilă cu cea a celorlalți inculpați și dacă rezultatul acestei activități strâns unite constă în suprimarea vieții victimei, iar din materialitatea faptelor reiese că toți inculpații au fost conștienți de urmările lor comune și au dorit producerea lor” (ICCJ Secția penală nr. 4739/2004).

In cazul de față este constatat că inculpatul P. T. a înjunghiat victima cu un briceag în zona abdominală și după căderea acesteia în genunchi, coinculpatul P. T. a lovit-o pe aceasta cu un par din spate pe antebrațul stâng de mai multe ori, loviturile vizând zona capului, acțiunile concordate ale inculpaților producând leziuni victimei ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale.

Pentru aceste motive instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art.188 alin. 1 C.p. în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.p., ca neîntemeiată.

Reținând așadar că în ziua de 31.03.2014, în jurul orelor 17,00, coinculpații P. T. și P. T. au agresat victima J. P. (pe fondul unui conflict fizic consumat anterior între inculpatul P. T. și numitul C. V.) în sensul că inculpatul P. T. i-a aplicat o lovitură cu o bâtă, după care l-a înjunghiat cu un briceag în partea dreaptă a abdomenului, după căderea în genunchi a victimei, aceasta fiind lovită din spate și de coinculpatul P. T. cu o bâtă de mai multe ori peste brațul stâng în zona dorsală, leziunile traumatice suferite necesitând pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale, punând în primejdie viața victimei, instanța a constatat că în drept fapta acestora întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prev. și ped. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 C.p. (faptă comisă sub imperiul noului cod penal adoptat prin legea 286/2009).

Vinovăția inculpaților sub aspectul infracțiunii astfel reținută, îmbracă forma intenției directe deoarece au prevăzut rezultatul acțiunii lor și au urmărit producerea acestuia, rezultând în mod indubitabil din procesul verbal de sesizare din oficiu, declarația părții vătămate, procesele verbale de cercetare la fața locului și de ridicare bunuri și planșele foto atașate acestora, raportul de constatare medico-legală nr. 1032/4.04.2014 a IML C., declarațiile martorilor și declarațiile inculpaților.

Fiind îndeplinite condițiile răspunderii penale prev. de art. 396 alin. 2 C.p.p., deoarece instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpați în participație proprie sub forma coautoratului, a dispus condamnarea acestora la câte o pedeapsă cu închisoarea, având în vedere la individualizarea acesteia criteriile prev. de art. 74 C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, fiind vătămate relațiile sociale referitoare la integritatea corporală a persoanei, natura și gravitatea rezultatelor produse și a consecințelor acesteia, dar și de conduita inculpaților în cursul procesului penal, în sensul că inculpatul P. T. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, în timp ce inculpatul P. T. a avansat în apărarea sa existența unei provocări din partea victimei.

In egală măsură instanța a ținut seama de împrejurarea că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale (fila 90 și 103 d.u.p.) și de vârsta acestora, nivelul de educație, starea de sănătate și nu în ultimul rând situația familială și socială a acestora, circumstanțele personale referitoare la persoana inculpatului putând fi valorificate, conform dispozițiilor noului cod penal, numai în procesul de individualizare a pedepsei (art. 74 C.p.) nu și ca circumstanțe atenuante personale.

Pentru toate aceste considerente, instanța a aplicat inculpaților câte o pedeapsă cu închisoare materializată în chiar minimul special prevăzut de lege în ceea ce îl privește pe inculpatul P. T., respectiv 5 ani închisoare, și într-un cuantum ușor îndepărtat de minimul special prevăzut de lege, respectiv 6 ani și 6 luni închisoare, în ceea ce îl privește pe inculpatul P. T., ținând seama în mod prioritar de modalitatea concretă de exercitare a agresiunii cu referire la obiectul tăietor folosit de acest inculpat, pedeapsă ce urmează a fi executată în regim de detenție conform art. 60 C.p.

In ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, instanța reține că potrivit art. 67 alin. 1 C.p. aceasta poate fi aplicată pe lângă pedeapsa închisorii dacă se constată că față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, aceasta este necesară, în timp ce potrivit art. 67 alin. 2 C.p. aceasta este obligatorie când legea o prevede pentru infracțiunea săvârșită.

Având în vedere că infracțiunea de omor prev. de art. 188 C.p. se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, instanța a interzis cu titlul de pedeapsă complementară celor doi inculpați exercițiul drepturilor civile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei principale, apreciind că prin comiterea infracțiunii inculpații sunt nedemni pentru exercițiul acestor drepturi, pe o perioadă de 4 ani, în ceea ce îl privește pe inculpatul P. T. și respectiv 3 ani, în ceea ce îl privește pe inculpatul P. T..

Conform art. 65 c.p. pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 C.p. a căror exercitarea a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.

Pe cale de consecință și în temeiul textului de lege evocat, pe durata executării pedepsei principale instanța a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p.

În ceea ce privește măsurile preventive, s-a reținut că potrivit art. 399 alin. 1 C.p.p. „ instanța are obligația ca, prin hotărâre să se pronunțe asupra menținerii, revocării, înlocuirii ori încetării de drept a măsurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat”.

Având în vedere această obligație procedurală și examinând la acest moment procesual subzistența temeiurilor de fapt și de drept ce au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul P. T. și respectiv, măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul P. T., instanța de fond a reținut că acestea se mențin în continuare și în plus, s-a constatat vinovăția inculpaților pentru comiterea unei infracțiuni grave contra vieții, dispunându-se condamnarea inculpaților, chiar nedefinitiv, la pedeapsa închisorii.

