Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 293/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 293/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 3201/104/2014/a3
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 293/2015
Ședința publică de la 19 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - M. E. M.
GREFIER - L. M. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror E. P. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
¤¤¤
Pe rol, soluționarea contestațiilor formulate de contestatorii S. F. P. și G. M. C., împotriva încheierii nr.165 din 15.06.2015 pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, având ca obiect verificare măsuri preventive (art.206 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatorul inculpat G. M. C. asistat de avocat V. G. în substituire pentru avocat M. L., apărător desemnat din oficiu și contestatorul inculpat S. F. P. asistat de avocat C. F., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nefiind invocate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor judiciare.
Avocat C. F. pentru contestatorul inculpat S. F. P., solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii și revocarea măsurii arestului preventiv, întrucât în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri; în cauză au fost administrate probe, audiați martori, astfel că nu mai pot fi influențați, a fost depășită durata arestului, are în întreținere 2 copii, dintre care unul cu handicap grav.
Avocat V. G. având cuvântul pentru contestatorul inculpat G. M. C., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii, revocarea măsurii arestului preventiv, în cauză nu se mai impune menținerea arestului preventiv; nu s-a sustras de la urmărirea penală și nu a aplicat nici o lovitură victimei; nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii aretării preventive. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestațiilor ca nefondate, precizând că încheierea atacată este temeinică și legală.
Contestatorul inculpat S. F. P. arată că este de acord cu concluziile apărătorului.
Contestatorul inculpat G. M. C. arată că este de acord cu concluziile apărătorului.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin încheierea încheierii nr.165 din 15.06.2015 pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, în baza art. 208 alin. 4 C.p.p. constată temeinicia și legalitatea arestării preventive a inculpaților S. F. P. și G. M. C.,, în prezent arestați preventiv în Penitenciarul C.. Menține arestarea preventivă a acestora.
În acest sens s-a reținut că există probe care justifică suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunea de omor prevăzută de art. 188 alin. 1 C.p., infracțiune care este enumerată de norma procedurală între cele pentru care se poate lua această măsură preventivă. În acest sens sunt, în primul rând, recunoașterea inculpatului G. M. C. care a aratat în declarațiile lor că au exercitat acte de violență împotriva victimei N. V. D. pe care l-au lovit cu palmele, pumnii și picioarele care se coroborează cu constatările din Raportul de expertiză medico-legală(autopsie) care arată că decesul victimei a fost violent, indică drept cauză a decesului victimei hemoragia și dilacerarea meningo-cerebrală consecință a unui traumatism cranio-facial cu fractură de mandibulă și fractură de boltă și bază craniană,că aceste leziuni s-au putut produce la data de 12.07.2014 prin lovire cu și de corpuri dure,respectiv că între leziunile traumatice și deces există legătură de cauzalitate directă necondiționată dar și cele din declarațiile de martori care confirmă actele de agresiune la adresa. Sub aspectul celorlalte condiții impuse de norma de procedură menționată în raport de criteriile cu caracter real de mai sus și personal(vârstă,obiceiuri) menționate se constată că arestarea preventivă este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă lăsarea în libertate a inculpaților, stare de pericol care constă în certitudinea comiterii de către inculpați de noi fapte similare în condițiile arătate mai sus. În acest sens chiar dacă inculpatul G. M. C. nu prezintă antecedente penale, este elev în vârstă de peste 18 ani și a dat dovadă de o conduită procesuală cooperantă prin recunoașterea faptei penale nu se poate trage concluzia unei bune conduite a acestuia și a lipsei stării de pericol concret prin lăsarea sa în libertate în raport de criteriile cu caracter real și personal menționate mai sus,între care probele care atestă comiterea faptei penale de omor de către 2 persoane dar și în raport de gravitatea acestei fapte care vizează o valoare fundamentală ocrotită de normele penale. Măsura arestării preventive se impune cu atât mai mult a fi menținută în cazul inculpatului S. F. P. pentru aceste argumente dar și pentru considerente ținând de conduita ilicit penală anterioară a acestuia concretizată în antecedentele penale constând într-o multitudine de condamnări pentru infracțiuni de furt calificat dar și conduita în scop de intimidare a martorilor și a rudelor victimei cărora le-a adresat amenințări cu acte de violență și incendiere a locuințelor pentru a-i împiedica să dea relații autorităților judiciare,așa cum rezultă din procesul verbal de la fila 54 din dosarul de urmărire penală. .
