Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Decizia nr. 439/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 439/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 1276/318/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 439/2015
Ședința publică de la 31 martie 2015
PreședinteValentina T.- judecător
G. C.- judecător
GrefierMarian I.
Ministerul Public reprezentat prin procuror D. N. T., din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
***
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 11 martie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect judecarea apelului formulat de partea responsabilă civilmente F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII împotriva sentinței penale nr. 2029 din 10 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosarul nr._, privind pe inculpatul P. G..
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2029 din 10 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile V. N. E. și V. A. A., ambele cu domiciliul în ., nr. 84, județul Gorj, prin reprezentat legal M. M., domiciliată în Godinești, ..
A fost obligat în solidar inculpatul P. G., domiciliat în comuna Drăguțești, . cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii, cu sediul în București, sector 2, .. 40-40 bis, etaj 5, la plata sumei de 77 lei lunar în favoarea fiecăreia dintre minorele V. N.-E. născută la data de 06.12.2001 și V. A.-A., născută la data de 10.06.1999 începând cu data de 20.08.2012 până la majoratul minorelor, reprezentând echivalentul pensiei de întreținere pe care ar fi datorat-o victima V. C. și la plata sumei de 1000 lei către părțile civile reprezentând cheltuieli de judecată.
Au fost respinse celelalte capete de cerere privind plata daunelor materiale, daunelor morale și rentei globale.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. J. nr.4845/P/2012, din 18.11.2013, inculpatul P. G. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 178 alin 1 și 2 C.pen. și art.85 alin 3 din OUG 195/2002, reținându-se în esență sarcina sa următoarele:
Inculpatul P. G. folosește împreună cu fiul său P. Gh. G. de aproximativ 4-5 ani un tractor rutier marca UTB 445 înregistrat sub nr. Drăguțești -008, pe numele acestuia din urmă.
În seara de 20.08.2012 în jurul orelor 20:00 inculpatul a mers împreună cu numitul V. C. la locuința fiului său P. Gh. G., rugându-l să le ascută o pânză de circular pe timpul operațiunii, inculpatul și numitul V. C. consumând băuturi alcoolice.
Pe parcurs inculpatul i-a solicitat fiului său tractorul și cisterna pentru a transporta la domiciliu apă de la un pârâu situat la 1 km de locuința sa, cisterna fiind un dispozitiv improvizat compus dintr-o căruță pe patru roți, pe scheletul căreia era sudat un recipient din tablă cu o capacitate în volum de 2.000 l.
Având acceptul inculpatul s-a deplasat la volanul tractorului, ce tracta cisterna ce nu era înmatriculată sau înregistrată în circulație, depistându-se pe drumul public al comunei Drăguțești pe o distanță de aproximativ 1 km până la pârâul de unde intenționau să ia apă, pe traseu deplasându-se și fiul său însă cu un alt autovehicul în care se aflau soția sa și numitul V. C..
La pârâu numitul P. Gh. G. i-a lăsat tatălui său o motopompă pentru a putea umple cisterna cu apă, apoi a plecat împreună cu soția sa, acolo rămânând doar inculpatul și numitul V. C. care au umplut recipientul.
După finalizarea operațiunii numitul V. C. a rămas pe cisterna unde se suise pentru a ține de furtun în curul operațiunii de umplere, inculpatul P. G. punând în mișcare tractorul și deplasându-se cu acesta pe drumul public, fără a verifica dacă primul se afla sau nu pe cisternă în cursul urmăririi penale acesta susținând că a solicitat coborârea lui V. C. de pe cisternă.
Astfel, în timp ce tractorul și cisterna se aflau în deplasare pe DJ 663 Urechești – Tâlvești ajungând în apropierea intersecției cu drumul comunal ce duce către locuința sa și cel care merge spre cimitirul Urechești, inculpatul a oprit tractorul la aproximativ 5-6 m față de drumul lateral stânga, pentru a se asigura, având în vedere că nu avea oglindă retrovizoare.
După punerea în mișcare inculpatul a auzit un zgomot puternic împrejurare în care a constatat că osia spate a remorcii s-a rupt, cisterna înclinându-se spre dreapta, după care s-a răsturant rostogolindu-se în șanțul din partea dreaptă a drumului și prinzând pe numitul V. C. cu partea inferioară a corpului( de la bazin în jos), sub partea din față a atelajului.