Pe cale de consecință, conform art. 399 alin. 1 C.p.p. a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul P. T., cu privire la care, în temeiul art. 72 C.p.p. a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 13.06.2014 la zi (data reținerii acestuia potrivit ordonanței nr. 144/P/2014 din data de 12.06.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul O. – fila 92 d.u.p.) și respectiv, a menținut măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul P. T., astfel cum a fost dispusă în faza de urmărire penală prin ordonanța cu același număr din data de 13.06.2014 (fila 85 dosar).

Totodată, în baza art.7 alin. 1 din Legea nr.76/2008, instanța a dispus prelevarea probelor biologice de la cei doi inculpați, în vederea introducerii profilului lor genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, urmând ca în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr.76/2008 inculpații să fie informați că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului lor genetic.

În ceea ce privește acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea civilă S. Județean de Urgență C., instanța a reținut că în conformitate cu art. 313 alin. 1 din Legea 95/2006 modificată prin OUG 72/2006 „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspuns potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată” .

Pe cale de consecință, în baza art. 19 alin. 1 C.p.p. și art. 397 C.p.p., art. 1357 C. civ.și art. 1372 C.civ. rap. la art. 313 din legea 95/2006, va angaja răspunderea civilă a inculpaților în solidar pentru plata sumei de 2490,06 lei către partea civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare, sumă reactualizată la data plății efective.( conform înscrisului de la fila 133 dosar fond – vol.I).

In ceea ce privește acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată J. P., instanța a reținut că aceasta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.000 lei daune materiale reprezentând contravaloarea medicației necesitată pentru vindecare, a alimentației speciale, cheltuieli de transport la unitățile sanitare și contravaloarea retribuției unui angajat temporar precum și cu suma de 20.000 lei daune morale (fila 195 dosar instanță vol.I.).

In dovedirea acestora au fost audiați la cererea părții vătămate martorii A. E. (fila 40 dos. instanță vol. II) și Toncu V. ( fila 84 dos. instanță vol. II).

Analizând temeinicia cererilor formulate de partea civilă în raport cu mijloacele de probă administrate în cauză, instanța a reținut că cererea formulată este întemeiată și în egală măsură dovedită, din declarațiile celor doi martori rezultând că, imediat după incident, partea civilă a împrumutat sume de bani pentru achiziționarea tratamentului medicamentos necesar refacerii sale (de la martorul A. E. a împrumutat suma de 2.000 lei potrivit declarațiilor celor doi martori) în timp ce familia părții civile a înstrăinat o bovină pentru care a primit suma de 2.000 lei, bani folosiți în același scop.

In plus, martorul Toncu V. a arătat că după incidentul din data de 31.03.2014 o perioadă de timp, de aproximativ două luni, a lucrat în domiciliul părții vătămate, efectuând diverse activități gospodărești sau la câmp, pentru care a primit suma de 600 lei, în aceeași perioadă în gospodăria părții vătămate executând diferite activități și o altă persoană, „pe nume I.”, care a fost plătit (potrivit susținerilor părții civile) cu suma de câte 50 lei/zi.

A mai arătat că partea vătămată „fusese operat din cauza unui scandal, acesta fiind și motivul pentru care nu putea face efort”.

Pentru aceste motive instanța a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale întrucât prin faptele inculpaților s-a cauzat părții civile un prejudiciu patrimonial dovedit, astfel că în temeiul dispoz. art. 19 alin. 1 C.p.p. și art. 397 C.p.p. rap. la art.1 356 c.civ. și art. 1372 C.civ., va admite acțiunea civilă promovată de partea civilă și va obligați inculpații în solidar la plata sumei de 5.000 lei daune materiale.

În ceea ce privește daunele morale solicitate în sumă de 20.000 lei, în egală măsură, instanța a apreciat că cererea formulată este justificată în raport cu prejudiciul personal nepatrimonial suferit de partea civilă prin fapta inculpaților, constând în suferința fizică și psihică generată de leziunile traumatice care au necesitat spitalizarea părții civile, astfel cum rezultă din actele medico-legale existente la dosar, motiv pentru care apreciind că aceasta este în măsură să acopere integral acest prejudiciu și fără a conduce la o îmbogățire fără just temei a părții civile, va admite în totalitate această cerere și va angaja răspunderea civilă solidară a inculpaților pentru suma de 20.000 lei cu acest titlul.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b C.p. instanța a confiscat de la inculpatul P. T. un cuțit tip briceag din metal de culoare deschisă, având dimensiunea de 18 cm și lama de 8 cm. ce a fost ridicat în ziua de 1.04.2014 de la inculpat (conform procesului verbal de ridicare existent la fila 26 d.u.p.) deoarece aparține acestuia, fiind folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii .

În baza art.274 alin. 2 C.p.p a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 629 lei (din care câte 229 avansați la urmărirea penală).

În baza art. 276 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 274 alin. 2 C.p.p. fiecare dintre inculpați au fost obligați la plata a cate 750 lei cheltuieli de judecată către partea civila J. P., reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocat conform chitanței . CAS nr. 100/24.10.2014 (fila 107 dosar fond vol. II).

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel inculpații P. T. și P. T., criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În dezvoltarea motivelor scrise de apel au solicitat, în teză principală, să se constate că fapta reținută în sarcina lor trebuie încadrată în disp. art. 193 CP sau în dispozițiile art. 194 alin. 1 lit. e C.p., respectiv în infracțiunile de lovire sau alte violente sau de vătămare corporală și astfel au solicitat schimbarea încadrării juridice.

