Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 58/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 58/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 3357/104/2012*/a4
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚĂ DE FOND
DECIZIA PENALĂ Nr. 58
Ședința publică de la 04 februarie 2015
Completul constituit din:
Președinte- T. M. -judecător
Grefier- B. D.
Ministerul Public reprezentat prin procuror A. G.
Din cadrul D. Serviciul Teritorial C.
Pe rol, soluționarea contestației formulate de inculpata B. S. M., împotriva încheierii penale nr. 17 din 27 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. N. P. pentru contestatoarea – B. S. M., lipsă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Av. N. P. a depus împuternicire avocațială învederând că inculpata B. S. M. nu s-a putut prezenta, întrucât nu are mijloacele financiare necesare deplasării la instanță.
Instanța a acordat în temeiul preved. art. 387 alin.2 Cpp cuvântul pe fondul cauzei.
Av. N. P. pentru contestatoarea B. S. M. a solicitat revocarea măsurii controlului judiciar, arătând că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai există, cauza fiind trimisă cu rejudecare, iar intervalul de timp scurs de la luarea acestei măsuri este suficient.
Reprezentanta Ministerului Public având cuvântul a solicitat respingerea contestației ca nefondată, arătând că măsura preventivă este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
CURTEA
Asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 17 din 27 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în baza art. II alin.2 din O.U.G.82/2014 rap. la art. 362 Cod procedură penală și la art.208 alin.2 C.p.p: a fost constatată legalitatea și temeinicia măsurii preventive a „controlului judiciar” privind pe inculpata B. S.-M., fiica lui G. și I., născută la data de 20.05.1988 în Mun. București, domiciliată în Mun. Caracal, jud. O., ., CNP-_.
În baza art.208 alin.3 C.p.p. rap. la art.207 alin.4 C.p.p: a fost menținută măsura preventivă față de inculpat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial O. nr. 49D/P/2011/28.05.2012, înregistrat pe rolul Tribunalului la nr._ 2, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
- B. D. M., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.12 alin. 1 și 2, art.13 alin.1, 2, 3 și art.18 din Legea nr.678/2001, art.51 din Legea nr.161/2003, art.9 din Legea nr.196/2003 și art.329 alin.2 C.p. cu aplicarea art.37 lit. a C.p., art.33 lit. a C.p. și art.41 alin.2 C.p.
- B. S. M., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.12 alin. 1 și 2, art.13 alin.1, 2, 3 și art.18 din Legea nr.678/2001, art.51 din Legea nr.161/2003, art.9 din Legea nr.196/2003 și art.329 alin.2 C.p. cu aplicarea art.33 lit. a C.p. și art.41 alin.2 C.p.
- L. M., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.12 alin. 1 și 2, art.13 alin.1, 2, 3 și art.18 din Legea nr.678/2001, art.51 din Legea nr.161/2003, art.9 din Legea nr.196/2003 și art.329 alin.2 C.p. cu aplicarea art.33 lit. a C.p. și art.41 alin.2 C.p.
- Țeculescu N. C., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.12 alin. 1 și 2, art.13 alin.1, 2, 3 din Legea nr.678/2001 și art.329 alin.2 C.p. cu aplicarea art.33 lit. a C.p. și art.41 alin.2 C.p.
- V. P. C., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.12 alin. 1 și 2, art.13 alin.1, 2, 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit. a C.p. și art.41 alin.2 C.p.
- C. L. D. C., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.12 alin. 1 și 2, art.13 alin.1, 2, 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit. a C.p., art.41 alin.2 C.p. și art.99 și urm. C.p.
S-a reținut astfel că, inculpatul B. D. M., în calitate de lider, a pus bazele unui grup infracțional în scopul exploatării sexuale a mai multor tinere pe care le-a racolat, între care se aflau chiar și eleve de liceu din Caracal, dar și din localitățile din apropiere, pe care prin promisiuni de prietenie sau de a fi duse în străinătate, le-a obligat folosind violența să întrețină raporturi sexuale cu diferiți bărbați, după care le exploatau sexual prin însușirea sumelor de bani încasate din aceste servicii. În acest sens, în perioada martie 2011 și până în prezent acest grup a racolat 11 minore și 2 majore care au fost supuse exploatării sexuale. S-a arătat astfel că modul de operare presupunea ca potențialii clienți să ia legătura telefonic fie cu inculpatul B. D. M., fie cu soția acestuia, B. S. M. ori cu inculpatul Țeculescu N. C., după care aceștia contactau victimele în funcție de numărul acestora. S-a mai precizat în actul de sesizare a instanței că victimele erau transportate la locul unde urma să aibă loc actele sexuale, adică la locuința inculpatului B. D. M., ori diverse hoteluri, cu mașina, fie de inculpatul B. D. M., fie cu taxiul condus de inculpatul Țeculescu N. C., după care își încasau sumele cuvenite și asigurau din nou transportul victimelor la domiciliul lor ori la locuința inculpatului B. D. M..