În acele împrejurării inculpatul și-a alertat fii și mai mulți vecini ce au ridicat cisterna, au scos victima de acolo și au apelat serviciul 112.
Numitul V. C. a fost transportat imediat de către P. Gh. G. la S. Județean Tg-J. unde i s-au acordat îngrijiri medicale, însă aceasta a decedat în noaptea respectivă.
Din raportul de constatare medico-legală autopsie nr. 1438/22.08.2012 întocmit de SML Gorj a rezultat că moartea numitului V. C. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei externe, consecința unei fracturi deschise de coapsă stângă, cu secționarea arterei femurale, ca urmare a unui politraumatism produs în cadrul unui accident rutier.
Același act medico-legal concluzionează că în sângele recoltat de la cadavru s-a identificat 0,70 g %o alcool etilic.
În scurt timp, la locul producerii evenimentului rutier s-au deplasat agenții de poliție rutieră care au întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică, testându-1 pe inculpat cu aparatul etilotest, rezultând o concentrație de 0,05 mg/l alcool pur în aerul expirat, la ora 22:12.
La solicitarea agenților de circulație, inculpatul s-a deplasat la spitalul Județean Tg-J., unde i s-au recoltat două probe biologice de sânge la interval de o oră, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 820/1459 și 821/1460 a rezulta că inculpatul avea absent alcool etilic în sânge.
Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că atelajul tractat avea caracteristicile unei remorci, împrejurare în care acesta trebuia înmatriculat sau înregistrat în circulație, motiv pentru care prin ordonanța din 28.06.2013 s-a dispus extinderea urmăririi penale față de inculpatul P. G. și pentru săvârșirea infr. prev. de art. 85 alin. 3 din OUG 195/2002 rep.
Din nota de constatare nr. 1/22.08.2012, întocmită de un specialist din cadrul ARR Gorj, rezultă că vehicul confecționat artizanal nu corespunde normelor tehnice pentru a circula pe drumurile publice, iar răsturnarea acestuia s-a datorat ruperii axei din spate.
Pentru stabilirea împrejurărilor și modalității de producere a accidentului de circulație, dar și a culpei ce revine fiecăreia din părțile implicate, organele de cercetare penală au dispus în cauză efectuarea unei expertize tehnice auto.
Raportul de expertiză a concluzionat că accidentul de circulație din data de 20.08.2012 s-a produs din culpa învinuitului care a condus un tractor ce avea remorcat un vehicul ce nu corespunde normelor tehnice pentru siguranța circulației rutiere și totodată i-a permis victimei să circule pe acest vehicul fiind încălcate astfel prevederile art. 7 din OUG 195/2002 și art. 148 pct. 4 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002.
A mai reținut expertul ca și culpă a inculpatului consul anterior de băuturi alcoolice chestiune la care instanța nu achiesează dat fiind valorile relevate de proba științifică, dar și aceea de a conduce pe drumul public o remorcă improvizată defectuos.
Expertul a reținut o culpă și în sarcina victimei, care, fiind sub influența băuturilor alcoolice, din proprie inițiativă s-a urcat pe vehiculul tip cistemă, încălcând prevederile legale în materie.
Starea de fapt a fost dovedită cu declarațiile martorilor P. M., Ș. A. L., P. A., P. M., P. M. Polina și P. Amelica, cu procesul verbal de cercetare la fața locului, schița locului accidentului, planșe foto, notă de constatare tehnică, rapoarte de constatare medico – legală, de expertiză tehnică, buletine de analiză toxicologică alcoolemie și declarațiile inculpatului.
Ascultat în ședința publică din 22.01.2014, inculpatul a recunoscut faptele săvârșite, însușindu-și concluziile actului de sesizare și nu a cerut alte probe în ceea ce privește latura penală a cauzei, solicitând judecarea prin procedura simplificată introdusă prin L 202/2010.
În urma probatoriului administrat în cauza prin sentința penală nr. 153/22.01.2014, a fost condamnat inculpatul la 1 an și 8 luni închisoare, fiind dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani și 8 luni. De asemenea s-a disjuns acțiunea civilă formulată de părțile civile V. N. E. și V. A. A. și fixat termen de judecată la data de 05.02.2014.
Partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii a depus la dosar note de ședință a depus la dosar note de ședință prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și respingerea pretențiilor formulate de părțile civile, arătând că incidentul care a provocat decesul părții vătămate nu întrunește caracteristicile unui accident de circulație, întrucât după cum reiese din documentele aflate la dosarul cauzei din cauza ruperii axei din spate a atelajului improvizat, cisterna montată pe acesta s-a răsturnat peste defunctul V. C., că incidentul nu trebuie încadrat în categoria accidentelor rutiere, deoarece nu s-a încălcat nicio regulă de circulație, cauzele rezidând doar în însușirile fizice ale atelajului improvizat, ruperea axei din spate datorându-se viciilor de construcție ale acesteia, nicidecum ca o consecință a încălcării unei reguli privind circulația. Solicită partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii a se avea în vedere faptul că inculpatul și partea vătămată se aflau sub influența băuturilor alcoolice, că din raportul de constatare medico-legală nr. 1438/22.08.2012 al SML Gorj reiese că „în sângele recoltat de la cadavru s-a identificat 0,70 g% alcool etilic, că inculpatul prezenta o concentrație de 0,05 mg/l alcool pur în aerul expirat, că defunctul s-a poziționat pe atelajul improvizat, încălcând prevederile legale cu privire la obligațiile pasagerilor unui vehicul în mișcare, solicitând să se rețină o culpă comună în producerea prejudiciului, asumându-și riscul producerii unui eveniment rutier, că moștenitorii defunctului nu se pot pretinde victime prejudiciate mortal, având în vedere asumarea în integralitate a riscului producerii unui accident cu consecințele deja cunoscute.
Partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii a solicitat ca la aprecierea cuantumului despăgubirilor pentru daune morale să se acorde importanță doar caracterului compensatoriul al despăgubirilor și nu cel punitiv, că despăgubirile trebuie să fie ancorate în realitatea socio-economică națională, că instanța trebuie să individualizeze daunele morale acordate în persoana inculpatului și nu a disponibilităților financiare ale Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, apreciind că s-ar putea acorda minorelor suma de 20.000 lei cu titlu de daune morale, că rolul său este acela al unui garant, că caracterul subsidiar al intervenției FPVS este dat de însăși introducerea sa în prezenta cauză, că dacă autoturismul condus de inculpat ar fi avut încheiată o poliță RCA, ar fi fost introdus asigurătorul pentru a fi despăgubită persoana prejudiciată și prin analogie dacă persoana prejudiciată prin accident n-ar fi avut de unde să primească îngrijirile medicale în baza contractului de asigurare legală cu Statul Român, atunci sumele cheltuite de aceasta ar fi fost suportate de FPVS, solicitând să fie constatată răspunderea civilă delictuală a inculpatului, să mai rețină instanța în motivarea obligării „ în solidum” a Fondului că acesta din urmă are dreptul de a recupera integral de la inculpat despăgubirile la care a fost obligat a le achita părților civile.
S-a mai solicitat să fie aplicat un sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului până la concurența sumei cu care s-au constituit părți civile persoanele prejudiciate în prezenta cauză, că fondul își exprimă disponibilitatea de a achita despăgubirile pe cale amiabilă sub forma unei tranzacții, în măsura în care părțile acceptă cifrele avansate deja și vor adresa o cerere de despăgubire în acest sens.
La termenul din 05.02.2014 reprezentanta părților civile minore depune cerere de constituire de parte civilă.
În cauză s-au audiat martorii Banciulea I. C., M. Speranța, O. C., V. M. C., inculpatul, s-au depus la dosar adeverințele nr. 212/05.03.2014 și 213/05.03.2014 și caracterizări, în copie înscris sub semnătură privată intitulat dovadă datat 24.10.2009, s-a comunicat la dosar adresa nr._/28.04.2014 prin care se comunică faptul că inculpatul figurează în evidențele fiscale cu venituri de la Casa Județeană de Pensii Gorj, adresa nr. 2343/09.04.2014 emisă de Primăria Comunei Drăguțești, adresa nr. 2650/30.04.2014 prin care se comunică imobile cu care figurează înregistrat inculpatul.