În susținerea acestei teze au solicitat să fie analizate actele medico-legale întocmite în cauză, precizând că inițial, în înscrisul aflat la dosar la fila 32, s-a consemnat că partea văt. J. P. necesită 12-14 zile de îngrijiri medicale iar leziunile nu i-au pus viața în primejdie, pentru ca, apoi, în raportul medico-legal, de la fila 33 să se consemneze că, victima a necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale iar leziunile i-au pus viața în primejdie. Susțin inculpații apelanți că, în raport de contextul în care s-au comis faptele, de instrumentul folosit, consecințele produse, intensitatea loviturii, nerepetabilitatea acesteia, nu se poate reține nici intenția indirectă în comiterea infr. de tentativă de omor.

Inculpații au mai criticat sentința și pentru greșita condamnare a inc. P. T. pentru care s-a solicitat achitarea prin aplicarea disp. art. 16 lit. c C.p.p. în sensul că nu există probe că acesta a săvârșit infracțiunea. S-a precizat că instanța de fond a reținut ca probe, pentru condamnarea acestui inc. doar declarațiile părții văt. și ale martorilor Barboi D. D. (ginerele părții văt.) și C. V. (cuscrul părții vătămate), persoane aflate în conflict cu inculpații, fără a se ține seama de declarațiile martorilor T. G-ța, N. Ș., C-tin C., C. M., J. T. D., P. M. C. și P. F., din care rezultă că numai inc. P. T. a exercitat violențe asupra părții vătămate.

De asemenea, apelanții inculpați au mai criticat și cuantumul mare al pedepselor aplicate susținând că nu au antecedente penale, sunt apreciați pozitiv în societate, nu sunt violenți astfel că trebuia să li se aplice circumstanțe atenuante judiciare și totodată au mai solicitat și reaprecierea modalității de executare a ped. aplicate inc. P. T.. Au criticat și modul de soluționare al laturii civile a cauzei apreciind mari sumele de bani la plata cărora au fost obligați cu titlul de daune morale și materiale către partea civilă J. P..

În apărare, apelanții inculpați, prin apărător ales au solicitat instanței de apel readministrarea următoarelor probe:

- efectuarea unei expertize medico legale, precizând că în dosarul de urmărire penală la fila 32-33 existe concluziile preliminare, în care medicul legist a examinat-o pe partea vătămată la internare unde a arătat că aceasta necesită 12-14 zile de îngrijiri medicale iar leziunile nu au pus în primejdie viața victimei iar ulterior s-a întocmit raportul medico-legal prin care s-au mărit numărul de zile de îngrijiri medicale la 30-35 și s-a menționat că leziunile au pus în primejdie viața victimei;

- reaudierea martorilor oculari, respectiv: C. C., C. M. și J. T. D., având în vedere că între declarațiile acestora există contradicții;

- audierea martorului S. I., I. Nicușor și a copilului patronului barului, numitul Ș. M., nominalizați de către inculpat ca martori oculari.

Curtea, la termenul de apel din data de 03.06.2015, a respins proba constând în

efectuarea unei expertize medico legale solicitată de către apelanții inculpați, constatând că actele medicale existente la dosar nu sunt contradictorii însă a apreciat utile soluționării cauzei reaudierea martorilor C. M., C. C. și audierea martorilor oculari S. I., I. Nicușor și Ș. M..

În apel, au fost audiați martorii I. Nicușor și Ș. M. și au fost reaudiați martorii C. M. și C. C.. Curtea, având în vedere că din procesul verbal de executare a mandatului de aducere emis pe numele martorului S. I., rezultă imposibilitatea prezentării sale în instanță în perioada imediat următoare, a revenit asupra probei dispuse apreciind că au fost administrate suficiente probe și nu mai este necesară audierea martorului lipsă.

Cu ocazia dezbaterilor în apel, apărătorul ales al inculpaților a reiterat cele menționate în motivele scrise de apel și, în completarea acestora a mai solicitat, într-o teză secundară, reținerea circumstanței atenuante a provocării în favoarea inc. P. T., întrucât nu el a inițiat conflictul ci a fost provocat de către partea vătămată și celelalte persoane care o însoțeau.

Analizând apelurile declarate în raport de motivele invocate și cele ce pot fi examinate din oficiu Curtea constată și reține următoarele:

În ceea ce privește starea de fapt reținută de prima instanță, în urma analizării actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, precum și a probelor administrate atât pe parcursul cercetării judecătorești cât și în apel și reapreciindu-le, în ansamblu, Curtea reține că sunt întemeiate criticile apelantului inculpat P. T. referitoare la faptul că greșit instanța de fond nu a reținut în favoarea sa circumstanța atenuantă a provocării. De asemenea sunt întemeiate și criticile apelanților inculpați referitoare la corecta încadrare juridică a faptei comise de inculpatul P. T., cele referitoare la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate celor doi inculpați și cele referitoare la modul de soluționare a acțiunii civile formulate de partea civilă J. P..

Astfel, din probele de la dosar rezultă că inițial, în data de 31 martie 2014, în jurul orelor 17,00 – 17,30, inculpatul P. T. a avut un prim conflict cu martorul C. V. ( cuscrul părții vătămate J. P.), pe care-l bănuia că i-a furat o oaie, motiv pentru care l-a lovit cu palma peste față după care ambii s-au dus la postul de poliție și s-au reclamat reciproc.

În acest sens sunt declarațiile martorului C. V. ( filele 49-51 dosar u.p și 216,217 dosar fond), declarațiile inculpatului P. T. ( filele 99,100 dorat u.p., 194,195 dosar fond, vol. 1 și fila 59 dosar apel), adresa nr. 2656/II/I/2014 din 29.12.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, adresa nr._ din 05.01.2015 a Postului de Poliție Vișina, precum și declarațiile părții vătămate J. P. și ale martorului B. D. D. ( fiul lui C. și ginerele părții văt).

Martorul C. V. a susținut că, după ce a fost lovit de inc. P. T. s-a dus la sediul postului de poliție pentru a reclama . însă acolo l-a găsit pe inculpat vorbind cu un polițist.