În cursul urmăririi penale, prin încheierea nr. 14 din 06.04.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul_ s-a admis propunerea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial O. și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților B. D. M., B. S. M., Țeculescu N. C. și L. M., potrivit art.151 C.p.p. fiind emise mandate de arestare preventivă pe numele acestor 4 inculpați.
Prin încheierea nr.96 din 11.04.2012, a Curții de Apel C. în dosarul_, s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpatul B. D. M. și au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpații B. S. M., L. M. și Țeculescu N. C. împotriva încheierii nr. 14 din 06.04.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
Pentru a dispune arestarea preventivă, s-a reținut că sunt pe deplin dovedite cazurile de arestare prevăzute de art. 143 rap. la art. 148 alin. 1 lit. b,e și f C.p.p.
Astfel, cu privire la primul caz de arestare (de la art. 148 alin. 1 lit. b rap. la art. 143 C.p.p.), s-a constat că există date că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea victimelor așa cum rezultă din actele de șantaj exercitate împotriva acestora, ca exemplu din declarația lui V. I. M., căreia i s-a spus că vor fi divulgate înregistrările video cu actele sexuale ce le-a întreținut pentru ca să fie despărțită de prietenul său. Aceste date se referă fie la acte nemijlocite ale inculpaților B. D. M. și B. S. M. ori indirecte ale inculpaților L. M. și Țeculescu N. C., pe baza comunității de interese și cooperării acestora în modalitatea prezentată de procuror.
Cu privire la cel de-al doilea caz de arestare s-a constatat că este dovedit faptul că inculpații exercită presiuni asupra părților vătămate pe baza probelor din declarațiile victimelor ce se referă la acte de amenințare directă cu violența din partea inculpaților, în special a lui B. D. M. la adresa lui V. I. M., respectiv de agresiune fizică efectivă a inculpatului L. M. împotriva victimei B. E., pe care acesta din urmă a lovit-o cu pumnii și picioarele.
Cu privire la cel de-al treilea caz de arestare, cel de la art. 143 rap. la art. 148 alin. 1 lit. f C.p.p., s-a constatat că există probe având la bază recunoașterea inculpaților B. D. M. și Țeculescu N. C., și a inculpatului L. M. doar cu privire la fapta de pornografie, în coroborare cu celelalte probe menționate anterior care atestă că infracțiunile pentru care se fac cercetări există și că au fost comise cu participarea inculpaților, iar pentru acestea limita de pedeapsă este mai mare de 4 ani. Sub aspectul pericolului concret pentru ordinea publică acesta rezultă din certitudinea că acești 4 inculpați dacă ar fi lăsați liberi ar comite noi fapte penale din domeniul traficului de persoane ori vizând viața sexuală.
Astfel, s-a constatat nivelul ridicat de implicare al celor 4 inculpați în funcționarea mecanismului de exploatare sexuală a victimelor, care este dovedit ca fiind conform cu cel prezentat în propunerea procurorului, faptul că au comis o pluralitate de infracțiuni în formă continuată, dar și sub forma concursului real prevăzut de art.33 lit. a C.p. în domeniul exploatării sexuale ori vizând viața intimă a persoanei, dar și pentru că inculpații B. D. M. și L. M. prezintă antecedente penale, cu caracter consistent în cazul primului care denotă incapacitatea unei atitudini de conformare cu cerințele legii penale.
La alegerea măsurii preventive, instanța a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 138 alin 8 C.p.p., respectiv gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, modul de săvârșire al acestora, sentimentele negative ale membrilor comunității față de asemenea persoane, precum și de circumstanțele concrete în care aceștia au acționat, cu referire la amploarea și caracterul organizat al activității infracționale, în care se reține că sunt implicați și face obiectul prezentei cauze.