Inculpatul a depus la dosar note de ședință prin care solicită în esență admiterea cererii de constituire ca părți civile a moștenitoarelor minore ale victimei decedate în parte, doar cu privire la pretențiile legate de întreținerea acestora, anexând adresă către conducerea Școlii generale din Urechești, adeverința nr. 370/23.04.2014, caracterizare, sentința penală nr. 153/22.01.2014. Se depune în copie adresa nr. 19/04.05.2014, adeverința nr. 547/28.01.2013, certificat medico-legal 245/19.03.2014, sentința civilă nr. 2661/07.04.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, decizia nr. 340/23.09.2008 a Tribunalului Gorj.
Prin încheierea de ședință din 27.08.2014 se resping excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de partea responsabilă civilmente și cererea de instituire sechestru asigurător, fiind dispusă adresă către expertul ce a efectuat expertiza în cursul urmăririi penale pentru stabilirea gradului de cumpăt comună a inculpatului și defunctului V. C., răspuns înaintat la termenul de judecată din 10.09.2014.
Analizând probatoriul administrat în cauză, prima instanță a reținut ca stare de fapt că, în urma evenimentului rutier, produs din culpa comună a părților, dar majoritară a inculpatului, numitul V. C. a decedat. Acesta a fost căsătorit cu numita M. M., reprezentantul legal al minorilor V. N. E. și V. A. A., de care a divorțat irevocabil la data de 26.12.2008 conform deciziei civile 340/2008 pronunțată de Tribunalul Gorj-secția civilă. S-a reținut cu putere de lucru judecat faptul că reluarea conviețuirii soților nu mai era posibilă ca urmare a culpei ambilor soți, pe de o parte, V. C. obișnuia să consume băuturi alcoolice împrejurare în care situațiile conflictuale în familie erau frecvente iar pe de altă parte, reprezentantul legal al minorilor se afla într-o relație extraconjugală. S-a hotărât ca ambele minore să fie încredințate spre creștere și educare mamei, fiind obligat V. C. la plata a 83 lei pensie de întreținere pentru fiecare minoră cu începere de la data de 23.09.2008 până la majoratul acestora.
Din declarațiile martorilor, caracterizările minorelor de la școala unde frecventează cursurile precum și înscrisul olograf depus la dosar din partea preotului paroh care a ținut slujba de înmormântare a numitului V. C. (fila 157), s-a reținut că defunctul nu a avut o relație de afecțiune cu cei doi copii ai săi, dimpotrivă, cele două fete nu au fost la înmormântarea tatălui lor iar martorul O. C. a precizat că nici nu-l salutau când se întâlneau cu tatăl lor (fila 124). Ca urmare a traiului sărac în care își ducea zilele, lucrând pe alocuri ca ziler, V. C. nu putea să se achite nici de datoria plății pensiei de întreținere, acordând minorelor bunuri în natură (fila 122). De altfel, din nicio probă existentă la dosar nu se poate reține că minorele au fost afectate de moartea tatălui lor atât timp cât între aceștia nu s-a consolidat o relație tată-fiice, înmormântarea și celelalte obiceiuri creștinești fiind suportate de către inculpat.
Deși reprezentantul legal al minorelor s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000 lei reprezentând daune materiale pentru fiecare minoră constând în asigurarea hranei, îmbrăcămintei, rechizitelor școlare și alte materiale necesare traiului și continuării studiilor, suma de 50.000 lei reprezentând daune morale pentru fiecare minoră, rentă viageră globală de 10.000 lei și rentă viageră de 1000 lei lunar pentru fiecare minoră, în cauză s-a apreciat ca întemeiată în parte această cerere doar în ceea ce privește plata pensiei de întreținere, celelalte capete de cerere nefiind întemeiate.
Întrucât în cauză s-a reținut cu putere de lucru judecat existența unei culpe comune în producerea accidentului și ținând cont și de concluziile expertului tehnic ce a întocmit raportul de expertiză în faza de urmărire penală în sensul existenței unei legături de cauzalitate între accident și moartea numitului V. C. precum și între săvârșirea infracțiunii și lipsa plății pensiilor de întreținere, s-a apreciat ca fiind incidente disp.art.1357 și următoarele cod civil, respectiv, existența condițiilor de răspundere civilă delictuală, gradul de culpă al inculpatului fiind de 70%. Nu s-a reținut un grad de culpă de 50% întrucât inculpatul era cel care nu trebuia să urce la volanul vehiculului respectiv și totodată să nu pornească la drum cunoscând că defunctul V. C. se afla pe cisterna legată impropriu la vehiculul condus de acesta.