Din adresa nr._ din 05.01.2015 a Postului de Poliție Vișina ( fila 28 dosar fond, vol. 2), rezultă că la data de 18.03.2014 P. T. a depus plângere penală prin care a reclamat furtul unei oi, formându-se dosarul penal nr. 364/P/2014 iar în cercul de suspecți fiind inclus și numitul C. V..

Din adresa nr. 2656/II/I/2014 din 29.12.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia rezultă că, la data de 18.03.2014 P. T. a depus plângere penală prin care a reclamat furtul unei oi și că, numitul C. V. a sesizat poliția că în seara zilei de 31.03.2014 a fost agresat fizic de P. T., P. P., P. C. și P. F. însă în dosarul format s-a dat soluția de clasare deoarece victima s-a împăcat cu făptuitorii.

Și inc. P. T. a susținut că, după ce a avut incidentul cu martorul C. V. s-a dus la postul de poliție unde a vorbit cu agentul S. A. căruia i-a spus că i-a dat martorului câteva palme și că, în acest timp la sediul postului de poliție a venit și martorul care, de față cu polițistul, l-a amenințat că o să-i țină calea, împreună cu fiul său, Barboi D. D. și cuscrul său J. P., înarmați cu parii.

Inculpatul P. T. a susținut că, apoi, a plecat la câmp să ia oile acasă și, în timp ce era acolo, a fost sunat de partea văt. J. P. care l-a amenințat că îl omoară, că să vadă pe unde trece și l-a înjurat. În continuare, inculpatul a mai arătat că, în timp ce se afla la câmp, împreună cu tatăl său, P. P., au venit doi nepoți – P. M. C. și P. F. – care i-au spus că martorul Barboi D. D. îi ține calea, înarmat cu o lopată, fiind împreună cu J. P. și C. V.. A mai susținut inc. că martorul J. T. fusese sunat de partea vătămată să vină și el cu ei să-i țină calea inculpatului, însă martorul, deși a fost prezent la barul unde a avut loc conflictul, nu a intervenit.

Aceste susțineri ale inculpatului P. T. sunt confirmate de martorii: J. T., P. M. C. și P. F., C. M., C. C. și Ș. G. M..

Astfel, martorul J. T. D. ( declarația de la filele 62-64 dosar u.p.) a susținut că în data de 31 martie 2014, în jurul orelor 17,00 – 17,30 a fost sunat de J. P. care l-a întrebat despre inc. P. T. dacă știe unde este și apoi l-a înjurat, afirmând că: îl va prinde el și că „lasă că îl aștept eu aicea să vedem pe unde trece” și că, după aproximativ 10 min. martorul s-a dus la barul lui Ș. C. zis „M.”unde a găsit-o pe partea vătămată împreună cu martorii C. V. și B. D. D. care aveau doi pari mari și unul mic. Mai susține martorul că, l-a auzit pe J. P. vorbind la telefon cu inc. P. T., de fapt îl înjura și-i spunea că: „bă vii tu, vezi tu, ce tu ești șeful satului?”.

Mai susține martorul că la bar i-a observat pe martorii C. M. și C. C. care consumau bere și că, după aproximativ 5 – 10 min. i-a văzut venind cu turma de oi pe ic. P. T. care era împreună cu tatăl său și cei doi nepoți F. și C.. În momentul în care s-au apropiat de bar, martorul Barboi D. a strigat la inc. P. T. să vină către el și l-a înjurat moment în care P. P. le-a cerut să fie cuminți să-i lase să treacă cu oile. Susține martorul că, imediat numitul Barboi s-a apropiat de P. T. și a intenționat să-l lovească cu un par în zona capului, acesta ridicându-și brațul pentru a se apăra de lovitura aplicată. J. T. arată că, imediat a intervenit în conflict și victima J. P., fără a avea ceva în mână, care s-a luat în brațe cu P. T. „și au început să se bată” și că, după ce martorul a intervenit și i-a despărțit pe P. P. și C. V. care se băteau, l-a auzit pe J., reproșându-i lui P. T. că l-a înțepat cu cuțitul.

Martorul J. T. l-a văzut pe inculpatul P. T. după ce s-a terminat conflictul.

Martorul P. M. C. ( decl. de la filele 67-68 dosar u.p.) a arătat că în data de 31.03.2014, seara, se deplasa împreună cu fratele său F., cu inc. P. T. și cu tatăl acestuia P. P. spre casă, cu turma de oi și, pe drum, l-a auzit pe P. T. discutând ceva, cu voce tare, la telefon cu victima J. P.. Când au ajuns în dreptul barului lui „M.”, Barboi D. D. a intenționat să-l lovească cu un par, în zona capului, pe inc. P. T., inculpatul apărându-se cu brațul stâng, fiind lovit în zona umărului. Atunci a intervenit martorul împreună cu fratele sau, F., împingându-l pe B. până în gardul barului pentru a-l îndepărta de inculpat, moment în care, din bar a ieșit și partea vătămată care s-a îndreptat spre inc, T. s-au luat în brațe și s-au împins. Martorul declară că nu știe în ce moment a apărut și inc. P. T., zis „T.”care s-a dus spre partea văt și inc. T., fără a avea ceva în mână, după care l-a văzut pe J. P. îndreptându-se spre gardul barului, fără să-i reproșeze ceva inc. T..

Martorul P. F. ( decl. de la filele 69,70 dosar u.p.) a susținut că, în data de 31.03.2014, seara se deplasa împreună cu fratele său C., cu inc. P. T. și cu tatăl acestuia P. P. spre casă, cu turma de oi iar, în momentul când au ajuns în dreptul barului lui „M.”, i-a văzut pe Barboi D. D. și C. V. bând bere, la colțul magazinului, cei doi fiind înarmați cu pari și, la o masă era și victima J. P.. Martorul l-a văzut apoi pe Barboi care l-a lovit cu parul de două ori, peste mâna stângă, pe inc. P. T. și imediat victima J. P. a venit către inc. T., înarmat cu un par mai mic.