La data de 28.05.2012, în baza art. 264 C.p.p. a fost înaintat Tribunalului O., rechizitoriul D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial O. nr. 49D/P/2011/28.05.2012 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B. D. M., B. S. M., L. M. și Țeculescu N. C., în stare de arest preventiv, și a inculpaților V. T. C. și C. L. D. C., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O. la nr._ 2, la data de 28.05.2012, fixându-se termen pentru verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților aflați în stare de arest conform art. 3001 alin.1 C.p.p. la data de 29.05.2012, iar termenul de fond a fost stabilit aleatoriu în sistem ECRIS la data de 12.06.2012, masura arestului preventiv fiind menținută ulterior în cursul judecății în mod succesiv fata de inculpați.
Prin încheierea din data de 17.10.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ 2, definitivă prin decizia penală nr.2152 din 24.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ 2/a6, în baza art.139 C.p.p. a fost admisă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpata B. S. M. și în baza art. 145/1 C.p.p. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.13 din 6.04.2012 emis de Tribunalul O. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi tara.
În baza art.145 alin.1 ind.1 C.p.p., pe durata obligării de a nu părăsi țara, inculpata a fost obligată să respecte următoarele obligații:
-să se prezinte la instanța de judecată, ori de câte ori este chemată;
-să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de acesta, ori de câte ori este chemată,
-să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art. 145 alin 1 ind.2 C.p.p.. pe durata obligării de a nu părăsi tara, inculpata este obligată să nu se apropie de persoanele vătămate, membrii familiilor acestora și nici de martori .
S-au pus în vedere inculpatei dispozițiile art.145 alin.2 ind.2 C.p.p.,atrăgându-i-se atenția că, în cazul încălcării cu rea credință a obligațiilor ce îi revin, se va lua față de aceasta măsura arestării preventive .
Conform art.145 alin.2 ind.1 C.p.p. copia acestei încheieri s-a comunicat inculpatei, Poliției municipiului Caracal, jud. O., jandarmeriei, Poliției locale, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.
Ulterior prin încheierea nr. 46/20.03.2014 pronunțată în dosarul nr._ (cauză disjunsă din dosarul_ 2), în baza art. 16 alin. 3 din Legea 255/2013, de punere în aplicare a C.P.P. a fost admisă cererea formulată de inculpată și s-a dispus încetarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, iar în baza art.214 alin. 1 C.p.p., rap. la art. 16 alin. 3 din Legea 255/2013 s-a luat față de inculpată măsura preventivă a controlului judiciar.
Astfel instanța, analizând măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpata B. S. M., în raport cu actele și lucrările dosarului, a apreciat că aceasta a încetat de drept, întrucât masura preventivă reglementată de codul de procedură penală anterior nu mai subzista în actuala reglementare.
Totodată, s-a reținut că menținerea unei măsurii preventive față de această inculpată este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal și prevenirii săvârșirii unor noi infracțiuni de către aceasta, astfel că în baza art. 211 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 214 C. proc. pen., a dispus în sensul anterior menționat, măsura preventivă a controlului judiciar fiind necesară, având în vedere complexitatea cauzei, numărului de participanți, urmările produse și modalitatea de săvârșire, dar și stadiul cercetărilor, context în care este și proporțională cu gravitatea acuzației - în sensul că există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetată, infracțiune care se caracterizează printr-o periculozitate semnificativă, astfel că sunt îndeplinite, în continuare, condițiile prevăzute de art. 202 alin. (1) și (3) C. proc. pen.
În baza art.215 alin.1 N.C.p.p., pe timpul cât se află sub control judiciar, s-a dispus ca inculpata sa respecte următoarele obligații:
a) se va prezenta la instanța de judecată, ori de câte ori va fi chemată;
b) va informa de îndată instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței;
c) se va prezenta la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către instanța de judecată, conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemată, și anume la Postul de Poliție Afumați, jud.Ilfov, respectiv la I.P.J. Ilfov - Serviciul de Investigații Criminale – Biroul Pentru Supravegheri Judiciare.