Referitor la pensia de întreținere, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii potrivit art. 529 alin.2 Cod civil.
Conform art. 532 cod civil pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată, în cazul de față data fiind 20.08.2012, data accidentului.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 871/14.11.2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 703, din 15 noiembrie 2013, s-a stabilit, începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul sumei de 850 lei lunar, iar începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 900 lei lunar.
Cum salariul net lunar rezultat în urma impozitării salariului minim brut pe economie în cuantum de 850 lei, respectiv 900 lei, este de 636 lei, respectiv 660 lei, suma maximă pe care putea fi obligat V. C. să o plătească minorilor, cu titlu de pensie de întreținere este 1/6 din acest venit net și ținând cont de gradul de culpă de 30%, fiecare minoră are dreptul la pensie de întreținere în cuantum de 77 lei.
Astfel, instanța, constatând întemeiată în parte cererea privind latura civilă, ținând cont și de disp.art.25 din Legea 32/2000 coroborate cu disp.art.11 și următ. din Normele privind F. de protecție a victimelor străzii puse în aplicare prin Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.1/2008, a admis-o în parte, obligând în solidar inculpatul cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 77 lei lunar în favoarea fiecăreia dintre minorele V. N. - E. născută la data de 06.12.2001 și V. A.-A., născută la data de 10.06.1999 începând cu data de 20.08.2012 până la majoratul minorelor, reprezentând echivalentul pensiei de întreținere pe care ar fi datorat-o victima V. C..
Văzând și disp.art.453 cpc a fost obligat în solidar inculpatul cu partea responsabilă civilmente și la plata sumei de 1000 lei către părțile civile reprezentând cheltuieli de judecată, onorariu avocat, urmând să se respingă celelalte capete de cerere privind plata daunelor materiale, daunelor morale și rentei globale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea responsabilă civilmente F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII.
În motivele de apel s-a arătat că FPVS nu are calitate procesuală pasivă. Inculpatul P. G. conducea la data producerii accidentului de circulație un ansamblu format din tractorul marca UTB și un atelaj confecționat artizanal pe care a fost montată o cisternă. Acest atelaj avea caracteristicile unei remorci dar nu corespundea normelor tehnice pentru a circula pe drumurile publice iar ruperea axei din spate s-a datorat viciilor inerente de construcție.
Incidentul care a provocat decesul lui V. C. nu întrunește caracteristicile unui accident de circulație întrucât nu s-a încălcat nici o regulă de circulație, ruperea axei din spate datorându-se viciilor de construcție astfel că nu se impune constatarea garanției FPVS pentru despăgubirile datorate de inculpatul P. G., nefiind incidente disp. art. 51 alin. 4 pct. b din Ordinul 14/29.11.2011 pentru punerea în aplicare a normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.
S-a mai arătat că este nefondată admiterea în parte a acțiunii civile a minorelor V. N. și V. A. și acordarea de rente lunare cu titlu de pensie de întreținere. Din documentele aflate la dosarul cauzei rezultă că victima nu putea să achite datoria plății pensiei de întreținere acordând minorelor bunuri în natură, astfel că nici fondul nu trebuie să plătească o pensie de întreținere care nu a fost niciodată plătită.
Instanța de fond s-a raportat în mod eronat la salariul minim net pe economie având în vedere că prin decizia 340/23.09.2008 a Tribunalului Gorj, victima fusese obligată la plata unor pensii de întreținere de 83 de lei pentru fiecare minoră.
S-a solicitat respingerea ca nefondat a acestui capăt de cerere sau obligarea doar a inculpatului P. G..
Cu privire la cheltuielile judiciare s-a arătat că acestea trebuie excluse din garanția de despăgubiri a fondului întrucât partea prejudiciată nu a avizat dauna în prealabil spre soluționare pe cale amiabilă. Potrivit art. 454 C.p.civ. pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată. Iar potrivit art. 11 alin. 2 din Ordinul CSA 1/2008 FPVS are legitimare procesuală pasivă în calitate de garant al obligației de despăgubire în limitele și condițiile prevăzute de reglementările în vigoare. S-a mai arătat că între FPVS și inculpat nu există o răspundere civilă solidară în sensul art. 1443 Cod civil, aspect ce rezultă și din decizia 3 din 15.06.2010 a ICCJ.