Martorul nai susține că nu a văzut ce au făcut J. P. și inc. T. deoarece era cu spatele, împingându-l pe Barboi către gardul barului, pentru a-l îndepărta de inc însă, când s-a întors a văzut-o pe victimă că se deplasa către gard având sânge în zona dreaptă a abdomenului, strigând către Barboi să termine fiindcă el a fost înțepat. Martorul l-a observat pe P. T. în momentul în care intenționau să plece, strângând oile.

Martorul C. M. ( declarațiile de la filele 59 - 61 dosar u.p. și fila 103 dosar apel ) se afla la bar în ziua de 31.03.2014, context în care a văzut-o pe victima J. P. vorbind la telefon, înjurând. Susține martorul că J. P. era împreună cu B. D. și îl așteptau pe inculpatul P. T. să-i ceară lămuriri de ce îi acuză că i-ar fi furat o oaie și că, în momentul în care din câmp s-a apropiat inculpatul P. T. împreună cu tatăl său și cei doi nepoți, l-a observat pe numitul Barboi T. „având în mână un par îndreptându-se spre P. T. și lovindu-l pe acesta o singură dată peste braț”, după acest moment cei doi nepoți ai inculpatului intervenind și imobilizându-l pe Barboi. Acesta este momentul în care „a văzut-o pe victimă apropiindu-se de inc. P. T. și, într-o fracțiune de secundă l-a auzit pe J. P. văitându-se „m-a tăiat, m-a tăiat”.

Spre finalul incidentului, l-a observat și pe inculpatul P. T. la fața locului „însă nu a observat dacă a lovit pe cineva”.

Martorul C. C. ( decl. de la filele 55 – 57 dosar u.p. și fila 104 dosar apel) a arătat că în ziua incidentului se afla la bar, ocazie cu care „l-a observat pe J. P. vorbind la telefon și reproșând inculpatului P. T. agresionarea cuscrului său C.” care șchiopăta „ ca și când ar fi fost bătut”. A observat la scurt timp venind din câmp pe inculpatul P. T. împreună cu tatăl său și cu cei doi nepoți și, întrucât P. T. nu i-a dat atenție martorului Barboi care-l strigase, acesta din urmă a aruncat cu o bâtă către inculpatul P. T., pe care l-a lovit după care între aceștia s-a iscat o altercație fizică.

De asemenea, martorul a văzut-o și pe partea vătămată J. P. încercând să intervină în apărarea ginerelui său, care, între timp fusese înconjurat de martorii P. F. și P. C., iar J. a rămas cu P. T., ambii smuceau de o bâtă, moment în care a intervenit și inculpatul P. T. care a lovit o dată cu bâta pe numitul J. P., acesta apărându-se cu mâna. Nu a observat „momentul în care P. T. l-a tăiat pe J. și nici nu a văzut ca acesta să aibă un cuțit însă l-a auzit „strigând că a fost tăiat însă nu știu de cine”.

Martorul a mai precizat că, în acea împrejurare, inc. P. T. nu a venit de la câmp împreună cu ceilalți membrii ai familiei sale.

Martorul Ș. G. M. ( decl. fila 105 dosar apel) a arătat că, în acea împrejurare el, fiind administrator și vânzător la barul din . și, la un moment dat a auzit gălăgie și a ieșit afară din incinta barului-magazin. Când a ieșit l-a văzut pe inc. P. T. împingându-se cu victima J. P., pe P. P. care se lovea reciproc,cu un băț cu o persoană numită V. zis „C.”și pe cei doi nepoți ai inc. – F. și C. – care se băteau cu D. – ginerele părții vătămate. Susține martorul că în cele 5 min. cât a stat afară l-a văzut și pe inc. P. T. „dar nu am văzut să facă ceva”.

Precizează că a auzit că, la sfârșitul scandalului, J. P. a fost tăiat de P. T. însă el nu a văzut nimic. Martorul mai susține că înainte de scandal l-a văzut la bar pe J. P. care vorbea la telefon și înjura ( ulterior martorul înțelegând că victima vorbea cu inc. T.) și că la o masă, lângă gardul barului erau puse niște bețe mari.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 1032/4.04.2014 – filele 33 și 34 dosar u.p. – rezultă că, în fișa de urgență prespitalicească a Serviciului de Ambulanță O. s-a consemnat că numitul J. P., în data de 31.03.2014 a fost victima unei agresiuni, prezentând plagă înjunghiată (cuțit) sângerândă de aprox. 3 cm. la nivelul flancului drept, durere abdominală, traumatism antebraț stâng, motiv pentru care a fost transferat la S. Județean de Urgență nr. 1 C., iar din fișa de observație clinică a acestui spital rezultă că pacientul a fost internat în data de 31.03.2014, ora 22,43, în secția Chirurgie III, cu dg. Agresiune fizică, plagă tăiată flanc drept, nepenetrantă.

Din același act medical a rezultat că victima a prezentat următoarele leziuni de violență: la nivelul antebrațului stâng 1/3 superioară, față posterioară, dungă echimotică violacee cu centrul palid de cca. 7/1,5 cm, oblică de sus în jos și dinspre lateral spre medial, având la capătul proximal o escoriație roșcată de cca. 0,4/0,3 cm., acoperită cu crustă hematică; pe fața laterală a metacarpianului II mâna dreaptă, plagă de 2 cm., cu margini liniare regulate, orientată dinspre fața palmară spre fața dorsală, nesuturată, acoperită cu crustă hematică; pe vârful piramidei nazale paramedian stânga o zonă escoriată, roșcată, neomogenă de cca. 1/0,5 cm., acoperită cu crustă hematică; pe brațul drept 1/3 superioară lateral o echimoză violacee de cca. 5/2 cm., orientată oblic de sus în jos și dinspre posterior spre interior; la nivelul flancului drept plagă suturată ce nu a fost depansată; pe genunchiul stâng anterolateral zonă escoriată, neomogenă, de cca 4,5/0,5 cm., longitudinală, acoperită cu crustă serohematică.