Motivațiile invocate de inculpați personal ori prin avocați cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că sunt neconcludente. Argumentul este acela că în menținerea măsurii arestării preventive primează constatările de mai sus între care în principal cele privind starea de pericol pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpaților în condițiile în care situațiile cu caracter personal ori familial invocate au existat și în momentul la care se afirmă că s-a comis fapta penală(iar în cazul inculpatului S. F. P. și pentru o parte a antecedentelor penale)dar cu toate acestea nu au constituit o piedică pentru acesta ceea ce prezumă că vor avea același efect în alte cazuri. În mod similar nu vor prevala susținerile inculpaților cu privire la conduita lor procesuală cooperantă față de starea de pericol pentru ordinea publică menționată anterior,cu atât mai mult cu cât în cazul inculpatului S. F. P. există elementele de fapt menționate anterior care dovedesc pentru o perioadă de timp o atitudine procesuală contrarie. Pentru aceleași argumente se constată că nu este justificată înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu o măsură preventivă mai ușoară.
Împotriva acestei încheieri au formulat contestație inculpații S. F. P. și G. M. C., solicitând admiterea contestației, desființarea încheierii, revocarea măsurii arestului preventiv, în cauză nu se mai impune menținerea arestului preventiv, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii aretării preventive. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu
Verificând încheierea contestată, instanța de control judiciar reține că în mod întemeiat prima instanță a dispus menținerea stării de arest a celor doi inculpați, conform art.208 și art.362 C.p.p., subzistând temeiurile care au fundamentat luarea acestei măsuri, astfel cum acestea au fost analizate prin încheierea nr.66 din 19.09.2014, a Tribunalului O..
Durata arestării preventive a inculpaților, calculată matematic, este consistentă, de la data privării preventive de libertate trecând aproximativ 8 luni. Durata arestării preventive nu a depășit limita caracterului rezonabil, care nu se calculează matematic, ci vor fi luate in considerare principiile care rezulta din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Durata arestării preventive de aproximativ 8 luni până în acest moment nu a depășit principiul rezonabilității, luând în considerare stadiul procesual, complexitatea cauzei, mijloacele de probă ce au fost administrate de organele judiciare care nu au înregistrat momente de pasivitate inexplicabile, gravitatea infracțiunii ce urmează obiectul acuzației penale, importanța probelor administrate.
Argumentul pentru înlocuirea cu măsura arestului la domiciliu a inculpatului potrivit căruia în cauză s-a depășit termenul rezonabil al acestei măsuri nu poate fi reținut, cu atât mai mult cu cât, aprecierea duratei rezonabile a detenției potrivit art. 5 parag. 3 C.E.D.O. se analizează „in concreto” în funcție de trăsăturile fiecărui caz în parte. Considerentele de genul: probatoriul de administrat, complexitatea cauzei, comportamentul părților au relevantă în jurisprudența Curtii Europene atunci când se face o apreciere asupra duratei rezonabile a procedurii din perspectiva art. 6 parag. 1 C.E.D.O.
Necesitatea și proporționalitatea măsurii preventive, dar și menținerea încă a duratei rezonabile a acesteia rezultă din analiza probelor administrate în cursul procesului penal, până în acest moment procesual: natura deosebit de gravă a infracțiunii ce formează obiectul acuzației penale, coroborată cu complexitatea probelor ce trebuie administrate în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate în cursul cercetării judecătorești, determină o anumită precauție din partea organelor judiciare, pentru a nu se împiedica aflarea adevărului, inclusiv prin influențarea probelor si alterarea astfel a conținutului informativ al mijloacelor de proba..
Instanța de control judiciar are în vedere în primul rând declarațiile inculpaților care sunt contradictorii și o analiză a acestora raportat la probele ce urmează a fi administrate sau care au fost deja administrate impune o diligență sporită în modul de gestionare a procesului penal: inculpatul S. F. P. susține că victima se îndrepta spre mijlocul cu tracțiune animală în care se aflau inculpații, împleticindu-se, moment în care inculpatul G. a încercat să o oprească, pentru a nu se lovi de căruță. Inculpații au apreciat că victima se află în stare de ebrietate și nu se mai mișca tocmai din acest motiv. Spre deosebire de acest inculpat, acuzatul G. M. l-a indicat pe inculpatul S. F. in calitate de autor al loviturilor exercitate asupra victimei, sustiand ca a lovit victima cu pumnii și palmele, profitând de înălțimea la care se afla, el fiind în căruță, iar victima pe partea carosabilă, după care, același inculpat l-ar fi încurajat și pe G. M. să aplice victimei lovituri, ceea ce a acceptat, determinând astfel ca loviturile aplicate de ambii inculpați să se intercaleze, atragand căderea victimei cu capul de o parte betonată a podului situat în dreptul locuinței martorei V. F..