Din interpretarea art. 398 C.p.p. rap. la art. 276 alin. 4 C.p.p. cu trimitere la art. 274 alin. 3 C.p.p. rezultă că partea responsabilă civilmente nu poate fi obligată decât la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat iar cele efectuate de părțile civile rămân exclusiv în sarcina inculpatului.
Apelul este nefondat.
Critica formulată de apelant în sensul că victima nu a decedat ca urmare a unui accident rutier este neîntemeiată.
Definiția accidentului de circulație este dată de dispozițiile art. 75 din OUG 195/2002 accidentul de circulație fiind evenimentul care s-a produs pe un drum public deschis circulației ori și-a avut originea într-un asemenea loc, a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale iar în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare.
Potrivit procesului verbal de constatare întocmit la data de 20.08.2012 de către lucrători din cadrul IPJ Gorj ( fila 13 dosar u.p.9 ) precum și a concluziilor raportului de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic auto M. A. ( filele 64-68 dosar u.p.) inculpatul a condus tractorul marca UTB 445 u nr de înmatriculare_ având cuplată o remorcă cisternă de construcție artizanală, umplută cu apă. Pe DJ 663 pe raza comunei Drăguțești . încadrat pe banda de sens în direcția TG J.. La intersecția cu drumul comunal ce duce spre domiciliul inculpatului și drumul comunal ce duce spre Cimitirul Urechești inculpatul a oprit tractorul pentru a se asigura din spate întrucât nu avea oglindă retrovizoare, iar după punerea în mișcare s-a rupt osia spate a remorcii. Remorca s-a răsturnat pătrunzând în șanțul din dreapta drumului iar victima a fost prinsă sub partea din față a atelajului.
În raportul de expertiză s-a concluzionat că învinuitul putea evita accidentarea victimei dacă nu tracta un vehicul care nu corespunde normelor tehnice, nu transporta victima pe vehiculul tractat ori se asigura ă victima nu se afla pe vehiculul tractat, încălcându-se prevederile art. 7 din OUG 195/2002 și art. 148 pct. 4 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.
Ca urmare evenimentul ce a dus la decesul victimei întrunește toate condițiile necesare pentru a fi apreciat ca accident de circulație, fiind produs pe DJ 663 ca urmare a punerii în mișcare a unei remorci confecționate artizanal, atașată la tractorul condus de către inculpat fiind încălcate dispozițiile art. 7 din OUG 195/2002 și art. 148 pct. 4 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.
Cuantumul pensiei de întreținere pentru cei doi copii ai victimei a fost stabilit în mod corect de către instanța de fond, potrivit dispozițiilor art. 529 alin.2 Cod civil, respectiv o treime din salariul minim brut pe țară stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 871/14.11.2013, calculată de la data producerii accidentului potrivit dispozițiilor art. 532 Cod civil și în raport cu gradul de culpă reținut pentru victimă respectiv de 30%.
Cu privire la obligarea apelantului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părțile civile instanța reține că pin decizia 3/15 iunie 2010 a ICCJ s-a decis că în procesul penal FPVS are calitate de parte responsabilă civilmente, putând fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate, în motivarea deciziei menționându-se dispozițiile 14 alin. 1 și 2 precum și ale art. 24 alin. 3 din Cod de procedură penală ce definesc partea responsabilă civilmente. Ca urmare a atribuirii acestei calități procesuale Fondului, în privința cheltuielilor judiciare efectuate de părți îi sunt aplicabile dispozițiile art. 193 alin. 4 rap. la art. 191 alin. 3 Cod de procedură penală din 1968 și nu dispozițiile art. 454 Cod procedură civilă așa cum a invocat apelantul astfel că instanța de fond a dispus în mod corect obligarea părții responsabile civilmente în solidar cu inculpatul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părțile civile.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală, va respinge apelul formulat ca nefondat iar în temeiul art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală va obliga apelantul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de partea responsabilă civilmente F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII împotriva sentinței penale nr. 2029 din 10 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosarul nr._, privind pe inculpatul P. G., ca nefondat.
Obligă apelantul la 600 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care 500 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 martie 2015.
Președinte,Judecător,
V. TrifănescuGeorge C.
Grefier,
M. I.
Red.jud.G.C.
j.f.L.M.C.
M.I.
| ← Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi... | Redeschiderea procesului penal (la judecarea în lipsă)... → |
|---|