În concluziile actului medico-legal se arată că, partea civilă a prezentat leziuni de violență produse prin lovire cu și de corpuri dure, lovire cu un corp dur alungit dar și lovire cu un corp tăietor-înțepător (posibil cuțit) pentru a căror vindecare a necesitat 30-35 zile îngrijiri medicale, punându-i în primejdie viața.

Referitor la încadrarea juridică a faptei comisă de inculpatul P. T., astfel cum a fost expusă anterior, Curtea constată că, în mod just judecătorul fondului a apreciat că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p. respingând astfel cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul ales al inculpatului, din infracțiunea de tentativă de omor în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin.1 lit. e C.p..

Astfel, există tentativă la infracțiunea de omor și nu infracțiune de vătămare corporală, în cazul în care inculpatul a acționat cu intenția de a ucide așa cum demonstrează de altfel raportul de constatare medico-legală nr. 1032/4.04.2014, în sensul că leziunile evidențiate au pus în primejdie viața părții vătămate, intenție rezultată de obiectul vulnerant folosit - cuțit, tip briceag din metal de culoare deschisă, având dimensiunea de 18 cm și lama de 8 cm.- apt pentru a ucide, modul în care a fost folosit, zona anatomică vizată – abdomen - și intensitatea loviturii, astfel că punerea vieții în primejdie a victimei este comisă cu intenție indirectă și nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de către inculpat Aceasta întrucât așa cum s-a cum s-a arătat deja față de natura obiectului folosit în agresiune, zona corporală vizată și intensitatea loviturilor aplicate nu se poate susține că inculpatul nu a prevăzut posibilitatea producerii decesului victimei, iar rezultatul pe care cel puțin l-a acceptat inculpatul, nu s-a produs datorită îngrijirilor medicale de specialitate, inclusiv prin intervenție chirurgicală de urgență.

În cauză însă se va reține provocarea.

În acest sens, în raport de probatoriul analizat mai sus, este evident că inculpatul P.

T. a comis infracțiunea de tentativă de omor sub imperiul unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate J. P., a ginerelui acesteia, B. D. și a cuscrului C. V., partea vătămată fiind aceea care, înainte de incident l-a sunat pe inc. P. T. și, sub motivul că anterior inc. l-a agresat pe cuscrul său, l-a înjurat și l-a amenințat că. „bă vii tu, vezi tu, ce tu ești șeful satului?”- după cum afirmă martorul J. T.. Mai mult, partea vătămată, ginerele și cuscrul acestuia îl așteptau pe inc. P. T., la barul din . și, în momentul când inculpatul și rudele sale au trecut prin fața barului, pentru a duce turma de oi acasă, cei care au declanșat conflictul au fost chiar partea vătămată, ginerele și cuscrul acestuia și nu inculpatul T..

De altfel, în practica și literatura juridică s-a statuat că, pentru a putea fi reținută circumstanța atenuantă a provocării este necesar ca victima infracțiunii să dovedească o agresivitate ori un comportament care să fie considerat grav, de natură să cauzeze făptuitorului o stare de puternică tulburare sau emoție, astfel încât acesta să nu fie în stare să de abțină de la o ripostă (prin săvârșirea unei infracțiuni); legea nu cere ca fapta provocatorului să fie la fel de gravă ca riposta celui provocat, dar pentru existența unei puternice tulburări sau emoții se presupune, de regulă, ca faptele celor în cauză să aibă o apropiată semnificație.

În speță, așa cum a rezultat din ansamblul probelor analizate anterior și partea vătămată a avut o contribuție în declanșarea conflictului, și chiar dacă anterior, în cursul aceleași zile, inc. P. T. avusese o altercație cu martorul C. V., acel conflict a luat sfârșit în momentul în care ambii s-au dus la postul de poliție pentru a reclama incidentul astfel că nu se justifică atitudinea agresivă a părții vătămate la adresa inc. P. T., atitudine manifestată prin injuriile și amenințările telefonice aduse inc. și prin implicarea benevolă în conflict.

Referitor la celălalt inculpat – P. T. – din tot probatoriul administrat în cauză rezultă că acesta nu a fost de la început împreună cu fratele, cu tatăl și cu nepoții săi ci venea de acasă, în întâmpinarea rudelor sale și pentru a face cumpărături la magazinul din . de la urmărirea penală – fila 81-82 – susține că se ducea la magazin să cumpere pâine). Văzând că rudele sale sunt agresate de B. D., a intervenit și el și a lovit victima, J. P., o dată cu bâta peste mâna stângă, după ce aceasta fusese înjunghiată de fratele său – așa cum rezultă atât din declarația părții vătămate – fila 37 dosar u.p., cât și din declarația martorului C. C., declarații ce se coroborează și cu constatările din actul medico-legal în care, la enumerarea leziunilor de violență prezentate de partea vătămată s-a trecut și - dunga echimotică violacee cu centrul palid de cca. 7/1,5 cm, oblică de sus în jos și dinspre lateral spre medial, având la capătul proximal o escoriație roșcată de cca. 0,4/0,3 cm., acoperită cu crustă hematică, la nivelul antebrațului stâng 1/3 superioară, față posterioară. Cât privește leziunea de la mâna dreaptă, chiar partea vătămată susține că s-a tăiat la mână în momentul când P. T. a scos briceagul și el a încercat să-l prindă.