Declarațiile vădit diferite formulate de către inculpați în cursul procesului, multitudinea și complexitatea probelor ce urmează a fi administrate, importanța faptelor și împrejurărilor ce urmează a fi relevate prin mijloacele de probă, relevanta acestora în ceea ce privește aflarea adevărului, principiul fundamental prev.de art.5 C.p.p., determină o perpetuare a temeiurilor măsurii preventive ce a fost luată față de acești inculpați. Aceeași necesitate a depunerii unor eforturi susținute în vederea realizării principiilor fundamentale ale procesului pena rezultă și din analiza declarațiilor martorilor formulate până la acest moment procesual, inclusiv declarația martorei V. F., care a susținut că inculpatul S. F. i-a comunicat: „ nu au ce să îi facă lui cei mari, pentru că el a bătut și colonei, dar cu atât mai mult pe cei de la postul de poliție”.
Subzistența temeiurilor care au determinat luarea inițială a măsurii preventive privative de libertate, este determinată și de mediul social anterior săvârșirii presupusei infracțiuni, întrucât inculpații și martorii care au fost sau care urmează a fi audiați domiciliază în aceeași localitate, o comunitate restrânsă bazată pe relații umane cu o durată de timp consistentă, astfel încât, asigurarea bunei desfășurări a procesului penal presupune luarea oricăror măsuri, astfel încât, ordinea juridică, componentă a ordinii publice să fie prezervată.
O eventuală măsură privativă sau neprivativă de libertate, dar mai ușoară decât arestarea preventivă nu îndeplinește cerințele prev.de art.202 C.p.p., fiind disproporționat de ușoară raportat la cerințele aflării adevărului, cu privire la faptele și persoanele deduse judecății, fiind posibilă influențarea probelor, chiar dacă au fost deja administrate, având în vedere dispozițiile art.381 alin.9 C.p.p., care permite readministrarea probelor constând în declarațiile martorilor, dar și prevederile art.374 alin.9 C.p.p., care permit părților persoanei vătămate și procurorului să solicite administrarea probelor oricând în cursul cercetării judecătorești.
Considerentele expuse impun ca in temeiul art. 206 C.p.p., sa se respinga contestațiile formulate de contestatorii, iar urmare a culpei lor procesuale, in temeiul art. 275 alin 2 C.p.p. se va obliga fiecare contestator la plata sumei de 230 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiție. .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
In temeiul art. 206 C.p.p. respinge contestațiile formulate de contestatorii S. F. P., fiul lui D. și L., născut la data de 30.10.1978, în mun. Caracal, jud. O., cu domiciliul în ., ., jud. O., cetățean român, căsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii 8 clase, recidivist, posesor al CI ., nr._ de SPCLEP Caracal, la data de 14.11.2013, Cnp_ si . M. C., fiul lui C. și C., născut la data de 19.05.1996, în Mun. Caracal, jud. O., cu domiciliul în ., ., jud. O., cetățean român, stagiu militar nesatisfăcut, necăsătorit, studii 12 clase, elev la Colegiul Tehnic M. B. Caracal, fără antecedente penale, posesor al CI, ., nr._ de SPCLEP Caracal, la data de 06.08.2014, CNP_, împotriva încheierii nr. 165/2015 a Tribunalului O., ca nefondate.
In temeiul art. 275 alin 2 C.p.p. obliga fiecare contestator la plata sumei de 230 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiție. .
Definitiva.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2015.
Președinte,
M. E. M.
Grefier,
L. M. P.
Red.MEM/tehnored. GS
J.fond.G.B.
23 Iunie 2015/ 6ex.
| ← Infracţiuni la legea cecului (Legea nr. 59/1934). Decizia nr.... | Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art.322 NCP).... → |
|---|