De asemenea în baza art.215 alin.2 N.c.p.p. pe timpul controlului judiciar, s-a dispus ca inculpata să respecte și următoarele obligații:
a) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată;
b) să nu se apropie de părțile vătămate T. A. Ș., T. M. M., R. A. M., V. I. M., B. E., G. G. I., de membrii familiilor acestora, de ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunilor, cu excepția inculpaților care sunt soți, rude sau afini până la gradul doi inclusiv, de martorii din acte, precum și de alți martori admiși de instanță sau de experții desemnați în cauză, și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect, pe nicio cale;
d) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență.
S-au pus în vedere inculpatei dispozițiile art.215 alin.7 N.c.p.p. potrivit cărora în cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar încalcă, cu rea-credință, obligațiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lor, instanța de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
La acest moment procesual și în considerarea disp. art. II alin. 2 din OUG 82/2014 pentru modificarea și completarea legii nr.-135/2010 privind C.p.p., potrivit cărora „ în termen de cel mult 60 de zile de la . prezentei ordonanțe de urgență, instanța în cursul judecății, verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar, ori dacă există temeiuri noi care justifică una dintre aceste masuri preventive dispunând după caz prelungirea, menținerea sau revocarea măsurii preventive” instanța retine:
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar, privind pe inculpatul B. S. M., a constatat că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri se mențin, sunt relevante, necesare și suficiente, fiind de natură a impune menținerea măsurii preventive care apare ca fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Din această perspectivă s-a constatat că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata B. S. M. ar fi implicată în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată, în sensul oferit de jurisprudența Curții Europene referitoare la existența unor date și informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o infracțiune.
Pe de altă parte, măsura controlului judiciar cu obligațiile impuse inculpatei prin încheierea mai sus amintită, respectiv: -să se prezinte la instanța de judecată, ori de câte ori este chemată; -să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de acesta, ori de câte ori este chemată; -să informeze instanța cu privire la schimbarea locuinței ; -să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată; -să nu se apropie de părțile vătămate T. A. Ș., T. M. M., R. A. M., V. I. M., B. E., G. G. I., de membrii familiilor acestora, de ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunilor, cu excepția inculpaților care sunt soți, rude sau afini până la gradul doi inclusiv, de martorii din acte, precum și de alți martori admiși de instanță sau de experții desemnați în cauză, și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect, pe nicio cale, în raport cu gravitatea acuzației ,este proporțională, condiție ce rezultă din aceea a necesității, care de asemenea este îndeplinită în cauză.
Instanța a apreciat că nu pot fi primite solicitările inculpatei prin avocatul ales,de revocare a măsurii preventive, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile legale, astfel cum sunt reglementate de dispoz. art. 242 alin. 1 C.p.p., câtă vreme nu au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive.
Și aceasta, întrucât nu a dispărut presupunerea rezonabilă a implicării inculpatei în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost acuzată, ci dimpotrivă se efectuează cercetarea judecatorească, de o complexitate apreciabilă în raport cu numărul inculpaților si a probatoriilor ce se impun a fi administrate și care în raport și cu susținerile contradictorii ale părților relative la modalitatea de savârsire a infracțiunilor, necesită în continuare menținerea măsurii restrictive de libertate, în ceea ce o privește pe inculpată.
Întrucât la acest moment procesual nu au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive și nici nu s-a constatat existenta unor împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea acesteia, față de împrejurarea că cercetarea judecătorească nu a fost încă finalizată, s-a constatat și apreciat că măsura preventivă a controlului judiciar este legală și temeinică, fiind necesară și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatei dar și cea mai adecvată pentru bunul mers al procesului penal, temeiurile care au fundamentat luarea sa, subzistând și în prezent.
Concluzionând, instanta a apreciat că măsura preventivă a controlului judiciar este necesară, având în vedere complexitatea cauzei, numărului de participanți, urmările produse și modalitatea de săvârșire, dar și stadiul cercetărilor, context în care este așadar proporțională cu gravitatea acuzației - în sensul că există suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetată, infracțiune care se caracterizează printr-o periculozitate semnificativă, astfel că sunt îndeplinite, în continuare, condițiile prevăzute de art. 202 alin. (1) și (3) C. proc. pen.