În consecință, în raport de împrejurarea în care inculpatul a lovit victima Curtea apreciază că fapta săvârșită de acesta nu întrunește elementele constitutive ale coautoratului la tentativa de omor ci pe cele ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 C.p., întrucât prin lovirea victimei cu parul peste mâna stângă, inc. P. T. i-a produs acesteia leziuni constând în echimoze și escoriații ( așa cum se arată în actul medico-legal) care necesită zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Astfel, în cazul coautoratului, în literatura juridica se subliniază necesitatea unei contribuții nemijlocite la faptă a coautorului (fapta consumata sau tentativa). Exista o asemenea contribuție nemijlocita a coautorului, când acesta săvârșește acte care aparțin acțiunii tipice, specifice laturii obiective a infracțiunii date, descrise sau indicate de verbum regens din norma incriminatoare. În cazul omorului sau a tentativei de omor vor fi deci, astfel de acte, orice activități susceptibile sa producă moartea unei persoane. Astfel, în practica judiciara, s-a decis ca exista coautorat daca mai multe persoane au lovit victima cu un instrument apt de a ucide (cutit, topor, briceag, ciomag, etc.), chiar daca numai lovitura unuia dintre participanți a fost mortala; acționând simultan cu aceeași intenție de a ucide si completându-se unul pe altul.

Or, în speță, nu se poate reține că acțiunea de lovire a victimei de către inc. P. T. a avut aceeași intenție, de a ucide victima, fiind în completarea acțiunii violente de înjunghiere a victimei de către inc. P. T.. Chiar dacă obiectul vulnerant folosit de inc. P. T. – un par – este apt de a ucide o persoană, având în vedere zona vizată ( mâna stângă), intensitatea loviturii ( rezultată din leziunile specificate în actul medico-legal de la dosar), se poate concluziona că intenția acestui inculpat, a fost aceea de a lovi victima și nu de a-i suprima viața (chiar cu intenție indirectă).

Este evident, din conținutul actelor medico-legale de la dosar că leziunea de violență care i-a pus în pericol viața victimei este cea provocată prin înjunghiere de către inc. P. T..

Deși partea vătămată în declarațiile date susține că P. T. l-ar fi lovit de 3-4 ori cu bâta peste spate această susținere nu este confirmată de leziunile constatate în actele medico-legale de la dosar.

De altfel, singurul martor, neimplicat în conflict, care l-a văzut efectiv pe P. T. lovind victima este C. C., ceilalți martori declarând că l-au văzut la locul faptei în acea împrejurare însă nu au observat când a lovit victima, iar martora N. Ș. le-a cerut celor doi frați P. să nu se mai bată ( fără însă ca această martoră să privească la cei care se băteau întrucât susține că suferă cu inima).

Este drept că și martorii Barboi D.-D. și C. V., în declarațiile date la instanța de fond ( filele 214-215 și 216-217, vol. 1) au susținut că l-ar fi văzut pe inculpatul P. T. lovind victima, de mai multe ori cu parul, împreună cu P. T. însă acești martori sunt părți implicate în conflict ( reclamându-i pe inculpați, formându-se și dosare penale în care s-au dat soluții de clasare ca urmare a împăcării părților – adresa nr. 2656/II/I/2014 din 29.12.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia) astfel că aceste declarații pot fi considerate subiective, cu atât mai mult cu cât, în declarațiile date la urmărirea penală aceștia nu fac referire la vreo acțiune violentă exercitată de inc. P. T. la adresa victimei ( decl. de la filele 49 – 51 și 41-42 dosar u.p.).

În raport de aceste încadrări juridice reținute de instanța de apel față de cei doi inculpați apelanți pentru faptele comise în seara de 31 martie 2014, aceștia vor fi condamnați.

Instanța de apel va avea în vedere la stabilirea pedepsei principale, a pedepsei accesorii și complementare gravitatea infracțiunilor săvârșite și periculozitatea inculpaților care se stabilesc după criteriile prev. de art. 74 C.p., respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, faptul că cei doi apelanți inculpați, prin faptele lor au adus atingere relațiilor sociale privitoare la integritatea fizică a persoanelor, că inc. P. T. a acționat în stare de tulburare provocată de atitudinea victimei, rezultatul produs – faptul că victima, în urma loviturilor primite de la cei doi inculpați a avut nevoie de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și că, prin înjunghierea sa cu cuțitul de către inc. P. T. i s-a pus în primejdie viața, precum și datele referitoare la persoana inculpaților.

Astfel, Curtea va ține seama de împrejurarea că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale (fila 90 și 103 d.u.p.) că, așa cum rezultă din caracterizările existente în dosarul de u.p., filele 91 și 104, ambii inculpați sunt căsătoriți și au fiecare câte doi copii minori în întreținere, își ajută părinții în gospodărie și nu sunt cunoscuți în . recalcitrante, de vârsta acestora, nivelul de educație, starea de sănătate și nu în ultimul rând de atitudinea lor procesuală, inc. P. T. recunoscând comiterea faptei iar inc. P. T. adoptând o atitudine negativă de nerecunoaștere a faptei comise.

Față de toate acestea, instanța de apel, având în vedere și limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise ( de la 3 ani și 4 luni închisoare la 6 ani și 8 luni închisoare și interzicerea unor drepturi ptr, tentativa la infr. de omor comisă în stare de provocare și de la 6 luni la 5 ani închisoare sau amenda ptr. art. 193 alin. 2 C.p.) - apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse în cuantum de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b C.p. pentru inc. P. T. și a unei pedepse de la 2 ani închisoare pentru inc. P. T..

În raport de gravitatea faptei reținută în sarcina inc. P. T. și de persoana acestuia Curtea apreciază că nu se impune ca acesta să execute pedeapsa aplicată în detenție astfel că, fiind întrunite cond. prev. de art. 91 C.p. se va suspenda executarea pedepsei aplicată acestui inc., sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere de 3 ani.

În ceea ce privește acțiunea civilă promovată de partea civilă J. P., față de împrejurarea că, la comiterea faptei de tentativă de omor de către inc. P. T. și-a dat concursul și partea vătămată prin atitudinea sa provocatoare, se impune reducerea cuantumului daunelor morale la plata cărora au fost obligați inculpații, în solidar, către aceasta, la suma de 10 000 lei. Cât privește cuantumul daunelor materiale acordate victimei acestea au fost corect stabilite de către instanța de fond,. în concordanță cu probatoriul administrat în cauză astfel că nu se impune reducerea lor.

Față de aceste considerente, conf. art. 421 alin. 2 lit. a C.p.p. se vor admite apelurile declarate de inculpații apelanți P. T. și P. T. împotriva sentinței penale nr. 69 din 03.03.2015 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .

Se va desființa parțial sentința apelată și, rejudecând:

În temeiul art. 386 alin. 1 C.p.p. se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, inc. P. T. din art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p. în infracțiunea prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a C.p. și art. 76 alin. 1 C.p.

Se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, inc. P. T. din art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p. în infracțiunea prev. de art. 193 alin. 2 C.p.

1. În temeiul art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a C.p. și art. 76 alin. 1 C.p., va fi condamnat inculpatul P. T., la 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b C.p.

În baza art. 65 C.p. se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev de art. 66 alin 1 lit. a și b C.p.1.

În baza art. 72 C.p. se va deduce în continuare din pedeapsa aplicată, arestul preventiv din 03 martie 2015 la zi.

2. În baza art. 193 alin. 2 C.p. va fi condamnat inculpatul P. T., la 2 ani închisoare.

În baza art.91 alin.1 și art.92 alin.1 din Codul Penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului P. T., sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere de 3 ani;

În baza art.93 alin.1 din Codul penal, se va dispune ca inculpatul P. T., pe durata termenului de supraveghere, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.3 din Codul penal, se va dispune ca, pe parcursul termenului de supraveghere, P. T. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul uneia dintre instituțiile: Primăria Comunei Studina, județul O..

În temeiul art.91 alin.4 raportat la art.96 din Codul penal, va fi atenționat inculpatul P. T. asupra conduitei sale viitoare și asupra aspectului că, în cazul comiterii de noi infracțiuni sau a nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere ori a neexecutării obligațiilor impuse, ori a neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile stabilite, pe durata termenului de supraveghere, se expune revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Se va reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora au fost obligați inculpații, în solidar, către partea civilă J. P., la suma de 10 000 lei.

Cum celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrarii prezentei decizii sunt temeinice și legale se vor menține.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare efectuate în apel vor rămâne în sarcina statului, inclusiv onorariile apărătorilor din oficiu G. T. M. și I. I., în cuantum de câte 300 lei fiecare, onorarii avansate din fondurile M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p.

Admite apelurile declarate de inculpații apelanți P. T. și P. T. împotriva sentinței penale nr. 69 din 03.03.2015 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .

Desființează parțial sentința apelată și, rejudecând:

În temeiul art. 386 alin. 1 C.p.p.

Dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, inc. P. T. din art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p. în infracțiunea prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a C.p. și art. 76 alin. 1 C.p.

1. În temeiul art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a C.p. și art. 76 alin. 1 C.p.

Condamnă pe inculpatul P. T., fiul lui P. și O., ns. la 25.10.1977, în mun. Caracal, jud. O., domiciliat în ., ., nr. 28, jud. O., CNP_, la 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b C.p.

În baza art. 65 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev de art. 66 alin 1 lit. a și b C.p.1.

În baza art. 72 C.p. deduce în continuare din pedeapsa aplicată, arestul preventiv din 03 martie 2015 la zi.

2. În baza art. 193 alin. 2 C.p.

Condamnă pe inculpatul P. T., fiul lui P. și O., născut la data de 02.09.1974 în ., domiciliat în comuna Studina, ., CNP –_, la 2 ani închisoare.

În baza art.91 alin.1 și art.92 alin.1 din Codul Penal,

Dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului P. T., sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere de 3 ani;

În baza art.93 alin.1 din Codul penal,

Dispune ca inculpatul P. T., pe durata termenului de supraveghere, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.3 din Codul penal,

Dispune ca, pe parcursul termenului de supraveghere, P. T. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul uneia dintre instituțiile: Primăria Comunei Studina, județul O..

În temeiul art.91 alin.4 raportat la art.96 din Codul penal,

Atenționează pe inculpatul P. T. asupra conduitei sale viitoare și asupra aspectului că, în cazul comiterii de noi infracțiuni sau a nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere ori a neexecutării obligațiilor impuse, ori a neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile stabilite, pe durata termenului de supraveghere, se expune revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora au fost obligați inculpații, în solidar, către partea civilă J. P., la suma de 10 000 lei.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrarii prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare efectuate în apel rămân în sarcina statului, inclusiv onorariile apărătorilor din oficiu G. T. M. și I. I., în cuantum de câte 300 lei fiecare, onorarii avansate din fondurile M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 iulie 2015, la sediul instanței.

Președinte, Judecător,

M.-D. N. A. D.

Grefier

B. F. Țacu

Red. MDN

Ex. 2/22.07.2015

Poz. 3881 – 3885/2015

Jud. fond L. O.

← Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti (art. 271 C.p.)....		Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... →

Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1068/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1068/2015. Curtea de Apel CRAIOVA