Față de considerentele expuse, apreciind că măsura preventivă a controlului judiciar prezintă un caracter necesar și proporțional cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art.362 alin. (2) raportat la art.208 C. proc. pen. se va constată legalitatea și temeinicia măsurii preventive a „controlului judiciar” privind pe inculpata B. S.-M. și în baza art.208 alin.3 C.p.p. rap. la art.207 alin.4 C.p.p s-a menținut măsura preventivă față de inculpată, în limitele si cu obligatiile impuse prin încheierea instantei nr. 46/20.03.2014 pronunțată în dos_, respectiv: -să se prezinte la instanța de judecată, ori de câte ori este chemată; -să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de acesta, ori de câte ori este chemată; -să informeze instanța cu privire la schimbarea locuinței ; -să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată; -să nu se apropie de părțile vătămate T. A. Ș., T. M. M., R. A. M., V. I. M., B. E., G. G. I., de membrii familiilor acestora, de ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunilor, cu excepția inculpaților care sunt soți, rude sau afini până la gradul doi inclusiv, de martorii din acte, precum și de alți martori admiși de instanță sau de experții desemnați în cauză, și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect, pe nicio cale ;
Au fost puse în vedere inculpatei dispoz.art.215 alin.7 N.c.p.p. potrivit cărora în cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar încalcă, cu rea-credință, obligațiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lor, instanța de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpata B. S. M., solicitând revocarea măsurii controlului judiciar.
În susținerea contestației a arătat că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai există, cauza fiind trimisă cu rejudecare, iar intervalul de timp scurs de la luarea acestei măsuri este suficient.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate de către contestatoare, din oficiu în limitele conferite de lege și în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor legale care reglementează măsurile preventive acestea se dispun față de o persoană atunci când există indicii temeinice sau probe că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar buna desfășurare a procesului penal impune luarea uneia dintre măsurile prevăzute de art.202 alin.4 lit.b-e Cod pr.penală.
Potrivit acelorași dispoziții legale, măsura preventivă dispusă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia (art.202 alin.3 Cod pr.penală).
Analizând actele de la dosarul cauzei, prin prisma dispozițiilor legale menționate, se poate constata că la dosarul cauzei există probe din cuprinsul cărora rezultă presupunerea rezonabilă că în perioada martie 2011-martie 2012, inculpata B. S. M. a făcut parte dintr-un grup infracțional organizat care a avut ca scop racolarea unor tinere de pe raza municipiului Caracal și exploatarea sexuală a acestora.
În acest sens, la dosarul cauzei există declarațiile părților vătămate, declarații de martori, înregistrări video, înregistrări ale unor convorbiri telefonice efectuate de membrii grupului infracțional ș.a.
Reiese, totodată, din actele de la dosarul cauzei că faptele pentru care este cercetată inculpata B. S. M. sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
Pentru faptele reținute în sarcina inculpatei în cursul urmăririi penale prin încheierea cu nr.14 din 6.04.2012 pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, s-a dispus arestarea preventivă a acesteia, măsură care a fost înlocuită la data de 17.10.2012 cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Prin încheierea nr.46 din 20.03.2014 pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus încetarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara și s-a luat față de inculpată măsura preventivă a controlului judiciar.
Se constată, astfel că de la data luării măsurii arestării preventive și până în prezent, măsura preventivă cea mai gravă a fost înlocuită cu o măsură preventivă mai ușoară, tocmai ca urmare a trecerii unui interval de timp semnificativ de la data luării măsurii arestării preventive.
Gravitatea faptelor comise de inculpată și împrejurarea că din actele de la dosarul cauzei reiese că părțile vătămate au fost amenințate cu divulgarea unor înregistrări video, dar și faptul că inculpații au încearcat să zădărnicească aflarea adevărului, exercitând presiuni asupra acestora, impun în continuare, menținerea măsurii preventive a controlului judiciar, întrucât temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și în prezent.
Măsura respectivă este, astfel, necesară tocmai pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal care are ca scop stabilirea unei stări de fapt corespunzătoare adevărului și a vinovăției inculpaților.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod pr.penală, contestația formulată de inculpata B. S. M. va fi respinsă ca nefondată.
În baza art.274 alin.2 Cod pr.penală, contestatoarea va fi obligată la plata sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge contestația formulată de inculpata B. S. M., împotriva încheierii penale nr. 17 din 27 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, ca nefondată.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 4 februarie 2015.
Președinte,
V. M.
Grefier,
B. D.
Red.jud. V.M.
j.f.L.O.
IB/18.03.2015
| ← Intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP). Decizia nr.... | Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr.... → |
|---|
